- ale ¥ ~ Se indict echivalarea és kilo- i metraj (pe figurd: — & ) Gee ~ Se ingroagé ambele linii care de~ a tT limiteasd rubriea ou distanta in- oo tre profiluri; indiod lunginea exeoth ® heoto- trului snormal (pe figurk:122,65 a) ‘tometru anormal (mai lung yu mat sourt) T= Tunelul.s. (se sorie denusiren); L - lungimea tunelului; tn a; iS Ka- positie kilometrioK « portalelor; la cfile fore! — tunelul I Sele ——$—_ *®) Tuner als V- Vieduotul .... (se sorie denumires); Sie 4 - desohideres, tn m (numkrul gi al- Tinea deschiderilor componente: Mydy ead wee Thi Ka -posigie kilometrick, AB~ cote apelor extreordineres 1) 2) Ail~ cote apelor mari; 3 - cote etiajuias, a &) Poduris ou cealea jos (1), ou cales le mijlee (2) gi ou ales wus (3),~ 42 - Ss ae ae P = pod boltit; is 3 4 - desohideres, in a; ~ 4B- cota apelor extraordinare; 4M- cota apelor mari; tb) Pod boltit E = cote atiajului. a ae ae de 9. 2 ». a 1) Pode: boltit (1), dalat (2), deschis (3), tubuler (4), 1 = lumina, in mj é - diemetrul interior, in ma. Pig.II.8. Ile4, Kilometrares definitivk » trasoului_ primitiv. In fig.II.9 este reprezentat ansenblul alektuit din cele dous curbe de recordare gi ourba aro de core de pe treseul definitiv preoun gi treseul primitiy 91 cercul de razé (Ren). Toosee cepinitie —Fretey prinihy Td Pig.I1.9.= 43 Drept curbe de racordare se folosesc, dupi caz, parsbole oubick sau parabole cubic’ SmbunXtatitd (12 accste curbe rampa suprainélgarit este Lintera). Innginea ourbei de racordare (Ig, din fig.11.9) ae alege in functie de viteza maximi de circulatie gi de raze curbei. In tabelul II.1. int date lungimile normale ale curbelor de racordare. Dac& lungimee curbet de racordare este sub valosrea /R? (@ se vodea tabelul 11.2), etunot drept curb’ de recordare se loge parabole cubick, iar dao scoseth va- losre cote depzit% atunei drept ourbd de racordare se alegs parabole oubio# imbundtayita, Souatia parebolei oubice este: x y. Bipe (15) Bouatia parabolei cubice imbun&tktite este: 3/2 2 Gey moa «fis Be] «a1.6) Retregores "a" (fig.1I.9) se calouleszd ou relays os oe » pentru parabola cubick gi ad pentru parsbole oubiod imbundts— ae (1.7) Un oaz partioular in cevace privegte alegores tipului ourbei de recor- dare {1 reprezinté curbele scurte, cind, la trecerea de 1a traseul primi- tiv le cel definitiv, intre punctele carscteristice (RC) gi (CR) nu rnf- ne o depirtare mai mare de 30 m; in acest caz trebuie a8 ee alesgi drept curb de recorders pa rabola "S" (1a aceast& ourbé de recordare suprainkl- {imea are o variatie in "S"). Kilometrarea definitiva a traseului proiectat se executé in dungul traseului primitiv. Spre deosebire de kilonetreree aproxinativi a traseului primitiv, despre care a fost vorba la peregreful 11.2, Sn oi sul kilometririi definitive se {ine seama de lunginea exact # ourbelor de pe traseul primitiv, Se procedeas& astfel: = Se stebilegte, prin misurare, pozitia kilonetric’ @ punctulul ceract Fistic (TI) fog% de pichetul anterior situat pe aliniementul Al, (f4g.11.9); pozitia punctului (TI) se gisegte misurind de la virful de unghi V pe directia alinianentului Al, distante T (tangenta ourbei);sySu ©p UOT UE FIAPiTaUyeddne eduwx Pusan erepsoOeI ep eqano orepea Uy ynae Ne-8 Y/By oZT op FxoU Tom exegTA nagtiod fyreTUTT C1e TIARA TRUZeTENe Bd -uoz areo nayued exepro0es op eqano oxepoa UE ynae no-G ATSNTOUT T/WH OZT OP BzZeITA ET RUA TBAT eoos|oL oL OL “OL fog 0G 0G OG OG 0G 05 O O coer les 9 59 59 keh Sb Sy sh Gy Sh sh Gh Sy oO cog }99 SS SS SS joS Sr OF OF Oy OY OF OF oY O oogzjoL 99 GG 9G |6S 9S OF oF g se se SE SE SE SEO o00gj°6 SB SL S9 [SL $9 SS 0S GE Of CF OE CE O€ OE O oot {Oot 96 9B OL foR OL $9 SS o Oy GE O€ 62 62 62 62 2 oogt|STE COT 06 08 |se SL OL 09 OS Sh OF CE BZ 82 G2 Be Bz oogt/Ozt SOT G6 Se |o6 GB GL S9 SS 0G oF SE M% Le LZ Le LEO oopt|SZT STI COT OG joot 0G 0B OL GG 0G OF GE O%€ 92 9e 92 23 2 ZO. oogT/SET OZT OTT G6 lOTT G6 SB SL 09 SS Sh OF GE % G2 Se Se oozt] OST CET OZT GOT ISTT SOT 06 08 G9 09 OS Sh OF OE Gz Fe ve ve yz oz 0 OOTT}OFT OST OCT SILIOCT CTT Cot GB SL 69 SS OS OF OE Gz Ee Cz Ee te €2 €2 o00t|OLT O9T ShT GzT loPT Szt SOT G6 08 OL 09 SG ob SE O% G2 2% 22 2% ee 22 006 JOLT S9T O9T OFT \ogT OPT OZT GOT 6 08 G9 09 Sh OF SE O% Te Tz Te te Te 0 00g O9T OGT|GLT OST GET OZT COT 06 GL 09 SS Sh SE OE GZ OZ OZ C2 C2 02 OL lOBT SLU GST GET STI COT 06 SL 09 OG Of O€ Gz Og GT ET 6T GI O e09 GLT G9T OST GCT STT COT G8 OL 09 0G OF O€ Gz OZ LT LT LT LT oss ogt srt G2l OTT 06 08 09 0G oF GE Gz OZ 9T OT OT 3 “9 or OPT OZT COT GB OL 09 0G OF OE OZ OZ QT IT Os Set $6 4 0g GT ST O ad Got 06 OL 09 oz ST ¥T PT 9T ese : oat oot Se $2 OZ ST EI ETO oot oat stt 66 SL Sz 02 ST ST 2t et ———— [Opt GET OCT GzTlozt GIT OTT GoT coT S6 96 SB 8 Sk OL $9 99 SS OG Sh OY se € SZ 0% Ga (a/ax) VZLIA SSvAYOOVY HC HOTSENNO STV STVRYON STIRIONNT TIT meas2 45 = = Pentru obtinerea pozitiel kilomstrice a punctului caracteristic (78), 1a poaitia kilonetricd a punctului (TI) se adaugi lunginea cal- culat& @ curbed are de cere (Cc); pozitia punetulut (78) pe aliniementul Al, se gisegte prin misurarea distantei T (tengenta) de la virful de unghi ¥, pe directie aliniomentului 41,5 = Se stabilegte pozitie pichetului uradtor situat pe elinianentul Al, 91 #0 continud hectonetrarea pind 1a uraitorul punot caracteristic, de la care mai departe operatiile de kilonetrare ee repeti. Incazul unghiurilor apropiate de 160° (cuprinse aproxinativ intre 175° 91 165°) pozifia trasoulul definitiy diferd mult tati Ge pozitia trasoului prinitiv, Din aceesté cauzi, tn cagul unor asemenea unghiuri de sbatere kilonetrarea se efeotueez& in lungul cercului de rezk (Rem). Cind aliniamentele Al, gi Alp sint paralele distanta intre ele trebuie sk fie egal cu: 2(Rem). 1600_1800 2000 251 274 = 294 Din cele prezentate rezult&’ c& pentru kilometrerea definitivé a tra- @eului este necesar s& fie determinste unele dintre elementele ourbelor ciroulare, gi de ssemenes, unele elemente ale ourbelor de racordare Gungimea gi felul curbei de racordare, retragerea *n").Pentrn celouldl glenentelor curbelor circulare ge pot folosi tabeluri ejuthtoare (apre xenplu: Indrumiitor topografie pentru cfi de comunicatie, autori: M.Co~ flea, Gr. Mitran, D.A. Sburlen) Za caloulul elementelor curbelor circulare se pornegte de la valosrea ragei, care @ fost aleas& la duceres traseului primitiv, gi de la unghiul de abatere dintre sliniamente, Unghiul de ebatere dintre aliniemente ur meazd a se determina grafic (fig.II.lo), pentru ce erorile si fie mini- m0. In cazul ourbelor eu unghiuri de abetere mari, pentru a ge misura, mai intit, unghiul respectiv de abatere gi spoi pentru @ ae putee stabili po- sifia punctelor ceracteristice (TI) gi (15) (prin misureres tangentei T de la virful de unghi ¥), curba respectivd se imparte in dou partiprin du- rea unei tangente auriliare. !wae 4 oe a Pig.II.10. 44 coapletarea rubrioit *ootele platforaes of{i* (f1g.I1.7) din profi« lal in lung, #© procedeas&é astfel: ~ Se Tizeasd cota paliorului statiei de le inceputul traseulus (stetie #ta stings), prin apreoiere (din profilal in lung care sate intocait 1a 30ard); > S spreciacé (tot dup reprezenteres 1a soar din prorilul in Lung) 7084 punotulat de 1a extreaitates din drespte 9 elementalui de profil #i- tust lingd palierul statiei; = fu formule 11.4, 90 oaloulcazd deglivitates acestui slenent de profi2; se refine ca declivitate velosres rotuajit&’ le doud secimale (pentru de- slivitates exprimat& in miimi); = Se stanileste exact cota extremité}ii din dreapta a primului elenent 3¢ orofid situat dupa palierul eta¢iei prin Sogulyires declivitati ou lune Since elomentulut de profil espectiv (inmultirea au se face cu rigia de i7cul;. Ca vertficare, outa obginutd pentru extremitates din dreapte + ssessatului de profil reapsctiy trebuie ef soreapundd ou valoeres citith le 22 s8eF& pe profilul in lung. I. oas afirmetiy, cote obtinuté sete tre uth rubrica “cotele platforme, afi”; y Se srsce is elementul de profil urwdtor, 1a care, 28 9: in ostul elec Sestului de profil anterior, este cuncsauth cota coreapunadtoars extresi- 78344 din stinga. Drept urmare, atit pentru acest element de profil aft et peatra urndtosrele, oaloulele aecesere aint similares, In felul sceste, den #5 cots palieruius prises statit # fost aleesd (prin oftira la soaré ia orof:20) im lung), oote stagiet urmltoare va resulte éia o oul im funegi= 47 deolivitdgile gi lunginile elese pentru elemente de profil internedie- rey evident, trebuie oa acesaté coth ef corespundé ou valores citité la soark din profilnl ip lung. “Insinte de a trece 1s completares cotelor pletformei oii pe lungi_ mea elomentelor de profil 1, de asemones, insinte do» trece 18 compl tare rubrioii “Aliniemente curbe" (fig.II.7) se recomandé ek se efectu- exe yorifiokrile profilului in lung; mai Amportante sint urmitoerel| Llp eb (11.8) Zl an (11.9) Ely + cary = b (41.10) In aceste reletii,€ , represint& lungimes elementului de profil "i", 4, - deolivitetea elementului de profil, h ~ diferente de nivel intre paliorele stetiilor care limiteas& portiunes pe care se efectucast veri- fioarea, L - lunginea traseulut (conform kilosetrajului), (14), - lungi- nea de traseu eituath in ourbi pentru ourba Cy fer (14)4(447) — rungi- aoe eliniamentului ouprins tntre duck ourbe slkturate, In anexh se presinti, pentru o distant& de oirouletie, profiiul in lung de studiu gi planul de situatie,= 48 - Capitotul Wr CALCULUL VOLUMELOR DE TERASAMENTE. LUCRARI DE ARTA.COSTUL LUCRARILOR. III.1. Calculul volumelor de sApSturd gi de umpluturi. PAminturite incflaite fm lungul traseului sint coezive gi au calitatea nijlocte™) tn ceea ce priveste folosirea lor ca material pen- tru executia terasamentelor, Crept urmare se poate considera cA pamintu- rile care vor rezvlta din sép¢‘ur. ver putea fi folosite integral la rea- lizarea rambleelor, De asemcnea se poate considera °& paminturile sdpote din grogile ce Smprumut (atunci cind este cazul™)) - = amplasate la distante de transport sub 1 km - sint corespunzitoare pentru ramblee, Deeltfel, inc& ae? fixarea pozitiei tra: eului primitiv fn raport cu axa zero gi respecyiv e saniei reprezentind cotele platfor- ei cAii in report cu linta tercanlui s-a admis ca posibild utilizarea integral a paminturilor care vor rezulta iin debleuri. Pentru determinurea costului lucrarilor de terasamente este necesar s4 se calculeze vo,unul sdpdturilor gi volumul umpluturilor. In acest scop, rai inti se deteraind suprafetele de umpluturd (S.,) 61 de sé@paturaé (Sy;) in dreptul piche,ilor "i", iar apoi, aplicind metoda a- proximatiwaé a distantelor aplii ile (formula III.1) sau metoda aproxi- pativd a mediei ariilor se calculeazé volumul de sépéturdé gi volumul de umplutura: : yi +4 og. ir (uIn.1 Semificatia mérimilor 5,, 4, 1, 4; este ardtaté in fig.IIT.1. *) caracterizarea este *douth conform STAS 7562 (a se veden tema) ™)yormele actuale prescriu ca, chiar la nivel STE, sd fie precizat, locul gropilor d Perea. In locul gropilor de imprumut laterale sau celor situate fara zonei, se reconand& executia debleurilor largite (cu léyimea largita la nivelul platformei cAii gi cu talu- zurile indulcite).~ ng - Fig.III.2 pot. sistematiza intr-un tabel de felul celui Tabelul III.1 Pentru calculul suprafetelor au fost intocuite graficele aju- titoare reprezentate In figurile III.2 1a III.7, corespunzdtoare lintel situate fn aliniament. La intoomirea profiluriler transversale s-au res- pectat prevederile STAS 3197/1, 3197/2 si 7582. Sa considerat o&, pen- ‘tru pamintul avut le dispozitie, inkltimea stabilaia taluzurilor™atit pentru debleuri oft s1 pentra ramblee, este de cca 6,00 mj pentru tnil- {imi ale taluzurilor mai mari de 6,00 # gi pind 1a cca 16,00 5 se considerat, ea mAsuri de asigurare a stabilitatii taluzuriler, realiza- x) Joqlinaree taluzuriler, attt 1a depeurt cit #1 10 reables, cate dea < TE im) erttevivevaense we we 7 2 fig) RAMBLEU 120% PERREPLECRR TERR ER ERR eR ee rsee