Scoala Postliceala F.E.

G-Calarasi
Specializarea:AMG,Anul II

REFERAT
TEMA:
ARTRITA REUMATOIDA JUVENILA

Cursant:Prepelita Georgiana-Ramona
Prof.coord.:Dr.Sterea Carmen
Modul:Reumatologie

2013

Cuprins
I.Definitie
II.Cauze
III.Simptome
IV.Clasificare
V.Investigatii
VI.Tratament
VII.Anexe

Artrita reumatoida juvenila

I.Definitie:
Artrita reumatoida juvenila (ARJ) pe care o gasim cateodata sub denumirea de artrita
juvenila cronica este o boala a copilariei ce duce la inflamarea si edematierea articulatiilor
care sunt adesea intepenite si dureroase.
ARJ afecteaza aproximativ un copil la 1000 de copii de 16 ani sau sub aceasta varsta. Exista
trei tipuri de ARJ. Fiecare forma se bazeaza pe numarul de articulatii afectate in primele 6 luni
de activitate:
-ARJ pauciarticulara (denumita si oligoartrita) este cel mai frecvent tip, afecteaza
aproximativ 60% din toti copii cu ARJ. Aceasta forma are una pana la 4 articulatii afectate
-ARJ poliarticulara (numita si poliartrita) afecteaza aproximativ 30% din copii cu
ARJ. Sunt afectate 5 sau mai multe articulatii
- ARJ sistemica afecteaza 10% dintre copii cu ARJ. Aceasta forma prezinta
simptomatologie generalizata ca febra, urticarie ce apar inainte de afectarea articulara. ARJ
poate afecta orice numar de articulatii.
Spre deosebire de adultii cu artrita reumatoida, majoritatea copiilor cu ARJ nu au o boala pe
termen lung sau handicap si vor avea o viata de adult sanatoasa. Pentru a reflecta acest
prognostic bun de obicei, un numar din ce in ce mai mare de experti internationali nu mai
folosesc termenul "reumatoid" pentru a descrie aceasta boala. ARJ se refera acum la artrita
juvenila idiopatica (ARI), idiopatic insemnand de cauza necunoscuta.

II.Cauze:
Cauzele artritei reumatoide juvenile nu sunt bine cunoscute. Majoritatea specialistilor sunt
convinsi ca boala este data de mai multi factori ce includ:
- un sistem imun exagerat ce ataca tesuturile proprii ca si cand ar fi corpi straini
- infectiile virale sau bacteriene care sunt suspectate a declansa acest proces autoimun
- factorii genetici care duc la reactii nepotrivite ale sistemului imun. Un studiu recent ce
include rudele copiilor cu ARJ a relevat o raspandire mai mare a altor boli autoimune decat in
alte familii. Este posibil ca aceste familii sa detina gene ce sunt mult mai susceptibile la bolile
autoimune, incluzand AJR si psoriazisul.
Un numar din ce in ce mai mare de experti internationali nu mai folosesc termenul
"reumatoid" pentru a descrie aceasta boala. Pe masura ce terminologia internationala devine
din ce in ce mai folosita apar denumiri noi pentru fiecare forma de artrita juvenila.

III.Simptome:
Cele mai frecvente simptome ce sunt prezente in toate formele de artrita juvenila reumatoida
sunt:
- durere articulara si edeme ce apar si dispar dar adesea sunt persistente
- redoarea articulara (rigiditatea, limitarea miscarilor articulare) ce dureaza mai mult de o ora
in timpul diminetii
- iritabilitate, refuzul de a umbla sau protejarea articulatiei. Parintele observa copilul
schiopatand sau ca evita sa foloseasca unele articulatii

- adesea apar modificari neprevazute ale simptomelor, de la perioade fara simptome

(remisiuni) la perioade cu simptomatologie accentuata (pusee).
Desi durerea este un simptom comun al AJR un copil e posibil sa nu o identifice ca fiind o
problema. Copilul poate fi mai nelinistit in prezenta simptomelor ca rigiditatea articulatiilor si
sa le descrie mai bine. Unii specialisti sunt de parere ca unii copii nu-si exprima sau identifica
durerea datorita aversiunii fata de procedurile medicale.
Simptomele asociate variaza in functie de tipul de ARJ pe care il are copilul.
Afectarea vederii nu se soldeaza cu simptome precoce inainte de pierderea permanenta a
vederii. Din acest motiv este foarte important pentru la un copil cu ARJ consultul
oftalmologic pentru identificarea afectarii precoce a vederii astfel incat tratamentul sa se
inceapa inainte de aparitia problemelor de vedere. Daca simptomatologia este prezenta poate
include: vedere in ceata, durere persistenta, ochi rosii, sensibilitate la lumina si pierderea
vederii.
Perioadele febrile din cauza ARJ ajung in mod caracteristic la 39.4C pana la 41.1C, o data
pana la doua episoade pe zi cu o scadere pana la normal intre pusee.
Urticaria data de ARJ este punctata, fara relief si uneori de culoare rosu sters sau roz si poate
fi asociata cu febra. Poate erupe pe trunchi, fata, palme, plante (talpi) si axile. Urticaria apare
si dispare si poate aparea seara tarziu sau dimineata devreme. Poate aparea de asemenea dupa
bai fierbinti sau prin frecare sau scarpinare a pielii.
Alte afectiuni cu simptome similare ARJ sunt durerile cu intensitate crescatoare,
suprasolicitarea, accidentarea, infectiile oaselor printre altele. Multe afectiuni pot da dureri si
redoare articulara la copii. Cel mai frecvent durerea articulara ocazionala este corelata cu un
accident sau cu factori agravanti ca solicitarea exagerata in sport. ARJ este o cauza relativ rara
a acestor simptome.
Unii copii au forme de artrita cronica care sunt similare si totusi diferite de artrita reumatoida
juvenila. Aceste afectiuni numite spondilartropatii nu sunt subiectul acestui articol. Exemple
de spondilartropatii sunt spondiloza anchilozanta, sindromul Reiter si artrita psoriazica.

IV.Clasificare:
a)ARJ pauciarticulara (oligoartrita)
Aproximativ 60 % dintre copii cu ARJ au forma pauciarticulara. Copii cu ARJ
pauciarticulara (oligoartrita insemnand cateva articulatii afectate) au un prognostic pe termen
lung bun. Majoritatea copiilor cu aceasta forma nu au afectari articulare pe termen lung, la
85% activitatea bolii diminueaza treptat si cedeaza in intregime pana la pubertate. Totusi
acesti copii au risc crescut pentru pierderea vederii datorata bolii inflamatorii oculare. Boala
oftalmologica apare la aproximativ 20 % dintre copii cu ARJ pauciarticulara. Unii copii cu
ARJ pauciarticulara au membrele inferioare dezvoltate in ritm diferit rezultand lungimi
diferite ale membrelor.
80% dintre copiii cu ARJ pauciarticulara sunt usor afectati, cu implicarea a 4 sau mai multor
articulatii (oligoartrita persistenta).
20% dintre ei continua cu 5 sau mai multe articulatii afectate de-a lungul timpului (situatia se
cunoaste sub numele de oligoartrita extinsa asemanatoare poliartritei).
Copiii care au spondilartropatii juvenile (artrita diferita de ARJ) au prognosticul pe termen
lung asemanator copiilor cu ARJ pauciarticulara.
b)ARJ poliarticulara (poliartrita)
ARJ poliarticulara afecteaza un numar mare de articulatii, adesea genunchiul, soldul,
incheietura mainii, cotul si gleznele, poate afecta de asemenea articulatiile mici ale mainilor si
picioarelor. Acest tip de ARJ este mai sever decat forma pauciarticulara deoarece afecteaza

mai multe articulatii si tinde sa se agraveze in timp. Aproximativ 30% dintre copiii cu
ARJ au forma poliarticulara. Jumatate dintre acesti copii vor avea boala activa inca 10 ani sau
mai mult.
Pentru un copil cu ARJ poliarticulara urmatorii factori sunt semne de crestere a riscului de a
dezvolta deformari ale articulatiilor si disfunctii ale acestora in perioada adulta:
- boala activa dupa varsta de 10 ani
- afectarea articulatiilor mici ale mainilor si picioarelor precoce in timpul bolii
- eroziuni rapid progresive ale articulatiilor
- simptomatologie cronica ce nu raspunde la tratament
- simptome generale (sistemice) semnificative ca febra, oboseala si lipsa poftei de mancare
- noduli sub tegument (noduli reumatoizi) in zonele supuse presiunii (de exemplu coatele si
calcaiul).
Dintre toti copii cu artrita reumatoida juvenila doar 5% au ARJ cu prezenta factorului
reumatoid in sange. Anticorpii sunt secretati de sistemul imun in mod normal pentru a ajuta la
distrugerea si eliminarea bacteriilor si virusurilor ce invadeaza corpul si ar putea fi cauze ale
acestei boli. Factorul reumatoid (FR) este un anticorp ce poate ataca tesuturile normale
distrugandu-le. ARJ poliarticulara FR-pozitiva se considera ca este identica cu artrita
reumatoida a adultului. Riscurile pentru deformari articulare sunt crescute (aproximativ de
50%) la copii cu ARJ poliarticular cu FR-pozitiv.
c)ARJ sistemica
Aproximativ 10% dintre copii cu ARJ au forma sistemica. De obicei un copil cu ARJ
sistemica are pusee de febra si urticarie timp de saptamani sau luni inainte de a apare durerea
articulara. Simptomele sistemice (ca oboseala si inapetenta) si marirea ganglionilor limfatici,
a ficatului si a splinei pot aparea si disparea in primii ani ai bolii. Aproximativ o treime dintre
copii cu ARJ sistemica fac complicatii cardiace si/sau pulmonare adesea precoce in evolutia
bolii.
Aproximativ jumatate dintre copii cu ARJ sistemica:
- dezvolta simptome particulare (afectarea unui numar crescut de articulatii) pana la un an
dupa debutul simptomatologiei sistemice
- boala activa pentru 10 ani sau mai mult
- se recupereaza complet.
Acei copii ce nu se recupereaza dezvolta dizabilitati moderate sau severe legate de artrita.

V.Investigatii:
a)Investigatiile de rutina includ:
- antecedente personale patologice si examenul obiectiv
- tabloul sangvin
- VSH
- analize de urina
- exudatul faringian (testul pentru streptococi).
b)Urmatoarele teste se fac in caz de urgenta:
- factorul reumatoid (FR) pentru a clarifica daca un copil cu ARJ poliarticulara este FRpozitiv sau nu
- anticorpi antinucleari (ANA) pentru a identifica tipul de ARJ si riscul pentru boli
oftalmologice (un rezultat pozitiv la ANA este marker pentru risc crescut pentru boala
oftalmologica, frecventa in special la fetele ce dezvolta ARJ pauciarticular la o varsta mica)
- radiografie
- RMN ce poate evidentia afectarile articulare precoce

- testul pentru antigenele limfocitare sau testul HLA-B27 ce poate distinge ARJ de celelalte
tipuri de artrita ce afecteaza copiii, ca spondilita anchilopoietica

VI.Tratament:
Tratamentul pentru artrita reumatoida juvenila incepe de obicei dupa ce medicul a eliminat
alte cauze pentru simptomele copilului. Un indicator bun al ARJ este durata peste 6 saptamani
a durerilor, edemelor si rigiditatii articulatiilor. Medicul curant poate organiza o echipa pentru
tratamentul copilului care adesea include un pediatru, un reumatolog si un fizioterapeut.
a)Exercitiul fizic este o parte esentiala in tratarea copilului cu ARJ. Fizioterapeutul copilului
poate invata parintele si copilul exercitii pe care le pot face acasa pentru prevenirea
contracturilor, mentinerea mobilitatii articulatiilor si a fortei musculare. Miscarea articulatiilor
pe toata raza de actiune si in mod regulat ajuta la prevenirea instalarii rigiditatii si a
deformarilor articulare. Multi copii cu ARJ nu vor sa miste articulatiile dureroase si au nevoie
de incurajare pentru a continua fizioterapia zilnica.
b)Tratamentul farmaceutic va ocupa de asemenea un rol important.
Antiinflamatoarele nesteroidiene se recomanda a fi prima linie de tratament pentru reducerea
inflamatiei si durerii in cazul in care conditia copilului nu este fatala si nu implica inflamatii
severe ale ochilor sau articulatiilor. Daca nu se observa nici o imbunatatire dupa 6 saptamani
medicul poate incerca un AINS nou. La unii copii situatia se amelioreaza de la un AINS sau
altul.
In cazuri severe de ARJ medicul poate prescrie tratamente adaptate la situatie ca medicamente
antireumatice care modifica boala (DMARD) sau medicamente antireumatice care actioneaza
lent (SAARD). DMARD sau SAARD ce pot fi prescrise in ARJ pot include si Methotrexat
singur sau in combinatie cu alte medicamente si/sau un DMARD nou numit Etanercept care
este un inhibitor al factorului de necroza tumorala (TNF).
Se poate administra o injectie intraarticulara cu corticosteroizi pentru a reduce inflamatia, in
special daca copilul are ARJ pauciarticulara (oligoartrita).
Tehnicile de reducere a durerii ajuta parintele si copilul sa controleze mai bine durerea data de
ARJ. Medicul curant poate colabora cu parintele pentru un plan de management al durerii ce
poate include tratamente cu caldura, exercitii si terapia cognitiva si comportamentala. Tehnic
boala inflamatorie a ochiului poate apare la copii cu ARJ. Deoarece aceasta forma de boala
oftalmologica nu are simptome si poate duce la scadere constanta si permanenta a vederii sau
orbire, o parte ce apartine planului de tratament al copilului sunt controalele regulate la
oftalmolog. Daca apare o afectiune oftalmologica se pot folosi instilatiile (picaturi de ochi) cu
corticosterizi, methotrexat si/sau ciclosporina A.
c)Tratamentul la domiciliu pentru o functionare mai buna a copilului include un set de
activitati specifice acasa, la scoala si in comunitate.
Exercitiile complexe ale articulatiilor facute de doua ori pe zi sub supravegherea unui adult
vor ajuta la mentinerea mobilitatii articulatiilor si a fortei musculare si la prevenirea
contracturilor.
Echilibrul dintre odihna si activitate poate consta in perioade de odihna in timpul zilei
alternate cu activitati frecvente pentru a nu lasa muschii sa intepeneasca sau sa slabeasca.
Se pot folosi aparate de sustinere ce pot ajuta copilul sa se tina in picioare, sa deschida, sa se
miste sau sa faca anumite lucruri mai usor. Carjele fac parte din aceasta categorie.
d)Tratament chirurgical
Cand este nevoie de interventie chirurgicale pentru corectarea deformarilor articulare cele mai
folosite metode sunt:
- eliberarea tesuturilor moi de contracturi ce implica sectionarea muschilor atasati de o
articulatie deformata. Pe masura ce muschii si alte tesuturi scurtate sunt eliberate, articulatia
afectata poate reveni la o pozitie normala
- artroplastia completa considerata ultima solutie pentru articulatiile distruse de ARJ si la care
mersul era imposibil sau foarte dificil. Trebuie luate in considerare varsta copilului, numarul
de articulatii afectate si impactul asupra mobilitatii articulare.

Alte tratamente invazive utilizate in ARJ dar recomandate doar in anumite cazuri:
- osteotomia ce implica ablatia unei aschii de os pentru a permite o aliniere mai buna a
articulatiei. O osteotomie poate fi recomandata copiilor cu contracturi articulare severe.
- epifiziodezis in care se scoate portiunea de os pe care are loc cresterea acestuia pentru a opri
procesul de crestere
- sinovectomia sau tenosinovectomia folosita foarte rar in ARJ. Sinovectomia consta in ablatia
chirurgicala a membranei care tapeteaza interiorul capsulei articulare (sinoviala) si/sau a
tecilor tendoanelor (tenosinovectomie) pentru reducerea inflamatiei.
- artrodeza este foarte rar aplicata la copii, implica fuziunea celor 2 oase dintr-o articulatie
afectata astfel incat articulatia nu se mai poate misca.

VII.Anexe

BIBLIOGRAFIE
-Medicina interna pentru cadre medii,Corneliu Borundel,2007
-www.google.com/images