You are on page 1of 18

I.

ARGUMENT

Dorinta omului de a se infrumuseta isi are originile in Antichitate. Cu timpul, aspiratia


spre frumusete a devenit o adevarata arta. Fiecare faza a civilizatiei umane a dat nastere unor
conceptii proprii despre frumusete, care trebuiau atinse cu ajutorul cosmeticelor. Minele de
coloranti din epoca glaciara si obiectele paleolitice fac dovada ca oamenii preistorici aveau
retete proprii de preparare a cosmeticelor. Alifiile erau pastrate in vase de os sau de ardezie.
Toate aceste ustensile din paleolitic au fost apoi imitate in Egipt si lucrate in metale nobile.
Egiptenii, incepand cu frumoasa Cleopatra, au descoperit multiple procedee de infrumusetare.
In Europa insa, populatia era mult mai inapoiata din punctul de vedere al igienei. Tenul
gras, nespalat, cu urme de afectiuni dermatolgice, era acoperit cu un machiaj excesiv.
Romncele erau foarte naturale. Se crede ca datorita climei si vietii in mare parte rurala, ele nu
aveau probleme dermatologice. Cu timpul insa, cosmetica a reusit a se dezvolta in sensul
imbunatatirii starii de sanatate si frumusete a intregii populatii, chiar si a acelor popoare cu
acces limitat la aceasta categorie de produse, fie din considerentul cutumelor, al veniturilor ori
al factorilor de tin de productie, localizare, resurse.
Cosmeticele au devenit o investitie in propia imagine si sanatate. Un ten sanatos
denota, la prima vedere, o igiena corporala buna; la fel si un deodorant de calitate buna, bine
ales; ca sa nu mai vorbim de personalitatea parfumului pe care ti-l alegi ce se imprima asupra
pielii tale.Produsele au devenit un segment economic bine conturat. Cotatia lor creste simtitor
de la an la an. Aceste produse evolueaza in paralel cu tehnologia. Apar tot mai multe
tehnologii de fabricatie, mai performante, mai rapide, mai ieftine, insa se pastreaza inglobate
si vechile metode de obtinere, precum si ingedientele naturale, din ce in ce mai apreciate.
Cosmeticele sunt pe un trend crescator in toate capitolele, datorita cerintelor tot mai
pretentioase ale clientelei. A aparut in cadru si nevoia unor studii de piata in privinta tipului de
client pentru stabilirea variantelor preferate de acesta si a resurselor disponibile, ce devin tot
mai bogate.

Astfel exista produse din gama de lux, dar si din gama accesibila tuturor. Diferenta
consta in raportul pret calitate, evident.
Scumpe ori ieftine, spre deosebire de cele intamplate in toata istoria lor, ele trebuie sa
fie in concordanta cu normele si standardele create in acest sens, ce prevad conditiile de
ambalare, etichetare, depozitare, pastrare, restrictii privind continutul, comercializarea ori
elemente ce tin de piata ori consumatori.
In raport cu tema proiectului au fost atinse urmatoarele :
Competente cheie :
-

comunicare si numeratie;

utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei;

asigurarea calitatii;

igiena si securitatea muncii.

Competente tehnice generale :


-

vanzarea marfurilor;

metode si tehnici de vanzare.

Competente tehnice specializate :


-

comert specializat;

promovarea marfurilor / serviciilor.

I. NOTIUNI GENERALE PRIVIND MARFURILE COSMETICE

1.1 Materii prime si auxiliare folosite in obtinerea produselor cosmetice


Materiile prime folosite in fabricarea produselor cosmetice fac parte din toate cele 3 regnuri
mineral, vegetal, animal si se clasifica astfel:
I. Materii prime principale
1) excipieti:
a) minerali: vaselina, parafina, uleiul de vaselina sau de parafina
b) animali: lanolina, colesterol, galbenus de oua, ceara de albine, grasime de porc
c) vegetali: ceara de palmier, uleiuri vegetale.
2) umectanti:glicoli, glicerina, sorbitol.
3) substate active:
a) biocatalizatori: vitamine, enzime, hormoni
b) fosfatide - lecitina
c) complexe: polen, lapte, laptisor de matca, namoluri.
4) aminoacizi.

II. Materii prime auxiliare:


1) emulgatori: gelatina, cazeina, sapunuri alcaline
2) aglutinanti: pectina, amidon; deodoranti/ coloranti/ solventi/ substante odorante
(uleiuri volatile)- naturale si sintetice.

Gruparea materiilor prime are la baz principalele functii pe care le indeplinesc, si


anume:
- excipieti - substante care constituie baza produsului cosmetic,in ei inglobandu-se
celelalte substante,asigurand protectia si hranirea pielii;
- umectanti - substante folosite pentru a limita evaporarea apei;
- substante active - care contribuie la regenerarea pielii;
- emulgatori - substante care au rolul sa mentina stabilitatea emulsiilor cosmetice;
- aglutinanti - folositi in scopul obtinerii unor consistente vascoase;
- conservanti - rol de conservare a produsului;
- deodoranti - previn sau indeparteaza mirosul provocat de transpiratie;
- odoranti- substante care asigura un anumit miros;
- coloranti - substante care se introduc in produsele cosmetice destinate unor
scopuri decorative;
- solventi- substante in care se dizolva diferiti constituenti ai anumitor produse
cosmetice.

1.2 Sortimentul produselor cosmetice


Sortimentul marfurilor cosmetice este format din :
Produse

de Sapun de toaleta

Standard (71% grasimi)


Superiori (78% grasimi)
igiena
Fine si extrafine
Pentru copii
Medical (su sulf , cu borax)
Produse
de Crme de ras (spumoase, nespumoase).
Lotiuni preras electric
barbierit
Lotiuni dupa barbierit
Roduse
pentru Pasta de dinti
Apa de gura
ingrijirea gurii si a
Produse pentru curatat proteze dentare
dintilor
Produse cosmetice propriu-zise:
Crme cosmetice.
Dupa continutul Uscate, grase, semigrase.
de grasimi
Dupa destinatie
Nutritive, hydrogenate, pentru masaj, antirid, etc.
Dupa compozitie
Cu lanolina, cu miere, cu collagen.
Dupa
timpul De zi, de nopate.

a)Produse
pentru
ingrijirea
fetei.

folosirii
Lotiuni

pentru Se diferentiaza dupa tipul se ten, dupa compozitie, dupa

fata
Produse

destinatie.
pentru Se diferentiaza dupa tipul se ten, dupa compozitie, dupa

curatat

fata destinatie.

(demachiante).
Produse cosmetice
Dupa forma de Pudre praf (pulbere), pudre lichide, pudre compacte, pudre
prezentare
crme.
Produse
pentru Font
machiaj
Masti cosmetice.
Dupa destinatie

de

ten,

fardusri

pentru

obraz,buze,gene,sprancene,pleoape; farduri corrector.


De curatat, nutritive, calmante, astringente, hidratante, cu

actiune tonica, etc.


Produse contra petelor.
Dupa fomra de Lotiuni, emulsi, masti.
prezentare
b)Produse
pentru

Produse pentru curatat.


Dupa dorma de Lotiuni, pudre,crme, se diferentiaza in functie de tipul de
prezentare.

par, destinatie si dupa compozitie.


6

ingrijirea
parului.

Produse pentru conditionare.


Uleiuri lotiuni: tonice, dezinfectant, pentru degesare,
Dupa forma de
contra martetii.,
prezentare.
Uleiuri .
Crme(balsamuri).
Produse
pentru Nuantatoare, decolorante, sampoane colorante, vopsele.
vopsire.
Produse

pentru Lacuri, geluri, spume fixative.

coafoare.
c)Produse

Lotiuni, emulsii si cremepentru ingrijirea mainilor.

pentru

Pudre pentru maini, contra transpiratiei.

ingrijirea

Solutii si crme pentru inmuierea pielitelor.

mainilor si a Lacuri nutritive pentru unghii.


unghiilor.

Produse pentru decorarea unghiilor.


Produse dedorante si antiperspirante
Dupa forma de

d)Produse
pentru
ingrijirea
corpului.

prezentate

Crme, pudre, emulsii, lotiuni, sapun-stick.

Produse pentru epilare


Dupa forma de
prezentare

Crme, uleiuri,emulsii

Produse pentru si dupa baie:


Dupa fomra de
prezentare

Uleiuri,sapunuri, spume, geluri, crme, pudrede corp.

Se diferentiaza in Apei de colonie.


fucntie

de Apei de toaleta.

Produse

de continutul in ulei Parfumuri.


parfumeri
de parfum si de Esente de parfum.
persistenta
mirosului.
Articole
toaleta

de Articole
barbati
Articole

pentru Aparate de ras, lame, etc.


pentru Periute de dinti

ingrijirea gurii

Articole

pentru Uscatir, ondulator, perii, agrafe.

ingrijirea parului
Articole
pentur Bureti ( pentru machiaj), pensule, perii.
ingrijirea fetei
Articole
pentru Truse de manichiura, bureti de baie, perii de corp.
ingrijirea
mainilor,
unghiilor

si

corpului.

1.3 Ambalarea, marcarea, transportul si depozitarea marfurilor cosmetice


Marca este un element important in strategia comerciala a unei firme,deoarece permite
identificarea ofertei agentului economic respectiv si diferentierea acesteia in raport cu
concurenta.
In cea ce priveste produsele cosmetice,Directia Consiliului Uniunii Europene 76/768
din 1976 referitoare la produsele cosmetice,prevede ca eticheta acestora sa cuprinda in mod
obligatoriu:
-numele si adresa fabricantului,comerciantului,exportatorului
-tara de origine
-masa neta
-termenul de valabilitate exprimat astfel: a se utiliza de preferinta inainte de.......
-modul de utilizare
-elemente de identificare a lotului
-lista ingredientelor in ordine descrescatoare a cantitatilor
AMBALAREA PRODUSELOR COSMETICE
8

- ambalajul trebuie sa fie impermeabil pentru a proteja produsele de umiditatea mediului


ambiant.Unele produse se ambaleaza individual(bucata)in chese de hartie pergaminanta,in
cutii de carton cu o prezenta estetica.
TRANSPORTUL MARFURILOR COSMETICE
- transportul se face cu mijloace de transport izoterme care protejeaza produsele de
umiditate,de temperaturi ridicate variabile si de impurificare.
DEPOZITAREA MARFURILOR COSMETICE
- depozitarea sau pastrarea produselor cosmetice se face in spatii amenajate.Ea poate aduce
modificari negative sau pozitive ale calitatilor marfurilor ca urmare a actiunii unor
factori.Pentru manipulare,transport si pastrare ambaleje de desfacere se introduc in cutii de
carton.
Banda litografica trebuie sa aiba inscriptionat:
-denumirea produsului
-tipul si sortimentul
-marca si denumirea producatorului(localitatea).

II. CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE MARFURILOR


COSMETICE

2.1 Principalele caracteristici de calitate ale marfurilor cosmetice


Legea calitatii produselor si serviciilor care impune respectarea unor cerinte grupeaza
caracteristicile calitatii produselor in trei categorii:
1.
a.

Caracteristici funcionale
Caracteristici tehnice reprezinta atribute indispensabile ale calitatii produselor care

exprima asa numita calitate tehnica, al carui caracter dinamic corespunde ritmului rapid ce
se inregistreaza in tehnica contemporana. Ele vizeaza conceptia constructiva, parametrii
functionali (precizia, largimea benzii), tehnologia de executie, proprietati fizico-chimice sau
biologice, randamentul, greutatea specifica .

b.

Caracteristici economice privesc performantele pe care le poate avea produsul prin

antrenarea unor costuri de productie si de functionare profitabile atat pentru producator cat si
pentru utilizator.
2.

Caracteristici psiho-senzoriale si sociale

Se refera la elemente calitative care privesc protejarea mediului, proprietati ergonomice,


cerinte ale modei, gradul de finisare, estetica produselor, comoditatea, elemente organoleptice.
Fara a neglija importanta efectelor asupra mediului si asupra corpului uman, efectele estetice
pe care le exercita produsul in exploatare prin forma, culoare, finisaj, ambalaj, se
caracterizeaza printr-un grad de penetrare din ce in ce mai rapid in conceptul de calitate totala
a produselor.
Dar, in stransa legatura si armonie cu cele dou laturi: materiala (protectia mediului si a
corpului umane) si emotionala (estetica produsului), latura ergonomica a caracteristicilor
produsului trebuie analizata nu numai prin implicatiile psiho-senzoriale si sociale
(ameliorarea conditiilor de munca, reducerea oboselii), ci si din punct de vedere economic
(cresterea productivitatii muncii, reducerea rebuturilor, cresterea preciziei).

3.

Caracteristici de disponibilitate

Caracteristicile de disponibilitate se refera la mentinerea in timp a celorlalte caracteristici de


calitate ale produsului in anumite conditii de exploatare a lor. Ele cuprind caracteristicile de
fiabilitate si de economicitate in mentinerea in functiune a produselor.
a.

Fiabilitatea exprima siguranta in functionare si este data de probabilitatea cu care un

produs va efectua, fara intrerupere, functiile prevazute de-a lungul unui interval de timp dat.
b.

Economicitatea n meninerea functionarii si a caracteristicilor de calitate (aspect,

finisaje, nepoluare), exprima posibilitatea de remediere rapida si fara cheltuieli mari a tuturor
defectelor si abaterilor de la calitate. Pentru aceasta, inca din faza de proiectare a produsului
trebuie sa se prevada posibilitatea accesului pentru demontarea si montarea unor piese care se
pot defecta si sa se stabileasca riguros numarul de ore de functionare dupa care sa se realizeze
intretinerea, reviziile tehnice si reparatiile curente si capitale.
Caracteristici de calitate : SAPUN
1.Aspectul - se prezinta sub forma de bucati rotunde,ovale,diverse figurine etc.,fara crapaturi
sau solzi,cu suprafata neteda,uniform colorata.Se poate prezenta si sub forma lichida.
10

Ca o diversificare a sortimentului,se comercializeaza si sapunuri abrazive ce au efect de


peeling asupra pielii(ex.sapun abraziv cu alge marine,sapun abraziv cu fructe papaya etc.).
2.Consistenta - tare,sfaramicioasa,la sapunul solid.
3.Culoarea - trebuie sa fie uniforma.Culorile pastelate(alb,roz,verde deschis etc.)indica
folosirea unor materii prime de calitate superioara.
4.Mirosul - placut,caracteristic sortimentului si adaosurilor folosite.
5.Continutul in substante grase(78%-79%)
6.Umiditatea(14%)
7.Alcalinitatea libera maxim 0,07%
8.Masa(g) 50-150
9.Puterea de spumare - trebuie sa spumeze in apa calda si in apa rece fara sa se inmoaie si
fara sa devina cleios.

Caracteristici de calitate : CREME COSMETICE


Cremele cosmetice sunt produse cu rol nutritiv,de intretinere si protejare a pielii,fiind
indicate tuturor tipurilor de tenuri.
Ele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
- compozitia si structura lor sa faca posibila absorbtia usoara de catre piele.
- sa adere si sa se intinda cu usurinta pe piele.
- sa aiba afinitate fata de grasimile pielii
- sa nu modifice PH-ul pielii
- sa nu creeze medii prielnice pentru dezvoltarea microorganismelor
1. Aspectul si consistenta - moale,onctuasa,omogena,fara separarea uleiului de apa,fara
aglomerari.
2. Culoarea - uniforma pe toata suprafata.
3. Mirosul - parfumat,corespunzator substantelor odorante folosite,nu se admite miros de
ranced.
4. Actiunea asupra pielii - cremele grase sa fie emoliente si sa patrunda usor in piele.
11

- cremele uscate sa nu lase urme lucioase sau lipicioase pe piele.

2.2 Defecte ale marfurilor cosmetice


Controlul tehnic al calitatii este operatia independenta de executie propriu-zisa prin care se
verifica daca baza tehnico-materiala are caracteristicile de calitate prevazute in standarde,
norme si alte reglementari.
Defecte intalnite la marfurile cosmetice:
- fonduri de ten cu un continut neadecvat;
- rosu de buze fara o consistenta solida;
- pudre cu mirosuri tari si pulvere rigide;
- farduri de ochi cu o consistenta mult prea cremoasa,nerezistenta pe pleoape;
- tus de ochi cu consistenta solida sau mult prea rigida;
- rimel pentru gene cu continut mult prea fluid sau prea solid si calitatea periutei fiind de
proasta calitate.

12

Defecte intalnite la sapun provenite de la :

folosirea unei materii prime necorespunztoare

nerespectarea parametrilor procesului tehnologic:

- grisarea - sapunul prezinta o structura graunoasa la utilizare, la spalare creeaza


senzatia de nisipos;
-consistenta insuficienta sapun moale sau o consistenta sfaramicioasa.
- solzi si aspect mat;
- lipsa de plasticitate, avand tendinta de crapare si clivaj;
- aparitia picaturilor de apa la suprafata in timpul depozitarii;
- pete, ca rezultat al rancezirii, al decolorarii;
- pierderea sau modificarea parfumului

BIBLIOGRAFIE

1.

Dima; R. Pamfilie; R. Procopie, Marfurile alimentare in comertul

international, Editura Economica, Bucuresti, 2001.

2. Dinu V. - Merceologia produselor nealimentare, Editura ASE,


2002

13

Bucuresti,

3. LEGE nr.178 din 18 octombrie 2000 privind produsele cosmetice publicata


in M.Of. nr. 525/25 oct. 2000

4.

Redes Al.; Fornoga C.; Paslaru C.; Paraianu E. Merceologie, Lito A.S.E.,

Bucuresti 1980;

5. Sarbu R.- Merceologie. Marfuri industriale, Editura A.S.E, Bucuresti, 2002;

6.

Stanciu I.; Paraianu E.; Schileru I. Merceologie, calitatea si sortimentul

marfurilor nealimentare, Editura Oscar Print, Bucuresti 1997.

14

ANEXE

15

16

17

18

19