BIBLIOGRAFIE - CONSTRUCTILDIN BETON ARMAT 1. Dorian HARDT, Proiectarea detaliilor pentru constructif, Bd. Tebnica, Bucuresti; 1974, 2. Curt SIRGEL, Forme structurale ale arhitecturit moderne, Bd. Tebnica, Bucuresti, 1968; 3, Anton MOISESCU, Eleodor SAFTODU, Betonul in arhitectura, Ed. Tebnica, Bucuresti, 1964; 4, Mario SMIGELSCHI si alti, Proiectarea fatadelor din elemente prefabricate, Ed. ‘Tebnica, Bucuresti, 1982; 5, Radu Mihai PAPAE, Detalif tehnologice pentru constructii, Bd. Teluica, Bucuresti 1985; 6, Rene VIETONE, Batir- manuel de la construction, Presses Polytechnique. ¢t Universitaires Romandes, Lausanne, 1999; 7. Francis D. K. CHING, Cassandra ADAMS, Building Construction Illustrated, . John ‘WILEY & SONS, inc, New York, 2001; 8, Maria Chiara TORRICELLI, Romano del NORD, Paolo FELL, Materiali e tecnologie dell ‘architettura, Editori Laterza, Roma, 2004; 9, Horia ANDREICA, Alcatuirea si calculul elementelor de constructii, Bd, U.T-PRES, Cluj, 2000; 0. Cornelia BARBULESCU, Integrare tehnalogica in arhitectura, Presa Universitara Clojeana, Chuj-Napoca, 2002; 12. Bugeniu Panescu, Comelia BUCUR, Detalii de arhitectura si constructii, . P. Chi, 1978; 13. Notite si suport de cursCONSTRUCT DIN BETON ARMAT 7 ee eae prima oara termenul de beton este folosit in seo.18 de catre inginerul francez Belidor. In 1824 engiezul Aspdin a avut ideea sa combine un amestec de calcar si mama, @ le arde si a le macina, obtinand cimentul Portlaad de la oumele pesinsulei engleze de unde a fost extras calcarul, Acest liant ere o rezistenta mult mai ridicata decat vvarul sam puzolana ( cenusa vulcanica din zona Vezuviului, folosita de romeni pentru obtinerea celebrulei beton roman). In 1847, Francois Coignet proiecteaza primul acoperis din ciment turnat in cofra} si ermat cu profile din Ser pentra o terasa la'Seint - Denis, construita in 1852. Lai i se atribuie ponerea Ja punct a tehnici betomului anmet care a fost oblectal unui brevet in 1855 pentru constructia unel case monolite cu'trei etaje, In 1849, Joseph Monier constraieste primil bazia de flori ermat cu o plasa metalica. El isi da seama ca noul system de constructie se preteaza Ja mumeroasé alte folosis, si dupa ce a brevetat bazinele de flori a obtinut o serie de alte brevete penta aplicarea betonului armat la canalizari, la poduri, la scar, la grinz’, le acoperisuri. Redlizadile conorete incep imediat: un rezervor de apa Ja Forteinblean in 1868, urmat in 1875 de un prim pod cu deschidere de 16m. Povesind dintrun mediu rural, Francois Hemmebique este un self-madesnat, El experimenteaza sistemul sau inainte sa-si depuna brevetulin 1892. In acest system derivat in tehnica sarpantelor, grinzile si stalpii formeaza un ansamblu monolitic, Armatura este alcatuite din fier rotund, mentinuta de etciesi, platbande din fier plat; etrierul devine emblema lui Hennebique. Dupa 1892, activitatea sa se intensifica Firma sa creaza 42 de agent siin ju de 7000 de realizar. Fiv de constructor, Auguste Perret fondeaza in 1905, cu fratele sau Gustay, atelierul A si G Perret arhitecti si, impreuna cu cel de al treilea frateClaude, antreprenor, firma Pecret antreprenori. Tipul de structura din beton armat utilizat de Perret consta ints- un schelet de stalpi si grnzi, pe care reazama structuri orizontale. inchideri exterioare si ‘eventual compartimentari interioare.nnn OSS IOnEIrEnr re ‘Arhitect si inginer, Frank Lloyd Wright(1869-1959) a stat sa.construiasca toate formele cu toate materialele. El foloseste si betomul armat(poate influeatat de Buropa), aducand inovasi tehrice si formale din care cele mai remarcabile sunt Laboratgifele Tobason, casa dela cascada Kaufinana. Seu mazeal Guggecheim laNew-York ‘Le Corbusier (1887-1965) i P. Jeanneret publica in 1926 Cele sase puncte ale imei noi arhitechai unde sunt deficite clementele urmatoare: pilot, acoperisul grading, plano! iver, fereastra pe lungime,fatada Libera. S-a inteles imediat ca aceste precepte nu pot sa fie realizate usor decat in beton armat, Dintre operele importante vila Savoye la Poissy este un manifest care concretizeara ideclogia; este o prisma perfects, proportionate dupa regula de aur, iar clementele portaate sunt stulpi cu sectiune mica ispusi in mod regula; la intesoral acestei trame elementare, plamurile si perspectivele sunt compuse liber unde elementele sunt tributare eceluiasi trasen regulator de ansambha. In 1939, inginensl Eugene Freyssinet breveteaza betoml precomprimat, technologie pe care o folosise la hangarele de la Orvieto in 1936. Opera lui Pier Luigi Nervi (1891-1979) se distinge printr-o folosire imaginative a betonutui armat, Construcile lui Nervi sun specific structurale, Nervi costruieste fortele inerente din structura, transformand o bolta sau un planseu ‘intr-un spectaculos fascioul de nervuri, Stalpii sai exprima rob! lor structural si devin elemente plastice 2 caror sectiune ‘yarieze conform contextui stat ; este un now univers a ordinii expresive, In.prima jumatate a secolutui XX, se inventeaza forme structurale noi, care evolueaza prin exploaterea lor catre forme arbitecturale moderne, Betonul armat « fost imaterialul fetis al acestei pecioade, Robert le Ricolais, Eduardo Toroje, Pier Luigi Nervi, Felix Candella, Frei Otto sunt generatia de inventator, ingineri si arhitecti ai asilor "30- 760. Jn a doua jumatate a secolului XX materialele de constructii in domeniul compozitelor se diversifica foarte mult, betonul anmat find umul din campurile performantelor. Se obtin acam betoane de inalta rezistenta — BIR — care au rezistenta la compresiune in report ci betonul obisnuit de 10 ori mai mare. Materialele composite pe baza de ciment sunt favorizate, astfel betonul armat ou fibre din sticla, cu Sbre textile, din rasini sintetice sau din carbon sunt azi o realitate. Elemente foarte subtiri, uscare, flexibile, sezistente, pot fi realizate astfel. Denumirea materidlului este fibrociment.‘ermanura este difuza, neotientata. Daca pana in 1970 armarea se facea cx Sibre de azbest (azbociment) care sen dovedit a fi nocive, astazi se armeaza cu fibre nenocive, realizandu-se placi ondulate san plane, colorate in masa, folosite pentru fatade. Un ait material, interesant pentru clemente arhitecturale suple, este armocimentul, cumasal -vechiuhui fier-ciment, din care Nervi facea in 1942-1948 carene de ambercatiuni. Nou! armociment, folosit de Reazo Piano la jJuminstorul Colectiei Menil, este realizat dintr-un pachet de retele metalice suprapase (fire de 0,5-1,5 mm, in 10-12 straturi), obtinand plact a grosiad de 3-4-6 cm, Hlexcile si elastce . Retelele constituie suportsl pens mortarul prosspat, fara'sa fie nécesar cofraj. Se mai realizeaza betoane astocompactante, betcene impregnate cx polimeri, betoene din ciment si polimesi, rezistente la ageati agresivi, Costul tuturor acestor petoane este foarte ridicat, de 10-20 de ori mai mare decat a betonului obisauit. Performanta in domenivl cladirilor inate era pana mu de ult epanjul constructiei metalice, Datorita aoilor betoane, construct de zgatie nori din ultimii ani, realizate din beton, sunt comparabile cu cele metalice: Turaul “Central Plazadin Hong Kong (1992) are 374m in timp ce recordul inaltimii la constructia din metal, turmul “Petronas “, a Kuala Lumpur (1996), este de 452m, MATERIALUL - BETONUL ARMAT Bete 0 asociere eterogena a doua materiale, beton si otel, Caracteristicile noului material sunt diferite de cele ale componentelor, conservand totusi calitatile proprii ale fiecaruia. Betonul care rezista bine la compresiune dar rau la intindere asigura transmisia eforturilor de compresiune, iar otelul preia eforturile de intindere. Aderenta intre beton si otel permite aceasta asociere, posibila datorita coeficentilor de dilatatie apropiati. Avantajeusurinta punerii in gperar. panecea in opera prin mulare in tipare permite obtinerea oricaror forme, fara asamblaje complicate si fara discontinuitati; resistenta Ia ogentt exteriori: materiel monolit,rezista bine actonilor exterisere, betonul asigura protectia otelubsi impotriva coroziuail, pentru asta .stratul de protectie al armaturl trebuie sa fie de cel putin 2 cm pent elementele protejate de imtemperii, de 3 cm peatre suprafetele coffate si de 3,5 cm peatnu suprafetele necofrate (fata superioara) expuse intemperilor, _ rezistenta la seism: datorita monolitismufui si a calitatii asamblajelor, betonul armat rézisia bine eforhirilor seismice care pot fi luate in considerare: izolarea impotriva zgomotelor aeriene: marea sa densitate entreneaza o buna reducere a zgomotelor seriene emise din surse exterioar rezistenta la foc: rezista bine la foc si la actiuni mecanice, chimice si fizice vale. Avantaje orbitecturale: posibilitatea transmiterii eforturilor in reazeme isclste permite eliberarea spatiului de constrangeri constructive, un partiu Alexibil wu posibiitati de schimbare a compartimentarlor, realizarea unor inchidest purtate sau autoportante in alcatuisi si dispunedi variate; reducerea volummului construit prin realizeree de planesee plane; Dezavantaje _ punerea in opera: este relativ scumpa din cauza necesitatii unui coffe) prealabil, fasonarea armaturilor necesita timp indelungat; eterogenitatea: este wn material eterogen care necesite mare ateatie la alegerea ccantitati si calitatii componentelor, vibrerea in timpul turnari - greutatea: deasitatea betomului este de ordinul a 2,5 me, antrenand lucrari gree; incarcarea moarta adesea o depaseste pe cea utile; contragerea: betonul preziata un fenomen de contragere important favorizand fisurarea care se adauga celeia, organice, a zonelor intinse; riscul de coroziune a armaturilor: lipa de ctanstitate impreuna cu fisurile poate antrena coroziunea armaturilor prin oxidare;conductibtittatea termica: este ua slab izolant temic; trebuie dublatou materiale temmoizolante pentru a evita pienderile de caldura importante; trensmisia zgomotelor de impact: bun conductor al zgomatelor de impact, rete izolat qu materiale absorbante ( de ex dala fotanta intre pardoseala si planseu);” rigiditatea: este vn matecial care, din cauza rigiditatii legaturilor, este lipsit de suglete, deci de adaptare la efortud scoundare sau neprevanute precum tasarile Gifercatiate, denivelarile reazamelor, eforturile de origine termica, etc. demolarea: costurte ridicate pe care le presupune distrugerea in caz de demolare sau de modificare a unei hucrari. ‘Tehnologii: MONOLITISMUL. Betonul armat este un material fluid care se muleaza in tipare si este capabil de o omogenitate ce atrage trecerea progresiva si continua de la un clement constructive la altul, evitand pe cat posibil unghiurile frante, Primul element tipic din b.a. este placa armata cruces, incastrata perimetral, apoi planseul ciuperca si in sfarsit, structurile cele mai specifice acestui material sunt cochil Ie, Stractura monolita presupune turnarea betomului in cofraje in santier. Cofrajele se pot realiza din: spanouri de rventar modulate, -panouri metalice plane, -cofraje glisante - la structuri cu diafragme din b. a,,in care peretii exterior se realizeaza concomitent ou restul structurii, Ritmul de turnare este de un etaj pe zi. -cofraje spatiale -tanel, folosite Ia structuri de tip fagure-diatragme dese in dispunere liniara. Peretii cofrajului pot fi dubli pentru ai incalzi iamma, Este posibila taraarea concomitenta 2 diafragmelor si plaaseelor acelniasi etaj PREFABRICAREA. Este un mod de a construi ce se bazeaza pe idea de a efectia in atelier maximum de componente de maniera sa diminueze costurile de producti, Aceaste deplasare a sarcinii santierului in uzina implica numeroase modificari, atat Ja nivelul concegtiel, cat si la cel al punesii ia opera. Printre aceste modificari, cea care atinge segmental executiei este fara indoiala cel mai sensibil, mai ales asupra arhitectilor care au asimilat intotdeauna greu 0 exigenta de sintaxa care ingradea libertatea lor imaginativa,Dezavantajele betonului enmat monolit sunt impostbilitatea tumhari pe timp Siguros, precum si costul ridicet al coftajui ( 2/5 din timpul de exeoutie este dedtinat executiei coffajubi). Prefabricarea elimina aceste inconveniente reatabllizand constructia, clementele find realizate in santier sau in uzina si epoi montate in constructie, Realizarea unei seri mari de elemente identice a dus la necesitatea STANDARDIZARI elementelor si a imbinarilor ¢ a TIPIZARIL constructiilor. INDUSTRIALIZAREA presupune realizarea unui depozit de elemente identice sau asemanatoare la care se apeleaza pentru realizarea constructilor tipizate, Exists cateva sisteme de constructie prefabricate: 8), sistemul constructiv, presupune existenta uoui ansamblu de componente plecand Ge la care este posibil a construi axhitecturi variate : sistem inchis, care presupune o mare rigiditate fanctionala folosind o gama reduse de clemente de dimensiuni mari, duce la un numar redus de tipusi plenimetrice , rigiditate formala- structuri din panousi mari; ~sistem deschis, ou componente compatibile, uneori intersanjabile — elemente pectra 0 gama mai mare de constructii Constrangerile asupra projecterii sunt de natura dimensionala si de mosfologie a Calitatle asteptate de la sistemele constructive sunt neutralitatea si supletea. Acest Jucr presupune un mare numar de componente, trama complexa, variante de adaptere la teren. Pe de alta parte, neutralitatea find dusmanul individualizerii spatilor interioere, poate fi privita ca un dezavantaj. Ca 0 concluzie, sistema! constructiv neutru este ua system exterior proiectilui, sistemul constructiv este utilizat si arhitectura este adaugata, ea este determinata'in grade diferite de catre sistemul folosit, ), sistemul architectural este conceput de ashitect pentru o constructie, sau o serie mica de constructi, Arbitectura determina sistemul structural folosit, dar dispar avantajele economice ale industrializaril, Industrilizarea cladirii insasi , deosebita de cladiree realizata cu un mumar mare de elemente stiate identice incepe cu sediul central al “Hing Kong and Shanghei Banking Corporation”din Hong Kong, al lui Norman Foster, realizat in 1985, Elreuseste standardizarea in cadrul aceleiasi cladiri, performanta find posibila datocita folosisii robotilor industrial (adaptabil, edbil, programabili), capabili sa prodijca 0 gama de elemente similare si nu identice, in conditii de cost acceptabile. E drept ca aici prefabricares se refera mu la betonul armat, ci la metal, O clasificare din punct de vedere static se refera la: - prefabricare liniara ( grinzi, stalpi, cadre...) - prefabricare de suprafata ( panouri de pereti, plansee, suprafete curbe...); ~ prefabricare spatiala (noduri tridimensionale, celule spatiale...). TIPURIDE STRUCTURI DIN BETON ARMAT ‘Rolul structurii:- COLECTEAZA INCARCARILE (elementele orizontale); ~TRANSFERA INCARCARILE catre fundatii (elemientele vecticale), reducerea punctelor de transfer ca mumar si dimeosiune duce Ia realizarea ‘unor megastructuri de care se pot suspenda plansee, -ASIGURA STABILITATEA LATERALA la forte orizontale; redicectionarea fortelor orizontale este factor determinant peste o anumita inaltime. Principial se pot deosebi trei tipuri fimdamentale de structuri, atat in natura ,cat si in constructii: corpul masiv (in cazul betonului structura din diafragme); - scheletul (cadrele din b.a.), - membrana ( cochitia, suprafzta subtire), Aceasta ordine reprezinta si succesiunea aparitici lor istorice, semnificand utilizarea ou randament economic sporit a materialului, Pentru structurile etajate, in cazul betonului armat intainim urmatoarela tipuri de structuri:1, constructii cu schelet (monolit sau prefabricit) 2). stalpi si grinzi- ou se tine seame de continuitates structurala. stalp-; specifica, rezailta dimensionari dezavantajoase b). cadre - findamentarea calculului static pe efectul de continuitate stalp- grinda, dimensionarile sunt avantajoase; ©). stalpi si dala groasa ~ caloul ca si cand planseul ar contine grinzi in grosimea dalei. Rezulta o mare flexibilitate fimctionala, datorita planeitatii tavanului. 2, constructii cu diafragme din beton armat Peretii verticali din b.a. in grosime de 14-20 cm formeaza cu planseele un system cellular. a). diafragme dese (b.a. monolit)-distanta intre pereti este de 3-6m, Preiau si solicitari orizontela din vant, seism, spre deoscbire de peretii din caramida, catenu preian intinderi; 0). diafragme rare (b.2. monolit)- distanta intre pereti este de 10m, intre et putandu-se intercala cadre din b.a. Coracteristici structurale: ~dispunerea simetcica a diafragmelor fata de axe; ~cel putin dous diafragme orientate pe principalele directii ale structuri, ~dispunere uniforma (la distante egalea0, ~dispunerea diafragmelor astfel incat structura sa przinte rigiditati asemanatoare pe ambele directii, ~continuitatea diaftagmelor pe inaltimes structuri, incastrarea in teren pe 1/10 din inaltimea structurii, in fimctie de caractesisticile geotehnice ale termului de fundare; -subsoluririgide; ~zonele de capat intarite cu bulbi.‘Tiputile de cofiaj ce pot fi folosite la diafragmele monolite sunt: pancuti de inventar, panouri metalice plane, coftaje glisante, cofraje spatiale. Indiafragme se inglobeaza Je tumare (nu in zonele puternic solicitate): ~tuburi si doze pentra instalatii elects ~mansoane pentra trecerea conductelor de instalatii temnice si sanitare; ~piese metalice de prindere; ~dibhui, ghermele. ©) panowi mari prefabricate din bua. — structura celulara cu diafragme industrializate. Prezinta o rigiditate erhitecturala maxima. Aici fatada este portanta, spre deosebire de structure ou diafiegme dese monolite. @) elemente spatiale din b.a prefabricat - structira prezinta © buna ‘comportare la incarcari seismice, ere imbinari mai sigure decat la panouri mari. 3. nuclee centrale, 6uburi perimetrale, tub in tub, tuburi multiple, pentru constructii inalte si foarte inalte, ‘Transmiterea incarcarilor catre teren in cazul structurilor etajate inalte se poate face: -direct — system de travei regulate system in consola sistem ou desclhidere bibera ~indirect- prin inversarea sensulvi transmisiei, suspeadarea pachetelor de plensee de o megastructura. Structurile pentru acoperirea deschiderilor mari Grinzi, cadre -grinzi pline, precomprimate (1/12-1/15) ~grinzi Vierendeel (1/6-1/7) -grinzi cu profil subtire tuburi chesonate -zabreleArce - cadubla sau tripia articulatic - stubilizate ou tiranti Panze subtir, cockiti a cusmpla curbura = cflindsi lungi = Gilindri scurti, - intersectii d bilinart >. cu dubla curbura ~ cilindsi ancuiti, - Biperboloizi de rotatie, cupola ca reazama isolate pe contur = paraboloizi hiperbolici = conoizi ~ forme libere c. suprafete (panze) cutate - prismatice, incrucisate. - cadre din placi catateBind Ww De ee wath ae eal try Cl tr aE NY 6 Tasting Coones Sih ln, Casts ee Ht Creepin a $e) Aertraide Dt i= a te cae ee freertnter pe ha deloe reu (Sempinde, yo ke COW TUAVAN TURE. es Lt eee “| ene de TE CHL A whither dt . ineWeve en Weare PORTANTA pe PASvoor Reed GAG ted, Seyfuhet) @® NvaAsS . RiGips act ist | | itd € tute Sch amet prorat 9 4 Hilt \ 1c} Sop eet ee Ht AT ty. Cente, Rum rerimerty, ne twwe hap 4 Lear) THR. Mace ey ! - tH esate Tre moro eee Ween erob a,\eugenaaaa sauna coo “rant eo mam nareaairasomen nips oar aap erent Teerenren Mer ved vey bepte mR ‘reverb tse pepe reed ‘cmon he cg os econo naar vem bae yg nn rm sneer ‘rr ree mares ret “marae iympha ra secu PEN “lp TPE meceramyarenig rr “pein romeo! emporio _ranlaurmmphasssomnnare nse lagterer enemas Semeeny ae eee SaeSaR NEDO etree oo rae NPY= i BETON. | STRUCTURI PENTRU ACOPERIREA eee MARY | wy ARC | : a I “PRI eee Ee Turuki CHevonas 01 ay | ChINDRA Lumet a : j - | 8) exis: sens rs \ 3 invexsseg? De ciUNDRE Es ‘ | | 3 REY Pot] ugh! | eimesiereatsh ae a : “A eS | : : t am 7 Hireepoviz be porate 4 Ae delay ae =. a Bg i 1 18 - i Ae : 5/3 ay B13 1 |i: : Facet Ne Se | defense ime j Geel op 7 2 pe dikilee.Were Weyiei AvTo a ~~ ©) PINE _Corares— Ht @Q Weta Teye HUinrnuce — Pinte OMdviATEGD PRRABOLOI BOY ky eee tolic. . | | |STALYPI PIN BETON ARMAT Section = [LES 600 ALCA TUIRE eUEU - ~ e€oMETRICK wean, prind conctomkd , Aan rauahiled ge o dinechi UY Ye vectinn, eiehld pe dowel dinucfic he yee BadSTALPI IN V | STALL in Y | SAL] SPATIAL = PL. Meubitrate Abadia oa a ui pay Aminusgy Viekeudee- aha, - PADRRECOONATTIANG © cormAimedie de quinn = crmrmie ptafion!3. PUANZEE Clurerci om ae ie oe [pheceie’ yp \ \ Heol a % ; hey 3 A. Prager dad — disponthin cant ; tal a ape ie | ab acd Sener i ca + Mme ee aa pe Y A= Yo xo 7 | , “ \ aa sap (. Reekipecea apr fe fa 1 —e I Yin een DU nee whaki. Afro *2, (Lanses tn oaree meget” ye f Lo boind L4ite 66,5 Eas seo V apmutic Afri! Quasars pagWo cice' lfc L 7 t fh - |) puwuer traver eo as ie a = iva te, b~ AS Irace a Yhries » pile wheal dh weigh = ctoen Strctury etiate {8 cal decadron twa intre si pgrinede principale ofers sulicient pzazem pe 4-0) 3 ara erosime de oP aw te wascd AG = dem. Sheil wesc tn acest 82 th ambele fansuri (gy + Q)tn cazl mw care Une dia dimen Sructurale ese mule 4 Descérearea sarcinlor din “Plnsee + Pal Pee Ca cealatts ee petrat coenl desarean} unk PE OF Sichen ae grinzt seountoke reztreke. daving sivcmyjLDR re pj Sa 0 : ; Sreuctun A jae_o.stia de a. pleoses “ip DALAL. | : In coud deschiaedlor nicl inte shi, Cin general Sb 4m) gritetla pot fi nlowite ay armri seadiale - in masa Pacii de keton Late agin Biosime mai mare (w2oem) dar cam eltmna gunzile dz canbe $i. olerind posilsilitSH sponte de Clexibiliiate fufchionali . Rovru wyyranea dei + Xie powibiltatca mnghlarii ir belo ada corpirilor oy ee In Séuakia clidivilor ou TneBrcary mar] | zona cu Joram gue iia d yedinaarea glpuli se poste trate subform de capil. Spatile de Hp directionat, cu un2 di dimenswni mutt mai mare deot caalelti , pot prclua Inesrearee A Ped print-un sistem de groin wseandery dese , aevenit este NEEVURI oF o niEcTiE, DE dintre de este de ogo A5ot QO ©inde prin’ pale — SE aie — | grind Stroctori_ebejate aw stilpi_din BA: | Rezolvari_strveturele ale consolelor Consol de “places @) | console de gnnzi Cb) In prima variants , transmiterea sarcinilos ferface dip pac pe da de contur a cadrlui s-asttel devine ecient ° gometie Pils a grosimii OBcii ringrosine -© ik gona ¢ gi Tneaswant wp grindd, a be comolele Grinzilor pcirei berdei. Aces sistem devin Gdigztoriv decs ze console reszzmé un perce! GRING -PRANCIPAVE A. | act = SSS \z___Azco_ (4095) Azco(AA7s) \ ; Lens) [eo arasyr ~ > Seiwzi SEINOMPIE : sa) Azo0/ AIFS, ate [4000 7775, PELENENTE DE_ SUPRAFATA ~ Chesomve “PE DEScHIneT MER (i) Gt — CHESOANE Fi PIAG PE BeacHibers ma ~ HEN MET Sey PRE COMeR eT BEM0 CME S > 4SconesRucd’ pARTER cp descHicERi Meoil . KiTEGRAL peernBeiomne | . L&R a ‘consraucril’ PAeTER av Cesckloge) HEDli imeem. PREFABRICATE | . ‘ ; i ss rai PrinclRLE LoveTMoINe — / Gy SAU FARA GPINeH SECUNDHRE + ’ “4 of BeMRE ce el sistent TiPizare Lanoil *‘awziauan Turan ay * gusotsevszdd WYDRIN! + naa pZoir530 MD valde IESTraWoNOD(77 FIPSND OD TWANNISS FANIOD aee/anec) oom 5 7H 7 : eX wo {i i L fas FI ey alvelsuaN TUW3d BV — ‘ ‘ “ * BevOlaaWasad WDB) 103 fh fl fl if ra TeBOIHOSBO ND Yase /LorAlsNeD ———~_ 0BHS 99 BWH AABINDs 3ai53d3s ~/ANTIDee RE, oR Roem nieaix 3 ea 9 ase 5 Ey i & 5 255 a if : ed 3 oe b %. s e Obwastaane easnny MOL proeysais sts 4 Was) ava vo Siu OF Way RSD wo case? vole ©)roa } = Stilp vetor arcet setregeestar 2 > Bleats teat ae fu mseetars 2- Hate pecens a tees oe ey 83 deackE 66 9 Gre rer er. 5215/2) * SECTIUNE , TRANSVERSALA EOP IEAAS Cz9-a, or Sartre, i Erlang. GI-} S1-454-99 92-5050. iE = PE DEscHDeesonurog | | cons nen | SCHEMA | DE | ASAMBLARE _ | [ft castetares Smssene 2. a (a Lee e +BY SECTIUN 1 Tl 28, a — m4. ec IS pages onion tah nna (4 we zn renner Ginny TRA DERLA ce TETAS evened Dea paeriemncrtsnoapgepsid eyoileds hl Ieiyo i oS vkSTRUCTURALE LA CLApie! DIN FANOURL MARI DETALL De TMBINARI a,b,0,d ~ SECTION VERTICALE % = SECTIUNT ORIZONTALE : ; SECTIUNE WW WNGUL. MoNOLiTiZARil | ef.gae £6 ee ysuMoUAE BRUKER PROTA ECA BIN SEMETE Gey AGe ~ trsccufecaste pucehrh” wea ascani fe Que? we i See eee a mane oo Meese menses = foie, eBiytnas sack far Sells ol aaa, haulers — = has pe grascle Talat Foret te wlesedadey Ta ii” en nahn’ sas nent olen rogud Fey tei HEE Teds Gokusen wt (afer ot wen" ek Mraz ) ietetance, te of, exeeeti Re neiee Bis tin te febicattc tn! mutt) mae ce Cn ae fogtpre PL: Eafe ae IE haiti a ene or pint) Deetrecrven, ~rucesut ne et adixtS ott aipotener, cusear', HA! ptone (ileus wea nti, eyes a he 7 Drarcei ne) cae wot rbipngyte prdeg preewte crit cate abi witrry 20" a lanthca de CEE print wre aut pr Popa tepresa fan aback pebetind 7ois.; Cte idOhE reee Poros m a feuine veowr ~ Hares (dan eine nant bel usar. otaret). GENET TUM HE NM OUAE Mifaiofe. ihe tnitduererruak pm! ppaeat. : pebieci cpp 7 tesa® Tit cis ee Sh anh 4 oa ar, (tan Sa ra lia yee ees “ae ce cites AE, 8 Se ee bcos teat? a eee” 1°! sats pbc by le tops Alans Caz a rat WH SS ehtSeuss. so couse tantires, Saget perp tr fa ce pasta ot tnt attr o pene Spon TS OH ce du fi ge ete pad Brg a nagsbent Petree de pmacteuinGiile Lr bos Fnecarend, Fane i ewes Ato fe uae, ee ae i fost 2) cxcoach, Teles, Aryl aged potter Trade arapaittinne, % pra perlated prrunitiol Pealloan. pl golucpate pins plea Toc eceurts ha 8 Racoldinctr, pepe Peiuelely we Wart. > eu St rosie cn ott oktfo Bit. deat ferturye’ ule ch mealigante, cipauote olen, ofc peisct ast fbi ya OF prencls it eh eFC Geto test niger Cb Rae fa: Or or! addy passe LO, ; foal hen Ae “8. Fe Goatoy 1 fait Paes ee ipa ot FORME etceudrt, i A terofat oh feb w! a mm fuel we Xu fren. Fe ° ree seco@ Sivieu_“cloror * ? Cee AAS ria LAE inte, wort, Toe Ceearine inna, ‘ fap ip ee poate ; Houta: CAUTC bhi Piste sewers tonepa— nw Piste Tuewere tonepes— Tied 38 fe Bg cal feet sk eee hee2 Houray — soushel ees Tinta ae. te age at bs ameraie alt 1 " wpptcclorigers FF nee i lal Gaines ; [cae aie fag Ptctieale (asthe fete (Ra ened 7 e cows cpanine Te Letn. beagov (serie wot) llake pip fake. 5 Ph frrucade numntit (roa exfeey th mach) Pe of ie hunt sh Ee, pacagy lef | hapa), ose, Maat z f Cn eee UI Batre CHO ras egrifude. grate, (0% whe ; Ther ve cows. = p Duets we trruebecole ys at gal Btn pris lub ae Once seg fst 1 Buss. wap het. Obra i abana!AA Se JT gid B2QN0 aydvo NO SRWEXS SB WLOMLLSNOO ppayo 21 “INGONwollte STA 0D JISNVId Is vaviNt ji, BaSiWid 5 Nose BuNORAIVIsed BLNAW37a, : INRISNAWIG RW 3d ALSOReNHTaId unawara Nd aawivd fo BISWaYe- suyORIeWdzid WOALNI vanLoelis 1 AAvewLa tizomaLSNodTepe Ae hae he tale (pep ore 7M KyeRiat be oe areund+ DIAFRAGMA (TRUGURA FaGURS) Mikigum, 20, es DIAFRAGMA w BULB (STROGURA W) DIAFRRGME IN sisTEM CELULAR), A.B .+ SECTIUNI ORZONTALE ¢ ~ gu seat lermolvalont exten $ Sette aimensiat 1 : ae, 7 2IRA "eRonsA : FE B,GRINDA 4 RE BORD Jos 4 Resear (ests) on PAA otsDo muet Cy PERE Pomman BN Be BR iA pronreni pe 7 Poe Tetoece ~ rfkes he Ceeater (unl — Cometatece - howe ~ crap epost: NH iN EN NS See xe Ksss ys + ohio mC ee pe carte g fo Bae At ae Lenina, tehan: 7a tai [Wa | fromm cH el Kuees>, a 24 ae Fomm ve gee wiles [bs « ly ete | Be ME eee s Ch fata Ins plana « . . sit by Fare « nm. eee eee ee na ete wy a i od Eke nears.| -Pawovel IN TRel sreauRi 1 | i @souni Lok. - [© BET HK: e PaGaL TABU MYATT , cv CxouERER NERNURI- ; FAJADE “cu ELEMENTE PREPAGRICATE GRELE ossemari CRE 8OUs ereaURK CE BEWN weal zenam PerTECE be permite Uibizaeza UNC “eevalzoLagil epcleNTe Mai PUTIN ReALsTENTE). ow iireza BA 50 vin MiNeRniA Ese Mcesaet BaRIGRA 04 VATOR.. = PRZAVALROE MERLE coNSTITUE "Te Reece, CELE DOA sree] & souria Gatich cw NERURI be = oe 7 BETON. PRCONTURUL PaNoULUl st TH 25 SiLATR (momen) AL Porestee'l. irs _AeesPTag La. ATRZ1 NU MAL Mr peu EAA PERC Hsosaell vsrearutul ox = vasdanma B. sueRe \PeRWURILOR $f0 PLOTS Ce BETON HIE NAL NICE tod se eunirire: PoRTRRER HIGRoTERMICA 1 PEDENCE] “sreptul INTER DREETON carari ON eol ueAL 41 este NAL GeO: SRURUL wrenioR ABM FOL Oe PRoregic. LEGATURA WIRE STRAMUG se PACE a) AGREE . - PANOUR] Ov SrRMURILE Oe BEN soLiDAeL- ZATE W PcQre UN Corel RezisTENT LA TE McTaL TREWe PRIN“PLOTURI’ OE DETON. AeTFSL * . | Restecur sur rome re cetenne NERORRAITE (ca) PURTATE). i - PANOURILE PEATAMA La FLARE TAT PE -srAVGURH —oeoBICG FE MLN sau. NoTA: ORDINEA DE MONTRD este inoleaTa q dirRe ROMANE: Tn, COmiNUITEA TERMCIZOLATIEL LA ‘INARI. = TN ZONA TmolNAKiLoR APeR DeseoR! Air PE odZoNALS Gr st Pe veeicouT evsTRal pls PANOURLOR NecesaRe FENTEM b FACE Le MONGLTizAeiLon. si TN Gonecdwr® viFiwurays WN alcURAZEA .coOMMAUMAT TeeMetzoumiel, — “Aruvel ah TERMSiZOstiA se INTREelPE Soo sz MICKORERZA, SE FECURGE PeOBTes La IMRoUKEPEA UNOR Fish oe Pex. TN "ZONELE MONGUTIZAZiIde , TWAINTE ce TURMAREA MCESTORA - 7 : WL. Mevotirtraee Neraeavers ——T &SECHUNI ORI ZONTALE: - @PANOURI FORTANTE. ; consrawcrie: Din’ PaNour! MARI, pedi AMID Sl PIAFRAGMELE INTERIOREE PREPAORICATE. AL DIMFRRGHE Sau aLPY MonetiTi B.C. uRNad UETERIOR, B 20st WENT . . C—DIRFRAGMA TeaNLGVERSA, . La MIDLCCUL UNul RANOU Fe oOUA SO PANCIRL AUTOFORTANTE * CANTRANINTUIRE. © io satel | | D. SfLel sau OiAFRAGNG (SebaeT Thnmenan steuc- TORA) ELEWUTRTE TNAINTEA MOTE) pA @ |“ Novelnon: wonetirinteiue Locate (at) ——— 4 AHCOREAZA BiGlD PANOURILE OF STRUCTURA. | | | | i i @ PANOURL EXCLUSIV AUTOPORTANTE’ sTRUGURA ELE wureHR TW PRIMA ETRPR- Panovelle Oe FAmOR REAZEMA UNUL Pe AGUL i LAK srpvaven Uscer. E. PANOULE Tet. Ceurinus PRIN FAIA BarRAGHROR 7. PaNourlie stir ceVA Mal Reraase OAR Unc UN Roar TarceipuL - Cap eroMECoR-“(oeniven Nowtauust eore WERRTA GW Gee RoHnve)* LLG.-3 Qvatiank “anid w Ovarienra cu sueseovaee ” Rest sus, ST Rost MBORIT. 7 > @ PaNoURI e" AUTOPORTANTE - © ® ui? fl “sudu fel 7 : / elegy ae | RENTN EVITAREA —] “4 pecibewnnte, [> seciune"n zou, | . No 1 Fepestest.} «© Foor 605, srecinte PanouRI- GQ) Pavourine TRee coxinwe Loa ON Bea PEN PaxA PUNGEELOR. Si SINT “| APGUERTE WUMAI LA Toke ORIZONTALE t FLANSEGLE REAT MA PE UArRASME ” $0 GRING) TRANSVERSALE. a ace ea. bSD a . @ PANOURI NEPORTANTE ule ik | ® Bae 'ZIL. Li Barina pie oe IZ T el | Connie es LESZE Mine“ LINIARA PE PLANSE. PROBLEMA com Mal [fom “DIFICLA em soNmOUL crac TeRUE 4A SE Lec. DEASUPRA PANOULU, SreRiUL PENTRY oisroztivuL, DE so5- PEW EARS. oerence PunseuL, era toc oO aes cei te Tn eamTATACE Cu PANQURL PE MAi MULTE NIVELE LA CONSTRUCHI ereasre. (Pet = P42). : PallouniLe verorsnure (oerar aorerure). ReLeRHi 30% sir AucoRPTE SUSI OEE. Pumisedlon. Eo VARLE Sher cath aluitses cu CELE be Ln coNDTRUCLE PETER 44-0" BEMAU DE PANO PE BUA NNELE , SUSPEMLO Un PARTER SUREPLORER De PURgD . 2 PANOURS PORTPNTE . ae pasooaice ~ve- Beet ve eT (28) oll (02) Sit wleAsTeATE Ti FONDA |“ PuNsecle WeazeMK Te vescendel eeizontrnte (2) say dieecr Fe NeEWRILE + FAROURILGR De PARROR. (3).| | t PANOURL (Foi) ASEZAE PE CRIZONTA LA con sTRuCT ETARATE. 2 REEMA Loe SE SHAR Se consTeucrtt FATADE Ww PANOURI AsuxaTE” PEVERTICALA —PT FANE GE 6M, CONSTRUCTI PARTER & pecans fis | PENTED FRBOE Ie OH. SE Om, >) UnUze neler Pencvel PE . De Ge OM, Lit, REEMWTE Ith sms, x moonene $s, 7 Ferma pein eluivaena — ion PyvovRl (%), 490 Pee WADE SUPRETN LTA PE 0.-62Ib0R. 2 Cy Once RANE, sFomcte CELE NH ore Set (9) Fed U (4-2) * POPEMRELE SE tor ReAtizn Ty Axi VeBICALE AVAUTNUL Preleotice Netuvemre care GL NEOURLE Judd woL ve HIM, PeeTeELe ce Por eer ZA Faw Teveesureven rcine- (exosaa S Fuses avnuses (™@r-9) Kw widen aaa) TAR Wars 3 asdvAad. 2USSU iRave’ VV Gext Peery Ulla 1 ae aT trterin conte” cnaape! aye Ca Ly tubeiy Te Cagtd Fe alli ctuse AA Gt, Hee, — eed padt ei,PINISATIC Sxvrere RPRAESIS eens Peren, WEEN De cules AOR EN THES FINignre Apducare a FRE PRCETS ESforeig 20 Wee Saw Vrit es Were Pikene Conan ce M Seo Meh iE —ekeeeu be APACENTA Ppeworeei_Mectnic WR AE, Resctetrae i i RENigaze NDAVeATE Matane ¢ "ace ee RUA { 1 1 | peed corovkes , twthete ary tae aera ert ncarye Rravence | ——> [PURGE _ cope (ERIE Rae Ree] Tewentwn¢ Wyo (SRE —? Tats Anod) 4 RE Sxe85 _Worbeegartrin Monchan Flam 2 5 3 8 eessesone Fuge, tigen Stn Vectndangerher SeaNincs eguagie Se gat antonio 10400 mem ‘Sharer x12 gen ‘Setiaeteneter Aurilum i ectervargenung: Bout nn »S2R 92 rent Depegletan Samensohzarwien term ¢ Feat rn Warners iplesier er ues (Gecraute Pectoace ‘YegeinlonecHieht Parade mi eck senso Freer eh nd Orestich Mrariaubt29 Petrecvate Adored Kerarscheaiann ‘orang Pe Hetscseum $80 nm ioe (80 ry orate Yin Gab Soon a earntndes chef Oca tet as barwinden mt focarmtoae Ei “wcio4 Der 1 onal ctor Vr secon PEPE SHEE EEE Eee 1 sero a ert orm pce cont ote wih ren gereiten nah coowavied Laat aecodtspo ill SAF Ay DRA vi iH iFATADA-®IN PANOURI PREFABRICATE A. GRELE — SECTIUNE DE LOCUINTE-€P- FISA TEHNICA, —PROIECT BUCURESTI 0052 SECTIUNI VERTICALE = >." A. 3/1973. = Secpluna vertiol prin logete: Pangeu terns — Plangev cient —K. Flanges peste subset = Sectiune vertialk prin porate de fa fou peste subscl —O. Oeahe mone} adh (Ark lorie: L Pranjeu carat — M. Plangey curent—N. Plane implicie de fern dublt cu daschidere Inverioass f, Penoy de ave 2. Plongeu prefebitct ~ 3: Pe leprie= Abene de fond 0 tte = tmp e aE find de lgale ~'t Glens masele bases 1 Maree i 1908. Gtatoperss an eis 4, Jaavd drepeanghtelors OxCth. men STS 7 fedlorotturmetontt Prdereats refed (2VG sau, lemeler) —th. Fite ‘de poeirn efor a {Fereett (penta menial empl vat teal Ot Tarordciealco rex! fe OOE4) 18s Soh {abit sinced 40 Geen Sree meat cu see eg the imple que es aes ea 38 Veal miparald ~ 49. Pt du de drum 8, he BE Seg de ln He daft ce it seen oa" OyA Porfiune de fafads longicudinalt tat to Le tate om Se"Teon prtabicte 8. “2 Pace pene paceras Sermonene pele 4s opts as. ih i pres Sectune ovtzantalt ion — f "a! Distragm oferne ene Dlafrogm de beton ormat moellt — 2 Beton cefoler sa mS ‘iecal rand te lame = $6, fart de fotlle FAJADA DIN PANOURI PREFABRICATE GRELE—SECTIUNE DE LOCUINTE CP 5 —PROIECT BUCURESTI ANSAMBLU, SECTIUNI ORIZONTALE ~” FISA TEHNICA NR. 0051 AL 3/1973 Seclunen CP § reeas [s Insc Protect Rucurest are parr yf § anfe ct patra apartamente Serscurt de essing in dharagme de bacon aemat mocelle erase To ca mecice # cs planes pretbrieae. Ripa ete Feu a moaned ella din panourt mart de beco EX'antay ererer, Yopsttare cu Viearom. lan nivel curents a. Cameri de i—b, Dermltor—e. Bucterie—d. Bu «Git. i wLiseefiume ortzontals prin fafadt: A,Panoy de capht-— B. Olalraym Intermediart TET nee dock ferent De Row de alan 7 rin Toggils E. Panou de capht— F. fotre logge # camere de eae Disrupt Rox de eiasyt Joare dau ageJA, SONSTRUCTH DIN ELEMENTE SPATIALE + PREFABRICATE FISA_TEHNICA NR. 06110 | PROIECT L.C..M.—BRASOV A. 211975. 4 Calule sparile wcecvare de LCM. Treatnene Cismenmun Mage) PESKLE mSEzeRE Fe ACA |_boizecie Sinr “TRANSVERSAL” “Fea ivrersnul snc) Piesetenr' Lone Hrupinate! \ Vasinvicie ve eezowAt ir preewinere skomensivniis (permet ccectinceen) ) ELEMEMELOR DE s0DRAFAR. A. ELEMENTE DE SUPRAFATH “be MARI DIMENSIUNI. DewHiDERE 6, 1a.) 19m INDIPERENT DE TRWEE Shu pecHioeee: ELEMENIELE OE SUPRIFATA POT REZEMA % | Pe GRinzi PRIN CIPALE LoverupiVALE | , = GPL); ~ 4av Fe Gelnai reine en i RECA eine 7 | yo = aa Ger B. ELEMENTELE DE SUPRATATA Cu vescHineREA MA MicA DEGT iNTERAKELE STTLPILOR (TRAVEE SAL DEscHiDeRE) Av xevois TN Artea ceiNziLor, Grr ae PRINGIPALE ASEZATE LONGITUDINAL aa GPL) SAU TRANSVERSAL (GPT | ‘@ DE Gein2i seamonpe (ge) rs (ea fe ES GS. GPL PT TT i eee SEQINDARE PLACATE IN DREPTUL sfiruoe” RAMIN TOT SE_WNDAPE Si REAZAMA FE GRINZILE PRIKCIPALE .x oy %& ELEMENTE STFACTURALE PRERAPRICRTE : FENTEW CONSTBUCyN PACTEIC 0G DeecHiBer MERI ce ——- BENAUNI— ORIENTTVE S GRIN PRINCIPAVE 4 4ct = ALeo (M75) | A220(AA35) f Lemar] | Tt [enol ¥75) z - fir Grinzt SECUNR ARE | F \ eee A200 (4978, | aa Cea | YELEAENTE be_SuPRARATA | ~ CHEsoMNe: "FE DEscHIER AEB 1 1 yt (ei) Ge a ~ CHESopNE Fi PLAC PE BeecHIDERA Mic i EON Kemer Spy PRECOMpRi MAT EMO GMAT ae SE t tu “Ley | rtSTRICTURES Metauce — twee pees (fata. Fumeluitite potoder: Reverie - Hpeagel exprtiiec nk Camaetipee) ge eeoreere ~ ou foretuster tm. Fare. Lakonpmnisfer . —oltpimel, ke Cnerahisd a Aachinic apsrmot de teinte abitecty rate HK Scweitare = kopotuinn aoperd Anthea’ , heli, Luetudic” ... % CEPARERE — COfiert Autereor(, acute , ole tip tehti.. e Exteesye Pein — Learvefus tehncr Compl mentare « Beda + RAp- Av. Hehe ~ ounkrpectomte * Aigek b- at abedtuenic Tiroet ve Fie es Sekine cy Rvs: Me a. pute enue dua: trent omter (Shela, & anwidhad prada, botin.) ~ Ay Le Feelin?! ate xix. Prenthe ole uw Fund! Cone fot de aurea fk de oc Arincbiecnt. be Aeearchir | (ex: 4928 4 Sint Crbain Odeiaucde ole Hebe” pt 7 ty qhauree— dole Nevada ) oy fpantle— eye clia geancaara Pa 7 (die bt.k | bein a6 ey* i eet ce! Jew Oo ve rape ou ae | - dydu at. ales Aa aot date, SO | higkird 7 os 2 Mephan & “ib x fat ee crudwiis Me le Ox enh, — Me wikalia Know "lim wore Bite nu lane crlerlal peptic borhan’, a Guw wr ken) Enda rin > teurdinta ate G Ae @ qurrectz Yofads cea re eal eich nk bet trol ralente ~ mer Lelestine |Y iN 7 Cis CAICLA nae os (ascateeety pt Rae y ArSaext Teel Noued - ol old uma ibs c ae eas MES B Aedares fuscia de Jenticn “et Ske ie te te OM ape on ft abinbince led utes detente let woke AlotoDi bry f Parfitle ek h : > : rh x f i i aA A a ausmn wredlurc Me ae eee ee ee inketusese 4 ot Out de aol optans ot, Ae ee rad Uva & okt 8K ude; ee Aub Ade Aub A.Eotadkea of, te abl : ; eee eee ole oe a ce rg cei eee oe oe Ca ee Se err ie clineunele ee ea luteolin raced enue pertuce + Rew Mtns a CAME meet « Oreaki~ Cee tek Ae [luge co art obiectire Ure: feincol Recduckte eorturritoy out epic sep tiene eu teeubas ; Comtre ! foe. seperti or ba pe AR CIS a %eeer le: pes Mo Sepivera Kowd pepertetot MALY ten do &,RMN pe CORI pin Mere. [RINE] wetewale - eohe. re fou Behitne (ome fpne ae cat pes Lettie te Se a © cen, ow iwi punt je — Crmrwa wel’ he wrtat- feck fone opting Se pip Vogucesl (omni . etl at mingle “ xe) anit tenctaati lenceeet exiled —=sa0bee ade cm Kana La, > Peete ere2 bones inhake re agate vi onatad eee AE de propouele springs” WS aA, cigpeaile Fe fe whale blezercHlen aan a (re aes dt) pte eu ebiegounte Amemactare (imera cf drelied } Pekin Tin penton pe ROE, : of). 4) sistine en tee we ot YL iN a am A dn arlamte mar inecivedty ca yee che din Proueks aeopene'oetec , wigan = On Bing end ake flomheay oe dons Bane A) Aelowe Fe $C ree ro at a ee oe ee eae ee wai Ze diego! + eo UTipuet be Tee Me di pdw, at fru ley + ~ cote ment din es wae 2). ferne Aroperri _ teens EUs | ~Alac. ers a. Aeepeecfacte Arr! sie, wy b ames Atte, gente, ge a rancor (piste ee nade ts fee CO Ct ; Me Pls ft |) Ferme ppebegnuabe tN k } x» A. ale fete Launneinctee es ; ee Cor a geae, eae Cee Pak ORE pata cael lint Ira inne Aang tt Be, 4) Pi Ae marntay) AN, sey, tp ; OOD on dens, 4 fen 2 ou Fey pound, ea tianes GETIUNIS SARL a- va a Uiigepe oer ge ee ee ae Matt ene ») thyetete - ote Ame porvatun pereedec sree “te Fh sheisons dip dau. ot chime fackunie Q-fiwe corae - (2- Som. O- ~ rmele da Re - B)- ofele — yeee a hae. (roe chad occa. 9! able ipmemrcdre hecét abe 2ofeuite tui aay he tease oi cake = Hite, tale elect adopter a )_Nowsi SBM Aekeyine. off ment ees hae Tatadinca arb (Cr -paribnr, Gedurd, Calerne 9. as a — Oke ase Lastrerte hak ws Axle ntytus eoeiersaao z be BO Abetuterd Fe AEP Fonet «FAR 4) x stBeinwe pind — dheanturinant i Cpa vote de sticiiian TRAE AEE “tPURNSEU CU STRICTURA METALICA TAVAN seine a SPRING PALE SECTIUNE PRIN PERETE CEsmeErnoe. | INTE: APARTAMENTS, L. _ AEE. > Ag a “NN. Bias "Ne einer eeerniey eee | Suu Zapeste Sseeee GP tt somes Frere seiphedoe olgway | Ol Sep masne dom » Entioee So mut Se Oouh oft Phone ta | BEN 6 Ua. GRINOR IN 2RORZE. UNAT MINERAL SI — PROFILE TAVAN + Va MINERAL Reel i Conan antes ne SIPS CHRTON AZS Mums l PE OA FLOTASNA Solemn Si | ete uceriond| i STRUCTURA: + REZEMAR 5 GRINDA PE STILP 5} ) CONTRAVINTGHE A oo TALPA SUPERIOR Se WalaBenct, iy Ben REZEMARE GRINDA IN ZABEELE PE CRINDA PRNGPALA INLReet cu MEW AHE AMT SE — SoRWEE PNeumance _TReymance de hip arkuteckinar abe Cort ox vee a ee, fete Se aii ae iit Opie Crean Aat glen hodke he wn tu — peas 40,17 ete ‘ *) Stoctionas O24 ea prtinueites. | lt Ce Mitnelhert™ | Oak deg Zot. Anzmbays——a7: ~s0—|‘apocarda aper| martellatoAcoperig sgor- 5 we Ai! ov oka A. , fermeiy Gt pee wt . ee eee OR ° C Au Ga Z © bree tp cRES © ex bibb dui yon ge betes dnerB ne z ta, Mucorviere qm ote iagacdcen deg VOR, an =e) ph tec weak pe —4) pled Semelsalcompeccatr 4 sehere wes the 1 S¥ aspeces, The ‘resin the cate eee DESL Eaccoet of te ff PERS ‘or abun ELECR LEE ETA : LD CE LEE oust dusing the LOSER RES ES : LLOELELELEFI OF ing memibrane, LOK LKLK CE A Talisg as wal i ESB SOS he CDE & ements ic wat nade to match existed in the - ere to do with . Falceady bully & ed structure = ‘adapted iteel +! ned. according aumentation as ‘imensioning of seally-available i by trials and reat influences arog, as well 25” pe is then made os and cables are spe determinntio 1, because of the ting CAD it was con the membrane Vout. This aewwalcomponeaty se here was the Sone a eel =a ae i bg netted LR SEES one UL ooo ZY Soe bl CLS oust ducing the 2 SCD SK “ag ments * LR es tadising as wall >. 1 LOK AL L525 laments it was ade to match ecsted in the scaly i by trials ond reat influences ag, as well of ° eis then made ss ad cables ere + determination of pe determination x, becouse of the sing CAD it was ‘onthe membesne ° Vout, ‘This new *anufactury sand con: ‘Shea te aes, 3 at be 4 eine, soe care tas" anes ecu ‘tig casting ald sey Nan Posty, = seninis” ar Bee Ets bye 2 large sed toe ‘aris itl ws Nokes tee oe wale pte(Cable Crossing & Lacing Skirt Detal 17.5 nono Hsley in wee Che meta, Canvas Type! Ueint Detail" Part Daal of Membrane Anche » aan Croating HardeareCANES Raw WG - Peet he Lin Ma Tye22o agedMEAG - Peck de ha Me, Tre2bo NAS Peakud Nemesia. LmAu Th ee FRY RESOR fekuctce” asepgles tatolunas yo EEE LCE a ple Stent, tet Ler fone feet Le Ga Cepia.