You are on page 1of 9

Pregtirea preoperatorie

Primirea bolnavilor in sectie.


De felul cum este primit bolnavul in sectia de spital si cum este pregatit pentru operatie pot
depinde, in mare masura, reusita interventiei chirurgicale si evolutia postoperatorie.
O primire calda, atenta, un zambet care sa arate inca de la inceput bolnavului ca are in
personalul spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce
trebuie pentru ca el sa iasa din spital sanatos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea starii de
anxietate, pe care, mai estompat sau mai evident o au toti cei care se interneaza.
Asistenta medicala va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat in saloane cu
convalescenti care nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu au nevoie de
tratamente speciale, multiple in timpul noptii si care au un somn linistit, deasemenea asistent
medicala are un rol important in pregatirea psihica a pacientului , pentu operatie. Pentru bolnavii
adusi de urgenta atitudinea trebuie adecvata cazului respectiv.

Pregatiri si teste preoperatorii

In functie de specialitatile chirurgicale, de particularitatile diferitelor boli, ale varstei, sexului


etc.,examinarile preoperatorii pot varia de la caz la caz, in plus, in afara examinarilor specifice
fiecarui caz, care se fac pentru stabilirea diagnosticului, trebuie sa se tina seama ca actul
chirurgical si cel anestezic produc unele modificari organismului operat, modificari ale caror
particularitati le putem sesiza in mare masura datorita examenelor efectuate. Printr-un tratament
adecvat pre-intra-si postoperator, se pot remedia aceste modificari, astfel ca organismul sa
suporte bine operatia.
Postoperator se vor efectua cateva examene obligatorii si anume:
- o radiografie a plamanilor, pt a se depista o eventuala boala pulmonara, necunoscuta si netratata
in prealabil.Cu aceasta ocazie se va controla aspectul global al cordului si al aortei;
- se va executa o electrocardiograma,in caz de tulburari se va face tratamentul adecvat, iar
interventia se va amana,(in afara cazurilor de extrema urgenta), pana cand exista indicii ca
functionarea inimii s-a ameliorat
- pe toata perioada internarii se masoara tensiunea arteriala, se numara frecventa pulsului, si se
controleaza temperatura;
- la bolnavii in varsta se determina capacitatea vitala respiratorie, pt ca la acestia exista o
rigiditate a cutiei toracice specifica varstei si in consecinta vor avea nevoie de o oxigenare
suplimentara postoperatorie;
- asistenta medicala se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si
aspectul acestora si va semnala medicului orice tulburari;

-asistenta medicala va cerceta daca bolnavul nu are vreo infectie respiratorie recenta, caz in care
interventia chirurgicala trebuie amanata pana la ameliorare;
- analiza simpla de urina, m ne va da informatii asupra starii de functionare a rinichilor
- examinarea sangelui (numararea globulelor rosii, a leucocitlor, hematocritul , hemoglobina,
timpul de coagulare, timpii Quick si Howell, determinarea glicemiei, determinarea ureei
sangvine). In aceste cazuri orice rezultat patologic obtinut necesita investigatii suplimentare ale
elementelor figurate ale sangelui
- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice ( GOT,
GPT, etc)
- determinarea grupului sangvin si a factorului Rh
- este foarte important sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul ste alergic la unele
medicamente, pentru a de evita intrebuintarea lor;
- greutatea corporala va fi controlata inainte si dupa operatie;
- femeile trebuiesc intrebate in legatura cu data menstruatiei, nu este recomandat ca interventia
chirurgicala sa se efectueze in perioda menstruatiei, atat din punct de vedere igienic cat si
datorita faptului ca timpul de sangerare este mai prelungit.
Toate datele rezultate din investigatiile de mai sus vor fi notate in foaia de observatie.

Ingrijirile din preziua operatiei


- Exista medicamente care necesita administrarea corecta inclusiv in preziua interventiei si dupa
caz chiar inainte si in timpul interventiei;
- Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, asistenta
medicala , la indicatia medicului, ii va da bolnavului, inainte de culcare un hipnotic usor.
- Regimul alimentar: in preziua interventiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in
cantitate mare, pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber, va avea grija sa bea o cantitate
normala de lichide
- Prepararea pielii: asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul bonavului si in cazul in
care va observa o infectie cutanata va semnala aceasta medicului, care va amana interventia pana
la vindecarea completa a infectiei. Daca pielea este integra, bolnavul va face dus, daca nu este
capabil singur va fi ajutat de asistenta medicala , care ii va face o tualeta completa. Daca operatia
urmeaza pe sau in apropierea unei zone cu par, parul va fi ras pe o suprafata foarte larga (10-15
cm) fata de limitele inciziei.

Ingrijirile din ziua operatiei

Pregatirea preoperatorie consta din :


- efectuarea unei clisme pentru bolnavii operati pe tractul digestiv, purgativele nu se recomanda
decat in cazul unor interventii mari pe tubul digestiv, deoarece saracesc organismul de lichide si
saruri minerale.
- vor fi indepartate bijuteriile, si proteza dentara
- unghiile vor fi taiate scurt , nu vor fi lacuite ca sa se poata observa capilarele extremitatilor
- inainte de a fi dusi in sala de operatie li se va pune o sonda vezicala
- bolnavilor care au varice foarte mari si carora li se face o interventie operatorie pe cavitatea
abdominala, este bine sa li se aplice pe gamba si in treimea inferioara a coapsei un bandaj elastic
usor strans , cu scopul de a se evita staza in aceste vene, care ar contribui la reducerea masei
sangvine circulante, motiv de declansare a unui soc intra sau postoperator. Bandajul este util si
pentru evitarea aparitiei de tromboflebite postoperatorii.
Pregatirea preoperatorie speciala pentru fiecare caz in parte , se face la indicatia chirurgului
care urmeaza a opera bolnavul.
Dupa plecarea bolnavului in sala de operatie , asistenta medicalava da dispozitii pentru
schimbarea lenjeriei de pat.
Interventia chirurgical
Operatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii.
Organizarea spatiului operator se face dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii
riscului de infectie
Sala de operaie
Blocul operator are o component septic, n care se desfoar interveniile sterile i o
component septic pentru interveniile n plgi primar infectate.n cadrul slii aseptice exist o
sli unde se pot desfura i interveniile ortopedice.Camerele filtru pentru personal i pacieni
au drept scop prevenirea introducerii de germeni n sala de operaie. Fiecare bloc operator este
prevzut cu o sal pentru splare i cu o ncpere pentru anestezie, unde se pregtete anestezia i
unde pacientul este adus dup operaie.
ngrijirile postoperatorii
ngrijirile postoperatorii ncep imediat dup intervenia chirurgical i dureaz pn la
vindecarea complet a bolnavului.
ngrijirile postoperatorii se acord n funcie de natura interveniei, de complicaiile care au
survenit intraoperator, de felul anesteziei i starea general a bolnavului.

Scop: ingrijirile postoperatorii se acord pentru restabilirea fuciilor organismului, asigurarea


cicatrizrii normale, a plgii i prevenirea complicaiilor.
Dup intervenia chirurgical bolnavul poate fi transferat la: serviciul de terapie intensiv;sala
de trezire; n patul su.

1. ngrijirile bolnavilor operai cu anestezie general


A. ngrijirile acordate pn la instalarea bolnavului la pat
Etape de execuie
1.Pregtirea camerei (se
efectueaz n timpul
interveniei)

Timpi de execuie

1.1.Se aerisete ncperea.


1.2.Se schimb patul cu lenjerie curat i se plaseaz astfel nct operatul
s poat fi ingrijit din toate prile
1.3. Se protejeaz patul cu o alez
1.4. Se nclzete patul dac este cazul
1.5.Se controleaz temperatura camerei i se menine la 18-20*C
1.6.Se atenueaz lumina
2.1. Se pregtesc materialele pt. perfuzii
2.Pregtirea materialelor n 2.2. Se verific sursa de Oxigen
vederea reanimrii
2.3. Se pregtesc aspiratorul i sondele
postoperatorii
2.4. Se pregtete material pentru tratamentul medicamentos
2.5. Se pregtesc borcane necesare, cu suporturi , pt. aspiraie, drenaj
pleural
3.Pregtirea materialului pt. 3.1.Se pregtesc: termometru, cronometru, apart pt. TA, borcan pt.
supravegherea bolnavului
diurez
3.2. Se pregtete foaia de temperatur pt. terapie intensiv
4.Transportul bolnavului
4.1. Cruciorul se acoper cu ptur, cearaf, alez
operat
4.2. Bolnavul este aezat n poziie de decubit dorsal cu capul ntr-o parte
4.3. Se acoper bolnavul pentru a nu rci
4.4. Transportul se efectueaz cu blndee
4.5. Se supravegheaz pulsul la carotid, eventula vrstur, apariia
ceanozei
4.6. Se supravegheaz perfuzia i drenurile
5.Instalarea bolnavului
5.1. Pn la trezire , bolnavul este aezat n decubit dorsal, cu capul ntroperat la pat
o parte , sau n decubit lateral
5.2. Dac perfuzia se continu se supravegheaz ritmul perfuziei
5.3. Drenurile se racordeaz la borcane (cand este cazul).

B. Supravegherea i ngrijirile imediate


Bolnavul operat sub anestezie general trebuie supravegheat cu toat atrnia pn la apariia
reflexelor, pn la revenirea complet a strii de cunotin, ct i n orele care urmeaz. De altfel
transportul din sala de operaie se execut dup revenirea acestor reflexe.
1.Supravegherea
faciesului

2.Supravegherea
comportamentului
3.Supravegherea
respiraiei

4.Supravegherea
pulsului
5. Supravegherea TA

6.Supravegherea
pansamentului
7.Schimbarea poziiei
bolnavului
8.ngrijirea mucoasei
bucale
9.Prevenirea escarelor
10. Evacuarea vezicii

11.Asigurarea somnului

1.1. Apariia palorii nsoit de transpiraii reci i rcirea extremitilor indic


satrea de oc
1.2. Apariia cianozei, chear redus indic insuficiena respiratorie sau
circulatorie;se administreaz oxigen pe sond endonazal
2.1. La trezire poate s prezinte o stare de agitaie, atenie s nu i smulg
drenurile, perfuzia,s nu se ridice din pat , va fi imobilizat dac este nevoie.
3.1.Respiraia trebuie s fie ritmic, de amplitudine normal
3.2.Jena respiratorie trdeaz ncrcarea bronic cu mucoziti(se
aspir);cderea limbii;inundarea cilor respiratorii cu vosimente( se previne
prin poziia bolnavului.
4.1.Pulsul tr s fie regulat,rrindu-se n mod progresiv
Pulsul filiform este un semn de hemoragi, sau de alt stare critic
5.1.TA va fi controlat n mod ritmic
5.2.Prbuirea TA concomitent cu reducerea tensiunii difereniale nsoit de
accelerarea pulsului indic starea de oc provocat de hemoragie - se anun
medicul
6.1.Pansamentul trebuie s rmn uscat,s nu se mbibe cu snge sau
serozitate
7.1.Dup trezire se aeaz n poziie semieznd
8.1.Pt. a umidifica mucoasa bucal se terge cu tampoane umezite n soluii
diluate de bicarbonat de Na;acid boric, permanganat de potasiu;se ung
buzele cu vaselin
9.1.Se efectueaz frecii cu alcool la nivelul regiunii dorsale i a clcielor,se
evit umezeala, se schimb des poziia
10.1.Se stimuleaz miciunea:spontan pe aplicarea pe regiunea pubian a
unei buiote(daca nu este contraindicat)s, lasnd apa de la robinet s curg,
sau prin introducerea bazinetului nclzit sub bolnav, sau prin sonadj vezical
11.1.Seara se administreaz un himnotic uor

C. Supravegherea i ngrijirile ulterioare


1.Supravegherea funciilor vitale i

1.1.Temperatura se msoar dimineaa i seara

vegetative

2. ngrijiri igienice

3. Prevenirea escarelor

4. Exerciii respiratorii

5. Mobilizarea bolnavului

6. Tubul de gaze

1.2. Pulsul i TA se urmresc cu atenie


1.3. Se urmrete diureza i se stabilete
bilanul hidric
2.1. Va fi efectuat tualeta bolnavului n fiecare
zi,
2.2. Se reface patul de mai multe ori pe zi
schimbnd lenjeria de cte ori este nevoie
3.1. Se efectueaz frecii, masaj n regiunile
expuse, pudraj, n afara meninerii igienei
tegumentelor3.2. Schimbarea de poziie
4.1. Se efectueaz exerciii de gimnastic
respiratorie
4.2. Bolnavul va fi pus s umfle un balon
4.3. Bolnavul va tuii i va elimina sputa pt. a
evita ncrcarea bronic
5.1. Prima mobilizare va avea loc n prima zi pt.
a prevenii flebita
5.2. Dac bolnavul nu poate fi ridicat va fi
efectuat gimnastica la pat
6.1. Pentru a combate meteorismul care se
accentueaz n noaptea primei zile de la
intervenia chirurgical va fi introdus tubul de
gaze lubrefiat timp de o or

7. Clisma cu ap srat

7.1. Se efectueaz dimineaa n a doua zi de la


interv. chirurgical, pt a mrii peristaltismul
intestinal i pt. reluarea tranzitului

8. Alimentaia

8.1. n prima zi operatul va ine o diet hidric


cu ceai neindulcit
8.2. Dup evacuarea spontan a gazelor ,
bolnavul va primii ceaiuri indulcite , citronade,
sup de legume strecurat, lapte
8.3. dupa apariia primului scaun n alimentaie
se pot introduce compoturile si carnea alb
8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi reluata
alimentaia normal

9. supravegherea tranzitului intestinal

9.1. Supravegherea apariiei primului scaun


aproximativ n ziua a 4-a
9.2. ntrzierea apariiei primului scaun poate fi
datorat unei ocluzii intestinale

10. Scoaterea firelor

10.1. n ziua a 6-a sau 7-a se scot firele

2. ngrijirile speciale dup Rahianestezie


1. Transportul

1.1. Se efectueaz n poziie orizontal

2. Instalarea operatului la pat

2.1.Bolnavul va fi instalat in pozitie


orizontal, cel puin 24 ore, fr pern
3.Supravegherea funciilor vitale i vegetative 3.1. Pulsul poate fi uor bradicardic
3.2.TA poate fi uor sczut datorit
vasodilataiei periferice prin paralizia nervilor
motorii
4.Supravegherea miciunii
4.1.Miciunea poate aprea spontan stimulat
cu mijloacele descrise la punctul B.
5. Revenirea sensibilitii
5.1.Sensibilitatea in membrele inferioare
reapare treptat de la radcin spre extremiti
5.2.Se noteaz ora reapariiei sensibilitii n
haluce
6. Depistarea incidentelor
6.1.Dac apare cefaleea se combate prin
aplicare pungii cu ghea, sau acompreselor
reci pe cap
6.2.Apariia greurilor, redorii cefei, trebuie
anunate medicului.
ngrijirea plgii operatorii
Complicatii imediate sau precoce de tip hemoragic sau supurativ pot fi decelate numai printro supraveghere atenta i continua a plagii;

- senzatie de presiune dureroasa rapid progresiva la nivelul plagii, cu pansament imbibat serohematic sau patat cu sange (in seara operatiei la contravizita) inspectie a plagii operatorii;
daca bombeaza sau este echimotica, iar printre firele de sutura se prelinge sange hematom,
consecinta a unei hemostaze deficitare evacuare a hematomului, hemostaza chirurgicala i
resuturarea plagii in conditii de asepsie perfecta;
- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 48 ore fara pansament, infectarea
ei de la exterior ne mai fiind posibila (in primele 48 ore se recomanda sa nu se umble la un
pansament curat, pentru a permite constituirea barierei de fibrina) supraveghere mai uoara,
cu sesizare din timp a diverselor complicatii (seroame, abcese parietale, etc.);
- uneori, plaga operatorie evolueaza bine 3-4 zile, dupa care apar febra, durere locala, cu stare de
rau general, indispozitie, inapetenta, iar la examenul plagii se constata roeata difuza i
tumefactie fluctuenta sunt semne ale unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;
- alteori, la 24-48 de ore de la interventie alterare brusca a starii generale (facies palid, puls
frecvent, TA scazuta), cu senzatie de tensiune la nivelul plagii i de pansament prea strans
aparitie a unei gangrene a peretelui abdominal sau toracic (risc vital); examinarea plagii
constata edem difuz, tegumente marmorate i crepitatii; evolutie spre oc toxico-septic,
insuficienta hepato-renala, perturbari hemodinamice majore; tratament efectuat de o echipa
mixta chirurg-anestezist deschidere a plagii cu debridare larga i excizie a tesuturilor
necrozate, drenaj larg i lavaj cu apa oxigenata, antibioticoterapie masiva i sustinere a
functiilor vitale;
- posibile complicatii care nu au legatura cu interventia propriu-zisa (situatii in care plaga
operatorie evolueaza normal, bolnavul are toleranta digestiva i tranzit intestinal, dar starea
generala se altereaza, prezinta febra i frisoane) examinarea atenta a bolnavului va decela
sursa suferintei: abces post-injectional, flebita de cateter, infectie urinara, pneumopatie acuta,
etc..
- existenta a tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) apreciere,
dupa cantitatea i aspectul drenajului, daca interventia chirurgicala evolueaza normal sau a
aparut o complicatie;
- tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare
protejare a plagii operatorii i a bolnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului umed
tot timpul) + posibilitate de urmarire a cantitatii i aspectului secretiilor care dreneaza
(experienta personala permite aprecierea abaterilor de la normal);
- suprimarea firelor sau agrafelor (in cazul plagilor postoperatorii cu evolutie necomplicata): la
5-7 zile dupa interventii mici (apendicectornii, herniorafii, etc.), la 10-12 zile in cazul marilor
laparotomii.

Externarea bolnavului se va face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase i se
afla in afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce.