Allen Ginsberg- America

Allen Ginsberg, poet radical şi nonconformist al generaţiei Beat, membru al nucleului acestei
mişcări, alături de W.S Burroughs şi J. Kerouac, şi-a exprimat în mod deschis în poemele sale
atitudinea faţă de America, faţă de evenimentele de pe scena politică, faţă de droguri, sexualitate
şi libertatea personală. Ginsberg vorbea cu uşurinţă şi deschis despre multe subiecte considerate
tabu, lucru care l-a transformat într-un personaj controversat în America şi nu numai.
Participarea la protestele faţă de războiul din Vietnam, admiraţia sa pentru comunism şi unele
personalităţi ale acestui regim, susţinerea mişcărilor de obţinere a drepturilor pentru homosexuali
şi pentru o asociaţie nord-americană de liberalizarea relaţiilor sexuale între bărbaţi şi minori de
acelaşi sex, sunt repere importante în viata lui Ginsberg ce vorbesc despre personalitatea şi opera
lui.
Afectat de starea de starea de sănătate precară a mamei sale şi ulterior de moartea acesteia
într-o perioadă în care Ginsberg era plecat din ţară şi nu a reuşit să-şi ia rămas-bun cum se
cuvine, poetul american a scris despre starea ei instabilă de sănătate tot restul vieţii, cel mai bun
poem al său purtând numele mamei.
În poemul America scris în februarie 1956 Ginsberg adresează o serie de întrebări şi gânduri
unei Americi personificate dar mult decăzute în faţa acestuia. De fapt acesta este şi forma în care
poemul este scris, autorul vorbeşte despre starea lui , amintind de admiraţia pentru comunism
sădită în inimă de mama lui în copilărie, pe vremea cand mergea împreună cu ea la întâlnirile de
partid, de faptul ca se droghează, iar acest lucru nu are pentru el un caracter negativ. Dar din
când în când adresează câte o întrebare acestei Americi personificate. Modul în care o face este
unul critic şi ironic, cu ton de reproş, în care cere seama pentru actele ei lipsite de moralitate ori
corectitudine:
‚America, when will you be angelic?’
‚When will you look at yourself through the grave?’
‚America, when will we end the human war?’
Ginsberg nu este de acord cu faptul ca America deţinea o armă atomică, pentru că atitudinea
lui faţă de acest lucru este exprimată brutal în poezie: ‚Go fuck youself with your atom bomb’.Iar
acest lucru nu pare să fie cauzat de afinitatea lui faţă de comunişti, care deţineau deasemeni o
astfel de armă, şi purtau un război rece cu America, ci de respingerea violenţei şi a opresiunilor,
a şantajului si spionajului dintre statele puternice şi cu interese proprii. Ginsberg luase parte şi la
acea mişcare de proporţii împotriva războiului din Vietnam la care participa America. Un alt
element de care Ginsberg se leagă este Time Magazine, publicaţie foarte importantă şi la acea
vreme, publicaţie ce relatând despre diferitele fapte ce aveau loc, controla practic modul în care
oamenii le percepeau. În poem sunt amintite şi câteva cazuri celebre de furturi Sacco & Vanzetti
şi Scottsboro în care vinovaţii nu au fost pedepsiţi conform legii din cauza unor circumstanţe
favorabile pe care avocatul le-a găsit. Însă atitudinea lui Ginsberg pare să fie una pozitivă faţă de
ei, deoarece cere eliberarea lor, şi anularea caracterului de infracţiune pentru faptele acestora.
Spre sfarşitul poemului, autorul aminteste din nou,şi dă mai multe detalii despre participarea lui
la şedinţele partidului comunist, însa din text reiese un sentiment de revoltă si apatie faţă de
Rusia şi puterea pe care o deţinea aceasta. Rusia ar fi vrut, în opinia lui Ginsberg, să-i controleze
pe americani şi să folosească populaţia pentru construirea de fabrici, de automobile, undeva în
Siberia, să îi oblige să lucreze chiar şi 16 ore pe zi.
În ultimele patru versuri, poetul îsi anunţă voinţa de a se implica, de a schimba ceva în
propria ţară: ‚America I’m putting my queer shoulder to the wheel.’ Termenul queer
demonstrează chiar preferinţa lui sexuală, pe care o negase multă vreme.