Proiect TBE

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,
Facultatea de Inginerie Chimic i Protecia Mediului,

Specializarea Ingineria Mediului
ndrumtor:
Sef lucrari Dr. Ing. Brjoveanu George
Studenti:
2010-2011

CUPRINS
Cap. 1. Tema de proiectare
Cap. 2. Memoriu tehnic
Cap. 3. Considerente privind epurarea apelor uzate
3.1. Caracterizarea apelor uzate municipale
3.2. Poluani caracteristici
3.3. Condiii de calitate pentru factorul de mediu ap. Normative.
Cap. 4. Tehnologia pentru epurarea apelor uzate
4.1. Factorii de influen pentru selecia operaiilor i proceselor unitare
4.2. Determinarea gradelor de epurare necesare
4.3. Variante tehnologice de epurare
4.4. Calculul concentraiilor intermediare
4.5. Alegerea variantei tehnologice optime i descrierea detaliat a procesului
tehnologic adoptat
4.6. Schema bloc a procesului tehnologic
4.7. Materii prime, auxiliare i utiliti
4.8. Subproduse i deeuri
Cap. 5. Proiectarea tehnologic a utilajelor
5.1. Debite de calcul i debite de verificare
5.2. Dimensionarea utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare
5.3. Dimensionarea utilajelor din cadrul treptei biologice de epurare
5.4. Tratarea nmolurilor
5.5. Fie tehnice
Cap. 6. Construcii i instalaii n cadrul staiei de epurare
Cap. 7. Bibliografie
ANEX: Schem tehnologic

Cap.1. Tema de proiectare
S se elaboreze proiectul tehnologic al unei staii de epurare ape uzate urbane. Se dau
urmtoarele date:
A.) Debite de calcul: Qzi, med= 0,225 m3/s
Qzi, max= 0,285 m3/s
Qh, min= 0,210 m3/s
Qh, max= 0,310 m3/s
B.) Compozitia apelor uzate care sunt introduse n staia de epurare:
Solide n suspensie: CiSS= 330 mg/l
Substante organice: CBO5= 245 mg/l
CBO5am=7 mg/l
CCOCr=415 mg/l
Azot total: CiN= 11 mg/l
Temperatura apei uzate: 22C
pH= 7
Constanta de consum a oxigenului din apele uzate: K1= 0,1 zi-1
C.) Analizele de laborator ale emisarului n care se deverseaz apele uzate epurate:
Oxigen dizolvat: COr= 6 mg/l (concentratia oxigenului dizolvat din
receptor)
Substante organice: CBO5=20 mg/l
CCOCr=50 mg/l
Solide n suspensie: CeSS=50 mg/l
Azot total: CeN=2,5 mg/l
Temperatura medie a apei: 10C
Constanta de oxigenare a apei: K2=0,2 zi-1
D.) Studiile hidrologice ale emisarului indic:
Viteza medie a apei: v= 1,5 m/s
Debitul emisarului: Qe=5 m3/s
Coeficientul de sinuozitate a rului: = 1,2
Constanta vitezei de consum a oxigenului din apele uzate: K1r=
-1
0,17 zi
E.) Utilaje ce urmeaz a fi proiectate
Cap. 2. Memoriu tehnic

Proiectul de tehnologii si biotehnologii de epurare a apelor uzate, are ca tema, proiectarea unei
instalatii de epurare a apelor uzate urbane. Proiectul este prevazut cu 7 capitole, fiecare avand mai
multe subcapitole.
n al doilea capitol este prezentat memoriul tehnic.
n al treilea capitol, se face o introducere asupra problemelor generale legate de
epurarea apelor uzate industriale, cu referiri directe la epurarea mecanic,
epurareachimic i epurarea biologic a apelor uzate, la clasificarea i prezentarea
principalelor compui organici nebiodegradabili (poluani refractari sau prioritari).
3

n al patrulea capitol, se prezint principalele variante de epurare a apelor uzate
pentru eliminarea compuilor nebiodegradabili din apele uzate, grupate dup
tipulprocesului care st la baza metodei. Pentru fiecare din metode se prezint
informaiilegate de desfurarea procesului, uilajele specifice care se folosesc, factorii
icondiiile care influeneaz efieciena procesului, mecanismele de racie. Se prezinta
vantajele i dezavantajele aplicrii acestor procese, mai ales prin prisma epurrii unor
cantiti mari de ape uzate, avnd n vedere i aspectele economice ale fiecrui proces.
n urma analizrii avantajelor i dezavantajelor fiecrei variante tehnologice de
epurare, din punct de vedere ecologic i economic, ca variant tehnologic optim se
alege staia de epurare mecano-chimico-biologic de epurare a apei uzate, numit
iepurarea avansat a apelor uzate.
Epurarea avansat a apelor uzate. Epurarea mecanic, chimic i biologic
nurealizeaz eliminarea poluanilor prioritari, care, chiar i n concentraii foarte mici,
auefecte negative asupra organismelor vii i asupra echilibrului ecologic n natur saucare
limiteaz posibilitile de recirculare/reutilizare a apei n industrie, agricultur.
Dintre poluanii prioritari care sunt reinui prin procedee de epurare avansat
semenioneaz: compuii anorganici solubili, compuii organici nebiodegradabili,
solidele
n suspensie, coloizii si organismele patogene.
Procedeele de epurare avansat se pot aplica fie naintea etapei de epurarebiologic
sau dup aceasta, n funcie de matricea apei uzate (concentraia i tipulpoluanilor).
Etapele procesului de epurare avansat sunt:
-grtare i site, scopul grtarelor este de a reine corpurile plutitoare i suspensiile
maridin apele uzate (crengi i alte buci din material plastic, de lemn, animale
moarte,legume, crpe i diferite corpuri aduse prin plutire, etc.), pentru a proteja
mecanismelei utilajele din staia de epurare i pentrua reduce pericolul de colmatare ale
canalelor de legtur dintre obiectele staiei de epurare;
-deznisipatoare, este operaia unitar prin care se elimin pietri i alte materii
solide cudimensiuni 0,2 mm., care au densitatea mult mai mare dect a apei sau a
componenilor organici din apele uzate;
-coagularea-flocularea, sunt metode de tratare a apelor, care faciliteaz
eliminareaparticulelor coloidale din apele brute, prin adugarea de ageni chimici,
aglomerarea particolelor coloidale i respectiv separarea lor ulterioar prin decantare,
flotaie cu aer dizolvat, filtrare. n afar de eliminarea coloizilor i reducerea urbiditii
din apele desuprafa, prin coagulare se reduc parial culoarea, gustul, mirosul, respectiv
coninutul de microorganisme;
-decantoare primare, sunt bazine deschise n care se separ substanele
insolubilemai mici de 0,2 mm. care se prezint sub form de particule floculente, precum
isubstane uoare care plutesc la suprafaa apei;
-bazine cu nmol activ, n aceste bazine epurarea apelor uzate au loc n prezena
unui amestec de nmol activ cu ap uzat, agitat n permanen i aerat;
-decantoarele secundare, sunt o parte component deosebit de important a treptei
de epurare biologi c i au scopul de a reine nmolul, materiile solide n
4

suspensie,separabile prin decantare (membrana biologic sau flocoanele de nmol activ,
evacuateo dat cu apa uzat din filtrele biologice, respectiv din bazinele cu nmol activ).
n capitolul cinci, se prezint posibilitile de integrare a epurrii avansate n
procesul tehnologic de epurare a epelor uzate urbane, pentru a realiza gradul de epurare
dorit i dimensionarea utilajelor din cadrul staiei de epurare a apelor uzate urbane.
n capitolul sase este prezentat schema thenologica a staiei de epurare a apelor
uzate urbane.
n capitolul sapte, este prezentat bibliografia.
Cap. 3. Considerente privind epurarea apelor uzate
3.1. Caracterizarea apelor uzate municipale
Actiunea pe care apele uzate o exercit asupra receptorilor depinde de compozitia
si de concentratia lor n substante poluante. Pentru a putea proteja o statie de epurare
capabil de a elimina poluarea receptorilor este necesar ca, n prealabil, s fie cunoscute
toate aspectele privind caracteristicile apelor de canalizare deversate n receptori.
Apele uzate municipale pot fi caracterizate atat din punct de vedere fizic, chimic, cat si
biologic.
Caracteristicile fizice ale apei uzate
1.
Temperatura apelor uzate influenteaza majoritatea reactiilor
fizice si biochimice care au loc n procesul de epurare. Apele uzate menajere au o
temperatura de 2-3C mai ridicat decat temperatura apelor de alimentare cu exceptia
cazului de deversari de ape calde tehnologice sau cand in retea se infiltreaza ape
subterane.
Determinarea temperaturii se efectueaza numai la locul de recoltare prin introducerea
termometrului n apa de cercetat, iar citirea temperaturii se face dupa 10 minute de la
introducerea termometrului fara a-l scoate din apa. Paralel cu determinarea temperaturii
apei se determina si temperatura aerului
2.
Turbiditatea apelor uzate este data de particulele foarte fine
aflate in suspensie care nu sedimenteaza in timp. Turbiditatea nu constituie o determinare
curenta a apelor uzate, pentru ca nu exista o proportionalitate directa intre turbiditate si
continutul lor in suspensie. Analizele de laborator se exprima in grade de turbiditate; un
grad de turbiditate corespunde la 1 mg SiO2/dmc apa. Orientativ, apele uzate menajere
prezinta valori ale gradului de turbiditate in limitele de 400-500 grade in scara silicei.
3. Culoarea apelor uzate menajere proaspete este gri deschis, iar culoarea gri
inchis indica inceputul procesului de fermentare a materiilor organice existente in aceste
ape.
Pentru apele uzate care prezinta alte nuante de culori, rezulta amestecul acestora cu apele
uzate industriale care ptrund n reeaua de canalizare este dominat de aceasta din urm
(ape verzi de la industriile de legume, ape galbene de la industriile prelucrtoare cu clor,
ape roii de la uzine metalurgice, etc.).
4.
Mirosul
apelor uzate menajere proaspete este aproape
perceptibil; intrarea n fermentaie a materiilor organice este indicat de mirosul de
hidrogen sulfurat, de putregai sau de alte mirosuri diferite imprimate de natura i
proveniena apelor uzate industriale.
5

5.
Materiile solide totale (MTS) se gsesc n apa uzat n stare de
suspensie (organice i minerale) i materii solide dizolvate (organice i minerale).
Materiile solide n suspensie, la rndul lor pot fi separabile prin decantare i materii
colodale.
Caracteristici chimice
Compoziia chimic a apelor uzate menajere este foarte mult influenat de coninutul de
proteine, grsimi i hidrocarbonai din produsele alimentare, precum i din compoziia
apei din reeaua de alimentare, care conine n anumite limite carbonai, sulfai, cloruri,
fier. Proteinele ureei care sub influena bacteriilor fermentative se transform n azot
amoniacal, forma frecvent n care azotul se afl n apele uzate. n afar de azot,
substanele organice, care intr n compoziia apelor uzate menajere mai conin carbon,
sulf, fosfor, potasiu, sodiu i clor sub form de sodiu.
A.) Analize anorganice.
Aciditatea apelor uzate este determinat de prezena bioxidului de carbon liber, a
acizilor minerali i a srurilor acizilor tari cu baze slabe. Ea se exprim n ml substan
alcalin normal pentru neutralizarea unui dmc ap. Acest parametru este indicat a fi
determinat pentru apele uzate industriale care ajung n staia de epurare urban.
Alcalinitatea apelor uzate este dat de prezena bicarbonailor, carbonailor alcalini
i a hidroxizilor. Apele uzate menajere sunt uor alcaline caracterizate prin valoarea pHului n limitele 7,2-7,6.
pH-ul apelor uzate poate fi acid sau bazic i constituie o cauz important
perturbatoare a proceselor biologice din cadrul unei staii de epurare, spre deosebire de
aciditatea sau alcalinitatea unei ape, acest parametru exprim numai intensitatea aciditii
sau alcalinitii adic nu exist o legtur direct ntre pH-ul unei ape i cantitatea de
acizi sau alcali care este n compoziia uneiape respective.
Concentraia de ioni de hidrogen a apelor naturale, adic pH-ul care exprim reacia
activ a apei prezint valoarea 7 (ape neutre). Reacia apelor va fi acid pentru pH-ul
ntre 0-7 i alcalin pentru pH= 7-14.
Clorurile i sulfurile din apele uzate pot influena procesele biologice de epurare
dac cantitile lor depesc anumite limite. Clorurile sub form de ioni de clor din ap
uzat menajer provin n special din urina de origine animal sau uman ca urmare a
consumului n alimentaie a clorurii de sodiu. Sulfurile pot fi determinate i puse n
eviden sub form de sulfuri totale, sulfuri de carbon i hidrogen sulfurat (care ne d
indicaii asupra oxigenului din ap i apariia proceselor anaerobe).
Potenialul de oxidoreducere (redox) exprim logaritmul cu semn schimbat al
presiunii hidrogenului gazos n echilibru cu oxigenul molecular din soluie (scara redox
are valori de la 0 la 42). pH-ul d indicaii asupra capacitii de oxidare sau reducere a
apei uzate; astfel pentru pH<15 proba analizat se afl n stare de reducere
corespunztoare fermentrii anaerobe, iar pH>25, caracterizeaz o prob n faz de
oxidare aerob.
Metalele grele existente n apele uzate industriale sunt toxice pentru
microorganismele care particip la epurarea biologic a apelor i la fermentarea anaerob
a nmolurilor.
6

Substanele radioactive folosite din ce n ce mai mult n medicin precum i n
centralele atomice creaz probleme celor care se ocup cu protecia calitii apelor.
Aceste substane influeneaz procesele de epurare.
Detergenii din apele uzate sunt substane tensioactive a cror structur molecular
este format din dou grupri. Detergenii sintetici pot favoriza aciunea nociv a unor
toxine uurnd absorbia acestora.
Nitriii i nitraii sunt prezeni n apa uzat n cantiti mai reduse. Nitriii din apa
uzat provin din oxidarea incompleta a amoniacului n prezena bacteriilor nitrificatoare.
Cantitile maxime de nitrii din apele uzate menajere nu depesc 0,1 mg/dm3.
Produsele petroliere, grsimi, uleiuri, formeaz o pelicul plutitoare, care impiedic
oxigenarea ape. n apele uzate menajere prezena acestor substane este nesemnificativ
ns prezena acestor substane n starea de epurare este duntoare, pentru c pot colmata
filtrele biologice i n procesele de fermentare a nmolurilor.
B.) Analize organice.
Substanele organice din apele uzate menajere provin din dejeciile umane i
animale, din resturile de alimente, legume i fructe, precum i din alte materii organice
evacuate n reeaua de canalizare.
Oxigenul dizolvat este un indicator care arat n mod global gradul de poluare al
apelor cu substane organice.
Cantitatea de oxigen care se poate dizolva n apa curat- aa numit desaturaiedepinde de temperatur i variaz de la 7,63 mg/dmc la 30C la 9,17 mg/dmc la 20C i
la 14,23 mg/dmc la 0C.
Oxigenarea apei poate avea loc prin dizolvarea oxigenului din aer sau n anumite
condiii speciale, prin degajarea oxigenului n procesul de fotosintez al vegetaiei
acvatice. Cantitatea de oxigen care lipsete unei ape pentru a atinge limita de saturaie se
numete deficit de oxigen i o indic o impurificare anterioar cu substane organice care
au condus la consumarea total sau parial a oxigenului dizolvat.
Consumul biochimic de oxigen (CBO) se exprim n mg/dmc i reprezint
cantitatea de oxigen consumat de ctre bacterii i alte microorganisme pentru
descompunerea biochimic, n condiii aerobe a substanelor organice biodegradabile la
temperatur i n timpul standard, de obicei la 20C i n 5 zile n care caz se noteaz
CBO5. n apele uzate menajere, precum i n apele uzate industriale, care au o compozi ie
apropiat cu cea a apelor uzate menajere, mrimea CBO 5 variaz n limitele de 100-400
mg/dmc; n apele uzate industriale acest indicator variaz n limite foarte largi, n funcie
de provenirea lor.
Consumul chimic de oxigen (CCO) sau oxidabilitatea apei, reprezint cantitatea de
oxigen n mg/dmc necesar pentru oxidarea tuturor substanelor organice sau minerale
oxidabile fr ajutorul bacteriilor. Oxidabilitatea reprezint cantitatea de oxigen
echivalent cu consumul de oxidant. Substanele organice sunt oxidate la cald, iar cele
minerale la rece.
Oxigenul chimic necesar se consum destul de repede (uneori chiar ntr-o or)
motiv care recomand efectuarea acestei determinri la apele uzate n special la cele n
amestec cu apele uzate industriale pentru a elimina unele neajunsuri specifice
determinrii CBO-ului legate de timpul mare necesar efecturii analizei, incertitudinea

stabilirii vitezei consumului de oxigen(K1) i a consumului total de oxigem (L 0) n faza
primar.
n cazul prezenei n ap a unor substane greu oxidabile (benzen, toluen, piridin)
rezultatele nu reflect coninutul real n substane organice.
Raportul dintre mrimile CBO-CCO al unei ape uzate difer n funcie de
proveniena ei. Pentru apele uzate menajere se apreciz c CBO 20 reprezint circa 86%
din CCO. n cazul apelor uzate industriale, care conin cantiti importante de substane
organice nebiodegradabile, valoarea CCO depete pe cea a CBO20 cu peste 50%.
Carbonul organic total (COT) constituie o metod de determinare a nivelului de
poluare organic a apelor uzate, care spre deosebire de determinrile prin CBO i CCO,
rezultatele sunt mai exacte datorit eliminrii variabilelor care intervin n analizele CBO
i CCO.
Metoda este simpl i rapid (cteva minute). Pentru stabilirea uneiscri de
etalonare, se folosesc concentraii succesive n etalon care se injecteaz n coloan n
aceleai condiii ca i prob. Mrimea suprafeei picului obinut la prob se interpoleaz
pe curba de etalonare. Analizatorul de Carbon se ncadreaz n grupa aparatelor
cromatografice n faza gazoas.
Consumul total de oxigen(CTO) determinat pe principiul cromatografiei n faz
gazoas evideniaz toate substanele organice i anorganice existente n proba de ape
uzate care intr n reacii chimice pn la nivelul de oxizi stabili. Gazul purttor-faz
mobil- l constituie azotul. Reaciile chimice care au loc la intervale diferite de timp n
analizatorul de gaze se desfoar astfel;
- carbonul este transformat n bioxid de carbon
- hidrogenul este convertit n ap
- azotul n stare trivalent ajunge n stare de acid nitric
- ionul de sulfit este, n mod parial, convertit n sulfat
- ionul de sulfur este, parial, convertit spre sulfat.
n ncercarea de a corela CBO-ul i CCO-ul pentru apele uzate industriale cu
determinarea privind COT-ul, ar trebui s se pun n eviden variabilele care intervin la
fiecare determinare, astfel:
o parte din CBO a mai multor materii organice este atribuit oxidrii cu
bicromat a fierului feros, azotului, sulfiilor, sulfurilor i a altor substane anorganice;
analizele COT nu includ oxidarea acestor substane.
determinrile CBO i CCO nu includ muli compui organici care sunt
parial sau total rezisteni la oxidarea biochimic sau oxidarea cu bicromat. Totui
carbonul organic total din aceti compui este regsit n analizele COT.
Determinrile CBO este susceptibil la variabilele care se refer la
aclimatizarea bacteriilor, diluarea, temperatura, pH-ul, i substanele toxice.
Determinrile CCO i COT sunt independente fa de aceste variabile.
Azotul sub form de amoniac liber, azotul organic, nitriii i nitraii constituie azotul
total din apa uzat brut. Azotul organic (provenit din compuii biologici, proteine,
peptide, aminoacizi) i amoniacul liber reprezint indicatori de baz care pun n eviden
gradul de poluare organic azotoas al apelor uzate. Cantitatea de azot amoniacal
reprezint 7-8 g/loc.*zi, iar concentraia lui n apa uzat menajer este de circa 25
mg/dmc.
8

Determinarea n laborator a azotului total din apele uzate se face n conformitate cu
prevederile STAS 7312-83, iar a azotului amoniacal, conform STAS 8683-70;
determinarea nitrailor i a nitriilor va respecta prevederile STAS 8900-71, respectiv
STAS 8900/2-71.
C.) Gazele dizolvate (oxigen, H2S, CH4).
Caracteristicile bacteriologice i biologice.
Apele uzate n compoziia crora se afl materii organice, sunt populate i cu specii
de organisme care valorific resursele de hran respective i care n decursul dezvoltrii
lor, s-au adaptat unor condiii unilaterale de mediu. Din punct de vedere al nutriiei,
bacteriile se mpart n autotrofe i heterotrofe. Bacteriile autotrofe utilizeaz pentru hran
substanele minerale. Bacteriile heterotrofe au nevoie de materii organice ca surs de
energie i carbon. Din grupa acestor bacterii fac parte: saprofitele care utilizeaz materii
organice moarte i care joac rolul principal n procesul de autoepurare i parazite, care se
dezvolt n corpul organismelor animale i umane i apar numai ntmpltor n apele
poluate; unele sunt patogene, reprezentnd un pericol pentru sntatea uman (bacteriile
tifosului intestinal, a dezinteriei, a holerei, a febrei, tifoidei, etc).
Pentru a aprecia gradul de poluare bacterian a apei uzate se determin titrul care
reprezint volumul cel mai mic de ap uzat n care exist o singur bacterie coli.
Faza de analiz chimic, analiz biologic a apelor uzate prezint unele avantaje i
unele dezavantaje. Avantajul cel mai important const n valoarea ei retrospectiv. Dac
analiza chimic ofer informaii asupra unor caracteristici ale apei valabile numai pentru
momentul prelevrii probelor, analiza biologic. Analiza biologic furnizeaz date medii
ce oglindesc situaia n trecut pe o perioad ndelungat de timp. Acest avantaj este
consecina aa numitei inerii biologice ce caracterizeaz materia prim. Analiza
biologic n schimb, nu poate fruniza valori cantitative asupra proceselor de poluare i
nici nu poate indica natura poluantului.
o Caracteristici bacteriologice.
Are drept scop determinarea numrului, genului i condiiile de dezvoltare a-l
bacteriilor n emisar sau n efluenii staiilor de epurare. Apele uzate conin foarte multe
specii bacteriene, care s-au adaptat unor condiii specifice de poluare. Pentru
determinarea gradului de impurificare a apei cu bacterii, se utilizeaz titrul coli, care pune
n eviden existena bacteriilor din grupa coli-bacterii.
o Caracteristici biologice.
Se refer la determinarea speciilor de organisme i a densitii lor, oferind
informaii asupra gradului de poluare sau a capacitii de autoepurare a apelor. Astfel
prezena sau absena unor tipuri de organisme pot oferi indicaii asupra desfurrii
procesului de epurare biologic sau de fermentare a nmolurilor. [Dima M. 1998]
3.2. Poluani caracteristici.
Odat cu creterea numrului populaiei se nregistreaz o cretere considerabil a
producerii diferitelor substane i articole sintetice n compoziia crora intr compui
chimici care n timpul fabricrii i utilizrii prezint un pericol mare pentru sntatea
9

oamenilor i mediul ambient. A sporit considerabil i utilizarea pesticidelor n agricultur,
aplicarea intensiv a acestora provoac efecte toxice asupra tuturor fiinelor vii.
O categorie deosebit de periculoas a compuilor menionai n lista ce urmeaz o
prezint poluanii organici persisteni (P.O.P) care se utilizeaz n industrie i agricultur
i n unele cazuri se genereaz n cadrul proceselor industriale.
n majoritatea bazinelor acvatice, n cursurile de ap, n mri, sunt depistate diferite
concentraii de pesticide i alte substane organice persistente. n cazut unor cantiti mari
de pesticide, apa capt un miros specific, caractteristic acestor tipuri de substane.
Datorit proceselor de migrare, pesticidele mpreun cu apa de ploaie se infiltreaz n
straturile freatice i chiar n cele arteziene.
Sursa cu cel mai mare numr potenial de poluare este agricultura. Reziduurile
netratate de la formele zootehnice sunt mprtiate pe terenuri i pe o parte i croiesc
drum pn la cursul de ap.
Poluanii caracteristici apelor uzate municipale sunt:
1. Reziduuri organice provenind din apele uzate menajere, industriale (industria
organic de sintez, fabrici de hrtie) i complexe de cretere a animalelor. Compuii
organici instabili aflai n soluie pot fi cu usurin oxidai prin consumarea oxigenului
dizolvat n ap, micornd astfel capacitatea de autoepurare a emisarului.
2. Nutrienii includ: azotul, fosforul, compui cu azot i fosfor, siliciul i sulfaii.
Principalele surse de generare le constituie apele uzate menajere i efluenii din industria
ngramintelor chimice.
3. Substane toxice sunt: acizi, uleiuri, metale grele, cianuri, compui organici ce
provin din industria chimic, petrochimic sau ca urmare a folosirii insecticidelor.
4. Suspensii inerte sau materiale fin divizate rezultate ca urmare a proceselor de
splare din diverse industrii ca, de exemplu, din industria minier. Prin depunerea
solidelor n suspensii se perturb viaa acvatic normal n efluentul n care a fost
deversat apa uzat.
5. Ali compui organici cum ar fi : srurile sau agenii reductori (sulfite sau sruri
feroase), care apar n efluenii rezultai din diverse industrii. n cantiti mici, srurile nu
au efecte negative asupra mediului nconjurtor, dar compuii reductori, prin
consumarea oxigenului dizolvat micoreaz capacitatea de autoepurare a emisarului.
6. Apa cald produs de multe industrii care utilizeaz apa ca agent de racire.
Deversarea ca atare a apei calde n receptorii naturali perturba desfurarea proceselor
biologice de autoepurare.
7. Contaminarea bacteriologic poate fi produs de ctre industriile alimentare,
fermele de animale sau canalizarea apelor menajere.
8. Compui organici biodegradabili (zaharuri, acizi carboxilici). Acest tip de poluani
conduc la consumarea oxigenului dizolvat n ap i ngreuneaz procesul de epurare
biologic n staiile de epurare precum i a procesului de autoepurare n emisari.
9. Compui organici refractari (lignina i derivai, fenoli i clorofenoli, acizi organici).
Aceti produi produc probleme de coloraie i miros a apelor uzate, precum i probleme
de operare n carul procesului de epurare biologic. n cazurile n care, fie datorit
concentraiilor mari n influent, fie datorit condiiilor improprii de operare n staiile de
epurare, aceti compui ajung n emisari i pot induce probleme privind dezvoltarea
oragnismelor specifice ecositemelor acvatice (fenomeme de bio-acumulare).
10

10. Poluani prioritari sunt compui organici sau anorganci selectai pe baza toxicitii
foarte mare i a efectelor cancerigene i mutagene.
Cteva aspecte eseniale privind posibilitatile de epurare i evacurii treptate a
apelor uzate n receptorii naturali sunt:
- schimbrile calitative n diferite stadii ale prelurii apelor din sursele naturale,
tratrii, respectiv utilizrii acesteia.
- evaluarea riscului microbilogic i chimic pentru recircularea i reutilizarea
apelor. Acesta se refera la posibilitile de standardizare existente i acceptabilitatea
efluenilor industriali sau municipali de ctre diferii utilizatori.
Tehnologiile utilizate pentru recircularea sau reutilizarea apelor uzate aparin
categoriei de procese de epurarea avansat i au drept scop inactivarea
microorganismelor, degradarea poluanilor toxici, eliminarea solidelor n suspensie,
coloizilor.
Din procesele de epurare rezult nmolul care n urma fermentrii acestuia se
obin gaze de fermentaie (biogaz), care are un coninut de metan de 70% ce pot fi
valorificate drept gaze combustibile.
nlocuirea substanelor nocive cu altele mai puin nocive proceselor de epurare i
reducerea volumelor unor construcii i instalaii.
Recircularea, aplicat rareori i numai parial pentru apele uzate oreneti, trebuie
avut ntotdeauna n vedere pentru apele uzate industriale, care sunt evacuate n reeaua
oreneasc. Ea are ca rezultat reducerea cantitii de ap de alimentare i n aceeai
msur a investiiilor necesare staiei de epurare.
Folosirea la irigaii a apelor uzate oreneti, ndeosebi pentru localiti mici,
conduce la epurarea apelor uzate avnd ca rezultat i obinerea de recolte sporite.
Printre posibilitatile de reducere a costurilor de investiie i exploatare care trebuie
analizate, ori de cte ori se proiecteaz o staie de epurare, este i capacitatea de
autoepurare a receptorului natural, fr a merge pn la epuizarea ntregii capaciti de
autoepurare, aceasta trebuie avut n vedere chiar numai temporar pentru un numr
limitat de ani; n acest fel volumele de construcie ale staiei de epurare sunt reduse.
[Teodosiu,2011].
3.3. Condiii de calitate pentru factorul de mediu ap.
Normative.
Normativele privind condiiile de calitate pentru factorul de mediu-ap, fac parte
din HG 352/2005, i care cuprinde doua normative: NTPA 001 i NTPA 002.
NTPA 001
Acest normativ se refer la stabilirea limitelor de ncarcare cu poluan i a apelor
uzate industriale i urbane la evacuarea n receptori naturali. Domeniul de aplicare a
prezentului normativ cuprinde apele uzate industriale si urbane care au fost sau nu
epurate. El se aplic i apelor uzate evacuate din staiile de epurare oreneti
caracterizate prin ali indicatori de calitatate dect cei din NTPA 002.
Conform acestui normativ, apele uzate evacuate n receptorii naturali nu trebuie s
conin:
a) substane poluante cu grad ridicat de toxicitate, precum i substane a cror
interdicie a fost stabilit prin studii de specialitate.
11

b) materii n suspensie peste limita admis,care ar putea produce depuneri n albiile
minore ale cursurilor de ap;
c) substane care pot conduce la creterea turbiditii, formarea spumei sau la
schimbarea proprietilor organoleptice ale receptorilor fa de starea natural a acestora.
Substanele poluante cu grad ridicat de periculozitate sunt:
compui organohalogenai;
compui organostatici i organofosforici;
compui organici ai mercurului;
substane cu proprieti cancerigene;
compui organosilicici;
deeuri radioactive.
Valorile limit de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i urbane care au
fost sau nu epurate i principalii indicatori de calitate sunt prezentate n tabelul 1.
NTPA 002
Acest normativ se refer la condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de
canalizare a localitilor i direct n staiile de epurare i la calitatea apelor uzate care
urmeaz s fie evacuate n reelele de canalizare ale localitilor, sau, dup caz, n cele ale
unor ageni economici industruali la care sunt racordate localitile i la apele uzate care
se descarc direct n staiile de epurare.
Evacuarea apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor este permis numai
dac prin aceasta:
a) nu se aduc prejudicii igienei si sntii publice sau personalului de exploatare;
b) nu se diminueaz prin depuneri capacitatea de transport a canalelor colectoare;
c) nu se degradeaz construciile si instalaiile reelelor de canalizare, ale staiilor de
epurare si ale echipamentelor asociate;
d) nu sunt perturbate procesele de epurare din staiile de epurare sau nu se diminueaz
capacitatea de preluare a acestora;
e) nu se creeaz pericol de explozie.
Tab. 1. Valori limita de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i urbane
evacuate n receptorii naturali.
Indicatori de calitate
Unitate de masur
Valori limita admisibile

NTPA 001
NTPA 002
1.Temperatura
35
40
2.pH
unitati pH
6,5-8,5
6,5-8,5
3.Materii n suspensie
mg/dmc
35,0(60,0)
350
4.Cosum biochimic de
mg0,(2)/dmc
25
300
mg/dmc
2,0(3,0)
30
oxigen (CBO5)
5.Azot amoniacal
12

6.Fosfor total
mg/dmc
1,0(2,0)
5,0
7.Cianuri totale
mg/dmc
0,1
1,0
8.Sulfuri si hidrogen
mg/dmc
0,5
1,0
sulfurat
9.Sulfiti
mg/dmc
1,0
10.Sulfati
mg/dmc
600,0
600
11.Fenoli antrenabili cu
mg/dmc
0,3
30
vapori de apa{C
12.Substante extractibil
mg/dmc
20,0
30
mg/dmc
25
14.Detergenti sintetici
mg/dmc
0,5
15.Plumb
16.Cadmiu
mg/mc
mg/dmc
0,2
0,2
0,5
0,3
17.Crom total
18.Crom hexavalent
mg/dmc
mg/dmc
1,0
0,1
1,5
0,2
19.Cupru
mg/dmc
0,1
0,2
20.Nichel
mg/dmc
0,5
1,0
21.Zinc
mg/dmc
0,5
1,0
22.Mangan total
mg/dmc
1,0
2,0
23.Clor rezidual liber
mg/dmc
0,2
0,5
mg/dmc
300
oxigen
25. Azotat total
mg/dmc
10,0(15,0)
26.Azotati
mg/dcm
25,0(37,0)
27.Produse petroliere
mg/dcm
5,0
28.Cloruri
mg/dcm
500
29.Floruri
mg/dcm
5,0
30.Reziduu filtrate la 105
mg/dcm
2.000,0
31.Arsen
mg/dcm
0,1
32.Aluminiu
mg/dcm
5,0
cu solventi organici
13.Detergenti
sintetici
biodegradabili
24.Consum
chimic
de
13

33.Calciu
mg/dcm
300
34.Fier total ionic
mg/dcm
5,0
35.Mercur
36.Argint
mg/dcm
mg/dcm
0,05
0,1
37.Molibden
mg/dcm
0,1
38.Seleniu
mg/cm
0,1
39.Magneziu
mg/dcm
100,0
40.Cobalt
mg/dcm
1,0
Legea 137/1995 Legea Proteciei Mediului.

Protecia apelor de suprafa i subterane i a ecosistemelor acvatice are ca obiect
meninerea i ameliorarea calitii i productivitii naturale ale acestora, n scopul
evitrii unor efecte negative asupra mediului, sntii umane i bunurilor materiale.
Autoritatea centrala pentru protecia mediului elaboreaz, n termen de 60 de zile de
la intrarea n vigoare a prezentei legi, reglementrile privind:
a) normele tehnice referitoare la protecia apelor i a ecosistemelor acvatice,
inclusiv a populaiei umane n cazul polurilor accidentale i n context transfrontier;
b) procedura de autorizare pentru exploatarea surselor de apa i a
ecosistemelor acvatice, realizarea construciilor hidrotehnice pentru lucrrile de ndiguire
i regularizare a cursurilor de ap, de irigaii i de desecare-drenaj;
c) standardele de emisie;
d) standardele de calitate a apelor;
e) cerintele de evacuare, epurare a apelor uzate i limitare a evacurii de
eflueni n ape.
Controlul respectrii reglementrilor de protecie a apelor i a ecosistemelor
acvatice este organizat i exercitat de ctre autoritile de mediu, de ape, sntate i de
alte autoriti, potrivit competenelor legale.
Persoanele fizice i juridice au urmtoarele obligaii:
a) s cear acordul i/sau autorizaia de mediu pentru activitile desfurate.
b) s respecte standardele de emisie i de calitate a apelor, prevederile din
acordul i din autorizaia de mediu i s pun la dispoziie laboratoarelor autorizate, la
termenele stabilite, probele de ap pentru analiz;
c) s nu arunce i s nu depoziteze pe maluri, n albiile rurilor i n zonele
umede, deeuri de orice fel i s nu introduc n acestea explozibile, tensiune electric,
narcotice sau alte substane periculoase;
d) s nu spele n apele naturale autovehicule, utilaje i ambalaje care au n
coninut uleiuri, combustibili lichizi, lubrifiani, substane periculoase sau pesticide;
e) s execute toate lucrrile de refacere a resurselor naturale, de asigurare a
migrrii faunei acvatice si de ameliorare a calitii apei, prevzute cu termen n acordul i
n autorizaia de mediu, i s monitorizeze zona de impact;
14

f) s se doteze, in cazul detinerii de nave, platforme plutitoare sau foraje
marine, cu instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor
uzate si racorduri de descarcare a acestora in instalatii de mal sau plutitoare;
g) s amenajeze porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau
neutralizare a deseurilor petroliere, menajere sau de alta natura, stocate pe navele fluviale
si maritime, si sa constituie echipe de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si
a zonelor de coasta;
h) s nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele
naturale si sa nu arunce de pe acestea nici un fel de deseuri. [www.anpm.ro].
LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004 (Legea apelor 107 /1996).
Obiectivele proteciei apelor si mediului acvatic sunt:
a) prevenirea deteriorarii tuturor corpurilor de ape de suprafaa;
b) protectia, mbunatirea si refacerea tuturor corpurilor de apa de suprafaa n
scopul atingerii starii bune ;
c) protecia si mbunatatirea tuturor corpurilor de apa artificiale sau puternic
modificate n scopul realizrii unui potential ecologic bun sau a unei stari chimice bune a
acestora;
d) reducerea progresiva a poluarii datorate substantelor prioritare si ncetarea
sau eliminarea treptat a evacuarilor si a pierderilor de substante prioritar periculoase;
e) prevenirea sau limitarea aportului de poluanti n apele subterane si
prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de ape subterane;
f) protectia, mbunatatirea si refacerea tuturor corpurilor de ape subterane si
asigurarea unui echilibru ntre debitul prelevat si rencarcarea apelor subterane, cu scopul
realizarii unei stari bune a apelor subterane;
g) inversarea oricrei tendinte semnificative si durabile de cretere a
concentratiei oricarui poluant rezultate din impactul activitatii umane, pentru a reduce n
mod progresiv poluarea apei subterane.
Apele utilizate pentru prelevarea de ap n scop potabil vor fi protejate pentru
evitarea deteriorrii calitii acestora si pentru a reduce nivelul de tratare n procesul de
producere a apei potabile. In jurul surselor si instalaiilor de alimentare cu apa potabila, al
surselor de ape minerale si al lacurilor terapeutice se instituie zone de protectie sanitar
cu regim sever sau cu regim de restrictii, precum si perimetre de protectie hidrogeologic.
Dreptul de proprietate asupra surselor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila,
surselor de ape minerale si lacurilor si namolurilor terapeutice se extinde si asupra
zonelor de protectie sanitar cu regim sever.
Regimul de exploatare a apelor subterane, a lacurilor, zonelor umede si ariilor
protejate, a zonelor de protectie sanitara, precum si regimul privind navigatia pe cursurile
de ap naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare si pe marea teritorial, ca si
lucrarile, constructiile sau instalatiile aferente sunt supuse prevederilor prezentei legi si
reglementarilor specific.
Prevederile acestei legi au ca scop:
a) conservarea, dezvoltarea si protectia resurselor de apa, precum si asigurarea unei
curgeri libere a apelor;
b) protectia impotriva oricarei forme de poluare si de modificare a caracteristicilor
resurselor de apa, a malurilor si albiilor sau cuvetelor acestora;
15

c) refacerea calitatii apelor de suprafata si subterane;
d) conservarea si protejarea ecosistemelor acvatice;
e) asigurarea alimentarii cu apa potabila a populatiei si a salubritatii publice;
f) gospodarirea durabila a apei si repartitia rationala si echilibrata a acestei resurse, cu
mentinerea si cu ameliorarea calitatii si regenerarii naturale a apelor;
g) apararea impotriva inundatiilor si oricaror alte fenomene hidrometeorologice
periculoase;
h) satisfacerea cerinelor de apa ale agriculturii, industriei, producerii de energie, a
transporturilor, aquaculturii, turismului, agrementului si sporturilor nautice, ca si ale
oricaror alte activitati umane;
i) integrarea aspectelor cantitative si calitative atat pentru apele de suprafata, cat si
pentru apele subterane care apartin aceluiasi sistem ecologic, hidrologic si hidrogeologic;
j) asigurarea protectiei ecosistemelor acvatice situate in imediata vecinatate a
coastelor, in golfuri;
k) promovarea utilizarii durabile a apelor pe baza protectiei pe termen lung a
resurselor disponibile de apa;
l) conservarea, protectia si imbunatatirea mediului acvatic prin masuri specifice
pentru reducerea progresiva a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare
si incetarea sau eliminarea treptata a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante
prioritar periculoase;
m) reducerea progresiva a poluarii apelor subterane si prevenirea poluarii ulterioare.
[www.anpm.ro].
Cap. 4. Tehnologia pentru epurarea apelor uzate.
4.1. Factori de influen pentru selecia operaiilor i proceselor unitare.
Proiectarea staiilor de epurarea a apelor uzate industriale reprezint unul din
aspectele cele mai interesante ale ingineriei mediului i se bazeaz att pe cunotiine
teoretice, ct i pe studii cu caracter aplicativ n domeniile: hidrologic, fizico-chimic,
geotehnic. Schema tehnologic de epurare este reprezentarea grafic a combinaiilor de
operaii i procese unitare folosite pentru a se realiza scopul dorit i anume: epurarea
apelor uzate cu un anumit nivel de poluare.
1.
posibilitatea de aplicare a procesului de epurare- sunt evaluate pe baza
experienei anterioare, a datelor din literatur, din instalaii pilot i instalaii n funciune.
2.
debitul de ape uzate- procesele alese trebuie s corespund debitului de ape
uzate estimate, de exemplu, iazurile de stabilizare nu sunt corespunztoare pentru debite
mari.
3.
variaiile de debit i compoziie ale apei uzate- cele mai multe procese de
epurare au rezultate mai bune n condiii relative constant de debit i compoziie ale apei
uzate. De cele mai multe ori se practic uniformizarea debitelor i compoziiei apelor
uzate, nainte de a se trece efectiv la epurarea acestora.
4.
caracteristicile apei uzate- influeneaz n mod direct timpul proceselor
folosite: fizice, chimice, biologice, epurare avansat.
5.
poluanii care inhib sau care se menin neschimbai n cursul epurrii
apelor uzate- este necesar s se indentifice aceti poluani n apele uzate pentru a alege n
16

mod corespunztor schema de epurare. Compuii organici nebiodegradabili inhib
desfurarea procesului de epurare biologic, deci trebuie eliminai ntr-o etap anterioar
printr-o metod de epurarea avansat.
6.
condiii climatice- temperaturi care influeneaz viteza de reacie a multor
procese chimice i biologice.
7.
condiii de reacie i alegerea reactorului- alegerea i proiectarea
reactorului se bazeaz pe consideraii cinetice i termodinamice, fiind importante, de
asemenea, timpul de reacie prin care se realizeaz eliminarea poluanilor, folosirea
eventual a catalizatorilor, posibilitatea de intensificare a transferului de mas sau
caldur.
8.
performanele realizate- sunt de obicei, exprimate prin prisma calitii
efluentului, valorice concentraiei poluanilor n efluent trebuind s fie conforme cu
valorile admisibile din standardele naionale.
9.
reziduurile rezultate- tipurile i cantitile de reziduuri solide, lichide sau
gazoase, obinute din procesul de epurare trebuie s fie cunoscute sau estimate din studii
de laborator sau la scara de pilot.
10. prelucrarea nmolurilor rezultate din procesul de epurare- selecia sistemului de
prelucrare a nmolurilor trebuie s corespund cu sistemul de epurare ales, innd cont i
de modul n care ar putea afecta prelucrarea nmolurilor proceselor de epurare ale apelor
uzate.
11. factorii de mediu- direcia vntului, zgomotul, circulaia, distana fa de zona
rezidenial, caracteristicile emisarului, influeneaz sau condiioneaz restrictive unele
procese sau amplasarea staiei de epurare.
12. necesarul de substane chimice- trebuie cunoscute cantitile, efectul chimicalelor i
modul n care acestea afecteaz costul procesului de epurare pe ansamblul i/sau de
tratare a deeurilor rezultate.
13. necesarul de energie- trebuie cunoscut necesarul energetic: energie electric,
combustibil, ap de rcire a proceselor selectate.
14. necesarul de personal- este important s se cunoasc numrul de oameni i nivelul
lor de calificare, precum i timpul n care se poate realiza calificarea lor.
15. condiii de exploatare i fiabilitate- este necesar s se cunoasc condiiile deosebite
de exploatare, lucrul la temperaturi i presiuni mari, cu substane toxice, necesarul i
costul aparaturii suplimentare.
16. procesele auxiliare- utilaje auxiliare: depozitare, pompare, transfer termic, trebuie
s fie cunoscute, la fel ca i efectele nefuncionrii acestora asupra calitii efluentului.
17. performantele procesului de epurare- sunt importante performanele pe termen lung
ale operaiilor i proceselor unitare, influena concentraiilor oc ale poluanilor asupra
acestora.
18. complexitatea procesului- sunt foarte utile informaiile asupra complexitii
exploatrii instalaiilor de epurare n condiii obinuite sau de urgen precum i nivelul
necesar de pregatire a operatorilor.
19. compatibilitatea cu instalaiile deja existente- operaiile i procesele unitare pot fi
compatibile cu instalaiile existente, expansiunea staiei de epurare fcndu-se astfel
rapid.
20. spaiul necesar- se consider att necesarul pentru instalaiile existente, ct i pentru
dezvoltrile ulterioare. [Macoveanu,1997].
17

4.2. Deternimarea gradelor de epurare necesare.
Determinarea capacitii staiei de epurare precum i eficiena sa sunt calculate
funcie de valorile gradului de epurare necesar pentru principalii indicatori de calitate ai
apelor uzate. Prin grad de epurare se nelege procentul de reducere ca urmare a epurrii
unei pri din elementele poluante de natur fizic, chimic i biologic, din apele uzate
astfel n ct procentele rmase s satisfac cerinele legislative impuse apei uzate epurate
avnd n vedere diluia i amestecarea acesteia cu apa emisarului considerat.
GE
Ci Cf
100
Ci
n care: Ci- reprezint valoarea concentraiei iniiale a indicatorului fizic, chimic din apele
uzate, pentru care se determin gradul de epurare, mg/l.
Cf- reprezint valoarea concentraiei finale a aceluiai indicator dup epurarea
apei uzate, mg/l.
Un parametru care intervine n calculele de proiectare a unei staii de epurare ape
uzate urbane care deverseaz n emisar apa de suprafa este gradul sau raportul de
diluie notat cu d, i care este dat de relaia urmtoare:
d
Q
5
17.543
q
0.285
n care: Q=5 m3/s (debitul emisarului- din tema de proiectare, m3/s)

q=0,285 m3/s (debitul maxim zilnic al apei uzate-din tema de proiectare,m3/s)
ntr-o seciune intermediar de la gura de vrsare pn la seciunea de amestecare
complet raportul de diluie real va fi exprimat prin relaia ce urmeaz:
d ` a
Q
q
[m3/s]
n care: a- coeficient de amestecare calculat curelaia lui I. D. Rodziler

a
1 e L
Q 3 L
1
e
q
n care: -coeficient exprimat prin relaia lui V.A. Frolov

3
DT
q
Unde: - coeficient care ine cont de modul dedeversare al apei n amisar

=1,5 pentru evacuarea n talveg.
- coeficient de sinuozitate a receptorului
=1,2
DT- coeficient al difuziei turbulente
18

vH
200
DT
m2/s
unde: v=1,5 m/s (viteza medie a receptorului- din tema de proiectare, m/s)
H=1,8 m (adncimea medie a receptorului- se adopt, m)
Rezult: DT
1.5 1.8
0.0135 m2/s
200
Astfel putem calcula pe :

1.5 1.2 3
0.0135
0.651
0.285
L- distana dintre seciunea de evacuare a apelor uzate i seciunea de calcul care se

consider la 1 km amonte de seciunea de folosin.
L=15-1=14 km= 14000 m
Acum, avnd toate valorile necesare calcului formulei lui Rodziler,se rezolv ecuaia:
3
1 e 0.651 14000
a
0.999
5
0.6513 14000
1
e
0.285
d ` 0.999
5
15.52 (diluia real)
0.285
Se calculeaz lungimea de amestecare indicat cu ajutorul relaiei:

Lam
2 .3
0.999 5 0.285
log
1 0.999 0.285
0.999
948.25 m
Dup determinarea gradului de diluie real se calculeaz gradul de epurare necesar

pentru poluanii importai considerai n tema de proiectare, aa nct dup epurare i
amestecare cu apele emisarului s se ncadreze n condiiile de calitate, categoria a doua
de ape de suprafa.
1. Determinarea gradului de epurare necesar dup materii prime n suspensii.
Se aplic formula general de determinare a GE particularizat pentru materiale n
suspensii:
GE
Ciss Cfss
100
Ciss
n care: CiSS= 330 mg/l (valoarea iniial a concentraiei materiei solide n suspensie)
CfSS=35 mg/l (valoarea final a concentraiei materiei solide n suspensie conform
NTPA 001/2005).
Rezult: GE
330 35
100 89.39%
330
2. Determinarea GE necesar dup substane organice (CBO5).

Acest calcul se definete n urmtoarele situaii:
a). cnd n afar de diluii i amestecare intervine i procesul natural de autoepurare a
apei oxigenate la suprafa. (diluie+amestecare+autoepurare)
19

r
CCBO 5 a.u q a.u 10 K1t CCBO 5 r Q a 10 K1 t (q a Q) CCBO5 a.m

CCBO 5 a.u
a Q
q 10 K1 t
(CCBO 5 a.m CCBO 5 r 10 K1 t )
CCBO 5 a.m
10 K1t
unde: CCBO5 a.m= 7 mgO/l (cantitatea de CBO5 admisibil a fi evacuat n emisar pentru
amestec n seciunea de calcul- din tema de proiectare).
K1=0,1 zi-1 (coeficient de oxigenare n apa uzat).
K1r=0,17 zi-1 (constanta de consum a oxigenului din apa rului).
Q= 5 m3/s (debitul rului).
q= 0,285 m3/s (debitul maxim zilnic uzat)
a= 0,999 (coeficient de amestecare)
t-timpul de curgere
t
L 14000
9333.3 86400 0.108 s

v
1 .5
v=1,5 m/s (viteza medie a apei)

CCBO5=2 mg/l (cantitatea de substan organic, exprimat prin CBO 5, al apelor
emisarului n amonte de gura de vrsare)
CCBO 5 a.u
mgO2/l
GE
0.999 5
7
(7 2 10 0.170.108 ) 0.10.108 100.267
0.170.108
0.285 10
10
CiCBO 5 CCBO 5 a.u

245 100.267
100
59.07%
CiCBO 5
245
b). cnd n ecuaia de bilan calculelese bazeaz pe diluie i amestecare i nu iau n

considerare procesul de autoepurare. (amestecare+diluie).
CCBO 5 a.u q a Q CCBO 5 r ( q a Q ) CCBO 5 a.m
a Q
(C CBO 5 a.m CCBO 5 r ) CCBO 5 a.m
q
0.999 5
CCBO 5 a.u
(7 2) 7 94.63mgO2 / l
0.285
Ci
CCBO 5 a.u
245 94.63
GE CBO 5
100
61.37%
CiCBO 5
245
CCBO 5 a.u
c). funcie de condiiile impuse prin NTPA 001/2005.

CiCBO 5 Cf CBO 5
245 25
100
89.79%
CiCBO 5
245
CfCBO5=25 mg/l (NTPA 001/2005)
GE
20

3. Determinarea GE necesar dup azotul total.
Ci Cf N
11 10
GE N
100
100 9.09%
Ci N
11
CfNTPA=10 mg/l
4.3. Variante tehnologice de epurare

Epurarea apelor uzate constitue ansamblul de msuri si procedee prin care
impuritati de natura minerala, organica si bacteriologica continute in apele uzate sunt
eliminate sau reduse in anumite limite, astfel incat aceste ape sa nu afecteze
caracteristicile calitative ale receptorului in care se evacueaza.
In tehnologia epurarii apelor se utilizeaza mai multe procedee avand la baza
procese fizice, chimice si biologice: aceste procese se combina in cazul unui anumit
procedeu sau in diferite procedee,ceea ce permite obtinerea unor eficiente ridicate de
epurare.
Epurarea apelor uzate se poate realiza prin metode ce se bazeaz pe procese
fizice, chimice i biologice, care difer funcie de tipul poluanilor i concentraia lor n
apa uzat. Se poate face o clasificare a acestor metode lund n considerare tipul
procesului care st la baza metodei de epurare:
Epurare mecanic
Epurare chimic
Epurare biologic
Epurare avansat
sau considerand operatiile si procesele unitare necesare pentru a realiza indepartarea
poluantilor, intr-un anumit stadiu al sistemului de epurare:
Epurare primara
Epurare secundara
Epurare avansata
Epurarea mecanica
Aceasta se bazeaza de obicei pe indepartarea poluantilor prin operatii unitare
(fizice).
Epurarea mecanica se realizeaza cu urmatoarele scopuri:
retinerea
corpurilor
si
a
suspensiilor
de
dimensiuni
mari
pe
gratare,site,dezintegratoare;
separarea grasimilor si uleiurilor prin flotatii in separatoare de grasimi,decantoare
special dotate cu dispozitive de retinere a grasimilor;
separarea materiilor solide in suspensie si a solidelor de dimensiuni mai
mari(nisip,pietris)prin sedimentare in deznisipatoare si decantoare cu scopul de a retine
particulele in epurarea primara si flocoanele biologice in epurarea biologica (secundara).
Epurarea mecanica presupune urmatoarele etape:
retinerea pe gratare si site
deznisiparea
egalizarea
21

sedimentarea
flotatia
Retinerea pe gratare se face pentru pentru solidele si corpurile de dimensiuni
mari din apa uzata.Acestea sunt alcatuite din bare metalice dispuse in paralel iar distanta
dintre bare poate fi cuprinsa intre 1,5-5 cm .
Sitele se utilizeaza pentru retinerea impuritatilor de dimensiuni mai mici,insa
aplicatiile lor sunt limitate de costurile de investitie si operare mari .
Deznisiparea reprezinta operatia unitara care are scopul de a elimina din apa
uzata particulele grele formate din nisip,pietris sau alte material solide care au densitate
mult mai mare decat a apei sau a compusilor organici prezenti in apa uzata.
Camerele de deznisipare sunt realizate cu scopul de :
a proteja echipamentul mecanic in miscare de abraziune;
a reduce depunerile cu densitate mare in conducte,canale etc;
a reduce frecventa curatirii decantoarelor si instalatiilor de epurare biologica
Deznisipatoarele pot fi de mai multe feluri:
cu curgere orizontala si configuratie rectangular sau circular
aerate
de tip vortex
Deznispatoarele orizontale sunt bazine paralipipedice cu fund inclinat in care apa
circula orizontal cu o viteza medie cuprinsa intre 1-15m/s. Proiectarea acestor
deznisipatoare se bazeaza pe densitatea specifica de 2650kg/m 3 si a temperaturii apei
uzate de 16,5 C. Nisipul se sedimenteaza la partea inferioara apoi este eliminat prin
pompare.
Deznisipatoarele aerate sunt bazine in care loc aerarea de tip spiral,viteza de
aerare fiiind dependenta de dimensiunile bazinului si de cantitatea de aer furnizata. Sunt
special proiectate pentru a elimina particule de 0,2 mm sau mai mari,timpul de stationare
fiind de 2-5 minute.
Deznispatoarele de tip vortex sunt bazine cilindrice in care apa intra tangential iar
la partea mediana are o turbina in miscare care produce o miscare toroidala a particulelor
de nisip. Nisipul sedimenteaza la partea inferioara si este indepartat cu o pompa speciala
sau de tip air-lift.
Egalizarea apelor uzate are ca scop uniformizarea debitelor si a compozitiei
apelor uzate. Aceata se realizeaza in bazine de uniformizare proiectate in mod special si
sunt amplasate in extremitatea din amonte a statie de epurare( in parelel (off-line) sau in
serie (on-line)).
Sedimentarea este operatia unitara prin care solidele cu greutate specifica mai
mare decat a apei au tendinta sa se acumuleze la partea inferioara a bazinului de
sedimentare sub actiunea fortei gravitationale.
Aceasta are ca scop reducerea contintului de materie in suspensie si partial a
materiei oraganice exprimata prin CCOCr si CBO5.
Constructiile utilizate sunt :bazine de sedimentare avand curatire mecanica care
pot fi de 2 tipuri: rectangulare si circulare.
Bazinele rectangulare de sedimentare sunt bazine dreptunghiulare in care
curgerea apei are loc pe orizontala avand viteza de curgere cuprinsa intre 5-20 mm/s.
Bazinele circulare sunt bazine in care apa circula radial de la cilindrul central
catre periferie.Acestea sunt dezavantajoase deoarece necesita suprafete mari in cadrul
22

statiei de epurare.Efluentul rezultat ca urmare a epurarii primare contine suspensii fine si
materii organice in cantitate mare.[Teodosiu ,2011].
Epurarea fizico-chimica
Aceasta precede etapa de epurare biologica si realizeaza eliminarea unor poluanti
care,in condtii normale, pot incetini sau chiar inhiba acest proces. In functie de
caracteristicile apei uzate, se pot aplica in etapa de epurare fizico-chimica urmatoarele
operatii si procese unitare:
Coagularea-flocularea si precipitarea chimica au ca scop eliminare coloizilor,a
metalelor grele,solidelor in suspensie(partial), sulfurilor in exces. Coagularea se
realizeaza cu saruri de fier Fe2(SO)4 sau FeCl3) sau de aluminiu (Al2(SO4)3), polielectrolit
anionic,care favorizeaza aglomerarea flocoanelor, imbunatatind si capacitatea lor
ulterioara de sedimentare.
Aceste procese se bazeza pe transformarea poluantilor din apele uzate in produsi
insolubilii si usor sedimentabili,in urma unor reactii chimice,, dar poate avea loc si in
urma schimbarii unor condtii fizice, de exemplu: micsorarea solubilitatii unor substante
organice prin sporirea concentratiei de electroliti, micsorarea solubilitatii unei sari prin
marirea concentratiei unuia dintre ionii care o compun (ionii cu nocivitate scazuta).
Eficienta procesului depinde de natura agentului de coagulare,de doza de
coagulant, de pH,taria ionica, si de natura si concentratia apleor uzate.
Se poate considera ca procesul de coagulare-floculare are loc in trei etape:
-neutralizarea sarcinilor electrice prin adaosul de agenti de coagulare
-formarea microflocoanelor prin aglomerarea particulelor lipsite de sarcina lor initiala.
Aglomerarea se face intai in microflocoane si apoi, in flocoane voluminoase,
separabile prin sedimentare. Acest proces se numeste floculare.
In procesul de coagulare se utilizeaza saruri de fier (sulfat feric Fe 2SO4) sau
clorura ferica FeCl3 sau de aluminiu (sulfatul de aluminiu Al 2SO4). Utilizarea
coagulantilor organici cationici urmareste eficienta separarii (de la 85% la 91%) pentru
hidrocarburi si respectiv, de la 65-85% pentru solidele in suspensie si nu necesita adaosul
de hidroxid de calciu.
Compusii organici sau anorganici care pot accelera agregarea particulelor
coloidale a caror sarcina a fost neutralizata,pentru a realiza formarea unor flocoane mai
mari, deci mai usor seimentabile se numesc floculanti si pot fi :
-minerali :silicea activata(silicagelul),aluminosilicatii naturali(argilele);
-organici:
Naturali: derivati de amidon (cartofi, cereale) si alginatii de sodiu (obtinuti din
algele marine);
Sintetici: polielectrolitii, care au masa moleculara mare si sunt obtinuti prin
asocierea de monomeri sintetici, dibtre care unii poseda grupari ionizabile.
Polielectrolitii reprezinta clasa de compusi cu cea mai larga utilizare in procesul
de floculare,dar si pentru eficientizarea procesului de coagulare-floculare in ansamblul
sau,mecanismul actiunii lor fiind adsorbtia si formarea legaturilor de tip punte.Dupa tipul
gruparilor ionizabile existente polielectrolitii sunt:anionici.cationici si neionici.
Polielectrolitii anionici sunt caracterizati de existenta gruparilor negative care pot
adosorbi grupari ionizante pozitiv,ceea ce duce la extinderea polimerului.
23

Polielectrolitii cationici sunt polimeri ce au grupari cationice atasate la lantul
polimeric.
Polielectrolitii neionici(neutri) nu au grupari ionizante in molecula.
De obicei pentru coagulare se utilizeaza polielectroliti cationici,iar pentru
floculare ,polielectroliti anionici si neionici.
Precipitarea chimica se aplica frecvent si la indepartarea din apele uzate
industriale a ionilor de metale grele avand in vedere ca acestea formeaza hidroxizi cu
solubilitate scazuta la anumite valori ale pH-ului.
Sedimentarea sau flotatia cu aer dizolvat sau filtarea se pot utiliza pentru
separarea flocoanelor si precipitatelor rezultate de la epurarea fizico-chimica.Introducerea
flotatiei cu aer dizolvat in locul sedimentarii clasice, a permis imbunatatirea eficientei
procesului de epurare fizico-chimica si respectiv scaderea costurilor de investitie si
operare.In acest caz, flocularea are loc in utilaje de flotatie, in care se introduc si bule fine
de aer in faza lichida. Bulele de aer se ataseaza de impuritatile solide (flacoane sau solide
in suspensie) sau lichide (uleiuri), transortandu-le la suprafata, de unde se pot separa usor,
ulterior,sub forma unei spume. Filtrarea rapida reprezinta o alta varianta de separare a
materiilor solide rezultate in procesul de coagulare floculare si se poate realiza prin filtre
unistrat (nisip cuartos) sau cu strat dublu (antracit si nisip cuartos), in sens ascendent sau
descendent, cu viteze de filtrare de 15-20m/h si eficiente de separare a hidrocarburilor de
84-91%. [Teodosiu s.a.,2007].
Epurarea biologica
Epurarea biologica este procesul prin care substantele poluante (organice, solide,
coloidale, compusi organici solubili), sunt transformate de catre cultura de
microorganisme in produsi de degradare inofensivi (CO2, H2N, N2,NO3, SO2-4 alti
produsi) si masa celulara noua .
Rolul principal in epurarea biologica o au microorganismele (bacterii) care se pot
dezvolta in prezenta oxigenului (obligat aerobe sau facultativ) sau in absenta oxigenului (
obligat anaerobe).
Epurarea biologica se realizeaza ca urmare a metabolismului bacterian. Bacteriile
ca si orice alt tip de organism necesita pentru dezvoltare o sursa de energie (energie
produsa ca urmare a reactiilor chimice -bacterii chemotrofe sau energie -bacterii
fototrofe), o sursa de carbon( bacterii heterotrofe) sau anorganic (bacterii autotrofe)
pentru obtinerea noului material celular, precum si diferite elemente anorganice (nutrienti
sau micronutrienti) :N, P, K,, Mg, C, S, Fe, Ca,etc. Bacteriile chemo-heterotrofe au rolul
cel mai important in metabolizarea compusilor organici din apele uzate municipale. In
stransa asociere cu bacteriile in procesele aerobe coexista si alte organisme:
protozoare,metazoare si ciuperci(fungi)care prin consumarea bacteriilor conduc la
imbunatatirea calitatilor efluentului. Cultura mixta de bacterii unicelulare si organisme
pluricelulare este denumita biomasa.
Substantele organice din apele uzate sunt adsorbite si concentrate la suprafata
biomasei, unde prin adsorbite si concentrate la suprafata biomesei, unde prin activitatea
enzimelor eliberate de celulele bacteriene, substantele organice sunt descompuse in
unitati mai mici ce patrund in celule si sunt metabolizate. Celulele noi sunt formate
(flocoane biologice) au o densitate mai mare ca apei si se pot separa prin sedimentare in
decantoarele secundare. [Teodosiu s.a.,2007].
24

Epurarea avansata
Epurarea avansata cuprinde acele procedee care permit asigurarea unor grade de
epurare mai ridicate fata de cele realizate prin procedee conventionale,dar mai ales,
eliminarea poluantilor refractari, care trec neschimbati prin treptele de epurare primara si
secundara, poluanti din care fac parte si compusii organici nebiodegradabili.
Epurarea avansata are drept scop,prin combinatii si procese unitare, indepartarea
compusilor refractari si marirea gradului de epurare.
Scopul epurarii avansate este:
Diminuarea debitului de poluanti deversati ;
Producerea apei de o calitate corespunzatoare refolosirii in scopuri industrial
sau potabile;
Recuperarea unor materiale pretioase(solvent,metale nobile,catalizatori).
Metodele de epurare avansata pot fi clasificate astfel:
1.Dupa tipul operatiei sau procesului unitar care sta la baza metodei de epurare avansata:
a)Metode care au la baza procese fizice:evaporarea,striparea cu aer sau
abur,extractia lichid-lichid,adsorbtia,osmoza inversa,ultrafiltrare,sitarea,
elctrodializa,inghetarea.
b)Metode care au la baza procese chimice:oxidarea cu aer umed,oxidarea cu apa
in conditii supercritice,ozonizarea,procese catalitice,precipitarea chimica,schimbul
ionic,procese electrochimice.
c)Metode care au la baza procese fizico-chimice:clorurare,schimb ionic.
d)Metode care au la bazaprocese biologice:indepartarea azotului prin procese de
nitrificare/denitrificare sau oxidarea amoniacului prin nitrificare biologica.
Adsorbtia
Prin procese de sorbtie se realizeaza acumularea unui component sau grupe de
component la o interfata care poate fi lichid-lichid,lichi-solid,gaz-solid.Dintre aceste
tipuri de procese de sorbtie numai adsorbtia lichid solid este folosita in epurarea apelor
uzate,adsorbentul fiind reprezentat de:carbine active,rasini sintetice,oxixi de aluminiu.
Oxidarea umeda cu aer sau cu oxigen se poate aplica apelor uzate care contin
compusi organici nebiodegradabili,dizolvati sau aflati in suspensie,la tenperaturi si
presiuni ridicate.
Aceasta se aplica pentru apele uzate care contin compusi organic toxici,deci care
nu pot fi epurate in procesele de epurare biologica sau sunt prea diluate pentru a fi
incinerate.
4.4. Calculul concentraiilor intermediare
Varianta 1.
a.u: ap uzat
G/S: grtare i site
25

DZ: deznisipator
DP: decantor primar
BNA: bazin cu nmol activ
DS: decantor secundar
a.e: ap epurat
GE
Calculul concentraiei intermediare pentru materii solide n suspensie

Grtare/ site: GE=5%, Ci=330 mg/l
330(100 5)
Cf
313.5 mg / l
100
Deznisipator: GE=10%, Ci= 313,5 mg/l
313.5(100 10)
Cf
282.15 mg / l
100
Decantor primar: GE=60%, Ci=282,15 mg/l
282.15(100 60)
Cf
112 .86 mg / l
100
BNA+ DS: GE=85%, Ci=112,86 mg/l
112 .86(100 85)
Cf
16.92 mg / l
100
Ci Cf
Ci (100 GE )
100 Cf
Ci
100
Calculul concentraiei intermediare pentru CBO5:

Grtare/site: GE=0%, Ci=245 mg/l
245(100 0)
Cf
245 mg / l
100
Deznisipator: GE=5%, Ci=245 mg/l
245(100 5)
Cf
232.75 mg / l
100
232.75(100 35)
Cf
151.28 mg / l
100
BNA+DS: GE=80% ,Ci=151,28 mg/l
151.28(100 80)
Cf
30.25 mg / l
100
26
Calculul concentraiei intermediare pentru CCOCr:

Grtare /site: GE=0%, Ci=415 mg/l
415(100 0)
Cf
415 mg / l
100
415(100 5)
Cf
394.25 mg / l
100

394.25(100 35)
Cf
256.26 mg / l
100
BNA+DS: GE=82%, Ci=256,26 mg/l
256.26(100 82)
Cf
46.12 mg / l
100
Calculul concentraiei intermediare pentru azotul total:
11(100 0)
Cf
11 mg / l
100
11(100 0)
Cf
11 mg / l
100
Decantor primar: GE=5%, Ci=11 mg/l
11(100 5)
Cf
10.45 mg / l
100
10.45(100 85)
Cf
1.56 mg / l
100
Varianta 2.
27
Calculul concentraiei intermediare pentru materii solide n suspensie:

330(100 5)
Cf
313.5 mg / l
100
DZ+SG: GE=9%, Ci=313,5 mg/l
313.5(100 9)
Cf
285.28 mg / l
100
Decantor primar: GE=60%, CI=285,28 mg/l
285.28(100 60)
Cf
114 .11 mg / l
100
114 .11(100 87)
Cf
14.83 mg / l
100
Calculul concentraiei intermediare cu CBO5:

245(100 0)
Cf
245 mg / l
100
DZ+SG: GE=4%, Ci=245 mg/l
245(100 4)
Cf
235.2 mg / l
100
235.2(100 37)
Cf
148.17 mg / l
100
148.17(100 84)
Cf
23.70 mg / l
100

Grtare/site: GE=0%, Ci=415mg/l
415(100 0)
Cf
415 mg / l
100
415(100 4)
Cf
398.4 mg / l
100
398.4(100 38)
Cf
247.008 mg / l
100
BNA+DS: GE=81%, Ci=247,008 mg/l
247.008(100 81)
Cf
46.93 mg / l
100
Calculul concentraiei intermediare a azotului total:
11(100 0)
Cf
11 mg / l
100
11(100 0)
Cf
11 mg / l
100
Decantor primar: GE=20%, Ci=11 mg/l
11(100 20)
Cf
8.8 mg / l
100
8.8(100 85)
Cf
1.32 mg / l
100
Varianta 3.
28

29

330(100 7)
Cf
306.9 mg / l
100
DZ: GE=10%, Ci=306,9 mg/l
306.9(100 10)
Cf
276.21 mg / l
100
C/F+ DP: GE=70%, CI=276,21 mg/l
276.21(100 70)
Cf
82.86 mg / l
100
BNA+DS: GE=87%, Ci=82,86mg/l
82.86(100 87)
Cf
10.77 mg / l
100
415(100 0)
Cf
415 mg / l
100
DZ: GE=7%, Ci=415 mg/l
415(100 7)
Cf
385.95 mg / l
100
C/F+ DP: GE=70%, Ci=385,95 mg/l
385.95(100 70)
Cf
115 .78 mg / l
100
115.78(100 85)
Cf
17.35 mg / l
100
11(100 0)
Cf
11 mg / l
100
11(100 0)
Cf
11 mg / l
100
C/F+ DP: GE=75%, Ci=11 mg/l
11(100 75)
Cf
2.75 mg / l
100

2.75(100 85)
Cf
0.41 mg / l
100
Calculul concentraiei intermediare pentru CBO5:

245(100 0)
Cf
245 mg / l
100
245(100 8)
Cf
225.4 mg / l
100
C/F+ DP: GE=60%, Ci=225,4 mg/l
225.4(100 60)
Cf
90.16 mg / l
100
90.16(100 85)
Cf
13.52 mg / l
100
Varianta 4.
30

330(100 5)
Cf
313.5 mg / l
100
Pp. chimic: GE=50%, Ci=313,5 mg/l
313.5(100 50)
Cf
156.75 mg / l
100
DP: GE=50%, Ci=156,75 mg/l
156.75(100 50)
Cf
78.37 mg / l
100
78.37(100 80)
Cf
15.67 mg / l
100
Calculul concentraiei intermediare pentruCBO5:
245(100 0)
Cf
245 mg / l
100
Pp. chimic: GE=60%, Ci=245 mg/l
245(100 60)
Cf
98 mg / l
100
DP: GE=30%, Ci=98 mg/l

98(100 30)
Cf
68.6 mg / l
100
68.6(100 80)
Cf
13.72 mg / l
100
Calculul concentraiei intermediare pentruCBOCr:

415(100 5)
Cf
394.25 mg / l
100
394.25(100 60)
Cf
157.7 mg / l
100
DP: GE=30%, Ci=157,7 mg/l
157.7(100 30)
Cf
110 .39 mg / l
100
110 .39(100 80)
Cf
22.07 mg / l
100
11(100 5)
Cf
10.45 mg / l
100
10.45(100 70)
Cf
3.13 mg / l
100
DP: GE=10%, Ci=3,13 mg/l
3.13(100 10)
Cf
2.82 mg / l
100
2.82(100 60)
Cf
1.12 mg / l
100
4.5. Alegerea variantei tehnologice optime i
descrierea detaliat a procesului tehnologic adoptat
Tab. 2. Valorile concentraiilor intermediare a celor patru variante tehnologice propuse

Indicatori
Cf
Cf
Cf
Cf
Valori NTPA
Varianta 1
Varianta 2
Varianta 3
Varianta 4
31

MSS
16,92
14,83
10,77
15,67
[mg/l]
CBO5
30,25
23,70
13,52
13,72
[mg/l]
CCOCr
46,12
46,93
17,35
22,07
[mg/l]
Ntotal
1,56
1,32
0,41
1,12
[mg/l]
35
25
125
10
n urma analizelor realizate, se adopt varianta a-3-a, deoarece aceast variant

tehnologic asigur condiiile de deversare impuse de NTPA 001/2005.
Din punct de vedere ecologic, aceast variant este favorabil, pentru c respect
condiiile impuse de reglementrile legislative care prevd valorile principalilor indicatori
de calitate pentru receptorii n care se face deversarea.
Varianta 3 este avantajoas si din punct de vedere economic, pentru c uilajele utilizate
sunt accesibile fnanciar, reactivii utilizai sunt ieftini, iar consumul de energie nu este
mare.
Procedeele de epurare mecano-biologice se bazeaz pe aciunea comun a proceselor
mecanice i biologic i pot avea loc n condiii naturale sau n condiii artificiale prin
filtrare biologic sau n bazine de aerare cu nmol activ de mc sau de mare ncrcare, cu
aerare normal sau prelungit.
4.6. Schema bloc a procesului tehnologic

Schema unei staii de epurare se stabilete n funcie de mrimea gradului de
epurare necesar apelor uzate de modul de tratare a depunerilor de suprafaa de teren
disponibil pentru amplasarea staiei de epurare, de factorii locali privind natura
emisarului, a terenului de fundaii, de alimentare cu energie electric, etc.
Ca recomandare de ordin general, la stabilirea unei scheme de staie de epurare,
trebuie ca obiectele funionale s ocupe o suprafa ct mai mic, transportul apei uzate i
a nmolului s se fac pe distane ct mai scurte i s evite ncruciri repetate ale
conductelor i canalelor. Pentru o bun exploatare trebuie prevzute canale de ocolire att
pentru ntreaga staie de epurare, ct i pentru treptele de epurare, uneori chiar i pentru
obiectele principale din circuitul tehnologic al apei i nmolului. [Dima M., 1998]
32

Fig. 5. Schema bloc a procesului de epurare mecano-chimic-biologic.

4.7. Materii prime, auxiliare i utiliti
Materia prim reprezint un ansamblu de material destinat prelucrrii, ntr-o
instalaie industrial, n vederea obinerii unui produs. Materia prim pentru staia de
epurare o reprezint apa uzat ce este supus epurrii nainte de a fi deversat n emisar.
Apa uzat folosit ca materie prim n staia de epurare rezultat din canalizarea
municipal, poate fi menajer, industrial, pluvial sau din infiltraii. Materii chimice de
epurare ,cum ar fi: ageni chimici de coagulare- floculare-ageni chimici de egalizare.
Nmolul activ
Nmolul de recirculare acioneaz n bazine pentru epurarea apei i poate fi
asemnat cu cel care constituie membrana de pe filtrele biologice. Clasificare nmolurilor
se poate face folosind diferite criterii. Astfel din punct de vedere al compozi iei chimice
se deosebesc: nmoluri minerale, la care cantitatea de materii solide totale minerale
depete 50% i nmoluri organice ,la care cantitatea de materii solide totale organice
depete 50%; din punct de vedere al provenienei a apei uzate, pot exista: nmoluri
menajere, oreneti i industriale; din punct de vedere al instalaiilor din care provin, se
deosebesc: nmolurile din decantoarele primare, din decantoarele dup precipitarea
chimic, din decantoarele secundare dup filtrele biologice, din decantoarele secundare
dup bazinele cu nmol activ.
Apa, aburul, aerul comprimat, gaze inerte i energia electric sunt uzual nglobate
n determinarea de utiliti. Toate utilitile sunt considerate ca fcnd parte din sfera
problemelor energetice ale unei intreprinderi.
Apa
Funcie de utilizarea care se d apei se deosebesc mai multe categorii: apa
tehnologic, apa de rcire, apa potabil, apa de incendiu, apa de nczire. Apa de rcire
33

poate proveni din fntni de adncime, temperatura ei se menine ntre 10-15 C n tot
timpul anului, sau apa de la turnurile de rcire, cnd se recircul, avnd temperatura n
timpul verii de 25-30C. Pentru evitarea formrii crustei, temperatura apei la ieire din
aparate nu trebuie s depeasc 50C. Rcirile cu ap industrial se pot realiza pn la
35-40C.
Apa ca agent de nclzire poate fi:
- apa cald cu temperatura pn la 90C
- apa fierbinte, sub presiune, pn la temperatura de 130-150C.
Apa este un agent termic cu capacitate caloric mare, uor de procurat. Pentru nclzire
se prefer apa dedurizat cu scopul evitrii depunerilor de piatr.
Energia electric
Aceasta reprezint una din formele de energie cele mai folosite datorit uurinei de
transport la distane mari i la punctele de consum i randamentelor mari cu care poate fi
transformat n energie mecanic, termic sau luminoas.
Energia electric transformat n energie mecanic este utilizat la acionarea
electromotoarelor cu care sunt dotate diverse utilaje (pompe, ventilatoare, reactoare cu
agitare mecanic). Energia electric este folosit i la nclzire prin transformare n
cldur, folosind mai multe tehnici:
- trecerea curentului prin rezistene electrice;
- transformarea energiei electrice n radiaii infraroii;
- folosirea curenilor de nalt frecven, medie i mic;
- folosirea piederilor dielectrice;
Avantajul nczirii electrice const n reglarea uoar a temperaturii, posibilitatea
generrii nclzirii ntr-un punct, introducerea unei cantiti mai de cldur ntr-un volum
mic, realizarea unei nclziri directe, fr impurificarea mediului i la orice presiune.
[Tudose, 1990].
4.8. Subproduse, materiale energetice, deeuri.
Nmolul activ n exces
Reprezint cantitatea de nmol activ care nu mai este necesar procesului de
epurare, fiind exprimat n kg MTS evacuate zilnic din instalaia de epurare; poate fi
exprimat i n volume de nmol care se ia n considerare i umiditatea acestuia de 98,599,5%.
Cantitatea de nmol n exces depinde de mai muli factori, dintre care ponderea cea
mai mare o reprezint cantitatea de CBO5 din apa uzat la care se adaug factorul privind
meninerea concentraiei constante a nmolului activ n bazinul de aerare. Este tiu c
nmolul activ de recirculare i mrete nencetat volumul, prin proliferarea
microorganismelor datorit hranei asigurat de apa uzat nou sosit n bazin.
Cantitatea de nmol n exces care trebuie evacuat pentru a menine constant
cantitatea de nmol de recirculare, se estimeaz la 1,5-3,0% din cantitatea de ap uzat
care intr n aerotanc. Nmolul activ n exces poate fi trimis, spre tratare,n rezervoarele
de fermentare metanic, dup ce n prealabil a fost supus unui proces de reducere a
umiditii n bazine speciale, numite ngrotoare de nmol. Dac schema tehnologic a
staiei de epurare prezint un amplasament corespunztor, se recomand ca acest nmol
34

s fie pompat ntr-un cmin din faa decantoarelor primare, prezentnd urmtoarele
avantaje:
-creterea eficienei decantoarelor primare, deoarece flacoanele de nmol activ au
efectul unui coangulant;
- amestecul celor dou feluri de nmoluri conine mai puin ap i n consecin,
volume reduse de nmol vor fi dirijate spre rezervoarele de fermentare, eliminnd
necesitatea obligatorie a ngrotorului de nmol (Dima, 1998).
Cap. 5. Proiectarea tehnologic a utilajelor.
5.1 Debite de calcul si debite de verificare
n statiile de epurare municipale.
Aceste debite de verificare sunt specifice fiecruei trepte din procesul de epurare a
apei uazte. Valorile acestora sunt prezentate sintetic n tabelul urmtor:
Tab. 3. Debite de calcul i debit de verificare.
Debite de calcul,
Debite de verificare,
Utilaj
3
QC [m /s]
QV [m3/s]
Qh ,min 0.210
Grtare/ Site
3
[m
/s]
h , max
[m3/s]
2 Q 2 0.310 0.62
Deznisipator
Separator de
grsimi
Decantor primar
Bazin cu nmol
activ
Decantor secundar
2 Qh,max 2 0.310 0.62 [m /s]
[m3/s]
Qzi ,max 0.285
Qh ,min 0.210
Qh ,min 0.210
[m /s]
[m3/s]
Qzi ,max 0.285
[m3/s]
2 Qh,max 2 0.310 0.62 [m /s]
Qzi ,max 0.285
Qh ,max 0.310
[m /s]
[m3/s]
Qzi ,max 0.285
Qh ,max 0.310
[m3/s]
[m /s]
5.2. Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare

(grtare, deznisipator, bazin de egalizare, decantor primar).
1. Grtare.
Grtarele, conform STAS 12431/1986, se preved la toate staiile de epurare
indiferent de sistemul de canalizare adoptat i independent de procesul de intrare a apei n
staia de epurare (curgere gravitaional sau compact). n acest caz grtarele se
poziioneaz naintea staiei de pompare.
Scopul grtarelor este de a reine corpurile plutitoare i suspensiile mari din apele
uzate (crengi i alte buci din material plastic, de lemn, animale moarte, legume, i
35

diferite corpuri aduse prin plutire, etc.) pentru a proteja mecanismele i utilajele din sta ia
de epurare i a reduce pericolul de colmatare a canalelor de legtur dintre obiactivele
staiei de epurare.
n general, se construiesc sub forma unor panouri metalice, plane sau curbe, n
interiorul crora se sudeaz bare de oel paralele prin care sunt trecute apele uzate. n
funcie de distana dintre aceste bare, se deosebesc grtare rare i grtare dese. Barele cele
mai frecvente sunt folosite cele de seciune dreptunghiular ( 10 x 40 mm sau 8 x 60
mm), dimensiunea minim fiind alezat normal pe direcia de parcurgere a apei.
n unele situaii se poate accepta soluia cu bare cu seciunea rotund care, sub
aspectul hidraului, care prezint rezidente minime, n schimb sunt dificil de curat n
timpul exploatrii.
Grtarele rare ndeplinesc de obicei, rolul de protecie a-l grtarelor dese mpotriva
corpurilor mari plutitoare. Distana ntre barele acestui grtar variaz n limitele 50-100
mm.
Grtarele dese prezint deschiderile dintre bare de 16-20 mm, cnd curirea lor este
manual, i de 25-60 mm, cnd curirea lor este mecanic. Cele din faa staiilor de
pompare a apelor uzate brute au interspaiile de 50-150 mm.
Grtarele sunt amplasate n camere specifice amenajate care reprezint o
supralrgire a canalului din amonte, sub un unghi de racordare de 20, pentru a evita
formarea curenilor turbionari. Pentru a prentmpina apariia remului datorit colmatrii
grtarului cauzat de o exploatare necorespunztoare, se prevede un canal de ocolire (bypass) care va asigura evacuarea apelor uzate fr a inunda camera grtarului i a zonelor
din apropiere.
Grtarele cu curire manual se utilizeaz numai la staiile de epurare mici cu
debite pn la 0,1 m3/s, care deservesc maxim 15000 locuitori. Curirea se face cu
greble, cangi, lopei, etc., iar pentru uurarea exploatrii se vor prevedea platforme de
lucru la nivelul prii superioare a grtarului, limea maxim a acestora fiind de 0,8 m.
Avnd n vedere variaiile mari de debite ce se nregistreaz n perioadele ploioase sau
uascate de-a lungul unui an, exploatarea va fi mult uurat dac se prevd dou panouri
de grtare aferente debitelor respective.
Grtarul cu curire mecanic constituie soluia aplicat la staiile de epurare care
deservesc peste 15000 locuitori, desorece, n afar de faptul c elimin necesitatea unui
personal de deservire continu, asigur condiii bune de curgere a apei prin interspaiile
grtarului fr a exista riscul apariiei mirosurilor neplcute n zon.
Spre deosebire de grtarele cu curire manual, unde nu se prevd panouri, grtare
de rezerv, la cele cu curire mecanic este necesar s se prevad minimum un grtar de
rezerv.
Curirea grtarului este realizat de cele mai multe ori cu greble mecanice care se
deplaseaz prin deschizturile barelor grtarului prin intermediul unor lanuri sau cabluri.
Mecanismul de curare acioneaz intermitent, el fiind comandat de un plutitor
care pune n funciune mecanismul n momentul cnd pierderea de sarcin a depit o
anumit valoare.
Limea grtarelor este limitat, ceea ce presupune adoptarea de mai multe
compartimente n camera grtarelor. Fiecare compartiment va fi prevzut cu stavile de
nchidere pentru a permite repararea grtarelor i a mecanismelor de curire. n cazut
cnd depunerile reinute pe grtare depesc cantitatea de 0,1 m3/zi, iar procedeul de
36

curire este mecanizat, se vor prevedea obligatoriu utilaje pentru tocarea (frmiarea)
acestor depuneri.
n afar de grtarele plane, se pot folosi i grtare curbe cu curire mecanic, care
se compun dintr-un schelet mecanic ncastrat n beton, prevzut cu dou greble care
cura , prin intermintea grtarului.
Distana dintre barele panoului se consider de 16 mm, iar viteza apei printre bare
variaz ntre 0,8 i 1,1 m/s.
Dimensionarea grtarului seface n funcie de debitul apei uzate, de mrimea
interspaiilor adoptate ntre barele grtarului i de limea barelor metalice din care se
execut panouri-grtar. Viteza recomandat de curgerea apei prin camera grtarelor este
ntreb 60-100 cm/s. Se va avea n vedere ca viteza apei prin grtar, din condiia de a nu se
antrena depunerile prin spaiile grtarului sau s nu depesc 0,7 m/s la debitul zilnic
mediu i de maximum 1,2 m/s pentru debitul orar maxim.
n amonte de grtar, limita maxim a vitezei este de 0,4 m/s la debitul minim a-l
apelor uzate, iar limita maxim este de 0,9 m/s corespunztoare debitelor maxime i a
celor pe timp de ploaie (aceste limite de vitez nu vor permite depunerea materiilor n
suspensie pe radierul camerei grtarului). [Dima, 1998].
Dimesionarea grtarelor
a). Debite de calcul: QC=
2 Qh,max 2 0.310 0.62 [m /s]

3
QV= Qh ,min 0.210 [m3/s]

b). Gradul de epurare: GE=7%
c). Viteza apei prin interspaii:
Vg 0.7 1 m / s Vg 0.8 m / s
d). Caracteristicile grtarelor: - limea barelor: S=10 mm=0,01 m

- coeficientul de form a barelor: =1,83
- distana dintre bare: b=20 mm=0,02 m
- unghiul de nclinare: =75
e). Viteza apei n amonte de grtar:
Va 0.4 0.75 m / s (n condiii normale de epurare)
sau
Va 0.4 0.9 m / s
(n condiii de precipitaii (debit mare)).
Qc
Q
Va
[m/s]
A hmax Bc 2
Qc=0,62 [m/s]; (debit de calcul)
Bc=2 [m]; (nlimea grtarului)
hmax=0,4[m]; (nlimea n amonte de grtar; aceasta variaz ntre 0,25-0,5 [m] i se
adopt 0,4[m]).
Va
0.62
0.38 [m/s]
0 .4 2 .2
f). Limea interspaiilor:

Q
0.62
b 2 V Ch 2 0.8 0.4 0.96
g
max
37
[m]

g). Numrul de bare din grtar:
B c b c 2 0.96 0.3
nb
74bare
S
0.01
c=0,3 [m]; (limea pieselor de prindere a barelor grtarului).
h). se verific viteza apei n amonte de grtar:
Va 74 R 2 3 j 1 2
R-raza hidraulic
Bc hmax
2 0. 4
0.285 [m]
Bc 2 hmax 2 2 0.4
J=0,5 [mm] =0,0005 [m] (panta grtarului)
R
Va 74 0.285 2 3 0.00051 2 0.717 [m/s]
i). pierderea de sarcin pe grtar:

43
2
V
s
h a sin
2 g
b
0.01
0.02
h 1.83
4 3
(ec. O. Kirschmer)
0.717 2
sin 75 0 0.018 m
2 9.81
2. Deznisipator
Deznisipatorul se prezint sub forma unor bazine speciale din beton unde sunt
reinute suspensiile granulare sub form de particule discrete care sedimenteaz
independent unele de altele cu o vitez constant. Aceast vitez depinde de forma,
mrimea i greutatea particulei.
n compoziia acestor depuneri predomin particulele de origine mineral, n special
nisipurile antrenate de apele de canalizare de pe suprafaa centrelor populate, motiv
pentru care se numesc deznisipatoare.
Necesitatea tehnologic este justificat de protecia instalaiilor mecanice n micare
mpotriva aciunii abrazive a nisipului, de reducere volumelor utile ale rezervelor de
fermentare a nmolului organic ocupate ce acest material inert, precum i pentru a evita
formarea de depuneri pe conductele sau canalele de legtur care pot modifica regimul
hidraulic al influentului.
Amplasamentului deznisipatoarelor, din considerentele menionate, va prevedea la
nceputul liniei de epurare mecanic a apelor uzate, imediat dup grtare; poate s fie
precedat i de stia de pompare cu condiia ca acestea s fie echipat cu pompe
elicoidale de tip melc.
n deznisipatoare sunt reinute particule de nisip cu diametrul mai mare de 0,2-0,3
mm i pn la maximum 1 mm (experimental s-a constatat ca eficien a deznisipatoarelor
scade dac particulele granulare prezint dimensiuni mai mici de 0,2 mm n procent mai
mare de 50% din cantitatea total).
Dup direcia de micare a apei n aceste bazine se deosebesc deznisipatoare
orizontale cu micarea apei n lungul bazinului i deznisipartoare verticale unde micarea
apei se face pe vertical.
38

n funcie de modul de curare a depunerilor, se deosebesc deznisipatoare cu
curire manual i deznisipatoare cu curire mecanic i curire hidraulic.
Alegerea soluiei constructive de deznisipator i a procedeului lui de curire
depinde de mrimea debitului, de cantitatea i calitatea nisipului de echipament mecanic
ce poate fi uor procurat, spaiul disponibil pe amplasamentul staiei de epurare, etc.
Se va avea n vedere ca n deznisipatoare sunt reinute i cantiti mici de materii
organice antrenate de particule minerale sau depuse mpreun cu acestea, mai ales la
viteze mici.
Deznisipatoarele orizontale se mai numesc i deznisipatoare tip canal, deoarece
limea lor este puin mai mare fa de cea a canalului de intrare a apelor uzate brute n
staie. Aceste deznisipatoare cu form n plan dreptunchiular cu raportul celor dou
laturi cuprinse ntre i , fiind prevzute cu dou sau mai multe compartimente (canale).
Pentru debite mici se preconizeaz bazine alctuite din dou compartimente
separate prin stavilare care permit funcionarea lor prin intermitent. In acest mod se
asigur condiii pentru curirea manual a fiecrui compartiment, avnd n vedere ca
nisipul este reinut la suprafaa unui material drenant sub care se prevede un dren
comandat de o van. Apa rezultat de la golirea compartimentului ce urmeaz a fi curat,
este dirijat inapoi n staie. n staiunea transversal, fiecare canal are forma
dreptunghiular, iar radierul are o pant de 0,02-0,05% n sens invers direciei de micare
a apei.
Evacuarea manual a nisipurilor este admis numai pentru cantiti mic de pn la
0,5 m3/zi. n acest scop se cur nisipul de pe radier cu unelte terasiere, iar ndeprtarea
lui se face prin cele de lopatare sau benzi transportoare. Operaia de curire i evacuare a
nisipului trebuie efectuat n timp ct mai scurt pentru a evita apariia procesului de
fermentaie a eventualelor particulare organice reinute n bazin.
Pentru debite mari, curirea se realizeaz mecanizat, sub ap, n mod continuu,
folosindu-se hidroelevatoare sau pompe montate pe un carucior mobil. Seciunea
transversal a acestor deznisipatoare are form parabolic, sau pentru uurina execuiei,
sub form trapeziodal.
Cnd deznisipatorul are un singur compartimentul cu curire mecanic se prevede,
din considerente de exploatare continu i sigur, un alt compartiment de deznisipare (de
by-pass) prevzut cu curire manual.
Proiectarea deznisipatoarelor orizontale const n stabilirea formei i dimensiunilor
interioare ale bazinului n dimensionarea instalaiilor de evacuare a depunerilor i n
dimensionarea dispozitivelor pentru meninerea unei viteze constante a apei n
deznisipator. Se va proiecta un deznisipator orizontaltip canal pentru care raportul dintre
lungime i lime variaz ntre 10-15; n acest deznisipator curgerea are loc pe direcie
orizontal, viteza de curgere fiind dependent de modalitatea de distribuie a influentului,
dimensiunea bazinului i modalitatea de evacuare a apei din deznisipator.
Viteza orizontal a apei este n stns dependen de viteza critic la care este
antrenat materialul depus pe radierul deznisipatorului. Prin cercetri experimentale
ndelungate s-a ajuns la concluzia c viteza orizontal a apei trebuie s fie mai mic sau
egal cu viteza critic la care apa uzat antreneaz suspensiile depuse pe fundul
bazinului. Valoarea maxim a acestei viteze orizontale este de 0,3 m/s corespunztoare
debitului orar maxim, iar valoarea minim este de 0,05 m/s pentru debitul orar minim.
[Dima, 1998].
39

Dimensionarea deznisipatorului:
a). Debite de calcul: QC=
2 Qh,max 2 0.310 0.62 [m /s]

3
QV= Qh ,min 0.210 [m3/s]

b). Gradul de epurare: GE= 10%
c). Volumul util al deznisipatorului:
Vdez QC t dez 0.620 50 31 [m2]
tdez=50 s ;(timpul de deznisipare)
d). Factorul suprafeei orizontale
Q
0.620
A0 L B C
1.5 40.43 [m2]
VS
0.023
Vs=0,023 m/s; (viteza de sedimentare)
=1,5; (coeficient ce ine cont de regimul de curgere n deznisipator).
e). ncrcarea superficial
V
0.023
V `S S
0.0153 [cm/s]
1 .5
f). Calculul ariei transversale
Q
0.620
Atr H B C
4.13 [m2]
Va
0.15
Va=0,15 m/s; ( viteza apei n deznisipator i se adopt ntre 0,005 i 0,3 m/s)
g). Calculul lungimii i limii deznisipatorului
Lungimea: L Va t dez 1.5 0.15 50 11.25m
A
40.43
3.59m
Limea: B 0
L 11.25
h). Calculul nlimii utile a deznisipatorului
V
31
H dez
0.76m
L B 11.25 3.59
i). Numrul de compartimente
n
B 3.59
2.39m
b1
1.5
j). Calculul reinerilor

Cf
330 (100 10)

297 mg / l
100
GE=10%
Ci=330 mg/l
3. Decantor
40

Decantorul este un bazin deschis n care se separ substanele insolubile mai mici
de 0,20 mm, care n majoritatea lor, se prezint sub form de particule floculante, precum
i substanele uoare care plutesc la suprafaa apei.
n funcie de gradul necesar de epurare al apelor uzate, procesul de decantare este
folosit, fie n scopul prelucrrii preliminare a acestora naintea epurrii lor n treapta
biologic, fie ca procedeu de epurare final, dac n conformitate cu condiiile sanitare
locale se impune numai separarea suspensiilor din apele uzate.
Dup direcia de micare a apei uzate n decantoare, acestea se mpart n dou
grupe:-decantoare orizontale
-decantoare verticale.
O variant a decantoarelor orizontale sunt decantoarele radiale.
n decantoarele orizontale apele uzate circul aproape orizontal; n cele verticale
apa circul de jos n sus, iar n cele radiale apa se deplaseaz de la centru spre periferie,
cu aproximativ aceeai nclinare fa de orizontal ca i la decantoarele orizontale.
Dup amplasarea lor n staia de epurare se deosebesc:
decantoare primare, amplasate n instalaiile de epurare biologic, i care au drept scop
s rein materiile n suspensie din apele brute;
decantoarele secundare, amplasate dup instalaii de epurare biologic care au drept
scop s rein aa-numitele nmoluri biologic rezultate n urma epurrii n instalaiile
biologice.
Dup modul de curire al depunerilor, se deosebesc:
decantoare cu curire manual
decantoare cu curire mecanic.
Randamentul sedimentrii particulelor floculante depinde numeroi factori, cum ar
fi:- timpul de decantare,
- ncrcarea superficial
- viteza de sedimentare
- accesul sau evacuarea ct mai mult uniform a apei din decantor.
Pentru proiectarea decantoarelor sunt necesare studii n ceea ce privete viteza de
sedimentare sau de ridicare la suprafaa materiilor n suspensie exprimat global prin
ncrcarea superficial sau hidraulic, n m3/m2*h. Conform STAS/1-89, mrimea acestei
ncrcri de suprafa variaz n funcie de concentraia iniial a materiilor n suspensie
din ap uzat i eficiena decantoarelor.
n scopul mririi eficienei de reducere a suspensiilor n decantorul primar se
folosesc urmtoarele soluii tehnologice:
creterea duratei de decantare;
adugarea unor substane n suspensie care sedimenteaz uor;
aerarea preliminar a apelor uzate care contribuie la formarea flocoanelor prin
intensificarea numrului de contacte a particulelor floculente.
Ansamblul bazinelor de decantare trebuie s prevad cel puin dou compartimente
n funiune cu dispozitive de separare; un canal de ocolire va asigura scoaterea din
funciune a fiecrei uniti de decantare.
La alegerea dimensiunilor decantorului s-a avut n vedere ca la suprafaa apei n
bazinele largi se pot forma valuri datorit vntului, vor influena eficiena procesului de
decantare. Decantoarele sunt de obicei construcii descoperite.
41

Tab. 5 ncrcarea supeficial funcie de adncimea decantorului
ncrcarea
Adncimi medii ale decantorului [m]
superficial
2,0
2,5
3,0
[m3/m2h]
1,00
2,00
2,50
3,00
1,40
1,60
1,80
2,25
1,70
1,25
1,40
1,75
Tab. 6. ncrcarea superficial (viteza de sedimentare) la decantoarele primare
Eficiena reducerii
ncrcarea superficial, [m3/m2h] pentru concentraiile:
suspensiilor n
<200 mg/dm3
200-300 mg/dm3
>300 mg/dm3
decantor, %
40-45
2,3
2,7
3,0
45-50
1,8
2,3
2,6
50-55
1,2
1,5
1,9
55-60
0,7
1,1
1,5
ncrcarea cu substae n suspensie, exprimat n substan uscat, nu constituie
pentru decantoarele primare un parametru important privind dimensionarea acestora,
deoarece, cu excepia deversorului peste care se evacueaz apele decantate, acestea nu
influeneaz eficiena lor. Acest indicator privind ncrcarea cu substane solide n
suspensie trebuie urmrit n ceea ce privete obinerea unei constante ct mai mari a
nmolului, obiectiv care ese favorabil din punct de vedere al exploatrii. Aceast cerin
poate fi realizat numai prin mrirea timpului de decantare, ns la decantoarele primare,
poate duce la scderea eficienei secundare, se admite o concentraiei a nmolurilor de
205-3,0 ori mai mare dect conxcentraia amestecului de ap- nmol intrat n decantor.
[Dima, 1998].
Dimensionarea decantorului
a). Debit de calcul: QC=0,285 [m3/s]
QV=0,620 [m3/s]
b). Grad de epurare: GE=70%
c). Viteza apei n decantor
Va=10 mm/s=0,01m/s
d). Timpul de sedimentare
ts=1,52,5 h ts=2 h
e). Volumul spaiilor de decantare
Vs Qc t s 0.285 (2 3600) 2052m 3
f). Ariile transversale i orizontale

Qc 0.285
1.9m 2
- aria transversal: Atr
Va
0.15
Va=0,15 m/s; viteza apei n decantor
Qc
0.285

684.109m 2
- aria orizontal: A0
Vs
0.0004166
42

Vs=1,5 m/h=0,0004166 m/s
g). ncrcarea hidraulic
Q
0.285
V `S C
1.5 0.000624m / s
A0
684.109
=1,5 (coeficient ce ine cont de regimul de curgere i de gradul de epurare)
h). Lungimea decantorului
L Va t s 0.01 7200 72m
i). nlimea total a decantorului

H=HS+HU+Hd
HS=0,2 m; (nlimea de siguran a decantorului primar)
Hu- nlimea util a zonei de sedimentare
H U VS 7200 0.0004166 7200 2.99m
Hd=0,45m; ( nlimea depunerilor n decantor i se adopt ntre 0,2 i 0,6 m.).

H 0.2 0.45 2.99 3.64m
j). Limea decantorului
A
684.109
B 0
9.50m
L
72
Dac limea decantorului este mai mare dect valorile standardizate (3-5 m),
se recurge la compartimentarea bazinelor de sedimentare. Se adopt limea unui
compartiment b1=3,5 m.
k). Numr de compartimente
n
B 9.5
2.71 3compartimente
b1 3.5
5.3. Dimensionarea utilajelor din cadrul

treptei biologice de epurare
(bazin cu nmol activ)
Epurarea biologic reprezint cea mai important treapt de epurare a apelor uzate.
Epurarea biologic reprezint procesul prin care substanele organice (dizolvate),
compuii anorganici solubili i solidele coloidale (nesedimentabile) sunt transformate de
ctre cultura de microorganisme n produi de degradare inofensivi (CO 2, H2O, N2, NO3,
SO42-,NH3, ali produi) i mas celular nou.
Ca rezultat n epurarea biologic se elimin 75-95% din CBO 5 (materia organic) i
solide coloidale n suspensie rmase dup epurarea mecanic.
Tot prin epurarea biologic se mai pot realiza:
eliminarea azotului i fosforului (nutrieni), n special pentru ape provenind din
agricultur
eliminarea compuilor organici toxici (ntr-o msur mai mic) pentru ape industriale,
fiind necesar uneori preepurarea prin metode chimice (aceti compui sunt toxici pentru
cultura de microorganisme)
Rolul principal n epurarea biologic l au microorganismele, n special bacteriile.
Factorii care nflueneaz procesul de epurare biologic sunt:
temperatura;
43

pH-ul;
cantitatea de aer furnizat (doar n cazul proceselor aerobe);
caracteristicile apei uzate: ncrcarea organic i ncrcarea hidraulic.
Temperatura
Aceasta afecteaz procesele de epurare biologic artificial mult mai puin dect pe
cele naturale (de autopurificare). Temperatura apelor uzate care intr n staia de epurare
este dependent de:
temperatura original a apelor uzate;
cantitatea (aportul) de ap de infiltraie n sistemul de canalizare;
cantitatea de ap cald sau rece (de la centralele termice sau apa de ploaie) deversat n
canalizare.
Temperatura afecteaz cel mai mult transferul materiei organice ctre biomasa mai
mult chiar dect descompunerea de ctre aceasta. De obicei temperatura variaz cu 1020C (mai sczut n timpul iernii).
pH-ul mediului de cultur
Acest factor este un factor cheie pentru dezvoltarea microorganismelor. Marea
majoritate a bacteriilor nu pot tolera nivele ale pH-ului mai mare de 9,5 sau mai mici de
4,0; pH-ul optim este cuprins ntre 6,5-7,5.
Epurarea biologic aerob necesit oxigen att pentru apele uzate, ct i pentru
biomas. La temperatura normal a coeficientului de descompunere a compuilor
organici este de 3 ori mai mare n condiii aerobe fa de condiiile anaerobe.
Chiar dac apele uzate sunt saturate cu oxigen la intrarea n staia de epurare,
consumul acestuia de bacterii este att de mare nct oxigenul este consumat n cteva
ore. n procesele biologice oxigenul este furnizat mereu n exces fa de necesar.
ncrcarea organic i hidraulic
ncrcarea organic este cel mai adecvat criteriu pentru domensionarea instalaiilor
de epurarea biologic; se bazeaz pe cantitatea de compui organici biodegradabili
exprimai prin CBO5 [kg CBO/m3 volum].
Necesarul minim de compui biodegradabili i nutrieni pentru a avea loc epurarea
biologic, este de: - CBO5: N:P=150:5:1 (ape uzate);
- CBO5:N:P=90:5:1 (nmoluri);
ncrcarea hidraulic se exprim ca [m3 ape uzate/m3 volum bazin].
Ipotezele considerate n proiect pentru treapta biologic sunt:
1. bazinul de nmol activ este asimilat ca un bazin de amestecare perfect n care se
consider c n orice punct de bazin concentraia substratului, ct i a nmolului activ este
egal cu cea la ieirea din bazin;
2. epurarea biologic se realizeaz n ansamblul format din bazinul de nmol activ i
decantorul secundar;
3. procesul biologic de degradare a materiei organice care are loc numai n bazinul de
nmol activ, n decantorul secundar se realizeaz separarea flocoanelor biologice de apa
epurat i recircularea unei pri a nmolului activ n bazinul de nmol activ.
44

4. n decantorul secundar, nmolul activ trebuie meninut n stare proaspt prin
evacuarea excesului i recircularea unei pri de nmol activ n bazinul de nmol activ n
conformitate cu raportul de recirculare.
5. principalele caracteristici ale nmolului activ ce sunt avute n vedere n proiect n
treapta biologic sunt:
indicele volumetric a nmolului IVN;
ncrcarea organic a nmolului ION;
materiile totale n suspensie MTS;
5.3.1 Bazinul cu nmol activ
Epurarea biologic cu nmol activ a apelor uzate n bazine de epurare constituie, n
prezent, procedeul cel mai utilizat n staiile de epurare ale marilor centre urbane. Aceast
extindere a procedeului este justificat de urmtoarele avantaje, n comparaie cu filtrele
biologice: realizarea unei eficiene de epurare mai ridicate, att iarna, ct i vara, sunt
lipsite de mirosul neplcut i de prezena mutelor Psychoda, suprafeele specifice sunt
mai reduse, permite o mai uoar adaptare a procesului tehnologic din staia de epurare la
modificri de durat ale caracteristicilor apelor uzate.
Marele inconvenient al acestui procedeu este de ordine energetic, pentru c necesit
un consum specific de energie mai ridicat, aceast energie fiind absorbit de utilajele care
furnizeaz oxigenul necesar proceselor aerobe. n aceast direcie privind neajunsurile
bazinelor de aerare cu nmol activ, se poate meniona i aspectul legat de complexitatea
exploatrii, la care se adaug sensibilitatea sporit a procesului la variaiile
caracteristicilor fizic-chimice ale apelor uzate.
Din punct de vedere constructiv, un bazin de aerare se prezint sub forma unui
bazin rectangular din beton armat, unde epurarea biologic are loc n prezena unui
amestec de nmol activ i ap uzat. Pentru asigurarea unui contact intim i continuu a
celor doi componeni ai amestecului, se impune o agitare permanent a acestora cu
ajutorul aerului care asigur n acelai timp, i oxigenul necesar coloniilor de
microorganisme aerobe existente n compoziia de nmol activ, sub form de flocoane. n
afar de agitarea i aerarea amestecului, n bazin se urmrete a se menine o concentraie
cvasiconstant a nmolului activ, ca urmare recirculrii unei anumite pri din nmolul
sedimentat n decantorul secundar.
Pentru determinarea eficienei proceselor de epurare biologic n bazinele de aerare,
trebuie cunoscut cinetica proceselor care au loc (cinetica biologic este o tiin relativ
nou care nu este nc pe deplin elaborat). Cinetica reaciilor se refer la studiul
dinamicii proceselor n organismele vii, ncepnd cu celula individual i sfrind cu
interaciunile populaiilor de organisme complexe.
n bazinul cu nmol activ cinetica reaciilor se refer la cinetica consumrii
substratului sau a producerii produsului de biosintez.
Modelarea matematic a proceselor de cretere ale populaiilor de celule este
cunoscut sub diferite forme, dintre care cea mai utilizat este reacia propus de Monod
(1942), care exprim legtura ce exist ntre viteza de cretere specific (constanta vitezei
de cretere bacterian) i concentraia substratului. n calculele estimative, viteza de
cretere a materialului celular se consider, k=0,50,75 [grame material celular/grame
CBO5 eliminate].
45

Pentru apele uzate concentraii mari n CBO5, viteza reducerii materiilor organice
raportat la unitatea celular va rmne constant pn la o anumit limit de
concentraie a substratului dup care, pentru valori ale acestuia mai reduse, viteza variaz
numai n funcie de concentraia materiilor organice i va fi descresctoare.
Apele uzate intr n bazinul de nmol activ apoi intr n decantorul secundar de
unde o parte din nmol este eliminat n exces sau este recirculat.
Dimenionarea BNA
1. Concentraia de CBO5 la intrarea n bazin= CBO5 din decantorul primar
CCBO5=90,16 (mgO2/l)
2. Debitul de calcul al instalaiei de epurare biologic
QC=Qzi,max=0,285 m3/s
3. Eficiena epurrii biologice
(CCBO 5 ) Ib (CCBO 5 ) fb
90.16 13.52
GEb
100
100 85%
(CCBO 5 ) Ib
90.16
4. ncrcarea organic a BNA
(C
)
Q (CCBO 5 ) Ib
I OB CBO 5 Ib C
k 1 GEbazin
VBNA
VBNA
K=5 (coeficient influenat de temperatur)
K
TC
5
10-20
6
20-30
7
30-40
I OB 5 1 (
85
) 1.93
100
[kg CBO5/m*zi]
5. ncrcarea organic n nmol activ

Q (CCBO 5 ) Ib I ON
I ON C
K (1 GECBO 5 ) 5 (1 0.85) 0.75

VBNA C N
CN
(kg CBO5/kg NA zi)
CN-concentraia nmolului;
6. Volumul bazinului cu nmol activ
Q (CCBO 5 ) Ib 0.285 90.16
VBNA C
13.31 10 3 86400 1149.98

I OB
1.93
3
m
7. Calculul debitului de nmol activ recirculat
QR r QC
r- raportul de recirculare
C R I VN 10 3
r
100 %
1 C N IVN 10 3
C R I VN
%
r
1000 C N I VN
46

IVN= 130140 cm3/G (indicele volumic al nmolului; volumul nmolului pe care l ocup
nmolul activ dup o sedimentare de 30 min, iar pentru un nmol de calitate acest
indiceare valori ntre 50 i 200 cm3/g).
CN- concentraia nmolului activ
I
1.93
C N OB
2.573 kg / m 3
I ON 0.75
3
CR=8 kg/m ; (concentraia nmolului recirculat)
3 130 10 3
0.596 %
1 2.573 130 10 3
QR 0.586 0.285 0.167 m 3 / s

8. Timpul deaerare
a). fr recirculare nmol
V
1149.98
t a1 BNA
4035.01 / 3600 1.12h
QC
0.285
b). cu recirculare nmol
VBNA
1149.98
ta2
0.706h
QC QR (0.285 0.167) 3600
9. Calculul debitului de nmol n exces
0.23 GEb
QNE 1.2 I ON
LSB
100
LSB= cantitatea de CBO5 ce urmeaz a fi prelucrat biologic;
LSB VBNA I ON 1149 .98 1.93 2219.46 (kg/zi).
QNE 1.2 0.75 0.23
85
2219.46 2118 .90 (kg/zi).
100
10. Calculul necesarului de oxygen

CO a GEb c b C N
a= 0,5 (kg O2/kg CBO5 consumat)

c QC (CCBO 5 ) ib 0,285 3600 24 90,16 10 3 2220,09 [kg/zi]; (cantitatea de CBO5
adus de apa uzat).

b=0,150,17 b=0,15 [kg O2/kg CBO5*zi]; (cantitatea de O2 consumat de
microorganismele din BNA timp de o zi).
CN
c 2220,09
2960,12 [kg/zi]; (cantitatea total de nmol activ din
I ON 0,75
BNA exprimat prin fracia volatil).

C0 a GEb c b C N c , (C Ni C Nf )
c,=3,4 [kg O2/kg CBO5]; (coeficientul respiraiei substratului n procesele de nitrificare).

CNi/CNf=2,75/0,41 [mg/l]; (concentraia azotului total la intrare, respectiv ieire din BNA).
C o 0,5 0,85 2220,09 0,15 2960,12 3,4 (2,75 0,41) 1395,51 [kgO2/zi]
11. Capacitatea de oxigenare
47

COS
K10 760
1
CO Co
[kg/zi]
C SA C SB
KT P
Co=1000; (necesarul de O2 n treapta biologic).
=0,9; (raportul de eficien al transferului de O2 n apa epurat).
COS=11,3 [mg/l]; (concentraia la saturaie a O2 n condiii standard).
CSA=7,4 [mg/l] la t=20C; (concentraia la saturaie a O 2 n amestec ap uzata+ nmol
activ).
CB=1,52 [mg/l] CB=1,75 [mg/l]; (concentraia efectiva O2 n amestec ap uzat+
nmol activ).
K10
0,83 (coeficientul de transfer a O2 n apa uzat i la temperatura de
KT
lucru=20C).
P=760 mmHg.
CO 1000
1
11,3
760
0,83
1844,44 [kg/zi];
0,9 7,4 1,75
760
12. Dimensionarea sistemului de aerare pneumatic

- Dimensionarea bulelor de aer: -fine (<0,3 mm)
- mijlocii (0,33 mm)
- mari (>3 mm)
- Se calculeaz capacitatea de oxigenare orar:
CO ,
Se adopt dispersia cu bule

fine i plci poriase.
CO 1844,44
76,85 [kg/zi];
24
24
Debitul de aer necesar pentru aerarea BNA:

Qaer
76,85 10 3
2277,03 [m3/h];
9 3,75
Calculul suprafeei plcilor poroase:

Q
2277,03
Ap aer
37,95 [m2];
I aer
1 60
Iaer=1 [m3/m2*min] * 60= 60 [m3/m2*h]; (intensitatea aerrii).
13. Dimensionarea BNA:
- nlimea bazinului: H H imersie H S 3,75 0,25 4 [m];
HS=25 cm; (nplimea de siguran).
- Limea bazinului: B 1 1,75m B 1,25 H 1,25 4 5m
- Lungimea bazinului: L 8 B 8 5 40m
5.3.2 Decantorul secundar
Particularitatea regimului de functionare a decantorului consta in aceea ca viteza
de circulatie a apelor variaza de la o valoare maxima in centrul decantorului pna la o
viteza minima in dreptul jgheabului colector.
48

Din punct de vedere constructiv, decantoarele radiale se prezinta sub forma unor
bazine de beton avand forma circulara in plan, in care apa uzata intra prin conducte
(intrarea pe la partea inferioara) sau prin canale (intrarea pe la partea superioara).
In decantoarele secundare se retine membrana biologica sau flocoanele de namol
activ evacuate odata cu efluientul din filtrele biologice, respectiv din bazinele de aerare.
Rezulta ca decantorul secundar constituie o parte componenta de baza a treptei de epurare
biologica.
Decantoarele secundare frecvent folosite, sunt de tip longitudinal si radial,
echipate cu dispozitive adecvate pentru colectarea si evacuarea namolului in mod
continuu sau cu intermitenta, intervalul de timp dintre doua evacuari de namol sa nu fie
mai mare de 4 ore. Avand in vedere ca acest namol prezinta un continut mare de apa,
evacuarea lui se face prin sifonare, sau prin pompare podul raclor este echipat cu
conducte de suctiune care dirijeaza namolul spre o rigola pentru evacuarea lui in exterior.
Alegerea tipului de decantor,a numarului si marimea decantoarelor se face pe
considerente tehnice- economice, cu respectarea prevederilor din STAS 4162/2- 89
decantoare secundare.
Decantorul secundar radial
Particularitatea regimului de functionare a decantorului consta in aceea ca viteza
de circulatie a apelor de le o valoare maxima in centrul decantorului pana la o valoare
minima in dreptul jgheabului periferic colector.
Din punctul de vedere constructiv, decantoarele radiale se prezinta sub forma unor
bazine de beton avand forma circulara in plan, in care apa uzata intra prin conducte
(intrarea pe la partea inferioara) sau prin canale (intrarea pe la partea superioara).
5.4 Tratarea nmolurilor
Epurarea apelor uzate, n vederea evacurii n receptorii naturali sau recircularea
lor, conduce la reinerea i formarea unor cantiti importante de nmolur ce nglobeaz
att materiile poluante din apele brutw, ct i cele formate n procesele de epurare. O
statie de epurare poate fi considerata eficienta nu numai daca efluectul se incadreaza in
limitele impuse de calitatea receptorului, ci si daca namolurile rezultate au fost tratate
eficient de bine in vederea valorificarii lor finale, fara a afecta calitatea factorilor de
mediu din zona respectiva.
La baza tuturor procedeelor de tratare a namolurilor stau doua procese tehnologice
si anume: stabilizarea prin fermentare (anaeroba sau aeroba) si eliminarea apei din namol
(deshidratarea).
Procedeele de prelucrarea conduc la obtinerea urmatoarelor tipuri de namoluri:
- namol stabilizat (aerob sau anaerob);
- namol deshidratat (natural sau artificial);
- namol igienizat (prin pasteurizare, tratare chimica sau compostare);
- namol fixat, rezultat prin solidificare in scopul imobilizarii compusilor
toxici;
- cenusa, rezultata din incinerarea namolurilor.
Prin fermentare anaeroba are loc o mineralizare a substantelor organice inofensive
fata de mediu, la care se adauga si gaz de fermentatie care este un gaz combustibil usor
49

de valorificat. La statiile mici de epurare, se recomanda inlocuirea fermentarii anaerobe
cu fermentarea aeroba, cu respectarea anumitor conditii tehnice.
Formarea si caracteristicile namolurilor.
Principalele tipuri de namol ce se formeaza in procesele de epurare a apelor uzate
sunt: - namol primar rezultat din treapta mecanica de epurare;
- namol secundar, rezultat din treapa de epurare biologica (namol activ recirculat,
namol activ in exces, pelicula biologica);
- namol de precipitare, rezultat din epurarea fizico-chimica a apei uzate prin adaos de
agenti de neutralizare, precipitare, coagulare-floculare.
In functie de compozitia chimica, namolurile pot fi:
- namoluri cu compozitie predominant anorganica, care contin peste 50%
substante minerale ( in substanta uscata);
- namoluri cu compozitie predominant organica, care contin peste 50%
substante volatile (in substanta uscata).
Prin fermentare anaeroba se intelege procesul de dragadare biologica a substantelor
organice, avand la baza activitatea bacteriilor metalice. In urma acestui proces are loc o
reducere de volum a namolului, ca urmare a bioconversiei substantelor organice in gaze
si apa.
5.5. Fise tehnice
Fisa tehnica nr. 1
Denumire utilaj: decantor primar.
Domeniul de utilizare: este utilizat in epurarea apelor uzate, inainte ca acestea sa
treaca in treapta de epurare biologica; acesta retine particulele floculante, nateriile solide
in suspensie. Cel mai des folosit este decantorul orizontal (existand si decantoare
verticale sau o alta varianta a celor orizontale mai sunt si decantoarele radiale).
Descriere: decantorul primar este prevazut cu doua coompartimente cu dispozitive
de separare, un canal de ocolire, camere de repartitie asezate in fata decantorului dotate
cu stavile si orificii cu ajutorul carora se regleaza debitul si nivelurile de apa in fiecare
compartiment.
Functionare: pentru a asigura o buna functionare a decantoarelor si o eficienta
ridicata in ceea ce priveste retinerea suspensiilor din apa, trebuie ca accesul si evacuarea
apei sa se faca cat mai uniform. Distributia apei prin dispersia firelor de curent in
decantoare trebuie realizata pe toata inaltimea utila, precum si pe toata latimea ori
perimetrul distribuitorului. Pentru a asigura o evacuare cat mai uniforma, trebuie ca
rigolele si deversoarele sa fie perfect orizontale.
Dimensiuni: - lunigime: L=
- latime: B=
- inaltime: H=
- numar de compartimente: n=
Fisa tehnica nr. 2
Denumire utilaj: decantor secundar
50

Domeniul de utilizare: acesta retine membrana biologica evacuata odata cu
efluentul din bazinul de namol activ.
Descriere: din punct de vedere constructiv, decantoarele secundare frecvent utilizate
sunt de tip longitudinal si radial, echipate cu dispozitive adecvate pentru colectarea
namolului.
Decantorul secundar proiectat este de tip radial, caracterizat prin forma circulara in
plan si prin directia de curgere a apei.
Functionare: decatorul este echipat cu dispozitive adecvate pentru colectarea si
evacuarea namolului in mod continuu sau cu intermitenta, cu conditia ca intervalul de
timp dintre doua evacuari de namol sa nu fie mai mare de 4 ore.
Evacuarea namoluli se face prin sifonare sau pompare podul raclor este echipat cu
conducte de sectiun, care dirijeaza namolul spre o rigola pentru evacuarea lui in exterior.
Dimensiuni:- diametrul=
- inaltimea de apa: H=
- volumul decantorului: V=
- suprafata utila a decantorului:
- volumul de namol:
- retinerea solidelor in decantorul secundar:
- inarcarea superficiala cu materii solide:
Fisa tehnica nr. 3
Denumire utilaj: gratar
Domaniul de utilizare: gratarul retine solidele mari din apa uzata care este
introdusa in statia de epurare.
Descriere: gratarele sunt alcatuite din bare metalice. Dupa distanta dintre bare se
deosebesc gratare rare si gratare dese.
Distanta dintre bare este variabila: pentru gratare rare se recomanda distante
cuprinse intre 2.5 si 5 cm ( chiar 8-10 cm); pentru gratarele dese deschiderea dintre bare
variaza intre 1.5 si 2.5 cm. Distanta dintre barele gratarelor asezate in fata statiilor de
pompare a apelor uzate brute variata intre 5-15 cm. Gratarele pot avea forme plane sau
curbe. Grosimea barelor variaza intre 0.8-1.3 cm.
Inclinarea gratarelor fata de orizontala depinde de obicei de modul lor de curatare:
gratarele curatite manual au inclinarea de 30-75 de grade; cele curatite mecanic au
inclinarea de 45-90 grade. In prezent exista tendinta de a adopta gratarele cu curatire
manuala cu inclinari de 30 grade cu mazim de 45 grade.
Functionare: exploatarea gratarelor consta in curatirea la timp a depunerilor,
respectiv supravegherea si intretinerea mecanismelor in cazul gratarelor cu curatire
mecanica.
Dimensiuni: - latimea barelor: s=
- coeficientul de formare a barelor: =
- distanta dintre bare: b=
- unghiul de inclinare: =
- numarul de bare: n=
Cap. 6. Constructii si instalatii prevazute
in cadrul statiei de epurare.
51

Cladirile importanta din statie necesare in principal exploatarii sunt: casa
pompelor, camera venelor la bazinele de fermentare a namolului, constructii care
adapostesc utilaje pentru filtrarea sau tratarea namolurilor, etc.
O statie de pompare din cadrul unei statii de epurare poate satisface cerintele:
pentru admisia apei brute in statia de epurare, in vederea creierii unei diferente de nivel
necesara procesului tehnologic pentru evacuarea apei epurate in emisar, atunci cand
relieful nu asigura evacuarea gravitationala a acestei ape, pentru pomparea namolului din
decantoarele primare la metantancuri, pentru namolul activat de recirculare sau in exces,
pentru procesele de conditionare a namolului, etc.
Este necesara o instalatie pentru introducerea si producerea artificiala a aerului,
care in cazul nostru este realizat cu ajutorul unui compresor. Avem si un schimbator de
caldura care sa creasca temperatura in bazinul de fermentatie a namolului pentru a
produce fermentarea namolului colectat din decantorul primar.
Statia de peurarea dispune si de o platforma pentru depozitatrea namolului care se
fac cu sau fara stat drenat. Dranajul artificial se executa din zgura, piatra sparta, sau pitris
peste care se aseaza nisip sau pietris fin. Transportul namolului se face prin tuburi de
azbociment.
In anumite puncte ale statiei de epurare se instaleaza aparate de masura a
debitelor, presiunii, temperaturii si vitezelor. Buna functionarea a paratelor de masurare a
debitelor consta in calitatea lor de a nu orpi sau provoca depunerea nisipului sau a
namolului, conditie indeplinita de canalele de strangulare care pot fi inregistrate si cu
aparate de inregistrare continua a debitelor, actionate de flotoare sau dispozitive intr-un
camin lateral canalului.
1.
Constructii si instalatii legate direct de procesul tehnologic de epurare a

apelor uzate
Procesul de coagulare a suspensiilor din apa cuprinde 3 operatii distincte: prepararea si

dozarea ; amestecul; reactia propriu-zisa.
In prima etapa a procesului de coagulare -prepararea si dozarea coagulantilor-coagulantii
sunt furnizati sub forma lichida sau solida.Uneori,sunt livrati sub forma de bulgari sau
placi,este necesara transformarea lor in stare lichida sau solida.In acest scop se folosesc
vase ,butoie,confectionate din materiale rezistente la coroziune,in care prepara solutii de
coagulant cu concentratii cunoscute.Dozarea coagulantilor,care are ca scop trimiterea
unor cantitati bine dozate de coagulant in apa uzata,sse poate face pe cale:uscata,folosind
aparate de dozare;umeda,folosind pompe dozatoare.
Transportul coagulantilor,de la magazie pana la instalatiile de dozare se poate face:
-manual,pentru cantitati mici;
-mecanic,pentru cantitati mari folosind:-benzi transportoare sau tuburi pneumatice,pentru
coagulanti in pubele sau granule
-conducte,care trebuie sa reziste la coroziune.
Bazinele pentru amestec sunt de mai multe tipuri:
-cu amestec gravitational,in care miscare apei se face printr-o serie de pereti inclinati sau
perpendiculari pe directia de curgere a apei;
52

-cu amestec pneumatic,in care aerul sub presiune este raspandit pe radierul bazinului,prin
tuburi gaurite sau placi poroase;
-cu amestec mecanic,in care amestecul este realizat de agitatoare mecanice cu palete.
Reactia sau flocularea,realizata in bazine de reactieare scopul de a forma flocoane,care
aglomereaza substantelle fine si coloidale,acestea se depun in decantoare.
Flocularea se poate realiza in bazine:
-de tip gravitational,sub forma unor camere cu pereti in sicana,perpendicular pe directia
de curgere a apei,cu miscarea apei pe verticala sau pe orizontala;
-de tip pneumatic,care folosesc pentru amestecul apei,palete cu ax vertical sau orizontal.
-de tip pneumatic,care folosesc distributia aerului,placi poroase,sau tuburi gaurite,asezate
pe radierul bazinului,de obicei langa un perete al bazinului,pentru a a produce un curent
in spirala.
Constructiile si instalatiile in care se realizeaza procele biochimice de epurare biologica
alcatuiesc treapta secundara a statiei de epurare,avand drept scop final retinerea materiilor
solide dizolvate si acelor organice (biodegradabile).Namolul produs in treapta biologica
este retinut prin decantare,in decantoarele secundare.
2.Constructii si instalatii ,anexe ale statiei de epurare
Constructii si instalatii pentru tratarea namolurilor
Constructiile aferente fermentarii anaerobe a namolului,se pot diferentia din mai multe
puncte de vedere.Astefel,dupa pozitia spatiului de fermentare fata de apa uzata deosebim:
-comune cu apa uzata:-fose septice
-decantoare cu etaj
-iazuri de namol
-separate de apa uzata:-rezervoare
-bazine de fermentare
Fosele septice sunt constructii in care intr-un singur volum se produce simultan atat
decantarea apei cat si fermentarea namolului rezultat din sedimentare.
Efluientul poate fi evacuat in bazine de infiltratie existente in apropiere sau se poate
vidanja cu ajutorul unor utilaje speciale si se transporta la cea mai apropiata staie de
epurare.Namolul se evacueaza odata sau de doua ori pe an.Dupa fiecare evacuare se lasa
in bazin o cantitate de namolcopt ,adica un namol ce contine bacterii metanice necesare
pentru fermentarea namolului proaspat ce urmeaza a fi mineralizat.
Cap. 7. Bibliografie
1. Mihai Dima, Canalizari. Epurarea apelor uzate, vol. II, Ed. Rotaprint,1998
2. Mihai Dima, Proiectarea statiilor de epurare, Ed. Rotaprint,1981
53

3. M. Neculescu, Epurarea apelor uzate municipale, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1978;
4. Teodosiu Carmen, Suport curs Tehnologii, instalatii si echipamente pentru
epurarea apei, Ed. Tehnica,2000
5. Macoveanu Matei, Teodosiu Carmen,Duca Ghe., Epurarea avansata a apelor
uzate continand compusi organici nebiodegradabili, Ed. Gh. Asachi, Iasi,1987.
Schema Tehnologica
54

Proiect TBE

Hochgeladen von

Dokumentinformationen

Copyright

Verfügbare Formate

Dieses Dokument teilen

Dokument teilen oder einbetten

Freigabeoptionen

Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

Sind diese Inhalte unangemessen?

Copyright:

Verfügbare Formate

Proiect TBE

Hochgeladen von

Copyright:

Verfügbare Formate

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Facultatea de Inginerie Chimic i Protecia Mediului,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Cap. 2. Memoriu tehnic

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Valori limita admisibile

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

23.Clor rezidual liber

30.Reziduu filtrate la 105

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

34.Fier total ionic

Legea 137/1995 Legea Proteciei Mediului.

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

n care: Q=5 m3/s (debitul emisarului- din tema de proiectare, m3/s)

n care: a- coeficient de amestecare calculat curelaia lui I. D. Rodziler

n care: -coeficient exprimat prin relaia lui V.A. Frolov

Unde: - coeficient care ine cont de modul dedeversare al apei n amisar

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Astfel putem calcula pe :

L- distana dintre seciunea de evacuare a apelor uzate i seciunea de calcul care se

Se calculeaz lungimea de amestecare indicat cu ajutorul relaiei:

Dup determinarea gradului de diluie real se calculeaz gradul de epurare necesar

2. Determinarea GE necesar dup substane organice (CBO5).

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

CCBO 5 a.u q a.u 10 K1t CCBO 5 r Q a 10 K1 t (q a Q) CCBO5 a.m

(CCBO 5 a.m CCBO 5 r 10 K1 t )

9333.3 86400 0.108 s

v=1,5 m/s (viteza medie a apei)

CiCBO 5 CCBO 5 a.u

b). cnd n ecuaia de bilan calculelese bazeaz pe diluie i amestecare i nu iau n

c). funcie de condiiile impuse prin NTPA 001/2005.

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

4.3. Variante tehnologice de epurare

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Calculul concentraiei intermediare pentru materii solide n suspensie

Calculul concentraiei intermediare pentru CBO5:

Calculul concentraiei intermediare pentru CCOCr:

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Calculul concentraiei intermediare pentru materii solide n suspensie:

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Calculul concentraiei intermediare pentru CCOCr:

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Calculul concentraiei intermediare pentru materii solide n suspensie:

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Calculul concentraiei intermediare pentru CBO5:

Calculul concentraiei intermediare pentru materii solide n suspensie:

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi", Iai,

Calculul concentraiei intermediare pentruCBOCr: