Cuprins

Locaia;
Acviferul;
Organizarea cercetarilor de teren;
Inscrierea punctelor de apa pe harta;
Ce masuratori se pot face la sursele de apa?
Nivelul hidrostatic

Locaia
Eu am facut msuratorile in comuna

Scundu,judeul Vlcea.
Din punct de vedere hidrologic, teritoriul
Comunei Scundu face parte din bazinul
hidrografic al Rului Olt, fiind strbtut de la
nord la sud de apa Prului Scundu, care are un
curs permanent, fiind alimentat de apa
izvoarelor de creast i din apa ploilor i
zpezilor. Prul Scundu are o lungime de 13 km
i o vale strmt spre nord i mai larg spre
sud.

Din punct de vedere hidrogeologic

comuna se poate mandri cu o panza

freatica bogata care si in cele mai
secetoase zile a oferit apa localnicilor.

Acviferul
Prin strat acvifer nelegem primul
orizont saturat cu ap ntlnit sub
suprafaa terenului, cu variaia nivelului
influenat de condiiile climatice. Sunt
n general, alctuite din depozite
permeabile care au la baz un strat
impermeabil, dar nu i deasupra lor,
fiind prin circulaie descendent, n
legtur direct cu aportul de ap
infiltrat.

Organizarea cercetrilor
de
teren
Pentru
cercetrile de teren se cere a fi
pregatite hrtile topografice, rulet de msurat
lungimile terestre si adncimea nivelului apei
din puturi, busola, altimetrul si recipientele
pentru colectarea probelor de apa.

Inscrierea punctelor de
ap
pe harta
In cercetrile
de teren un fapt foarte
important il constituie alegerea si inscrierea
punctelor de ap pe hart.
Fiecare punct de ap redat pe hart, trebuie
ct mai exact orientat fat de un anumit reper
vizibil de pe teren.Sursa de ap se inscrie intrun ptratel.

Ce msurtori se pot face

la
sursele
de ap?
Pentru
fiecare sursa de ap trebuie s ii
determinm in primul rnd cu ajutorul
altimetrului cota altitudinal.In lipsa
altimetrului cota fiecarui punct de apa se
stabileste pe hart prin sistemul interpolarii
dintre cele doua curbe de nivele in care se
afla plasat sursa de ap.

Apoi determinm adancimea nivelului apei

subterane, adica a nivelului piezometric, iar

prin diferenta valorii acestuia si a cotei
altimetrice a punctului de apa stabilim cota
altitudinala a nivelului piezometric.

De asemenea, asupra surselor de ap este

necesar s se efectueze si alte msurtori:
-temperatura apei;
-gradul de transparent;
-culoarea apelor;
-gustul;
-mirosul;
-conductibilitatea electrica;
-radioactivitatea.

Analiza apei
Cea mai important etap in parcurgerea

analizei este recoltarea probelor de

ap.Probele trebuie sa fie reprezentative
si s nu prezinte modificari in compozitie.

Apa se recolteaz in flacoane de sticla

bine splate si uscate.Se las robinetul s

curga 5 minute pentru a indeparta apa
stagnata.Probele sunt insotite de o fisa
de recoltare care caracterizeaz
momentul recoltarii si starea sanitar a
sursei.

In cazul in care puul are cumpan,pentru ca

citirile s se faca cat mai corect se scoate apa

din put cu ajutorul gletii care se scufunda
pana la talpa puului.

Nivelul hidrostatic
Am realizat 3 msurtori la 3 foraje diferite aflate in

pozitii diferite pe hart.

In primul caz am msurat distanta de la suprafat
forajului pan la suprafata apei.Am legat de o ruleta o
bucat de lemn si am introdus-o in pu pan a atins
suprafata apei.
Am aflat si adancimea putului care este de 19 metri
dintre care 5 metri nu sunt ocupati de ap(adancimea
nivelului freatic).Trebuie mentionat ca putul are si un
ghizd(tubul exterior al fantanii) care masoar
inaltimea de 1m,deci grosimea stratului de apa este
de 14 m.

A doua msuratoare am facut-o la un foraj

aflat intr-o regiune plin de izvoare,mi-am dat

seama imediat ca ma aflam in prezena unei
pnze de ap sub presiune deoarece nivelul
hidrostatic depea suprafaa terenului(sau
cel putin era la acelai nivel).In acest caz am
notat a 10-10cm fiind distanta dintre
suprafata apei si buza burlanului.

A 3-a msurtoare am realizat-o la puul care

alimenteaz fntna construita pentru

localnici in marginea strazii.Ins acest pu este
in legatur direct cu inc 3 foraje.
Adncimea total este de 13,5 m dintre care:
-0,5 m masoar tubul exterior;
-3 metri este adncimea nivelului freatic;
-10 m este grosimea stratului de ap.

Hartile piezometrice
Hrile piezometrice permit determinarea apei

freatice n raport cu suprafaa topografic.

Suprafaa piezometric este reprezentat prin
curbe de nivel piezometrice cunoscute sub
denumirea de curbe echipoteniale. n cazul n
care rul alimenteaz pnza freatic, curbele
echipoteniale au inflexiunea ndreptat spre
aval; cnd pnza freatic alimenteaz rul,
curbele de nivel sunt ndreptate spre amonte.

Poluarea apei
Credeti ca exista poluare?

Utilizarea apei

Apa ester utilizata numai in 2 scopuri precise:

-consumul oamenilor si al vietuitoarelor;
-irigaii.

Pompele de caldur ap-ap utilizeaz energia

solar inmagazinat de apa din pnza

freatic, sau mai rar de apa din ruri, sau
lacuri, la incalzirea cldirilor si la prepararea
apei calde menajere.
Pentru implementarea acestui sistem avem
nevoie de doua puuri. Unul va fi sursa de
apa, iar celalalt pu va fi folosit la deversarea
apei din pompa de caldura.

Concluzii

Bibliografie
Hidrologie-Lucrari practice,Prof. univ.dr. Ion

Pisota;
www.google.ro
http://ro.wikipedia.org/wiki/Acvifer