Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

Cap. 7 Studiu privind structura capitalurilor [i posibilit\]i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii financiare la SC COMPA SA Sibiu
7.1 Prezentarea general\ a societ\]ii
Informa]ii despre societate
- denumire:-Societatea Comercial COMPA SA
- nregistrat la Registrul Comertului Sibiu sub numarul J 32 / 129 din
12.02.1991;
- cod fiscal R 788767;
- sediul societatii: SIBIU, str. HENRI COANDA, nr.8;
- telefon : 069 / 433490; 069 / 431410
- fax : 069 / 431968
Principalele produse realizate de societate
Principalele produse [i servicii ale Societ\]ii Comerciale COMPA SA sunt:
Produc]ia de componente auto care cuprinde urm\toarele grupe de produse:
arcuri de toate tipurile (`nf\[urate la cald, `nf\[urate la rece, arcuri `n foi ),
transmisii cardanice, casete de direc]ie, aparatur\ de frn\, subansamble
cabin\, cilindri de frn\;
Produc]ia de repere presate [i inele de siguran]\;
remorci;
scule, dispozitive, verificatoare, standuri, utilaje [i instala]ii dup\ proiecte
proprii;
furnizarea de energie termic\;
analize [i test\ri fizico-chimice;
proiectare [i asisten]\ tehnic\ de specialitate;
Perspectivele de dezvoltare a activit\]ii societ\]ii
~n pofida greut\]ilor mari ce se `ntrev\d `n conjunctura actual\ `n anul
1997, unitatea estimeaz\ men]inerea relativ ridicat\ a profitabilit\]ii, precum [i a
celorlal]i indicatori cu influen]\ asupra criteriilor de performan]\, precum sunt:
volumul crean]elor [i al obliga]iilor, nivelul stocurilor, consumul de combustibil [i
energie electric\.
Pe perioada 1998 - 2002, S.C. COMPA S.A. preconizeaz\ o cre[tere
constant\ a cifrei de afaceri cu o rat\ medie anual\ de 3 - 5%, sus]inut\ de
orientarea produc]iei pe pia]a intern\ spre fabrica]ia de repere pentru
autoturismele realizate de S.C. Automobile S.A. Pitesti [i S.C. DAEWOO
Automobile S.A. Craiova, precum [i prin extinderea pie]ei externe. De asemenea,
Pagina 64

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

S.C. COMPA S.A. Sibiu promoveaz\ ac]iuni de atragere a investitorilor str\ini care
s\ conduc\ la un transfer tehnologic aliniat la standardele interna]ionale.
~n acest sens `n anul 1996 s-a `nfiin]at firma mixt\ Krupp Bilstein COMPA
`n domeniul fabrica]iei de amortizoare, existnd discu]ii avansate `n constituirea
unor firme mixte cu concernul Krupp Germania, privind produc]ia de arcuri
lamelare precum [i cu firma Knorr Bremse Ungaria, `n domeniul fabrica]iei de
aparatur\ de frn\.
Politica investi]onal\ a S.C. COMPA S.A. preconizeaz\ un volum de
investi]ii de cca 50 mld.lei `n perioada 1998 - 2002, orientat\ cu prec\dere spre
retehnologizare prin achizi]ionarea unor instala]ii [i utilaje care s\ le `nlocuiasc\ pe
cele existente, cu o vechime medie cuprins\ `ntre 15 - 25 ani, astfel `nct
produsele realizate [i ating\ parametrii de calitate [i pre]ul de pe pia]a European\.
Aceste considerente, credem c\ reprezint\ un suport `n men]inerea
`ncrederii ac]ionarilor `n posibilit\]ile de dezvoltare ale societ\]ii [i continuare a
procesului de privatizare.
Evenimente importante `n activitatea S.C. COMPA S.A.
Ca eveniment important `n activitatea SC COMPA SA `n anul 1996 a fost
semnarea contractului de `nfiin]are a firmei mixte KRUPP BILSTEIN COMPA SA
- `n fabrica]ia de amortizoare - care a avut loc `n data de 26 aprilie , iar ca
`ncepere efectiv\ de func]ionare, a avut loc `n data de 1 iunie 1996.
Tot `n anul 1996, `n luna decembrie, firma KRUPP [i-a exprimat dorin]a de
a `nfiin]a o firm\ mixt\ (scrisoare de inten]ie [i protocol de inten]ie) `n fabrica]ia
arcurilor de suspensie pentru autovehicule. La ora actual\ societatea este `n faza
de negociere a contractului, a statutului, elaborarea studiului de fezabilitate, etc.
Preciz\m c\ firma mixta se va putea realiza pn\ la finele anului acesta.
~n martie1997 firma german\ Knorr Bremse, prin filiala din Ungaria [i-a
exprimat dorin]a printr-o scrisoare de inten]ie s\ `nfiin]eze o firm\ mixt\ `n
fabrica]ia de aparatur\ de frn\ pneumatic\. Tratativele sunt `n curs.
~n acest an SC COMPA SA a reu[it s\ conving\ firma mixt\ DAEWOO
Automobile Romnia, s\ accepte s\-i devin\ furnizor de componente primind de la
dn[ii cereri de asimilare pentru un num\r mare de repere.
~n luna aprilie 1997, societatea a primit o scrisoare de inten]ie de la firma
turc\ TIRYAKILER, pentru colaborarea `n domeniul fabrica]iei de cardane. Prima
`ntlnire `n vederea negocierilor va avea loc `n luna iunie 1997.
Ca eveniment negativ amintim recesiunea economic\ din trimestrul I 1997, care afecteaz\ `n mod nefavorabil [i SC COMPA SA.
Principalii 5 furnizori [i principalii 5 beneficiari ai S.C.COMPA-S.A
Primii 5 furnizori ai S.C.COMPA -S.A. sunt:
a. S.C.COS Trgovi[te
13,8 % laminate o]el arc
b. S.C.ROMAN-S.A.Bra[ov9,6% semifabricate forjate
Pagina 65

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

c. S.C.C.M. Cmpia Turzii 9,0% srme [i bare de o]el arc

d. S.C.Combinatul Siderurgic Hunedoara
5,7% laminate o]el arc
e. S.C.RULMENTUL-S.A.Bra[ov 2,8% rulmen]i [i bile de rulment
Principalii 5 beneficiari ai S.C.COMPA-S.A. sunt:
a. S.C.Autoturisme Dacia - S.A.Pite[ti
15,754%
b. S.C.ROMAN-S.A.Bra[ov
11,074%
c. S.C.ARO-S.A.Cmpulung Muscel
4,407%
d. Magazin de desfacere S.C.COMPA-S.A. 3,778%
e. S.C.ROCAR-S.A.Bucure[ti
2,497%
Segmentul de pia]\ ocupat de S.C.COMPA-S.A. pe pia]a intern\ [i extern\:
Segmentul de pia]\ intern\ a S.C.COMPA-S.A. este constituit de toate
`ntreprinderile produc\toare de autovehicule din Romnia [i distribuitorii de piese
de schimb pentru produsele din profilul S.C.COMPA-S.A.;
Segmentul de pia]\ extern\ este `nc\ nesemnificativ, S.C.COMPAS.A.exportnd la ora actual\:
arcuri lamelare pentru ma[ini agricole `n Germania;
inele elastice pentru cale ferat\ `n Bulgaria;
diverse piese de schimb pentru diverse autocamioane pe comenzi
arcuri lamelare de suspensie pentru autocamioane `n Yugoslavia;
transmisii cardanice pentru autocamioane `n Yugoslavia;
arcuri spirale de suspensie `n Germania;
aparatur\ frn\ pneumatic\ pentru autocamioane `n Cuba.
Principalii competitori ai S.C. COMPA-S.A.
~n general, S.C.COMPA de]ine pozi]ie de monopol `n fabricarea
produselor din nomenclatorul produselor fabricate.
~n ultima perioad\ au ap\rut cteva firme, care fac concuren]\
S.C.COMPA-S.A., cum ar fi:
Firma DIOC din Bucure[ti `n fabrica]ia de amortizoare cu produc]ie strict
limitat\ la amortizoarele de DACIA;
~n fabrica]ia de arcuri `nf\[urate la rece au ap\rut cei mai mul]i
`ntreprinz\tori particulari pentru arcurile nepreten]ioase.
La arcurile cu preten]ii tehnice ridicate, ca arcurile de supap\ motor,
arcurile de ambreaj, arcurile pentru pompe de injec]ie, S.C.COMPA-S.A. Sibiu
de]ine `n continuare pozi]ia de monopol.
~n fabrica]ia de arcuri spirale de suspensie este S.C.ASTRA-S.A.Arad,
care produce arcuri spirale pentru suspensia vagoanelor [i ar putea trece [i la
fabricarea arcurilor spirale pentru suspensia autovehiculelor;
~n fabrica]ia aparatelor de frna (cteva `ncerc\ri de fabrica]ie) la
S.C.AMCO-S.A.Brlad.

Pagina 66

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

Obiective ale societ\]ii pe termen scurt

Situa]ia societ\]ii la 31 decembrie 1997 oportunit\]i [i dificult\]i
Activitatea SC COMPA SA a fost influen]at\ de evolu]ia economiei
romne[ti din ultima perioad\. Reducerea puterii de cump\rare a popula]iei a
influen]at `n mod negativ vnz\rile de autoturisme [i implicit vnz\rile de piase de
schimb pe pia]a intern\.
Blocajul financiar care se men]ine `n continuare creeaz\ dificult\]i `n
recuperarea crean]elor. Decapitalizarea progresiv\ `nceput\ cu ani `n urma [i
accelerat\ `n ultima perioad\, este resim]it\ destul de puternic [i a condus la
accentuarea blocajului financiar [i lipsa lichidit\]ilor. De asemenea, dobnzile
excesiv de mari la creditele pentru dezvoltare `ntrzie realizarea programelor de
restructurare tehnologic\. Principalele dificult\]i cu care se confrunt\ societatea
sunt:
slaba activitate a firmelor produc\toare de autovehicule (ROMAN,
ROCAR, ARO);
competi]ia insuficient\ la nivelul furnizorilor;
sc\derea nivelului exporturilor;
resurse financiare insuficiente pentru retehnologizare;
dependen]a de un num\r mic de clien]i puternici;
`ntrzierea restructur\rii economiei romne[ti;
~n acela[i timp exist\ oportunit\]i pe care societatea le va valorifica `n viitor:
asimilarea unui num\r important de componente pentru DAEWOO;
asimilarea componentelor [i pieselor de schimb pentru export;
contracte joint-venture pentru produsele noi [i pie]e noi;
intensificarea distribu[iei pieselor de schimb;
reglement\ri legale `n autorizarea producerii de piese de schimb `n
Romnia;
relansarea produc]iei de tractoare agricole;
lipsa apari]iei unor competitori interni puternici.
Plan strategic pentru 1998:
Obiectivul principal al societ\]ii r\mne p\strarea pozi]iei de lider pe pia]a
intern\. ~n acela[i timp, strategia societ\]ii este orientat\ spre realizarea de piese
de schimb [i componente primare competitive pe pia]a interna]ional\. Aceste
obiective generice vor fi atinse prin urm\toarele mijloace:
1. alocarea de resurse pentru produsele care pot deveni competitive prin
modernizare;
2. `ncetarea irosirii resurselor financiare pentru produsele care nu au pia]\
sigur\
3. cel mai bun raport pre] calitate;
4. asocierea unor module cu firme str\ine de prestigiu care aduc
tehnologie, resurse financiare, pia]\;
Pagina 67

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

5. aplicarea unui management performant;

6. implementarea politicilor de personal;

Pagina 68

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

7.2 Analiza structurii financiare

7.2.1 Ponderi [i rate `n structura capitalurilor
BILANTURI SIMPLIFICATE (pe perioada 1995-1997)
Posturi bilantiere
ACTIV
Imobilizari
Corporale
Financiare
Active circulante
Stocuri
Creante
Disponibilitati
Conturi de
regularizare
TOTAL ACTIV

PASIV
Capitaluri proprii
Capital social
Fonduri proprii
Datorii totale
Credite bancare pe
ts
Datorii de
exploatare
Furnizori
Alte obligatii

1995

Pondere
(%)

76,494,21 67.98%
7
76,469,71 67.96%
7
24,50
0.02%
0
35,993,7 31.99%
49
15,684,4 13.94%
61
17,543,5 15.59%
01
2,765,7
2.46%
87
33,67
0.03%
9
112,521,64 100.00%
5

91,700,6
80
74,175,3
75
17,525,3
05
20,775,1
70
4,592,1
57
16,183,0
13
4,656,98
4
11,526,02
9

1996

83,682,84
3
77,897,09
3
5,785,75
0
56,464,13
2
23,237,78
9
30,038,96
7
3,187,376
137,998

mii lei
Pondere
(%)

1997

Pondere
(%)

59.65% 87,157,22
9
55.53% 78,978,77
3
4.12% 8,178,456

55.50%

40.25% 69,769,64
6
16.56% 29,291,64
4
21.41% 40,033,27
8
2.27% 444,724

44.42%

0.10%

50.29%
5.21%

18.65%
25.49%
0.28%

126,856

0.08%

140,284,9 100.00% 157,053,7

73
31

100.00%

81.50% 102,700,2
49
65.92% 74,175,37
5
15.58% 28,524,87
4
18.46% 37,325,04
1
4.08% 6,413,948

73.21% 109,699,9
74
52.87% 74,175,37
5
20.33% 35,524,59
9
26.61% 46,953,97
2
4.57% 4,928,993

69.85%

14.38% 30,911,09
3
4.14% 5,103,94
3
10.24% 25,807,15
0

22.03% 42,024,97
9
3.64% 14,656,20
7
18.40% 27,368,77
2

26.76%

Pagina 69

47.23%
22.62%
29.90%
3.14%

9.33%
17.43%

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

Conturi de
regularizare
TOTAL PASIV

45,79
0.04% 259,684
0.19% 399,785
5
112,521,64 100.00% 140,284,9 100.00% 157,053,7
5
74
31

Contul de profit si pierdere

INDICATORI
Cifra de afaceri (CA)
Dobanzi (Dob)
Profit brut
EBIT
Profit net
EPS (lei)
Dividend pe actiune (lei)

0.25%
100.00%

mii lei
1995

1996

1997

91,646,893
1,936,193
10,181,574
12,117,767
7,263,389
98
36

166,152,469
2,418,159
18,731,743
21,149,902
11,517,867
155
57

231,136,318
5,009,326
11,697,978
16,707,304
5,992,261
81
29

Pagina 70

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

1 Structura posturilor bilan]iere

Simpla observare a acestor date din bilan]urile simplificate face s\ apar\
principalele evolu]ii care au afectat structura capitalurilor pe perioada 1995-1997.
Astfel se observ\ `n pasiv c\ au sc\zut capitalurile proprii `n m\rime relativ\
de la 81.5% `n 1995, 73.2% `n 1996 la 70% `n 1997 de[i `n m\rime absolut\
acestea au crescut de la 91,7 mld lei `n 1995 la 109,7 mld lei `n 1997. Aceast\
sc\dere a capitalurilor proprii s-a datorat devans\rii ritmului de cre[tere al
fondurilor proprii de c\tre cre[terea mai mare a datoriilor de exploatare (de la 14%
`n 1995 la 26.7% `n 1997).
De cealalt\ parte a bilan]ului, `n activ, se remarc\ urm\toarele:
sc\derea imobiliz\rilor `n m\rime relativ\ (68% `n 1995 fa]\ de 55,5% `n
1997, cu ocre[tere absolut\ de cca 10,6 mld. lei), `n special `n cazul
imobiliz\rilor corporale;
cre[terea activelor circulante datorate att m\ririi valorii stocurilor de la
13,9% `n 1995 la 18,6% `n 1997, ct [i a valorii crean]elor (de la 15,6%
`n 1995 la 25,5% `n 1997)
sc\derea drastic\ a disponibilit\]ilor de la 2,4% `n 1995 la numai 0,3% `n
1997.
Cre[terea stocurilor [i a obliga]iilor fa]\ de furnizori, att `n m\rime absolut\
ct [i `n m\rime relativ\, se explic\ prin cre[terea volumului de activitate, cifra de
afaceri crescnd de la 91,6 mld. lei `n 1995 la 231,1 mld. lei `n 1997 (152%).
2 Ratele referitoare la structura pasivului reflect\ compozi]ia resurselor
`ntreprinderii. ~n acest sens, ele exprim\ politica sa de finan]are, aceasta
constnd `n combinarea diverselor resurse accesibile `ntreprinderii.
Pentru a eviden]ia stabilitatea resurselor vom calcula rata capitaluri
permanente/pasiv total. ~n cazul `ntreprinderii COMPA SA se observ\ c\, `n
absen]a datoriilor pe termen lung, capitalurile permanente coincid cu cele proprii.
Astfel c\ vom avea pe cei trei ani urm\toarele date:
ANI
CPR/PASIV

1995
81,5%

1996
73,2%

1997
70%

Aceste date reflect\ faptul c\ `ntreprinderea se caracterizeaz\ printr-o mare

stabilitate [i autonomie financiar\ pe termen lung, `ntruct aproape trei p\trimi din
mijloacele de finan]are sunt reprezentate de surse proprii.
Complementara ratei de mai sus o reprezint\ rata datorii totale / pasiv
total, denumit\ [i gradul de `ndatorare al `ntreprinderii. Evolu]ia gradului de
`ndatorare:
ANI
Datorii totale/Pasiv

1995
18%

1996
26,6%

1997
29,8%

reflect\ o cre[tere a `ndator\rii `n special prin m\rirea obliga]iilor fa]\ de ter]i

(furnizori, clien]i creditori, stat, salaria]i).

Pagina 71

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

Evolu]ia structurii capitalurilor proprii [i `mprumutate este reflectat\ `n

graficul de mai jos. Dup\ cum se observ\, finan]area activit\]ii s-a f\cut, `n ultimii
trei ani, din ce `n ce mai pu]in din resursele proprii (capitalurile proprii). Astfel,
ponderea capitalurilor proprii `n total pasiv se reduce de la an la an, `n acela[i
timp crescnd corespunz\tor sursele `mprumutate.
81.50%
73.21%

80%

69.85%

70%
60%
50%
40%

Capitaluri proprii

20%

26.76%

22.03%

30%

Datorii de exploatare
Credite bancare pe termen scurt

14.38%
4.08%

10%

4.57%

3.14%

0%

1995

1996

1997

~n ansamblu, ponderea datoriilor `n totalul pasivului nu ar trebui s\

`ngrijoreze conducerea `ntreprinderii, `ns\ ]innd cont c\ aceste datorii sunt pe
termen scurt, ar fi necesar de studiat situa]ia trezoreriei nete, reprezentat\ de
diferen]a dintre Fondul de Rulment [i Necesarul de Fond de Rulment.
INDICATORI

1995

1996

Fondul de rulment

15,218,579

19,139,091

22,815,674

Necesarul de fond de rulment

17,044,949

22,365,663

27,299,943

-1,826,370

-3,226,572

-4,484,269

Trezoreria neta

1997

Dup\ cum se observ\, `n to]i cei trei ani fondul de rulment este pozitiv,
ceea ce reflect\ faptul c\ `ntreprinderea este capabil\ s\-[i finan]eze integral
activele imobilizate din capitalurile proprii, ba chiar [i o parte din activele
circulante. ~ns\ necesarul de fond de rulment care are un caracter permanent
datorit\ nevoii re`nnoirii continue a stocurilor sau finan]\rii imobiliz\rii de fonduri
corespunz\toare crean]elor de primit din partea clien]ilor dep\[e[te `n aceast\
perioad\ fondul de rulment, rezultnd o trezorerie net\ negativ\. Acest lucru
semnific\ faptul c\ `ntreprinderea este dependent\ de resursele sale financiare pe
termen scurt. Aceast\ situa]ie de dependen]\ sau tensiune asupra trezoreriei
eviden]iaz\ faptul c\ lichidit\]ile sunt insuficiente pentru a permite rambursarea
datoriilor pe termen scurt. Men]inerea resurselor de trezorerie apare ca o
constrngere impus\ `ntreprinderii [i limiteaz\ autonomia financiar\ pe termen
scurt. Dar dac\ trezoreria net\ negativ\ exprim\ o cert\ dependen]\ financiar\, ea
nu trebuie s\ fie interpretat\ imediat ca un simptom de insolvabilitate.
Pagina 72

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

Se poate remarca `ns\ faptul c\ din 1995 pn\ `n 1997 se men]ine acest
deficit al trezoreriei nete, tensiune care a crescut de la 1,8 mld lei `n 1995 la 4,5
mld lei `n 1997. Trezoreria negativ\ timp de mai mul]i ani poate atrage dup\ sine
efecte nefavorabile precum costurile suplimentare la cheltuielile cu dobnzile.
Putem calcula costul dobnzilor raportndu-le la valoarea creditelor contractate.
INDICATORI
Dobanzi (mii lei)
Credite bancare pe termen scurt
(mii lei)
Costul mediu al datoriei

1995

1996

1997

1,936,193
4,592,157

2,418,159
6,413,948

5,009,326
4,928,993

42.16%

37.70%

101.63%

7.2.2 Costul capitalurilor

Costul capitalurilor este compus din costul datoriilor [i costul capitalurilor
proprii pe care le vom calcula `n continuare.
a) Costul datoriilor se determin\ lund `n considerare doar posturile din
bilan] purt\toare de costuri, `n cazul nostru fiind creditele pe termen
scurt. Dac\ ]inem cont [i de faptul c\ `ntreprinderea beneficiaz\ [i de o
economie fiscal\ vom avea:
K DAT

DOB (1 )
* 100
CR / TS

Unde =cota de impozit pe profit= 38%.

K DAT / 97

5009326000(1 38%)
* 100 63%
4928993000

b) Costul capitalurilor proprii se poate determina ]innd cont de mai

multe aspecte:
1. dac\ se poate calcula o rat\ medie de cre[tere a dividendelor (g)
prin intermediul evolu]iei trecute a remuner\rii capitalurilor
ac]ionarilor:
Anul
1994
1995
1996
1997

Div/ac]iune
14,56
36,22
56,74
28,58

Varia]ia absolut\
+21,66
+20,52
-28,16

148,76% 56,65% 49,62%

52%
3
Pagina 73

Varia]ia relativ\
148,76%
56,65%
-49,62%

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

Costul capitalurior proprii va fi:

Unde DIV1 este dividendul pe ac]iune `n anul urm\tor, iar P 0 pre]ul ac]iunii
`n anul curent. Costul capitalurilor proprii pe 1997 este:

DIV98
15,36
g
* 100 52% 53,2%
P97
1290 DIV1
K CPR
g
P0
2. dac\ vom calcula costul capitalurior proprii ]innd cont de profitul
net pe ac]iune (EPS) raportat la pre]ul unei ac]iuni pe pia]\
(reflectnd a[tept\rile ac]ionarilor privind activitatea viitoare a
societ\]ii) vom ob]ine:

K CPR / 97

K CPR

EPS
1
80,78

6,2%
P
PER 1290

Costul total al capitalurilor se determin\ ca un cost mediu ponderat:

CMPC K CPR

CPR
DAT
K DAT
CPR DAT
CPR DAT

Avnd `n vedere cele dou\ posibilit\]i de calcul a costului capitalurilor

proprii vom avea dou\ valori diferite a costului total al capitalului. Fie CMPC 1
costul total al capitalului `n cazul `n care costul capitalurilor proprii se determin\
prin intermediul ratei medii de cre[tere a dividendului iar CMPC 2 `n cel de-al
doilea caz. Astfel vom ob]ine:
CMPC1 53,2% *

CMPC 2 6,2% *

109699974000
4928993000
63% *
53,6%
1146289670 00
1146289670 00

109699974000
4928993000
63% *
8,64%
1146289670 00
1146289670 00

Dintre cele dou\ m\rimi ale CMPC (53,6% [i 8,64%) cea mai aproape de
realitate pare a fi cea calculat\ `n cazul 2 [i aceasta pentru c\ prima metod\ de
calcul a costurilor capitalurior proprii are cteva dezavantaje:
nu putem calcula rata de cre[tere a dividendelor aplicnd varia]ia
relativ\ de la an la an pentru c\ aceasta nu este corespunz\toare cu
realitatea, mai ales c\ `n ultimul an s-a `nregistrat o sc\dere foarte mare
a dividendului pe ac]iune;
mai elocvent\ ar fi determianrea unei rate a cre[terii dividendelor lund
`n calcul evolu]ia viitoare a beneficiilor distribuite, `ns\ dat\ fiind
incertitudinea reac]iei pie]ei la oferta de produse a `ntreprinderii deci, la
o m\rime concret\ a `ncas\rilor, nu putem [ti exact cum vor evolua pe
viitor dividendele (`ntreprinderea nu duce nici o politic\ de dividend
constant sau de cre[tere, ci acesta este acordat ac]ionarilor `n func]ie
de profitul `ncasat, societatea nefiind obligat\ s\ pl\teasc\ o sum\ fix\).

Pagina 74

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

Deci, valoarea relativ\ de 8,64% a costului mediu ponderat al capitalurilor

este foarte mic\ reflectnd faptul c\ societatea nu suport\ cheltuieli de finan]are
prea mari pentru c\:
dividendele distribuite sunt mici `n compara]ie cu capitalurile proprii
investite;
de[i costul datoriilor este foarte ridicat (63%) acestea de]in o pondere
infim\ `n totalul capitalurilor investite determinnd o atenuare a
efectului nefavorabil al costului dobnzilor.

Pagina 75

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

7.2.3 Efectul de prghie [i performan]ele financiare

Problemele prezentate `n capitolul 5 Influen]a structurii capitalurilor
asupra performan]elor financiare ale `ntreprinderii le vom exemplifica `n
continuare `n cazul SC Compa SA Sibiu. Apelnd la datele din bilan] [i contul de
profit [i pierdere al acestei `ntreprinderi putem calcula o serie de indicatori prin
care se poate eviden]ia corela]ia dintre rezultatele ob]inute de firm\ [i resursele
alocate ca `n tabelul de mai jos:
INDICATORI
Rata rentabilitatii economice 1
(EBIT/ACTIV)
Rata rentabilitatii economice 2
EBIT/(CPR+CREDITE/TS)
Rotatia activelor (rotatii)
(CA/ACTIV)
Grad de indatorare
(DAT/CPR)
Rata dobanzii
(DOB/CREDITE/TS)
Rata rentabilitatii financiare
(PROFIT NET/CPR)

1995

1996

1997

10.77%

15.08%

10.64%

12.58%

19.38%

14.58%

0.81

1.18

1.47

22.66%

36.34%

42.80%

42.16%

37.70%

101.63%

7.92%

11.22%

5.46%

Dup\ cum se observ\, activitatea firmei studiate se caracterizeaz\ printr-o

evolu]ie destul de oscilant\ reflecatt\ prin rata rentabilit\]ii economice care a
cunoscut o cre[tere `n 1996 fa]\ de 1995 de la 10,7% la 15%, pentru ca `n 1997
s\ scad\ la 10,63%.
Sc\derea rentabilit\]ii economice nu trebuie v\zut\ neap\rat ca un efect
negativ, dat fiind faptul c\ `ntreprinderea a realizat investi]ii `n 1997, crescnd
astfel activele economice, iar adaptarea produc]iei fiind influen]at\ att de
modernizarea tehnic\ [i tehnologic\ dar [i de sc\derea cererii de produse pe pia]\.
O problem\ foarte important\ ce ar trebui s\ `ngrijoreze firma este reducerea ratei
rentabilit\]ii financiare care a oscilat `n perioada analizat\ de la 7,9% `n 1995,
11,2% `n 1996 la numai 5,4% `n 1997. Cauzele acestei reduceri a rentabilit\]ii
financiare pot fi eviden]iate prin corela]ia dintre rentabilitatea financiar\,
rentabilitatea economic\, efectul de prghie [i efectul fiscalit\]ii.
Rfin=[Rec+(Rec-RDAT)*DAT/CPR](1-)
Din datele din tabel putem observa c\ `n to]i cei trei ani rata dobnzii a fost
cu mult mai mare dect rata rentabilit\]ii economice. Rezultatul contract\rii
creditelor pe termen scurt a avut efect de m\ciuc\ asupra rentabilit\]ii financiare,
eviden]iat `n tabelul de mai jos.
ANI
Rata rentabilitatii financiare
Rata rentabilitatii economice
Pagina 76

1995 1996
7.9% 11.2%
12.6% 19.4%

1997
5.4%
14.6%

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

Rata dobanzii
Efectul de maciuca

42.2% 37.7% 101.6%

-1.5% -1.3%
-4.0%

Sc\derea rentabilit\]ii financiare datorate efectului de m\ciuc\ are drept

cauz\ primar\ `nregistrarea unei sc\deri drastice a vnz\rilor efective, comparativ
cu cele previzionate care s\ asigure un profit ridicat, ce ar fi determinat cre[terea
rentabilit\]ii economice superioar\ ratei dobnzii. Tot ca aspect nefavorabil se
poate considera [i cre[terea ratei infla]iei care a determinat m\rirea costurilor cu
dobnzile.

7.2.4 Rata cre[terii suportabil\ [i previzionat\

Pentru anul 1998, managementul firmei [i-a propus o cre[tere a produc]iei
societ\]ii cu 3-5%. Acest lucru va determina implicit o cre[tere a NFR-ului (`n
principal a stocurilor). Pentru a studia dac\ societatea duce o politic\ realist\, care
nu va afecta stanilitatea sa financiar\, vom calcula o rat\ a cre[terii economice
suportabil\ de c\tre firm\. Considernd c\ societatea COMPA nu va mai contracta
noi credite (adic\ structura sa financiar\ nu va suporta modific\ri `n valori relative),
singurele surse de finan]are ale cre[terii economice le vor reprezenta sursele
proprii, adic\ profitul net reinvestit, cel alocat fondului de dezvoltare `n valoare de
2.703.681.000 lei. Deci rata cre[terii economice va putea evolua direct
propor]ional cu cre[terea mijloacelor de finan]are.
Fie r= rata cre[terii economice, R = rata profitului reinvestit [i CPR =
capitaluri proprii. Vom avea:

CPR CPR98 CPR97 Pr ofit _ reinvestit _ in _ 98

CPR97
CPR97
CPR97

R net 97
R R fin 97
CPR97
Pentru a eviden]ia mai bine elementele ce pot fi influen]ate pentru a cre[te
r, vom descompune rata rentabilit\]ii financiare:
Pr ofit _ net
CA
ACTIV
R fin
*
*

CA
ACTIV CPR
r

r R*

Pr ofit _ net
CA
*
CA
ACTIV

Din calcule vom ob]ine:

DAT

* 1

CPR

r=0,45*2,6%*1,47*(1+42,8%)=2,45%

Pagina 77

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

Deci, `n condi]iile men]inerii structurii financiare din anul precedent, rata

cre[terii suportabile de firm\ este de 2,45% comparativ cu 3-5% rata cre[terii
propuse. ~n concluzie cre[terea economic\ ar putea fi sus]inut\ prin cre[terea
elementelor sale componente:
cre[terea rota]iei activelor, prin scurtarea ciclului de produc]ie. Acest
lucru este posibil `n cazul `n care investi]iile ar degaja un randament
crescut.
Cre[terea rentabilit\]ii comerciale prin cre[terea marjei de profit (m\rirea
pre]urilor `ns\ f\r\ a determina sc\derea cererii de produse).
Cre[terea ratei de `ndatorare (DAT/CPR), ceea ce va determina
modificarea structurii financiare. ~ntruct celelalte elemente sunt destul
de incerte, [i dac\ ar fi posibil men]inerea nivelului acestora, putem
calcula noul nivel de `ndatorare. Dac\ rata cre[terii economice propus\
de `ntreprindere este de 3%, atunci gradul de `ndatorare ar trebui s\ fie
0,74 , adic\ datoriile pe 1998 s-ar ridica la 81.177.980.000 lei fa]\ de
46.953.972.000 lei ct au fost datoriile `n 1997.
Posibilit\]ile societ\]ii sunt urm\toarele:
1. Cre[terea datoriilor fa]\ de furnizori cu condi]ia ob]inerii unor termene
de plat\ mai lungi, astfel `nct exigibilitatea acestora s\ dep\[easc\
lichiditatea stocurilor;
2. Celelalte surse de finan]are stabile pe termen scurt (pasive stabile)
constnd din plata amnat\ a im[pozitelor, taxelor, datoriilor fa]\ de
salaria]i, posturile de clien]i creditori pot fi [i ele utile dar nu pot cre[te
prea mult. De exemplu impozitele fa]\ de Bugetul de Stat presupun
rambursarea la timp a acestora `ntruct `ntrzierile se penalizeaz\
crescnd astfel costurile firmei.
3. Creditele bancare trebuie studiate cu mare aten]ie mai ales prin prisma
exigibilit\]ii corelat\ cu cheltuielile privind contractarea de credite
(dobnzi, comisioane [i alte cheltuieli aferente). Dat\ fiind instabilitatea
economic\, infla]ia galopant\ precum [i condi]iile severe impuse de
b\nci, creditele pe termen lung nu sunt rentabile, iar majoritatea
`ntreprinderilor `ncearc\ s\ le evite. De aceea firmele apeleaz\ la credite
pe termen scurt pentru a-[i acoperi golurile temporare de trezorerie.
~ns\ cre[terea datoriei pe 1998 fa]\ de 1997 este imposibil de realizat
`n procent de 73%, deci ar trebui s\ se realizeze o cre[tere combinat\
sau o cre[tere simultan\ a tuturor elementelor ce determin\ indicatorul
cre[tere economic\: marja profitului, rota]ia activelor [i rata `ndator\rii.

7.3 Concluzii [i recomand\ri privind activitatea financiar\ la nivelul `ntreprinderii

Pagina 78

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

Privind echilibrul financiar (solvabilitatea firmei), analiznd autonomia

finaciar\ a societ\]ii putem concluziona urm\toarele:
Pe termen lung, situa]ia `ntreprinderii se poate aprecia ca fiind
favorabil\ `ntruct sursele permanente sunt compuse numai din
capitaluri proprii, iar ponderea acestora dep\[e[te 70% din total pasiv `n
perioada analizat\. Deci societatea se caracterizeaz\ prin stabilitate
financiar\ pe termen lung. Aceasta nu a contractat datorii pe termen
lung sau mediu [i pe bun\ dreptate `ntruct condi]iile economice [i
financiare la nivel macro (`n primul rnd cre[terea ratei dobnzii datorit\
inflatiei galopante).
Pe termen scurt fondul de rulment este pozitiv `n to]i ace[ti ani
`nregistrndu-se astfel un excedent de lichidit\]i poten]iale pe termen
scurt fa]\ de exigibilitatea datoriilor pe termen scurt, `ntreprinderea
avnd o situa]ie favorabila\ `n termeni de solvabilitate pentru c\ este `n
m\sur\ s\ fac\ fa]\ obliga]iilor la scaden]\ (sau a unei p\r]i importante din
acestea). ~ns\ este important de remarcat c\ nevoia de fond de rulment
care are un caracter permanent dep\[e[te fondul de rulment crend o
situa]ie nu tocmai bun\ pentru trezoreria net\ care este negativ\ pe toat\
periada [i necesit\ o finan[are a nevoilor permanente de exploatare din
credite bancare pe termen scurt. Deci societatea este dependent\ de
sursele de finan]are pe termen scurt atrase din exterior, lucru care
afecteaz\ negativ stabilitatea financiar\ pe termen scurt a `ntreprinderii.
Cum fondul de rulment este mai mic dect necesarul de fond de
rulment putem trage concluzia c\ societatea COMPA SIBIU a adoptat o
strategie de risc privind finan]area nevoilor sale permanente din credite
pe termen scurt, `nc\lcnd astfel legea echilibrului minim (armonizarea
lichiodit\]ii posturilor de activ cu exigibilitatea posturilor de pasiv).
Conform datelor din tabel avem:
Ratele lichidit\]ii

1995

1996

1997

Rata lichidit\]ii generale

(Active circulante/Datorii pe termen
scurt)

1,73

1,51

1,48

Rata lichidit\]ii restrnse

0,97

0,89

0,86

0,13

0,08

0,01

(Crean]e+Disponibilit\]i)/Datorii pe
termen scurt
Rata lichidit\]ii imediate
(Disponibilit\]i/Datorii pe termen scurt)
Studiind primele dou\ rate (Rata lichidit\]ii generale [i Rata lichidit\]ii
restrnse), la prima vedere situa]ia `ntreprinderii este surpeinz\tor de bun\ de[i
aceste rate au suferit sc\deri `n perioada analizat\: Rata lichidit\]ii generale a
sc\zut de la 1,73 `n 1995 la 1,48 `n 1997 iar Rata lichidit\]ii restrnse de la 0,97
Pagina 79

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

`n 1995 la 0,86 `n 1997. ~ns\ analiznd cea de-a treia rat\, Rata lichidit\]ii
imediate putem observa c\ aceasta are valori extrem de reduse, sc\znd
vertiginos de la 0,13 `n 1995 la 0,01 `n 1997. Aceasta `nseamn\ c\ `ntreprinderea
se bazeaz\ foarte mult pe `ncas\rile din vnz\ri (lichiditatea stocuriilor de produse
finite [i ob]inerea de cash), precum [i pe `ncasareaa crean]elor de la clien]ii s\i.
Deci, acum ar fi potrivit\ compararea vitezei de rota]ie a stocurilor [i a crean]elor
cu viteza de rota]ie a datoriilor de exploatare.
zile CA
Indicatori

1995

1996

1997

Viteza de rota]ie a stocurilor

62,4

51

46,2

Viteza de rota]ie a crean]elor

69,8

66

63,2

Viteza de rota]ie a datoriilor de exploatare

64,4

67,9

66,3

Dup\ cum se observ\ din datele de mai sus, viteza de rota]ie a datoriilor de
exploatare este `n general destul de mic\ (ceva mai mult de dou\ luni), iar vitezele
de rota]ie a activelor circulate, stocuri [i crean]e, sunt `n cre[tere (stocurile de la
dou\ luni `n 1995 la 1,5 luni `n 1997, iar crean]ele de la 70 de zile la 63,2 zile `n
perioada 1995-1997). Totu[i `ntreprinderea nu-[i poate finan]a att stocurile ct [i
crean]ele prin amnarea pl\]ii datoriilor de exploatare, fiiind nevoit\ s\ [i le acopere
cu credite pe termen scurt (lucru eviden]iat [i prin trezoreria net\ negativ\.
Deci un punct slab al societ\]ii este finan]area nevoilor sale permanente de
exploatare din credite pe termen scurt, lucru care poate afecta solvabilitatea
`ntreprinderii mai trziu datorit\ lipsei de lichidit\]i.
Performan]ele economico financiare ale `ntreprinderii
Dup\ cum am mai ar\tat rata rentabiliat\]ii economice a societ\]ii este
inferioar\ ratei dobnzii, afectnd negativ rata rentabilit\]ii financiare.
ANI
Rata rentabilitatii financiare
Rata rentabilitatii economice
Rata dobanzii
Efectul de maciuca

1995 1996
1997
7.9% 11.2%
5.4%
12.6% 19.4% 14.6%
42.2% 37.7% 101.6%
-1.5% -1.3%
-4.0%

Putem remarca faptul c\ pe perioada analizat\, de[i levierul a sc\zut de la

5% `n 1995 la 4,4% `n 1997, efectul nefavorabil al `ndator\rii a crescut `ntruct:
A sc\zut volumul vnz\rilor previzionate, iar rat rentabilit\[ii economice a
`nregistrat valori destul de sc\zute;

Pagina 80

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

Au crescut cheltuielile cu dobnzile datorit\ permanentiz\rii golurilor de

trezorerie [i a cre[terii infla]iei.
Mai putem observa c\ rata rentabilit\]ii financiare variaz\ de la an la an
lucru care duce la m\rirea riscului financiar. Vom calcula `n continuare dispersia [i
abaterea medie p\tratic\ pentru a eviden]ia mai bine riscul financiar.
Fie R*fin=rata medie a rentabilit\]ii financiare pe perioada 1995-1997
iar 2=dispersia, [i = abaterea medie p\tratic\.
3

fin

R
t 1

fin _ t

t 1

fin _ t

7,9% 11,2% 5,4%

8,16%
3

R * fin

5,64

=2,37%
Deci rata rentabilit\]ii financiare poate varia cu 2,37% `n plus sau `n minus,
risc destul de mare ]innd cont c\ valoarea medie a rentabilit\]ii financiare este de
numai 8,16%.
Posibilit\]ile viitoare de dezvoltare ale `ntreprinderii
Pe perioada 1998-2000 conducerea firmei a planificat cre[terea produc]iei
cu 3-5% rata a cre[terii economice propus\ ce poate fi comparat\ cu rata cre[terii
economice suportabil\ de `ntreprindere. Rata cre[terii economice suportabile =
2,45% < 3% = rata minim\ a cre[terii economice planificat\.
Cre[terea economic\ nu va influen[a negativ solvabilitatea `ntreprinderii `n
cazul `n care firma p\strndu-[i vechea structur\ financiar\ va fi capabil\ s\ `[i
creasc\ marja profitului [i/sau s\ `[i reduc\ ciclul de produc]ie prin cre[terea rota]iei
activelor. ~ns\ pentru a demara cre[terea economic\, societatea trebuie s\ `[i
finan]eze cre[terea nevoii de fond de rulment care este acoperit\ `ntr-o oarecare
m\sur\ din credite pe termen scurt. Contractarea unor noi datorii bancare pe
termen scurt va deteriora [i mai mult situa]ia trezoreriei nete astfel c\ societatea
are dou\ posibilit\]i:
S\-[i finan]eze nevoile permanente prin alocarea de fonduri proprii
(profit reinvestit [i amortizare), neglijndu-[i astfel investi]iile privind
modernizarea [i retehnologizarea activelor.
S\-[i procure `n condi]ii mai avantajoase surse externe prin emisiune
de titluri de valoare, ac]iuni sau obliga]iuni.
Pagina 81

Studiu privind structura financiar\ a `ntreprinderii [i c\i de `mbun\t\]ire a

flexibilit\]ii acesteia

}innd cont de perspectivele de lung\ durat\ ale societ\]ii, privind

dezvoltarea activit\]ii sale (ne referim la crearea unei societ\]i mixte cu firma
german\ Krupp, asocieri cu alte firme str\ine, contactarea de noi clien]i cu situa]ie
solid\ DAEWOO), emisiune de titluri pe pia]a intern\ sau extern\ constituie o cale
de a scoate societatea din impas pentru acoperirea golului persistent al;
trezoreriei nete, finan]area nevoilor permanente de exploatare precum [i
cre[terea economic\ viitoare.
Optimizarea flexibilit\]ii financiare
~n aceast\ privin]\ firma se confrunt\ cu dificult\]i la nivelul creditelor pe
termen scurt, o nou\ contractare de credite afectndu-I [i mai mult situa]ia prin
cre[terea cheltuielilor cu dobnzile. Deci solu]ia emisiunii de obliga]iuni apare
astfel nepotrivit\ din dou\ motive:
1. I-ar cre[te gradul de `ndatorare, marcndu-I flexibilitatea financiar\,
reducndu-I accesul la credite. Situa]ia este complex\ pentru c\ la un
grad mai ridicat de `ndatorare, `n caz de criz\ economic\ sau
oportunitate strategic\ sau de investi]ii, societatea se va vedea `nl\turat\
de concuren]\;
2. Deficitul bugetar al statului este cel de-al doilea motiv, `ntruct prin
politica dus\ de stat o nou\ emisiune de bonuri de tezaur sau obliga]iuni
de stat, care au o rat\ a dobnzii net superioar\ celei ce ar putea fi
oferit\ de `ntreprindere, ar periclita succesul unei emisiuni de
obliga]iuni a firmei
~n cazul emisiunii de ac]iuni, solu]ie mai prudent\ din punct de vedere
financiar, flexibilitatea financiar\ a societ\]ii va fi p\strat\, chiar va cre[te cu
propor]ia `n care va cre[te [i capitalul social. A[tept\rile ac]ionarilor `n leg\tur\ cu
viitorul firmei sunt destul de optimiste, dat fiind faptul c\ ac]iunile societ\]ii sunt
cotate peste valoarea nominal\ de 1000 lei adic\ la peste 1200 lei pe ac]iune.
O bun\ publicitate a societ\]ii [i o prezentare a perspectivelor sale de
dezvoltare `n urma asocierii cu partenerii straini iar putea crea condi]iile de
emisiune de ac]iuni att pe pia]a intern\ ct [i `n exterior.
F\r\ a avea preten]ia descoperirii tuturor meandrelor managementului
financiar la nivelul firmei `n ceea ce prive[te armonizarea structurii financiare cu
mediul economic din care aceasta face parte, demersul pe care mi l-am propus
se opre[te aici [i `n acela[i timp tot de aici `ncepe o nou\ descoperire a finan]elor
`ntreprinderii [i, de ce nu, a flexibilit\]ii sale financiare..

Pagina 82