ASPECTE PRIVIND

PROIECTAREA DEMERSULUI
DIDACTIC LA ISTORIE
PORNIND DE LA
COMPETENŢELE SPECIFICE
IMPUSE DE PROGRAMĂ
 PROFIL DE FORMARE
EUROPEAN
STRUCTURAT PE 8 DOMENII DE
COMPETENŢE-CHEIE
• 1. Comunicare în limba maternă,
• 2. Comunicare în limbi străine,
• 3. Competenţe matematice şi competenţe de
bază în ştiinţe şi tehnologii,
• 4. Competenţe sociale și civice,
• 5. Competenţa digitală,
• 6. A învăţa să înveţi,
• 7. Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat,
• 8. Sensibilizare şi exprimare culturală.
 SCOPUL FORMĂRII DE
COMPETENŢE-CHEIE

1. Împlinirea
. personală şi dezvoltarea
personalităţii, pe tot parcursul vieţii;
2. Integrarea socială;
3. Abilitarea pentru obţinerea unui loc de
muncă decent.
INTEGRAREA COMPETENŢELOR
–CHEIE ÎN CADRUL
CURRICULUM-ULUI NAŢIONAL
• COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de

specialitate.
2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice.
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea
surselor istorice.
4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

• COMPETENŢE SPECIFICE
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI
CONŢINUTURI
• Competenţele specifice se realizează
prin conţinuturile învăţării.
• Se realizează o relaţie explicită între:
CE SE SCOPUL
ÎNVAŢĂ PENTRU
CARE SE
ÎNVAŢĂ

CONŢINUTURI COMPETENŢE
 COMPETENŢE SPECIFICE
CLASA a V-a
1.1. Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Preistoriei şi epocii
antice, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală
2.1. Cooperarea în vederea realizării unei mape istorice
2.2. Manifestarea interesului pentru valorile lumii antice prin
realizarea a unui proiect istoric
3.1. Identificarea şi clasificarea surselor istorice
3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a elementelor evoluţiei
grupurilor umane şi civilizaţiei omeneşti
3.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice din Antichitate,
pe baza surselor istorice
3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii
selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere
3.5. Stabilirea unor asemănări şi a unor deosebiri între civilizaţiile
Antichităţii, pe baza surselor istorice date
3.6. Utilizarea informaţiilor istorice selectate dintr-o sursă istorică, într-
o expunere scrisă, sau orală
4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii referitoare le
timp si spaţiu
4.2. Utilizarea surselor istorice în vederea ilustrării unui fapt istoric
 APLICAŢII
Competenţa generală:
1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a
limbajului de specialitate.

Competenţa specifică:
1.1. Utilizarea termenilor specifici
cronologiei, Preistoriei şi epocii antice, în
diferite situaţii de comunicare scrisă sau
orală
LECŢIA: LUMEA TRACO-GETO-DACĂ

I. A. Căutaţi în dicţionar semnificaţia

următorilor termeni: traci, geţi, daci.

Temen Semnificaţia termenului

Traci Denumire dată unor triburi aşezate la
începutul mil. II î.Hr. în centrul şi estul P.
Balcanice şi în spaţiul
carpato-dunărean
Geţi Nume dat de greci triburilor trace care au
locuit în antichitate pe teritoriul ţării noastre.

Daci Nume dat de romani triburilor trace care au

locuit în antichitate pe teritoriul ţării noastre.
B. Precizaţi, pe baza semnificaţiei
găsite în dicţionar, legătura care
există între aceşti termeni,
completând schema redată mai jos:
TRACII

GEŢII DACII

“vorbesc “vorbesc
aceeaşi limbă” aceeaşi limbă”
Strabo Strabo
II. Se dă textul:
“Dacii şi geţii, ramură a marelui popor imdo-european al tracilor, erau unul şi acelaşi
popor – fapt recunoscut de autorii antici – şi “vorbind aceeaşi limba” (Strabon). Dintre
cele peste 100 de formaţiuni tribale şi gentilice ale tracilor, triburile dacilor şi geţilor
erau cele mai mari şi cele mai puternice... . Triburile denumite “dacice” locuiau pe
teritoriul actualei Transilvanii şi al Banatului, iar ale “geţilor”, în Câmpia Dunării, în
Moldova şi Dobrogea de azi. Una şi aceeaşi populaţie daco-getică apare la scriitorii
greci de obicei cu numele generic de geţi, iar la autorii romani cu denumirea de daci”.
(Ovidiu Drimba, Istoria culturii şi civilizaţiei)

Completaţi pe baza textului tabelul de mai jos:

Temen Caracteristici
Traci

Geţi

Daci
 COMPETENŢE SPECIFICE
CLASA a VI-a
1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici Evului Mediu în diferite situaţii de
comunicare scrisă sau orală
1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici Epocii Moderne, în diferite situaţii de
comunicare scrisă sau orală
2.1. Realizarea, în echipă, prin asumarea unor responsabilităţi, a unui proiect
2.2. Participarea la realizarea unui proiect istoric, de grup, care evidențiază rolul
personalităților în faptele istorice
2.3. Realizarea, în grup, a planului unei dezbateri pe o tema istorica
3.1. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice din Evul Mediu, pe baza
surselor istorice
3.2. Descrierea unui fapt istoric din Evul Mediu, utilizând informaţii din surse
istorice, cunoscute sau la prima vedere
3.3. Compararea informaţiilor din surse istorice referitoare la un aspect al
civilizaţiilor medievale, în vederea stabilirii unor asemănări şi a unor deosebiri
3.4. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice de la sfârşitul Evului Mediu
şi din Epoca Modernă, pe baza surselor istorice
3.5. Descrierea unui fapt istoric de la sfârşitul Evului Mediu şi din Epoca Modernă,
utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere
3.6. Compararea informaţiilor din surse istorice referitoare la un aspect al
civilizaţiilor de la sfârşitul Evului Mediu şi din Epoca Modernă, în vederea
stabilirii unor asemănări şi a unor deosebiri
4.1. Selectarea surselor istorice pentru susţinerea sau combaterea unui punct de
vedere
4.2. Realizarea de comparaţii referitoare la fapte istorice, utilizând informaţii din
medii non-formale
 APLICAŢII
Competenţa generală:
2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor
civice democratice.

Competenţa specifică:
2.2. Participarea la realizarea unui proiect
istoric, de grup, care evidențiază rolul
personalităților în faptele istorice
 LECŢIA: FRANŢA DE LA CONSULAT LA IMPERIU

PROIECTUL
I. Pregătirea proiectului:
1. Stabilirea ariei de interes şi a tematicii proiectului
Tema proiectului: Napoleon Bonaparte – mărire şi decădere
Scopul proiectului: reconstituirea, aprofundarea şi evaluarea
momentelor semnificative din viaţa şi faptele istorice ale lui
Napoleon Bonaparte.
2. Identificarea şi selectarea resurselor materiale (manuale,
proiecte realizate pe aceeaşi temă, cărţi de la bibliotecă, filme
istorice, Internet etc.)
Bibliografie recomandată:
1. Ghorghe Eminescu, Napoleon Bonaparte, Editura Academiei,
Bucureşti, 1986.
2. Colecţia Arborele Lumii – Istoria Universală, Nr. 57
3. Larousse, Istoria Universală, vol. III, Ed. Univers Enciclopedic,
Bucureşti,2006,pg.50–77
4. Marile enigme ale trecutului, Editura Reader s Digest,
Bucureşti, 2006
5. Atlas de Istorie Universală, vol. II
6. Culegere de documente
3. Precizarea elementelor de conţinut ale proiectului

- Pagina de titlu (tema, autorii/autorul, clasa, şcoala, perioada de

elaborare)
- Cuprinsul (titlurile capitolelor, subcapitolelor, subtemelor, etc.)
- Argumentul
- Dezvoltarea elementelor de conţinut (articole, eseuri, prezentări
power-point, dramatizări, pliante, citate, desene, hărţi, etc.)
- Concluzii (elemente de referinţă desprinse din studiul temei)
- Bibliografia
- Anexa (toate materialele importante rezultate)

4. Formarea grupelor şi atribuirea sarcinilor.

Organizarea activităţii pe grupe: 4 grupe cu 6-7 elevi. Grupele vor

aduna materiale separat, în câte o mapă care, apoi, va forma un
capitol din întreg proiectul.
Temele grupelor:
Grupa I – Origini şi educaţie
Grupa a II-a – Primele campanii
Grupa a III-a – Războaiele de cucerire
Grupa a IV-a – Declinul lui Napoleon
Timpul de lucru: 2 săptămâni
5. Realizarea proiectului.
Fiecare grupă:
- colectează
- selectează INFORMAŢIIL
- ordonează E
- clasifică
- crează produsul final

Elevilor li se dezvoltă competenţa:

- de a colabora
- de a-şi alege rolul în grup
- de a-şi asuma responsabilitatea pentru toată activitatea grupului.

Pe parcursul monitorizării se urmăresc:

- procesele de grup
- dinamica grupului
- se oferă feed-back
- se apreciază progresul.

Produsele finale ale fiecărei grupe:

- materiale ilustrative - broşuri
- articole - pagini de revistă
- eseuri - hărţi
- prezentări power-point - citate
- mici piese de teatru, dramatizări - pliante
- studii de caz - desene
6. Evaluarea proiectului.

Durata evaluării: 1 oră

Fiecare grupă prezintă produsul activităţii
lor.
Profesorul va aprecia: - modul de lucru
- modul de prezentare
- produsul realizat.
Elevii:
• pot pune întrebări celorlalte grupe
• pot aduce completări
• completează o fişă de observaţie pentru
fiecare grupă în parte
 Fisa de evaluare
Echipa ....................

Criteriul FB - 5 B - 3 puncte S-1

de evaluare puncte punct
respectă tema dată
se exprimă corect, în propoziţii
prezintă liber informaţiile
povesteşte frumos, expresiv
prezintă material bogat şi edificator
aduce noutăţi
este original în modul de prezentare
aspectul materialului prezentat
organizarea ideilor şi materialelor într-un
raport
 COMPETENŢE SPECIFICE
CLASA a VII-a
1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală
1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală
2.1. Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civilizaţiei din secolul al XIX-lea
2.2. Rezolvarea în echipă a unor probleme/ situaţii-problemă, prin negocierea soluţiilor identificate
2.3. Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi, în cadrul unei dezbateri
3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XIX-lea, pe baza surselor istorice
3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice
3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza informaţiilor din
surse istorice, cunoscute sau la prima vedere
3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt istoric din secolul al XIXlea, în surse istorice date
3.5. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice
3.6 Prezentarea unui fapt istoric referitor la secolul al XX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice
3.7 Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XX-lea, pe baza informaţiilor din
surse istorice, cunoscute sau la prima vedere
3.8. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt istoric din secolul al XX-lea, în surse istorice date
4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea unui punct de vedere.
4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor necesare rezolvării unei situaţii problemă
 APLICAŢII
Competenţa generală:
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor
istorice.
Etapele de formare a competenţei de analiză şi interpretare a documentului
istoric

Documentul:
„… Art. 1. Înaltele Părţi Contractante declară solemn în numele
popoarelor lor respective că condamnă recursul la război pentru
reglarea diferendelor internaţionale şi renunţă la el ca instrument
de politică naţională în relaţiunile lor mutuale.
Art. 2. Înaltele Părţi Contractante recunosc că reglarea sau
rezolvarea tuturor diferendelor sau conflictelor, de orice natură
sau de orice origine ar fi ele, care se vor putea ivi între ele, nu va
trebui niciodată urmărită decît prin mijloace pacifice…”
(Pactul Briand- Kellogg, 27 august, 1928).
 Cunoştinţe fundamentale
Precizaţi tipul documentului.
Numiţi epoca, perioada în care a
fost semnat.

Cunoştinţe funcţionale
Explicaţi prin cel puţin trei argumente
necesitatea semnării unui asemenea
document.

Cunoştinţe interiorizate
Motivaţi necesitatea semnării Pactului Briand- Kellogg.

Competenţa
Redactaţi un eseu (1 pag.) la subiectul:
Importanţa Pactului Briand- Kellogg din perspectiva
istoriei universale şi naţionale.
Algoritmul de interpretare a
documentului

1. Prezentarea documentului
2. Analiza documentului
3. Explicaţia
4. Aprecierea valorii documentului
 Fişa de apreciere a rezultatelor analizei sursei
Numele şi prenumele elevului ___________________________________
Titlul textului / sursei lecturate ________________________________
Autorul ___________________________________________________

Ideea sau ideile de bază Fraze din text care confirmă acest
identificate din text/sursă lucru

Notaţi ideile de bază identificate din sursa lecturată

Idei:__________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________

Identificaţi opinia autorului:

Opinia autorului Fraze din text care confirmă această
opinie
 COMPETENŢE SPECIFICE
CLASA a VIII-a
1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici cronologiei, civilizaţiilor preistorice, antice şi medievale, din spaţiul
românesc, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală
1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Epoca Modernă şi în secolul al
XX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală
2.1. Rezolvarea unor situaţii-problemă, prin utilizarea adecvata a surselor istorice referitoare la fapte din istoria
românilor, desfăşurate în Antichitate şi în Evul Mediu
2.2. Participarea la acţiuni care valorizează trecutul localităţii sau al regiunii
2.3. Realizarea, prin cooperare, a unei investigaţii istorice, care implică relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
2.4. Rezolvarea unor situaţii-problemă , prin utilizarea adecvata a surselor istorice referitoare la fapte din istoria
românilor, desfăşurate Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea
3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Antichitate şi în Evul
Mediu, pe baza surselor istorice
3.2. Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din Antichitate şi din Evul Mediu, pe baza surselor
istorice
3.3. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu, pe baza surselor istorice
3.4. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în Evul Mediu, în
vederea acceptării unor puncte de vedere diferite
3.5. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu, pe
baza surselor istorice
3.6. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Epoca Modernă şi în
secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice
3.7. Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din Epoca Modernă şi din secolul al XX-lea, pe baza
surselor istorice
3.8. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, pe baza surselor
istorice
3.9. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiiei româneşti în Epoca
Modernă şi în secolul al XX-lea, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite
3.10. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al
XX-lea, pe baza surselor istorice
4.1. Includerea informaţiilor obţinute în medii non-formale în prezentarea faptelor istorice
4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor necesare formulării unui punct
de vedere
 APLICAŢII
Competenţa generală:
4. Folosirea resurselor care susţin
învăţarea permanentă.

Competenţa specifică:
4.1. Includerea informaţiilor obţinute în
medii non-formale în prezentarea faptelor
istorice
4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi
comunicare pentru obţinerea surselor
necesare formulării unui punct de vedere
Elevii impartiti in 5 grupe vor accesa site-ul www.comunism.ro
citind experientele traite de cativa cetateni in centrele de
detentie din Romania comunista.

Cristina Anisescu - Psihologul George Bontila- completare la

destin

Alexandra Badicianu- Experienta femeilor in infernul

concentrationar din Romania si U.R.S.S.

Elis Neagoe- Portret de ,,favorizator”-taranul Crai Cornel din

Posaga de Jos

Ruxandra Cosereanu- Reeducarea prin tortura a studentilor

din inchisoarea Pitesti (1949-1952)

Mihail Munteanu –Detentia la canal

Dupa lecturarea textelor fiecare grupa va formula
un punct de vedere referitor la perioada
respectiva
• Autori:
• Daniela Lazăr – prof. Şc. Gen. 5 –
Arad
• Nicolae Danciu – prof. C.N. Moise
Nicoară