TERUL LUCRAR: AMENAJARI ‘TIA COORDON, LEMENTARI 'T LOR PUBLICE TERITORIULUL ARE CERCETARE STIINTIPICA NICE PENTRU CONSTRUCTIL METODOLOGIE PENTRU DETERMINAREA INDICEL} UE CALIFORNIAN DE CAPACITATE PORTANTA (CBR) Indicativ IM 003-96 Elaborata de INSTITUTUL NATION IN CONSTRUCTII VOLTARE TRUCTHOLOR, : Conf. asoe. ing. Paul Popescu Prof. dr. ing. A. Popaescu Sef laborato : Conf. dr. ing. Maria Stefanics geotehnologi pentru constructii* Responsabil lucrare : Ing. Vasil Avizata de: CONSILIUL TEHNICO-STUNTIFIC CU AVIZUL Nr. § 53/ 1994 ‘DIN 22.12 COORDONARE TEMNICA TIA PROGRAME DE SII Director ian Manoiu Responsabil tuerare vn Radu 63 i |ere oc sai Genedatitati Domenii $i conditii de aplicare Aparatura pentru determinarea indicelui califor tate portanta ian de capaci- Aparatura de laborator 2. Aparatura de teren 1. Etalonarea dinamometrelor Determinarea in laborator a indicelui californian ¢ portanta 4A. Prepararea probelor de paméant 44. Prepararea probelor de pamant ce urmeazd a fi saturate 4 probelor 1.6, Determinarea umflarii relative 47. Testul de penetrare 4 ‘alewlul indicelui californian de capacitate portanta (CBR) Determinarea in § tanta TU a indicelui californian de capacitate por Masuri de tehnica securitatii 5i protectin. munciiae ww aaa aaa ae | METODOLOGIE PENTRU DETERMINAREA INDICELUI CALIFORNIAN DE CAPACITATE PORTANTA (CB) Indicativ IMo03, 1, GENERALITASL 1.1. Prezenta metodologie stabileste modul de determina’ a indicelui californian de capacitate portanta utilizind apara- turd de laborator si de teren 1.2. Scopul metodei este de a determina capacitatea por- tanta relativa sau indicele CBR al materialelor ce se utilizeazA curent pentru terasamente, straturile de fundatie, pentru stra- turile de baza si substraturi. 1.3. In laborator determinarea CBR se face pe probe com- pactate Ja umiditatea optima, precum si pe probe compactate la umiditatea optima si apoi imersate in apa timp de 4 zile. Determinarile de teren ale indicelui californian de capaci- tate portanta (CBR) dau indicatii privind calitatea compactarii pimanturile din terasamente si a straturilor rutiere din ma- teriale granulare. 1.4. Prezenta metodologie are un caracter optional, cz solujie alternativa cu alte metode utilizate 1a dimensionar complexelor rutiere. Intr-o faza ulterioara, pe baza rezultatelor experimentarii prezentei metodologii, va fi posibila elaborarea unui standard privind incercanea CBR, avand caracter de recomandare 1.5. Metoda (CBR) de determinare a indicelui californian de capacitate portantA consta in incdrcarea pamantului (tere- nului) cu an piston circular (poanson), de arie 1935 mm? si mentinerea unei viteze de penetrare de 1,3 mm/minut. 1 Elaborata de INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE — DEZVOLTARE IN BE CONSTRUCTIL SI ECONOMIA PUBLICE Aprobata de MINISTRUL LUCRARILOR ST AMENAJARI CONSTRUCTULOR — INCERC —| TERITORIULUT — MLPAT i cu Ordinul nr. 58/N/ din SECTIA DRUMURD 15.07.1996 TRIN 5 — cd. 1001 651.6. Se fac citiri la dinamometrul momentul patrunde (0,64 mm, 1,27 mm carcare pe piston, tului (fig. 1) in i fixe de adancime, ndu-se forfa de in- | 1 | ft | ft Le Fig, 1. Aparat de laborator pentru detern indi aliformian de capacitate port LEGENDA 1. Presa eu surub 5. Inele dinamonretrice 5, 10, 20 si 30 KN 2. Coloane Piston de penetrare 2. dug Microcomparator 4. ‘Praversa 8. Vas proba pamanta pis- Se construieste o curb avand in abscisii penetrar tmului (mm) iar in ordonata valoarea fortei aplicata pe piston, (KN) (fig. 5) L7. Din curba astfel construita sau din curba corectata, conform anexei nr, 1, se calculeaza valoarea indicelui califor tian de capacitate portanta (CBR), aga cum se arata la pet. 4.8. 1.8, Indicele californian de capacitate portant (CBR) este raportul dintre forta cititd pe curba obtinuta si forta necesara producerii aceleiasi penetrari pe curba standard Acest indice se calculeazi la penetrari de 2 508 mm, conform punctului 4.8.3 54 mm satt 1.9. Valorile extreme ale indicelui californian de capaci- tate portant (CBR) pot fi : 2—2%/, (minim) si 60—800/, (maxim), 2. DOMENH SI CONDITIT DE APLICARE Valor tinute prin incer le indicelui californian de capacitate portant, ob dri de taborator, sau de teren, sunt folosite la: 2.1, Identificarea tipurilor de pamanturi, in scopul clasifi- cirii si utilizarii lor, pentru lucrari de terasamente, inclusiv pentru stratul de forma sau pentru patul drumului. In acest sens, normele franceze pentru constructia terasa- mentelor iau in considerare Ja clasificarea, pamanturilor va loarea instantance a indicelui de capacitate portanté, adica valoarea (CBR) pentru pamantul aflat in starea de umiditate specifica momentului extragerii din depozite, sau momentului punerii in opera 2.2. Valorile (CBR), indeosebi cele de teren, sunt folosite freevent. pentru verificarea calitatii portantei si implicit a cali tatii executiei straturilor rutiere cum sunt patul drumului (subgrade), strat de forma (improved subgrade) precum si a straturilor de baza realizate din materiale granulare. 2.3. Indicele californian de ca Sclosit similare, nacitate portant poate fi pentru lucrdri de dimensionare corelat cu alte metode 67a eo 8 eo eo eo ef eo ea Lm @ mm | om #8 «8 ef a 2.4, Metodologia permite determinarea capacitaui portante (indicele CBR) a straturilor rutiere (In timpul _exploatarii) grafic, plecand de la densitatea pamantului in stare uscatié Prasurata in teren si folosind dreapta intrinseca (CBR) a pa mantului din pat. In cazul in care nu este cunoscuta, dreapta MMrimsecd se determina conform pct. 4.8.5., folosind pi ‘obe de pamant prelevate din acelasi punct in care s-a facut determi- narea densitatii 2.5. De regul A determinarile (CBR) se executa pe probe de pamant sau din material granular compactate 1 laborator {a Emiditatea optima si apoi imersate timp de 4. zile apa, pentru a se realiza condifiile cele mai defavorabile ce se pot reaini in cxploatarea drumului cind acesta poate Ti inundat pentru o anumita perioada 2.6. In cazurile in care se apreciaza ca astfel de situalii nu pot apare pentru anumite sectoare, incercares (CBR) se re Pemanda si se fact pe probe, avand umiditatea maxima similara cu cea care ar putea fi intalnits in exploatarea drumului. 2.7. Limilele metodei rezulta din urmatoarete aspecte 2.7.1, Procesul operator de laborator prevede eliminarea fractiumilor mai mari de 20 mm si inlocuirea acestora eu} cantitate egali de material din fractiunea 5—20 mm, ccea ce Conduce Ja o anumit& alternare a rezultatelor incercirilor Arilor (CBR) obtinute vor fi pre- 300/1—B85. ‘Teren de fundare. 2.7.2. Rezultatele incer lucrate statistic, conform STAS Principii generale de calcul 2 i in conditiile solicitarilor reale in oper inter- vine poansonarea pimantului din patul drumulut, tous! acest hu are loc cu 0 vitezd constanta (conditie obligatoric a incer- carilor de laborator si in situ) 2.7.4, Valoarea (CBR) nu poate fi corelata cu cveziunea pamanturilor argiloase. 2.7.5. Incercirile (CBR) se aplicé la pamanturile din sub- clascle Ay—Ay si Bj—B,, conform anexei 3 din normativul C 19287 ; ,Normativ departamental privind executarea me- 4 a terasamentelor de drumuri*.\ k - 3. APARATURA PENTRU DETERMINAREA INDICELU! CALIFORNIAN DE CAPACITATE PORTANTA 3.1. Aparatura de faborater atura de laborator (fig. 1) pentru determinarea in- rnian de eapacitate portanta, se compune din ur- Ap: dicelui cali matoare‘e parti principale Presa cu gurub, in care s¢ incorporat reductorul in doua trepte ; Coloane fixate pe batiul presei ; Jug j Praversa ; Set dinamometric ; 5 KN, 10 KN, 20KN si 30KN ; — Piston de penetrare, cu cep filetat pentru montare la dinamometru ; Microcomparator 0,01 mm si curs 0..30 mm ; Vas pentru proba de pamiant, cu urmatoarele anexe disc plus maner, trepied cu microcomparitor pentru determi narea umflarii probei (fig. 3) si inele pentru supracareina (lestare proba). 3.2. Aparatura de teren Aparatura de teren (fig. 2), pentru determinarea indicelui californian de capacitate portanta, se compune din urma- toarele parti principale — Presa cu surub ; Set dinamometric ; 5 KN, 10 KN, 0 KN si 30 KN; — Piston de penetrare ; adru de referinfaé pentru’ masurare: adancimii de penetnare (poansonare) ; Microcomparator 0,01 mm si cursa 0—30 mm; — Incle lestare. 692, Aparat pentzu determ! Jui californian de capacita # | b, IaSle dindinometsce 5,20, 20 yi 20 KEN pu citirea cursei de penetrareb b b ' ls Mcracom poratar ov ss _-Dotwraient Bote a 0mm cursé. i : gered es arena wont @—al| | | perforate prs contach es micrecompara horut Ploce perforté AST de b220 & Dispozitiy pentru: misurarca umflarii_probel_pe timpul inun- d entyu testul de capacitate portanta. Fig. 3. Etalonarea dinamometrelor a corecté a lor, dinamometrele sunt National de Metrologic, care emite in 3.3.1, Pentru utiliz etalonate ja Institutul acest sens certificate de etalonare 3.3.2. Pe baza datelor obfinute 1a etalonare se intecmesc Giagramele care stabilesc legitura dintre deformatia inelelor dinamometrice d (1/100.mm) si forfa de compresiune F (KN) corespunzitoare exercitata asupra lor (fig. 4) ninare 2.3.3. Aceste diagrame sunt utilizate la deter forjei de compresiune exercitate in timpul incercarilor de |: borator sau de teren, prin citirea deformatiilor la microcom paratorul inelelor dinamometrice.Bp & 8 2 <= +8 Bos 4s gv & ° 74 ® a 7 " 3 , 1" a ¥ a i i i i4. DETERMINAREA IN LABORATOR A INDICELUI CALIFORNIAN DE CAPACITATE PORTANTA 4.L. Prepararea probelor de pamant In vederea determinarii indicelui californian de capacitate portanta, se fac in prealabil. unmatoarcle determinari de laborator asupra tipului de pamant ce urmeazi a fi incercat : — stabilirea compozitiei gramulometrice a probei de pa mant, conform STAS 1913/5 — 85. Teren de fundare minarea granulozitatii Yeter- ~ determinarea limitelor de plasticitate conform STAS 1913/4—86, Teren de fundare. Determinarea limitelor de plas- ticitate. — determinarea umiditatii probei de pamant, conform STAS 1913/1 ~82. Teren de fundare. Deteminarea umiditatii. 4.2. Determinarea in laborator a indicelui californian de capacitate portant (CBR), se poate face pe probe de pamant compact — la urmatoarele valori ale umiditatii acestuia - a) la-umiditatea naturala, atunci cand se dete tatea sa portant imediata rmina capaci b) la umiditate optima de compactare, cand se determina (CBR) in vederea verificarii ulterioure in teren a calit pactarii stratelor, cu aparatura de teren ; ©) pe probe compactate in laborator (la umiditates optima de compactare) $i apoi imersate in api timp de patru zile, pen- tru situatia cea mai defavorabild din timpul exploatarii paman talui compactat. tii com. 4.3. Umiditatea optima necesara la pet. 4.2.b. si 4.2.¢. se stabileste conform STAS 1913/13—83 : ,,Teren de fundare. De. terminarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor 44. Prepararea probelor de pamant ce urmeaza a ti satu- rate In cazul in care proba de pamant compactat urmeari a fi salunata cu apa, se procedeaza astfel (fig, 3) — Se prinde vasul de placa de b: gitor la vas, $i se ataseas i gulerul prelun » Intregul ansamblu se cantareste -— Se introduce discul in vasul probei si se atageaxd pe ol de hartie filtru ; — Se amestecd proba do pamant cu suficientd apa pentru a obtine umiditatea optima de compactare gi se imparts in trei portii egale ; — Se compacteazi fiecare din cele trei straturi de panxint cu numéarul de lovituri corespunzator unui lucru mecanic de 6 dj/em' (conform STAS 1913/13—83) ; Se determina umiditatea real pentru trei probe de pamant din vas, din fiecare din cele trei straturi si apoi se cal- culeaza umiditatea medie ; — se desface gulerul si se neteze un dil te supnafata pamantului e din suprafata compactat in vas, apoi se completeaz goluri cu material mérunt ; — Se desface placa de ba un disc de hartie filtru pe pla zi, se scoate discul gi se agea 1 perforata ; — Se inverseazA vasul cu proba de pamint, astfel ca su prafata acestuia si vind in contact cu hartia de filtrn de pe placa perforata ; — Se prinde placa de baza de vas si se ataseaza gulerul ; — Se cantareste acest ansamblu gi se determina densitatea probei in stare uscata, calculand : masa probei prin diferenta celor 2 cAntiriri (initiala si final), volumul real al probei si umiditatea medie a acesteia 4.5, Saturarea probelor Se aseazd pe proba placa perforata, prevazuta cu su- rubul reglabil, impreuna cu greutatile de lestare corespunz toare sarcinei geologice date de stratele aflate deasupra stra tului real, din care face parte materialul din pr Se ageaza trepiedul cu microcomparator pe gulerul v sului si se face o citire initala la microcomparator — Se imerseaz4 vasul in apa pentru a permite accesul acesteia pe la partea de sus si jos a probei. In timpul umezirii, s¢ mentine nivelul apei in vas si in tancul de umezire aproxi- mativ 25,4 mm deasupra partii superioare a probei. Umezirca probei va fi de 96 h (4 zile Da; 744.6, Determinarea umflarii relative La sfarsitul celor 96 ore, se face 0 masurdtoare final la microcomparator pe proba umeziti si se calculeazd umflarea ca un procentaj din indltimea initial a probei (119 mm) umflarea totala a probel In MM | gy¢04), 119 mm Umiflarea relativa * Se scoate proba din tancul de umezire, se scurge apa de pe proba si apoi se las si se dreneze apa timp de. 15 minute. Dupa aceea se Indepirteazd greutatile de suprainedrcare placa perforata. Se cantireste si se determina valoarea densitafii prebei de pimant inundate si drenate. 4.7, Testul de penetrare 4.7.1, Se pune suprasarcina, sub forma de inel si greu- tition fant pe proba, egal cu cea din timpul inundarii. Pen- tru a preveni refularea materialului moale in golul greutatilor die suprasarcina, se aseaz4 pistonul de penetrare dupa ce a fost pusa o greutate de suprasarcina de proba de pamént. Dupa asezarea pistonului, restul de greutati de suprasar i va fi plasat in jurul pistonului 4.7.2. Se aseazi pistonul de penetrare sub o inciarcare ini- tial de 4.54 kg, apoi ambele indicatoare, ale pistonului de pe fetrare si al inelului dinamometric se aduc la zero. Aceasta preincarcare se realizeaza citind la dinamometrul utilizat 0 de- formatie corespunzatoare fortei de 4,54 kef. 4.7.3, Se aplicd forta de inc’ astfel ca viteza de penetrare sa fie de 1,3 mm pe minut registreazi forta cand penetrarea este la valorile : 0,64; 1,27; 1,91 ; 2,54 ; 5,08 si 7,62 mm are pe pistonul de penetrare, ein 4.74. Optional se pot face citiri ale fortei si la valorile penetrarii de la 10,16 si 12,70 mma oe e@ «cs af a a_ [= &= mw wa a a_ 4.8. Caleulul indicelui californian de capacitate portanté (CBR), 4.8.1. Forma inital si cea corectata-a curbei fort pe pis- ton-penetrare piston sunt prezentate in fig. 5. 4.8.2. In unele cazuri, penetrarea initial are loc fara o crestere a fortei la’penetrare si curba poate fi concava. In aceste situatii curbele vor fi corectate conform anexei 1. Ghic practic de corectare a curbelor (CBR), extras din lucrare id practic pentru constructia terasamentelor, Editura ‘Teh- nicd 1991, ing. Radu Andrei. 4.8.3. Indicele californian de capacitate portanta (CBR) se calculeazi pentru fiecare proba, pentru valorile corectate ale fortei In 2,54 mm si 5,08 mm’ penetrare. Valorile (CBR) se ob- fest 2 : 8 8 2 é 76 Rene tered pistanulsi (me) Fig. 3. Incerearea CBR pistontin prin raportarea valorilor corectate ale fort si 5,08 mm, la valorile standard (pentru piatra respectiv 19,96 KN si imultind cu 100 i pentru sparta) 15 54mm CBR — Véloarea corectali a fortei X 100 (%) ‘orfa standard In general indicele (CBR) se calculeaza pentru penetrarea de 2,54 mm. 4.8.4. Daca acest indice calculat pentru 5,08 mm penetrare este mai mare, decit indicele calculat pentru 2,54 min pene trare, se reface incercarea, Daca incercarea de control di re. zultat similar, va fi folosit indicele obtinut pentru pe de 5,08 mm 48.5. Se determina in laborator dre: a unui pamént, sau material granular (fig. 6), dreapti care exprima legatura dintre valoarea (CBR) si densitatea piman. tului in stare uscata (p,). Valorile (CBR) se determin’ pe mi netra ‘apta intrinseca (CBR) CBR (%e) (CBR); |— — — —— {(CBR)p |~— (CBR) f= (COR), a ee _;— Par Pde Pa)p 6. Dreapta CBR a unui Pam sau im —- —- - - =< —- eee ene ee lem lle lle ln a — =CC - T- T- e nim tre probe de pamént pretevate din patul drumului, com” pactate la umiditatile optime stabilite in prealabil si ice Va tre! anergii de compactare diferite (de exemplu 15, 26 si 55 de lovituri ale maiului de compactare pe strat), 4.8.6. Aceasté dreapta permite determinarea (CBR) pro- iectat (CBR)p Ja procentul dorit din densitatea in stare use ata (ou). corespunzatoare gradului de compactare permis in specifieatiile de compactare 4.8.7. Cu aceeasi dreaptd se determina grafic indicele de capacitate portant a patului drumutui in timpul ¢ ploatarii, plecand de la densitatea piimintului respectiv in stare uscat’ misurata in teren | DEPERMINAREA IN SITU A INDICELUI CALIFORNIAN DE CAPACITATE PORTANTA 5.1. Determinarea in sit! a indicelui californian de capa citate portanta este necesara la verificarea calitatii compacta stratelor de pamant gi a diverselor strate rutiere reali: materiale granulare. i e din 5.2, Determinarea se efectueazi imediat dupa realizarea stratulii rutier respectiv, la umiditatea la care materialul pus in opera a fost compactat. 5.3. Se utilizeaz’ aparatura de teren (fig, 2) in modul urmator _ Se atageaza presa cu surub de grinda din spate a unui attocamion sau alt utilaj disponibil pe gantier, care poate permite centrarea vertical a aparatului de teren si efectuarea incercarii, Prinderea presei de grinda se realizeaza cu 4 suru- buri sau 2 coliere, dupa cum permite utilajul de lestare (spri- Hin), avandu-se in vedere ca cele 2 fete in contact sa fe per fect plane, paralele si strdinse cit mai bine, pentru a nu intro duce ero! _ Se prinde pistonul de penetrare la dinamometru prin intermediul unui element (tronson) de legatura, prin inguru bare. Pe elementul respectiv se prinde colierul de sustinere a microcomparatorului de citire a penetraritree ee ee ee ee oe ee ~ a ee ee Se aduce acest ansamblu sub presa cur surub, s suprasarcina necesara sub forma de inel sau gi in jurul pistonului, se centreaza si se art intermediul bilei de centrare de la pre ~~ Se tine cu mana vertical de u al doilea incarea ansamblul realizat la 4 Presei cu surub ; brinde micrecomparatorul pistonului de penetrare la colier, iar acesta se repleazi pe verticala la o inaltime care de pepe $PrHinirea piciorului microcomparatorului pe catrul de referinta. se pune utdti cu fanta uleaza vertical prin a 5 operator, in timp ce un 94 kg prin intermediul Se regleazi cele doua microcor npa la zero; toare, aductindnte Se aplicd forta de incare astfel ca vit inrogiistreaz re pe pistonul de px de penetrare si fie de 1,3 mm pe minut forta cand penetra A este la valorile : 0,64, 1 1,91, 2,54, 5,08 si 7,62 mm Optional se pot face citiri ale fortei si la valorile penetrarii de 10,16 si 12,70 mm 54. Indicele de capacitate portanta se calenleara conform celor prezentate in capitolul 4 ( MASURI DE TEHNICA SECURITATII PROTECTIA MUNCII La efectuarea in Isboralor Pentru determinarea in: tanta, se vor respecia normele generale si departamentale pre vazute pentru activitatea de laborator La efevtuarea testului (CBR) in laborator, in mod va avea grijd si acorda atentic la operati Pozitici jugului, piesa componenta grea Inainte de slabire. doua limitatoare de pe a4 incercérilor cu aparatura dicelui californian de capacitate por special se ia de schimbare a i coborarea a uia, se vor fixa cele coloane in pozit necesarai Lat efectiarea in sittt a incercirilor e1 ap determinarea indicelui californian de Tespecta prevederile urmitoarelor ‘atura. pentru capacitate portanta se vor norme in vigosre ;— — aprobate de 34 si ale Ministeru unele modificari securitatti Protectia Muncii, erul Sandtayii cu ordinul nr _ Norme Republicane cle Ministerul Muncii $i Minist 60/1975, precum gi ordinel 123/1975 si 249/19 jut Muncii §. Ministerul Sanatatit privind aduse actualelor norme republicane de tehnica mune’ _ Norme de protectia ™ bate de Ministerul Constructiilor nr. 7/N/1970. -—- ) apro~ auncii (constructii-montaj ordinul Industridle cu - eer = Pee RK ee Se RK ee RKANEXA NR. GHID PRACTIC DE CORECTARE A CURBELOR CBI (Extras din lucrarea ! ,Ghid practic pentru constructia ferasamentelor* autor ing. Radu Andrei, Editura Tehnica, 1991) isa 1: CURBE CONVEX! Curbele convexe 1a partea superioara (Fig. A.1.13), precum si rela- tile de forma Jiniara arata ca Incercarea a fost realizata conform con- ditiilor standard si ca urmare nu necesitA corectii La aceste curbe, in punctul care are panta cea mai ma se confunda cu originea rezistentei la patrundere este maxima. In cazul objinerii unor astfel de curbe, valoarea C.B.R. este da de’ forta corespunzitoare unei pitrunderi dé 2,5 mm pentru curbe eu raza mai mare decat cea standard, sau de forla corespunziitoare une! patrunderi de 5,0 mm in cazul curbelor de razi mai mica decat cea standard. In cazul In care valoarea C.B.R. 5 mm este mai mare decat valoa~ rea C.B.R. 2 mm, incercarea se repeta si daca acest lucru se reconfirmé se considera ca valoare definitiva valoarea C.B.R. 5 mm. o ww 30 40 Penetrarsa pistonulul (1/10 ms] AA.13. Curbe C.B.R. convexe 30), 6 — ed. 1001 a2: CURBE INITIALE CONCAVE CARE APOL DEVIN CONVEXE Aceste curbe necesita corectii. Corectia se face construind :tangenta la curba experimentala in punctul de pant& maxima i prelungind-o apoi pana la intersectia cu axa absciselor. In fig. A.1-14, se prezinta trei curbe caré reprezinta trei solutii diferite ale acestui'caz, si anume Curba 1, Tangenta Ja curba experimentala In punctul de panta maxima intersecteazi axa absciselor intre 0 si 2,9 mm iar punctul de panta maxima nu depiyeste 2,5. mm. Corectia se face citind ‘valoara forfei de penetratie a pistonului la o penetrare egal cu 5 mm plus penetrarea la care se produce inter sectia tangentei cu axa absciselor Curba 2. Tangenta la curba experimentala intersecteaza axa absci- selor Intre 0 si 2.9 mm, iar diferenta de penetrare dintre punctul de interseetie si punctul de panta maxima este mai mare de 2,5 mm. Co- recjia se face citind forta de penetrare a pistonului la patrunderi egale cu 2,3 mm plus patrunderea ki care se produce intersectia tangente: cu axa absciselor Curba 3. ‘Pangenta la curba experimentala in punctul de_ panta maxima intersecteaza axa absciselor Int-un punct de abscisé mai mare de 2,5 mm astfel incat adaugarea valorii de intersectie la 5 mm depi- seste 7,9 mm, In acest cuz operatorul trebuie s4 hotdrascA asupra for mei curbei fie apreciind cA cisiorsiunea acestora este prea mare fata de curbele CBR. normale si ca urmare incerearea trebuie abandonati, AAA Carbe CBIR init * care apo devin conven [0) Penetrarea piztonulut [1/10 min] 82mum de corectie posibil’ sis citeased forta de pi fie A aplice maxi tratiilor calculate de 2,5 mm st . fhundere corespunzitoare valorilor pene! respectiv de 7,9 mm. s Figa 3; CURBE CONTINUE CONCAVE . “Acest gen de curbe reprezinta cazuri in care mu se obtine o zona de maxim in domeniu de penetrare admis de 7. mm Nin IM ew cavuri corectia se realizen7a de regula construing Te genta Ia curba experimental’ in, punctul de abseish 9 is! prelun- a find aceasta tangenta pan’ ce intersecteazs Xa ‘absciselor actfel marimea oricdrei corectii este legaté direct de | rava | e curb inde! experimentale si tinde la zero pe misuri ce 122 = cera inde Iq infinit, curba experimentalé devenind o tinie dean's simu mai necesita corectie Chaba 1, Uneori curbele concave 1a partea superioara se prez = In domaniul 25-50 mm in totalitate sub forma “uner replete) curba 1, Fig. 4.15). In_aseme uri tangent va fi construita ca © prelungire a abscisel Fig. A115. Curbe CBAt. continn concave [30]. 83oo = = = Curba 2. Tangenta la curba ¢ domeniul 0 $i 2,5 perimentala intersecteazd axa absci- selor mm. Corectia se face citind forta de patrun- dere corespunziitoare intersectiei tangentei cu axa —absciselor (C3) -} 42,5 mm sau + 5,0 mm Curt Tangenta ta curba experimentala intersecteazi axa in abscixe mai mari de 2,5 mm. Corectia se face citind forta de patruns dere corespunzitoare intersectiei (C;) {+ 2,5 mm si la 7,3 mm, ‘aceasta fiind corectia maxima admisi Datorita faptului cd in timpul experimentarii, in asemenea cazuri, hu se obfine un maximum al curbei experimentale, rezultatele Inee ni vor avea aplicabilitate limitata. Cand sec loare CBR absoluta este necesir si se mai fai repetaind incercarea. sa se determine o va io veriticare a curbei Fisa 4; CURBE IN TH Aceste curbe reprezinta 0 reducere _temporara penetrare. In asemenea cazurl (Pig. A.1.16) corectia 5 realizeze construind o tangenta a rezistenjei 1a je recomanda SA. se la curba experimentala in punctul ime- diat din spatele dreptei prelungind-o si apoi in jos pana la intersectia acestora cu axa absciselor si citind forta de penetrare corespunzitoare abscisei intersectiei }-2,6 ram sat +5,0 mm. ___netorectal —~coreciar oO Fjmm Somm Fomm 40mm 55 eg 6 'dfcurba 1 ms tN a ae aiflave: 50 60 70 60 Pe Vig. AAG. Curbe CBR. Penetvares pistunalsi {17t0 eon} teepte (30). 84oa eee ere eee eee Fisa 5: CURBE INIPIAL CONVEXE SI CONCAVE IN FINAL In asemenea cazuri pentru. stabilirea corectiel hecesare un rol im portant il are pozitia punctului de inflexiune, de trecere a curbei de 1 forma convexa la cea concava De regula acest punct de inflexiune se produce pentyu vilori ale Dseisei in jurul tui 0,5'mm. (Curha 1, Fig, A117). In asemenea cazuvi incercarea se va considera terminata dupa’ citirea foftei de. patrundere 2,5 mm, observandu-se de regula o scade a se ajunge la patrunderea de § mm. ea valorii CBR inainte de Tn cazul in care punctul de inflexiune al curbei experimentale se produce pentru valori ale abscisei apropiate de 2,5 mm, citirile vor fi contin’ te pand ia 7,5 mm, rezultand de regula o‘curbi experimentala fe, care se corectenza in modul indicat in Fig 4 In forma de tre a de penetrcre KN Fort n = NS 0 10 20 30 40 La $0 60 ca pistonului [1/30 mun] Vig. A.L17. Curbe CBR. initial convexe care apoi devin concave [30}a oe [car necorectat gorectar eneirgres —p5mm 5 Ta E E ! ta de penetrare KN 10 20 30 40 SO 60 70 80 Penetvarea pistonului [1/10 mm] Fig. A.1.18. Curbe CBR. oscilato 1301. ia G6: CURBE OSCILATORIL Curba 1. O dispunere osciiatorie a punctelor rezultate in timpul experimentarii denot& de regula o incercare nesatisfacat In funcfie de importan{a lucrarii aferente incercarea poate fi luata fn considerare construind 0 curbi printre aceste puncte (Fig. A.1.18. Curba 1) sau in cazul in care rezultatele obtinute sunt crilice, incercarea poate fi abandonata. Fisa 7: COMBINATIT DE CURBE C.B.R-ul fiind o incercare empiricd, in practicA apar de regula gi curbe experimentale avind forme diferite de cele mentionate in fi- gele 1..6. In asemenea cazuri fiecare curba trebuie analizaté pentru a se stabili daca poate fi considerata ca valabild si apoi pentru a efectua toate corectiile care se impun {iniind cont de recomandérile fcute in figele 1.6 86eo Forta de penetrare KN In figura A.1.19, reprezinta 0 combinatie de curbe iv o curhi cuneavé ce devine apoi convexii la partea superioara redevenind fn final concavé in zona corespunzatoare patrunders na Scemenea cazuri corectia se face numai fn zona initial a curbei in modul indicat anterior. CBR necorectat_corectat Denetrarea 25mm _. §Omm 75mm _ Soren 16 4 12 10 no on Penetrarea pistonului (1/10 mm] -B.R. — combinafii [30]. Fig. A119. Curbe epand cu de 9,0 mm.