Scribd Logo
Hochladen

Willkommen bei Scribd!

  • Balandier Georges - Antropologie Politica Capitolul 3

    Hochgeladen von

    Ionescu Laura
    5 Ansichten16 Seiten
    carte

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Verfügbare Formate

    PDF oder online auf Scribd lesen

    Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

    Sind diese Inhalte unangemessen?

    Dieses Dokument melden
    carte

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Als PDF herunterladen oder online auf Scribd lesen
    Markieren Sie unangemessene Inhalte
    5 Ansichten16 Seiten

    Balandier Georges - Antropologie Politica Capitolul 3

    Hochgeladen von

    Ionescu Laura
    carte

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Als PDF herunterladen oder online auf Scribd lesen
    Markieren Sie unangemessene Inhalte
    von 16
    ANTROPOLOGIE. POLITICA e x antropologia si sociologia dispun de ‘tudvul formelor politice? ste negativ, Atita vreme or politice nu va fi | multiplelor tar cata modal adapt jeocamdatt, © Vor manifestn, ese police va constitu mult atura ips rola principal, daca se admite cA acesteg a ee ea ob) BE sem ore bazetee Por trebuie, pentru a f tterogene si sa justifice dinamismul intern al sistemelor, {Din cauza acestei duble exigente, modelele de clasificare pau gene Gu ent a8 preteaal Se Ngputnd se reduc i a il ot el con aie a an, na nu sume), politcal Sal in sistem total care nu a primit ined un tratament formal deocamdata, de a se opri doar la studiul Modelele da problemele de formalizare = ipologic ~ si de a aprofunda i, pornind de Ia o familie de forme ic altele prin cultura si prin istoriey CAPITOLUL mt RUDENIE $I PUTERE Categoria rudenie o exelde, din pu teoretie pe cea a politcal, pentru tumeres Sots Deja, dupa formula fut Morgan aminttt mat us. una determina. socetas, ia cealleclttas, tt la fel cum, dupa terminologia care a fost 0. veme la mod una ich aructrie decir, de’ subordonare. In ambele eazur, dihotomia evidenta. Ba apare sin teoria marsist, unde soietaten cu clase gh stata rezulta din sdispariia omunitatlor Primitive", unde aparitia political tntervine o data Su stergerea. segiturlor personale de * regasete, su forme aol trai ‘naiales'in fenomenologia ai Hegel care opus, fo acelasi timp, universalul si particularul, statu ¢t familia, planul masculin (care este cel al politicului si dec Superior st plana feminin. ‘Antropologia polities, daparte de «concep rudenis oj politic en ferment ese ex at sit ops ntuia, a deevalut fogaturle complexe existent Inte cele doua sisteme ai pus bazele anaize!¢ ols ‘eoreticg a rapertuior lr Go oc unor ec teren. Societatile numite aes atte ceil Mtl areal il politice sint mai putin Aik Darcie Bee @ ANTROPOLOGIE POLITICA cle s-a deschis intr-adevar ata inte radenie st polite, Astfel, studi al provectiet sale In. spatiu a en celatilor politice eare se bazeazi Meg principiului descendentei, in afara cadrali ut tTradeniel, De asemenea, In aceleasi societati, Inia furnizeaza politieului un model si un limbaj, sen rata Van Velsen in cazul populatiei tonga din. Malawi. ,relatiile politice se exprima in termeni de rmanipularile:rudeniei reprezinta un mijloe politic. In sfirst, in cadrul societatilor ‘ious categorit de relatit par adesea sgoniste, iar modalitatile lor de a deja discutate de Durkheim. intr-un rat unei monografi a societafii ganda, Analiza raportului dintre rudenie sf putere trebuie deci acuta astfel, eit niei una dintre ste manifestirt sé nu fie neghjata cimp de inceretri. Legat d denie’ & Rudenie i lignaje Meyer Fores @ remarcat ca studiul relagilor gh grup unilor, privite traditional sub aspectul rode ian erfena in ansamblu st, are semeaee pocttismelor externe, cum ar fi formarea de retale de 2 Yo de eta ata ogg XI, 902, 8a le distingt pe logiturt dintee rudenie 82 pamative' Una dintre Ghutarea criterilor eo pears Principiul care determi politica, este’ unul-dintee crimes 2 com ate descendents — patrilinier sau” maritiats sod Hioneaza in principal jcetatenia" in accete wera, i itiile Sa aneeen le instaureard sinc eins x ean int fate Stricto sensu. In socictatile segment se ‘esi tata aan le excludere ~ neapartenenta la un ligee neparticipare la controlul treburilor publice ~ dervaluge clar aceasta fanete a Upulut de descent Lignajele se bazeazt pe oamentt env’ sta ‘cela cadru genealoga, t lgat unlined alan stramos unie. In funetie de numarul de generatii in ¢2uzd(profunzimea genelogid) extindre er ard, Ine casi numaral de elements (augment ae te compun. Din punct de vedere stra, pruparie Uignajere.sint"denumite atunes sepmentare Pie funetional ele apar ea grapan salar” opaat roups, definite de antropaogia brani; ele dein Simbolur comune tuturor membrilor lt, prescrs Practic distinctive ase pun tarecum uel iia ny Ealitate de unitat diferentate. Sema or palit © mai intli o consecinta a acestei caracteristici ect rolul Tor politic este determinat mai mult de relatiile lor Tociproce dacit de raportuie interne ctl conus Modurile de concifiere a disputelor, tipurilor, de conruntare de eanfict,sintemle dain organizarea teritorialé sint - seneralaa segmentelor ligne g hans ‘Un exemplaimpramatat din Meats Sas! hecesar pentru a preciza gi ilustra aceate hl Ee >POLOGIE POLITICA a “ent! gmentae ce cupinde un) mune mare de woke [mai mult de 800.000), O genealogie comunt soa (rund la strimosul fondator — Tiv — le inelude care merge Bi Hoeipiu, dupa regula descendentet patriliniare. E Ja baza unei structuri ,piramidale’ v Ba st a bees ed ignaje cu intindre sare cNalal genealogic unde se gaseste strimosul ib nivel fone eergurarupulal lignan, ni determi je" rialars au funetionewsd “opa‘n formula de opoditt sf solldarit dope cca acteani cine of omoloage a mine Ge) dar sint asocte a} solidare (=) in Mi imodiet superioae care cate e8 {aa ic porte Cu Gnolongele sale; schema do th dinamich, pe earéo dervlluie rt eh (4.2 Acestor raporturi a fost Incr se nian ge ae ‘un eadru spatial orl ligmajere d leo anumita marie sint legate de un structura segmentara a segmentara una incorporeaza intreag teritoriu precis, ‘ spatiului si, coincide cu intregul tinut. Unita nitatii geogra tic, ipaven. Astel se intelege corespunde o unitate poi legitura strinsd dintre praca (denumite ityd), grupuril ne ea shentitatite police, © punerea sa in evidenta Stramos Grup lgnajer (nongo) societatii determina o st Prin articuati rut ucesive, fa Populatie, iar cealalta le de descendents Uritate pies ‘ipeven) ctr ignajerd rect rita recta i Principiul descendentei gi prin contribuie impround, in cazul de fa, domeniulutpolitie, dar primal |. Bohannan subliniaza acest lueru pt de deseendenta edruia i a

    Das könnte Ihnen auch gefallen