You are on page 1of 7

PROPEDEUTICA CURS 6

POLIMERIZAREA BAZEI P.P.A.


Rasini acrilice conventionale (clasice): nesarjate (nearmate): SUPERACRYL,
PALAVIT, PALADON, BIOCRYL;
Rasini acrilice polimerice armate (high impact) : armare speciala cu fibre ;
Rasini acrilice simple termopolimerizabile : PALLA-X-PRESS (Kulzer),
IVOCAP(Ivoclar), introduse in tipar cu presiune , sub injectie ;
Rasini poliuretanice MICROBASE- sub presiune in tipar si polimerizate in
cuptorul cu microunde.
Rasinile cele preferate pentru baza protezei sunt termopolimerizabile.
Exista si rasini autopolimerizabile ce nu sunt indicate datorita proprietatilor inferioare
(rezistenta mecanica scazuta, absorbtia de apa crescuta, culoare), indicate cu caracter
provizoriu.
Dozare/Preparare :
P+L
P=Pulbere=Polimer derivat al acidului metacrilic (PMMA)
L=Lichid=Monomer (MMA)
Dozarea : 3 procedee
1.) Empirica (curent);
2.) Volumetrica (cilindrii gradati);
3.) Ponderala (cantarire).
1. Dozarea empirica :
Se dozeaza lichidul in godeu din material plastic/ceramic 6-8ml +pulberea prin
tehnica saturatiei progresive sau 1 g pulbere roz /dinte +7ml monomer (1/1)
Daca avem 14 dinti (proteza totala) ne sunt necesare 14g ce se adauga peste 8-10ml
lichid.
Prepararea :
Tehnica saturatiei progresive :
P+L se aplica in godeu, amestecate 2/1, 1/1, 3/1 (proportia volumetrica). Prepararea se
realizeaza prin spatulare cu o bagheta de sticla pana rezulta o pasta vascoasa.
Pasta trece prin mai multe etape:
Sedimentare-zahar umezit ;
Dizolvare pasta aderenta nemodelabila;
Saturare-lanturi macromoleculare prin consumul monomerului, cu aparita pastei
elastice modelabile, neaderenta, stadiul ideal de introducere, indesare al
acrilatului in tipar;
Evaporare-(prepolimerizare)-faza intermediara in care se contraindica
modelarea pastei ca rulou si introducerea in tipar.Ruloul se aplica in tiparului

unde exista dinti, dupa ce tiparul a fost izolat cu Izodent 2-3 minute pana ce
acesta precipita.
Manipulare R.A.S.:
Se indica a se realiza in tipare reci, la distanta de flacara si de solventi oragnici ; se
manipuleaza cu folii umede prin presare in tipar.
Ruloul este aplicat, apoi o folie de celofan umed pentru a rezulta suprafete umede .
Cele doua jumatati ale chiuvetei se preseaza de 2-3 ori, se sectioneaza plusul marginal,
se examineaza dupa deschiderea chiuvetei dispunerea rasinii acrilice in tipar.
Unde sunt lipsuri de rasina acrilica simpla, se adauga pasta. Tiparul este polimerizat.
Cele doua jumatati se asambleaza, se introduc intr-o presa mecanica (ideal hidraulica)
la 2-3 atmosfere , timp de 15-30 minute-1 ora.
Chiuveta se scoate din presa si introdusa intr-un cadru metalic =RING= cu rolul de a
mentine partile componente ale chiuvetei presate anterior (pe durata polmerizarii).
Metode de termopolimerizare :
a) Metoda clasica
regim termic 2,5 ore /vezi L.P. tehnologia protezelor fixe.Cea mai indicata si utilizata
in practica, regim de polimerizare lent , fara a se consuma brusc monomerul si a se
obtine structuri poroase, cu incluziuni, cu rezistenta mecanica scazuta, racire ideal 4-8
ore (ideal 48 ore).
Reactia de polimerizare este exoterma (cu degajare de caldura).
Monomerul la 65 Cpolimerizeaza in masa.
La 100,3C monomerul se volatilizeaza brusc. Proprietatile mecaniceale protezei sunt
bune, superioare, monomer rezidual putin, impuritati reduse daca temperatura se ridica
lent si se raceste lent.
Dezavantajele termopolimerizarii clasice :
dozare empirica ;
polimerizare incompleta ;
monomer rezidual =impuritati ;
contractie de polimerizare crescuta ;
prelucrare laborioasa (margini groase +plusuri) .
b) Metoda moderna :
Termopolimerizare cu injectie :
Este o termobaropolimerizare cu 3 procedee de injectare a rasinii speciale.
-SR IVOCAP-IVOCAP PRESS (Ivoclar);
-PALAJET (Kulzer);
-UNIPRESS (Schutz Dental).
Materiale :
IVOCAP PLUS
PALA-X-PRESS ;
MICROBASE.

Avantaje :
Proteze foarte exacte (grad de succiune maxima+inchidere zona AH) ;
Se introduc prin injectie ;
Asigura rasina pe toata durata polimerizarii compensand contractia ;
Se obtin baze foarte rezistente mecanic : structuri dense, fara porozitati,
incluziuni ;
Cantitatea de monomer rezidual este scazuta ;la 7 zile 1% (Kulzer) si 2%
(Ivoclar).
Prelucrarea finala mult mai facila , timp de lucru mult scurtat (30 minute pana la
1 ora).
SR IVOCAP (Ivoclar)
Instalatia de injectie este cuplata la o presa hidraulica de 3-4 tone.
Zona de cuplare manometru-presiunea sub care se injecteaza rasina in tipar.
Presa actioneaza un servomotor ce impinge un piston de teflon in flaconul cu
rasina ; din el printr-un orificiu rasina este injecata in permanenta intr-un
conformator (camera de injectie).
Regimul de lucru :
Injectie la 6-8 atmosfere ;
Temperatura de polimerizare in reactor =95-100C;
Timpul =35 minute;
Racire sub presiune a camerei de injectare 20 minute sub jet de apa, apoi fara
presiune 10 minute, urmata de dezambalare.
Rezulta proteze foarte rezistente, foarte exacte ca adaptare, structuri dense, neporoase,
cantitate minima de monomer rezidual, procedeu ideal de polimerizare P.P.A.+P.T.
Rasina poliuretanica -MICROBASE :
Se introduce sub presiune, prin injectare timp 30 minute, la 6 bari, polimerizarea finala
se realizeaza in cuptorul cu microunde (MICROMAT) , timp de 7 minute. Rezulta
proteze foarte bune din punct de vedere biomecanic.
Cel mai modern procedeu pentru obtinerea bazelor protezelor +aparate ortodontice.
Dezambalarea /Prelucrarea :
Etapa de laborator consecutiva prelucrarii bazei.
Dezambalarea din conformatr a protezei.
Se indeparteaza ringul, se deschid cele 2 jumatati ale chiuvetei ;
Se indeparteaza proteza din ambalaj prin sectionarea gipsului (spatula, fierastrau) ;
Atentie !!!! Sa nu se deformeze baza protezei, crosetele din sarma sau sa nu se
desprinda dintii artificiali.
La ambalarea fara val-nu exista aceste riscuri.

Prelucrarea :
Proteza enucleata, scoasa din tiparul gipsului se prelucreaza.
Mecanic-resturile de gips se indeparteaza sub jet de apa +periaj ;
Chimic-citrat de sodiu 4-8ore.
Procedeul modern consta in folosirea vacuum press system-se introduce intr-un aparat
cu vapori si toate resturile sunt curatate repede.
Se examineaza proteza anterior prelucrarii (sa nu aiba fracturi, fisuri, deformari , sa nu
se desprinda dintii artificaili, se evalueaza cantitatea polimerizarii-un masa,
neunniforma-).
Prelucrarea propriu-zisa :
1. Planare : indepartare exces de rasina, de regula marginala, cu freze (pietre) de
acrilat de forme diferite, la micromotoare ; rezulta suprafete plane, grosiere ;
2. Netezire : prelucrare mai fina, cu freze mai mici (cilindrice, conice, con invers )
in zona festonului gingival). Se introduce discul intre dintii artificiali , se extrag
particule mici cu excavatoare. Se netezeste cu glasspapier (sticla pe hartie),
rezulta suprafete netede, lustruite.Macheta finala izolata cu lacuri siliconice
aplicate in zona cervicala, gingivala sau baza protezei termobaropolimerizate
duce la o prelucrare foarte usoara.
3. Lustruirea : se realizeaza cu filtzuri (conuri din bumbac, perii), pufuri
(bumbac), la o turatie mai mica de 3000 rotatii /minut, fara presinue deoarece se
incalzeste acrilatul, se deformeaza rasina.
Supraincalzirea este scazuta prin adaugare de agent abraziv : pulbere calcar
(feldspat+apa) , pulbere sticloasa (cuart+apa), creta, pulberi de os =fosfati de calciu,
margneziu, paste de lustruit=oxid de fier.
Rezulta suprafete extrem de lustruite oglinda ce favorizeaza autocuratirea
+curatirea artificaila.
Lustrul final :
Se realizeaza cu pufuri fara agent abrziv pana se obtine un luciu specific.
Se contraindica lustruirea cu filtzuri sau perii a partii metalice cu polpant (oxid de
crom-verde) deoarece se impregneaza si vor polua zonele prelucrate ale protezei.
Conservarea protezei :
In recipinet +apa de la prelucrare pentru a se evita contractia volumetrica prin
distorsionare (prin deshidratare) ;
Imersia in apa duce la o contractie centripeta si revenirea la forma initiala ;
Protezele baropolimerizate cu injectie au o contractie minima, polimerizare excelenta.
Adaptarea P.P.A. :
Insertia P.P.A. pe campul protetic:
In edentatiile clasa I , II Kennedy, insertia nu ridica probleme cand a fost respectata
tehnologia (model de lucru deretentivizat, foliat, portamprente individuale).

In edentatiile intercalate , insertia este dificila, adaptarea proximo-proximala prin


frezarea zonelor de contact protexa-dinti. Se contraindica sectionarea, prelucrarea
excesivadeoarece apar spatii la nivelul parodontiului.
Prelucrarea zonelor de contact se contraindica a se prelucra excesiv ducand la
inflamatia parodontiului.
Examinarea finala :
a) exoorala-(sumara)-se observa corectitudinea montarii dintilor (pozitia),
realizarea unitatilor masticatorii, nivelul planului de ocluzie, cuspidajul,
calitatea materialului dintilor (ceramici, R.A.S., R.D.C.), calitatea polimerizarii.
b) Endooral-relatiile de ocluzie, corectitudinea montarii, coincidenta liniei
mediane
marginea protezei la nivelul fundurilor de sac, la nivel ocluzal=contacte premature,
intereferente (prin retusuri), examenul pozitiei crosetelor.
Retusurile marginale , ocluzale sunt urmate de relustruire de catre clinician cu gume
(polipant) sau cel mai bine in laborator pentru a obtine o integrare biologica.
Integrarea biologica :
Depinde de calitatea protezei= medicament ;
Experienta +abilitatea medicului in echilibrarea ocluzala
Capacitatea medicului =convingerea cazului clinic ca acea solutie este cea mai
indicata pentru el.
TEHNOLOGIA PROTEZEI PARTIALE SCHELETATE
Varianta tehnologica superioara P.P.A.=solutia protezei definitive pentru edentatiile
partiale intinse sau punti cu agregare mixta (implant+dinti restanti) ;
Din punct de vedere protetic este chintesenta principiilor protetice.
Cel mai complex tratament.
Istoric :
Datorita progreselor din metalurgia generala, elaborarea aliajelor moderne
(oteluri)=metalurgia stomatologica, industria chimica (chimia macromaoleculara cu
elaborarea elastomerilor de sinteza +materailele alginice), s-a ajuns la conceperea si
elaborarea stiintifica a P.P.S si realizarea unor proteze ce refac in grad maxim functiile
A.D.M.
Caracteristici:
Volum mult mai mic, stare de confort crescuta;
Ancorare : crosete turnate, bare speciale, sisteme speciale, eficienta crescuta ;
Sprijin mixt : dinti-parodontiu+muco-osos ;
Din punct de vedere mecanic-rezistenta maxima-infrastructura turnata din
Co-/Cr (ce a inlocuit Aur-Pt) ; mai rar Ni-/Cr ;
Grosimea mica 0,4-0,8m pentru conectorii principali;
Igienic : suprafete mici, perfect lustruite ;curatire+autocuratire maxima ;

Dotare foarte buna, eperienta medic-tehnician.


Conditii de lucru impuse:
Dotare laborator cu paralelograf +izoparalelometru (in afara tijei detectoare
exista si un instrument de prelucrat, frezat pentru prepararea lacasurilor) ;
Hidrocoloizi+polieteri model duplicat ;
Aliaje Co-Cr ;
Aparate de turnare: C.I.F.(Bego Nautilus), C.M.F.(TIM 500 Dental),C.J.F.
(Ducatron).
Campul protetic :
Totalitatea elementelor anatomice ce vin in contact cu elementele P.P.S.
Campul protetic cu
zone pozitive : ce vin in contac cu proteza=zone functionale ;
Zone negative : ce nu vin in contact cu proteza=zone
afunctionale .
Campul protetic maxilar :
Zone pozitive: dinti restanti, creste alveolare, bolta paltina (o parte duin ea),
tuberozitati maxilare-la maxilar;
dinti restanti, creste, tuberculul piriform la mandibula.
Zonele pozitive la maxilar sunt mai multe ca la mandibula.
Dintii restanti au rol in M.S. S. (sprijin+mentinere directa +mentinere indirecta,
stabilitate).
Crestele , bolta, tuberozitatile, tuberculii piriformi asigura sprijinul mucozal,
stabiliatea orizontala (M-D, transversala)+adeziunea (la nivelul boltii palatine0.
Zonele negative ale boltii palatine :
Conectorul principal, partile componenteale protezei sa fie la distanta de ele pentru a
nu aparea leziuni de decubit.
Zone negative la maxilar (ce se vor folia):
Parodontiul marginal (gingia) 0,2mm;
Papila retroincisiva: 0,2-0,4mm;
Torusul palatin : 0,4mm ;
Rafeul median : 0,2mm ;
Zonele Schroder sunt ocolite, sunt acoperite; au maxim de rezilienta,
conectorul se infunda, basculeaza.
Exostozele marginale osoase.
Zonele negative nu vin in contact cu conectorul principal+conectorii secundari pentru
a nu aparea leziuni de decubit.
Zone negative la mandibula (ce se foliaza) :
Parodontiul marginal adiacent dintilor restanti ;
Versantul lingual al conectorului principal : 0,5-1,5mm ;

Planseul bucal-se ocoleste ;


Bridele laterale.
Conceperea P.P.S. :
Nici un element al P.P.S. nu se concepe intamplator ; este coroborat cu elementele
anatomice specifice.
Peste 150 de factori sunt luati in considerare.
Factori :
Tipul de edentatie restanta ;
Atitudinea fata de dintii restanti ;
Pe ce arcada ;
Sisteme de ancorare : crosete+sisteme speciale ;
Ce probleme ridica fizionomia;
Tipuri de sei, conectori;
Metode de amprentare preliminare, finala=suficiente +amprenta compresiva a
fibromucoasei ;
Materialul pentru baza, pentru dintii artificiali, pentru sistemele retentive ;
Eficienta masticatorie, gradul de cuspidaj, montarea dintilor ;
Sisteme de retentie pentru dinti, sei.
Elemente componente P.P.S. :
Arcada artificiala : sei +dintii artificiali ;
Conectori pricipali+secundari =elemente de legatura ;
Mijloace de mentinere, sprijin, stabilitate (M.M.S.).