Afacere - CHINCHILA - crestere pentru blana

CHINCHILA. PREZENTARE GENERALA

Chinchila face parte din familia rozatoarelor. Ea este originara din tari cum ar
f Argentina, Bolivia, Chile.
Este un animal acoperit cu blana traind libera pe vrfurile muntilor pna la naltimii
de aproape de 3000 m. Chinchila s-a adaptat bine la diferente mari de temperatura,
zi - noapte, umiditate mica, ceea ce face ca sa reziste o mare perioada de timp fara
apa. Fiind rozatoare ea se hraneste cu ierburi, seminte, radacini, tulpini, frunze ale
unor arbusti.
Chinchila poate f confundata cu veverita, deoarece are coada lunga, membrele din
fata scurte prevazute cu 5 degete, iar cele din spate lungi prevazute cu 4 degete.
Membrele sunt folosite att pentru deplasare ct si pentru apucarea hranei.
Chinchilele au greutati variabile n functie de vrsta si de . Astfel masculii sunt mai
usori dect femelele ei avnd greutati ntre 250 - 500 grame. De asemenea att
temperatura corpului ct si activitatea cardiaca si respiratorie depind de vrsta
animalului.
Chinchila este valoroasa pentru blana ei dar si pentru carne. Astfel cine se hotaraste
sa creasca chinchile, pe lnga blana, va avea un proft ce nu este de neglijat prin
vnzarea carnii cu care se hranesc alte animale cu blana cu o importanta deosebita
la rndul lor. Chinchila este un animal nocturn care se hraneste numai cu nutreturi.
Ea se adapteaza foarte usor cresterii n captivitate nefind deloc pretentioasa. Este
blnda si cu ea se poate lucra foarte bine. Daca este prinsa, nu musca, nu zgrie,
nu se zbate. i place sa fe mngiata, tinuta n brate.
IMPORTANT! n cazul n care este speriata, chinchila sufera un fenomen ciudat.
Rezultatul acestei actiuni l constituie caderea parului si mprastie un miros puternic
de migdale. De asemenea elimina un puternic miros de urina.
Din punct de vedere economic, acest lucru este negativ, deoarece blana se reface
foarte greu (dupa cteva luni) si poate sa nu mai ajunga la calitatea dorita. De
aceea trebuie sa lucram prudent si cu blndete cu ele.
Chinchila se hraneste numai noaptea.
Numele i parvine de la indienii "chincha" pe care spaniolii i-au gasit n America de
Sud, atunci cnd au ocupat-o n secolul al VI-lea.
Firul de chinchila este foarte subtire, de aproximativ de 200 ori mai subtire dect la

om. El find foarte subtire si foarte des blana nu face "carari" atunci cnd trecem cu
mna prin ea.
SPECII DE CHINCHILA
Exista trei specii de chinchila:
chinchila laniger
chinchila brevicaudata
chinchila rex
Prima dintre ele ( chinchila laniger ) este cea mai des folosita n crescatorii.
Seamana cu veverita, are o greutate medie de 400 g si o lungime a corpului de 28 30 cm. Urechile sunt lungi, acoperite de par, are botul ascutit si capul mic.
Lungimea parului este de 2,5 cm. Coada este lunga si are par mai gros si mai lung.
Culoarea este gri-deschis si alb-murdar pe abdomen. Culoarea gri este data de
alternanta culorilor pe traiectul frelor de par.
Chinchila brevicaudata este mai mare dect chinchila laniger lungimea find de 32
cm sau putin mai mare. Are coada si urechile mai mici. Blana este alb-galbuie pe
abdomen si gri-albastrui pe spate, rezultnd din mbinarea mai multor zone de
culoare ce se gasesc n lungul frelor de par
gri-albastrui la baza
gri-galbui la mijloc
albastrui nchis la vrf
Chinchila rex este cea mai mare avnd lungimea corpului de 38 cm si se aseamana
cu chinchila brevicaudata.
BLANA
Blana animalului este una valoroasa, costul ei putnd ajunge pna la 10000 euro. 1
cm2 de blana este foarte valoros. Blana poate atinge maturitatea la 8 - 9 luni. De
regula blana de chinchila atinge trei stadii:
blana de pui care este rara iar frele cresc;
blana tnara care apare dupa 5 luni de la nastere cnd lungimea frelor de par este
ajunsa la maturitate;
blana matura n care frele au lungimea uniforma iar pielea animalului devine alba;
Dupa aceasta prima perioada de maturitate frele pot cadea, iar pielea si schimba
culoarea de la alba spre albastru - deschis. n aceasta situatie blana a ajuns la supra
- maturitate, dupa care ncepe un nou ciclu ce dureaza 4 luni.
Blana la animal apare din perioada intrauterina, astfel ca la nastere puiul are blana.
Blana este formata din puf si parul de directie. De regula puful este n trei culori
avnd de la vrf spre radacina urmatoarele nuante:
albastra sau chiar neagra;
alba sau albastru pal;
albastra;
Aparitia altor culori la blana, n locul celor enuntate arata defecte ale blanii, iar
animalele ce le poseda nu se tin pentru reproducere, ci se sacrifca.
Corespunzator celor trei zone de culoare ale pufului avem trei zone de producere a
lui:
voalul;

banda;
subculoarea;
Puful chinchilei se dezvolta pe partile laterale ale corpului si pe spate. Puful care se
gaseste pe abdomen este n doua culori si anume la radacina albastru nchis iar la
vrf alba.
Parul de directie este mai lung si mai gros dect puful.
Blana de chinchila este cu att mai valoroasa cu ct sunt ndepliniti anumiti indici
de calitate. i vom enumera mai jos pe cei mai importanti si implicatiile lor asupra
calitatii blanii de chinchila.
1.Dimensiunea blanii are importanta asupra calitatii pentru valorifcare.
Dimensiunea optima se atinge la maturitatea animalului. Sunt preferate pentru o
blana de calitate acele exemplare ce au trunchiul cilindric si nu fusiform cu umerii
largi si gtul scurt si gros.
2. Luciul blanii este dat de structura stratului solzos de secretia glandelor sebacee.
De regula blana are un luciu mai pronuntat n perioada anotimpului rece, scaderea
temperaturii avnd un efect benefc.
3.Textura blanii de chinchila este data de starea frelor de par. Acestea pot avea un
aspect de blana fna, elastica, deasa.
IMPORTANT! Daca la trecerea minii prin blana observam un par aspru uscat care
nu poseda elasticitate si are aspect de cnepa, avem de-a face cu o blana defecta
iar aparitia unui astfel de exemplar n comunitatea de chinchile reprezinta un real
pericol pentru comunitatea respectiva. Exemplarul trebuie scos din comunitate si
sacrifcat iar defcientele ce au dus la acest incident trebuie nlaturate.
4.Culoarea este un criteriu deosebit de important n stabilirea valorii comerciale a
blanii de chinchila. Chinchilele standard pot avea culoarea de la o tenta pala pna la
aproape neagra. n general pot f 5 nuante:
- nchisa;
mediu - nchisa;
medie;
mediu - clara;
clara;
Astfel cele trei zone ale pufului pot avea culorile:
subculoarea este de albastru nchis. Se accepta pentru comercializare si
subculoarea albastru deschis, aparitia culorii gri este considerata un defect iar
animalul este supus sacrifcarii;
banda trebuie sa posede culoarea alba sau albastru - slab. Aparitia unei culori a
blanii de galben sau maro este considerata un defect;
voalul este considerat perfect cnd poseda culoarea albastra sau negru lucios.
Voalul trebuie sa ocupe tot corpul cu exceptia abdomenului.
Daca accidental voalul prezinta nuante roscate acesta este considerat un defect iar
exemplarul se sacrifca;
5.Elasticitatea blanii este data de revenirea perilor la forma initiala atunci cnd se
trece cu mna prin el. Firul de blana elastic revine imediat la forma initiala;
6.Finetea reprezinta rezistenta pe care o opune parul atunci cnd se trece cu mna
prin el n sens contrar de la vrf spre radacina. Aceasta marime se masoara n
microni. n functie de aceasta, parul blanii de chinchila poate f usor aspru, foarte fn
si extrafn. Finetea frului este cuprinsa ntre 2 - 6 microni, pentru puf si de 10 - 16
microni pentru parul de directie;
7. Densitatea blanii nu se masoara ci se determina la pipait sau se apreciaza din

ochi. Daca densitatea este mai mica blana este mai deschisa la culoare. Daca se
executa "suflarea" deasupra blanii si cantitatea de piele vizibila este mica, avem o
blana cu densitate mare.
Se poate trage concluzia urmatoare: calitatea unei blani este cu att mai buna cu
ct animalul creste, deoarece blana puietului sau a tineretului juvenil este de
calitate inferioara. Calitatea difera de la exemplar la exemplar. Caracteristicile unui
animal se transmit genetic, de aceea sunt acceptate pentru nmultire acele
exemplare ce corespund scopului urmarit. De asemenea calitatea blanii difera de
anotimp, perioada iernii find propice pentru obtinerea blanurilor de calitate iar
primavara se obtine o blana cu potential mic de valorifcare.
Blana de chinchila poate contine si defecte. Acestea se pot evidentia astfel:
blana ciupita datorita custilor deteriorate, a agatarii blanii n bucati de srma, cuie;
decolorarea blanii datorita expunerii la soare a chinchilei n cusca;
muscaturi pe blanita datorate ncaierarilor cu ocazia montei;
caderea parului datorita folosirii hranei cu carente alimentare sau sacrifcarea si
depozitarea necorespunzatoare a blanii;
mpslirea parului caracterizata prin ncurcarea frelor si scaderea rezistentei parului
sau micsorarea pufului. Ea apare datorita unei ngrijiri si alimentari
necorespunzatoare. Aceste exemplare nu sunt folosite pentru reproducere;
par lipit datorita murdaririi de secretii, fecale sau urina. Acesta apare datorita
ngrijirii necorespunzatoare sau a conditiilor necorespunzatoare de igienizare a
custii;
Schimbarile ( mutatile ) de culoare ale blanii chinchilei
Piata blanurilor este ntr-o continua transformare. Se cauta si se cer blanuri cu o
coloristica ct mai variata, de o calitate foarte buna si calduroase. Mergnd n
ntmpinarea pietii crescatorii de chinchila au obtinut prin ncrucisari mutatii de
culoare din care cele mai importante sunt
culoarea alba
culoarea neagra
culoarea bej
culoarea safr
culoarea pastel
culoarea voalat
Culoarea standard a chinchilei este aceea a animalului salbatic, aflat n libertate, n
Anzii Cordilieri n America de Sud. Ea este gri-albastrui pe spate si alba pe
abdomen. Culoarea gri este data de trei zone colorate diferit: un vrf ntunecat, o
zona intermediara de culoare deschisa si o zona inferioara ntunecata. Mutatia
reprezinta o transformare brusca n ereditatea unui animal dintr-o anumita specie.
Mutatiile sunt foarte rare. n literatura de specialitate se spune ca o mutatie apare
la un milion de nasteri. Ele pot aparea att prin modifcarea n sens pozitiv a
microclimatului dar si prin accidente sau fenomene negative ( radiatiile ). Datorita
acestor cauze numarul animalelor cu mutatii de culoare este foarte restrns, iar
preturile lor sunt de-a dreptul exorbitante.
Pe lnga mutatiile accidentale, oamenii de stiinta au ncercat genetic crearea unor
astfel de animale. De exemplu albul dominant ( Wilson White ) a aparut n anul 1950
ntr-o crescatorie din California. Blana acestei specii este alba iar urechile sunt gri.
Este o blana foarte cautata find o blana mutanta. Ea prezinta dezavantajul ca
datorita culorii albe poate f usor confundata cu alte blanuri ceea ce deranjeaza n

special cumparatorul. O alta mutatie o reprezinta culoarea negru care a aparut n

crescatoria lui Robert Gunning, ea poarta numele de Gunning Black. Spre deosebire
de alte mutatii accidentale ea a fost n parte creata. Blana are culoare neagra, o
densitate mare si luciu deosebit. Dezavantajul acestei mutatii l reprezinta
agresivitatea mai mare a chinchilei negre si prolifcitatea scazuta. Femelele nasc un
pui, cel mult doi. O alta mutatie o reprezinta negru de carbune care a aparut n
S.U.A. si apoi s-a raspndit n ntreaga Europa. Animalele din aceasta mutatie au
culoarea pornind de la un negru intens pna la un maro deschis sau gri.
Dominantele bej, safr sau voalat. Sunt mutatii recente aparute tot S.U.A., care nu sau raspndit foarte mult n Europa si desi foarte valoroase prezinta o mai mica
importanta n lucrarea noastra.