Viata stlintifica SEMINARUL INTERNATIONAL ,PROTEJAREA SI PUNEREA IN VALOARE A SITURILOR ARHEOLOGICE", Dijon, 13-21 septembrie 1993 In perioada 13-21 septembrie 1983 s-au desfigurat in Franta (reg. Burgogne) lucririle seminarului_inter- ional cu tema ,Protejarea gi pune- a siarafelohe scope Iijit i onganizat de Sociotatea Au. Paris-Rhin-Rhone (SAPRR) in colaborare cu Ministerul Culturi gi ‘spocializati in restaurarea vestigiilor arheologice din Europa Centrala gi de Est gi din Franja; lucrérile au fost con- duse do Mario-Chantal Frere-Sautrot, consultant in arheologie al Societitii amintite. ‘Avand in vedere tematica deosebit de complex’, programul a fost astfel structurat incét conferintele $i dezba- terile teoretice sa alterneze ou studie- rea unor cazuri concrete, vizitate gi ‘analizate pe teren. Prima serie de con- je, dosfiguratd la sediul SAPRR in Dijon, s-a caractorizat printr-o pre- zenlare globala a stadiviui probleme ‘4 $i gtinfitic&; in ‘general so area siturlor arheologice sunt activi ti relativ noi, care ridic& numeroase probleme, atét pentru specialist, cat ‘mai ales pentru publicul cdruia rezulta- tele i se adreseazi in mod De altfel, nojiunile de ,protejare” gi .pu- nere in valoare” nu Sunt inca precizate in termeni foarte clari, sau altfel spus, ‘nu 8a conturat inca o filosofie coeren- ti in acest sens, punctele de vedere ale color implicafi fiind adesoa diver- Dezbaterile ulterioare au scos in evident etapele de principiu parcurse de la identificarea si cercetarea arheo- logic’ a unui sit pin’ la valorificarea acestuia pentru nespecialisti: derula- 0a sipiturilor gi misurle de prot uzuale pe parcursul acestora, criterile care stau la baza selectirii siturilor ce ‘urmeaza a fi puse in valoare, procedu- rile (destul de complicate dealtfol) pentru objinerea fondurilor necesare; strategia este impusi in primul rind de specificul sitului (agezare, fortifica- fie, bisericd, necropolé etc.), de sta- rea de conservare, de amplasament ~ astfel incdt nu se poate stabili o meto- dologie general valabilé, fiecare dintre ccazuri find aproape particular. Luaind jn calcul tofi parametrii accesibili, se poate opta pentru nivelul de prezen- tare: de la simpla expunere a vestigi- lor descoperite (cu misurile de pro- tectie corespunzittoare), pana la adap- tarea gi reutilizarea acestora intr-un Context modern. Dacii scopul protejarii este acela do a transmite generalillor viitoare 0 mogtenire care le aparjine de drept, scopul punorii in valoare este in mod declarat acela de a capt ‘omului modern pentru un trecut grou accesibil, punandu-! direct gi facilitindu-i injelegerea unor epoci de mult disparute. Pe ling’ vastul program educational conceput cu aceasta finalitate, un rol decisiv re- vine conceptici de valorificare a stilului atheologic, modalitiilor gi formelor in care aceasta se concretizeazi. Ciuti- tile gi experientele arhitectilor gi arheo- Neeea eed epee ee decenii indicd aga numitul ,muzeu de sit? ca fiind formula de punere in va- loare coa mai complex gi cu cea mai mare audienta la public ~ deoarece permite expunerea nu numai a ruinelor dar gia inventarului arhoologic rezultat din sipaturi, asigurind astfel o lecturd a situli. Discufile purtate in ice tat hat de viitarea muzeelor ~ concepute du- pa o asemenea schema ~ de la Lyon, Argentomagus si Bugon, fiecare ilus- trand o manior& diferité de transmitere hoologic European de la Mont Boau- vray ~ unul dintre cole mai moderne {antiere arheologice din Europa, uitde este in curs amengjarea unui astfel de amozeu de sit". Unvl dintre subiectele seminarulvi a referit la rolul pe care societijile constructoare de autostrazi fl au in cercetarea, protejarea gi valorificarea siturilor arheologice. Dincolo de regle- mentirile legale foarte stricte care obliga la o prospectare minujioast a ‘care urmeazi a se realiza ‘cum sunt autos: tzile, se poate cu ugurin{é constata i societijle de acest profil au deve- t5zi in Franja unul dintro prome- ‘ori arhoologiei; organizarea a nume- roase colocvi gi seminari, sponsoriza- tea a 0 serie de publicatii cu caracter fic sau de popularizare constituie manifestiri curente ale acestor proo- cupiiri. Programul a inclus $i 0 7i de ar heologie experimentala desfasuratit in Parcul Arheologic de la Beaune (crea- fie de altfel a aceleiagi societ ne-a fost gazdi), unde specialistul in metalurgie, Jacques Upp, a facut © demonstrajie despre reducerea mine- reului cu metode gi mijloace specifice tore Dintre obiectivole care au fost viai tate mentioniim de asemenea cate- drele din Autun, Turnus gi Cluny ~ aceasta din urmi cu un foarte intere- ‘sant program de punere in valoare a narthex-ului vechii biserici abatiale. Pe ansamblu, lucririle seminarvhai au oferit participantilor posibilitatea de a se apropia alit de problomele cu- rente ale arheologie’ francoze, cat mai ales de dificilu! gi delicatul domeniu al valorific&rii siturlor, finalizindu-se tun schimb de informafii extrem de $i projios. DANIELA MARCU