Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Structura urbana- totalitatea rel.ce se stabilesc in terit. urban intre elem. constitutive ale org.
urban.
aria de interes a limitei-determinata de de obiectivul limitei (scopul)-reprezinta coerenta/lipsa de
coerenta a sistemului
Exista o coerenta si la nivel grafic
daca dantelarea este perfecta => exista o stare de coerenta minima
limite care prin procedeul de definire evidentiaza niste arii de competenta care influenteaza
foarte mult.
Aria de interes (a limitei) este dependenta de centru
Unitati de echipament
- variantele de dezvoltare reprez. o imagine intuitiva cu privire la posibil. de dezv. ale orasului,
sa se verifice coerenta lor, sa se cuantifice elementele care sunt supuse procesului de analiza
comparativa;
- variantele de dezvoltare, verificare cu modele matematice, sunt supuse procesului de decizie;
3.
elem. de cadru urban transpun in teritoriul urban sist. de activ. urbane, se constituie cu o anumita config. a spatiului
in rap. cu activ. pe care le inglobeaza, cu conditiile si nevoile ambientale; sp. aferent unei activit. este deci o
adecvare coresp. a sp.
Adaptarea spatiala nu este numai functionala, ci si sociala, econom., biol. in plan spatioreceptor (?) se exercita nevoia estetica, etica psihol.nevoia de ambient- impune calit.
complexa a sp. urban ca factor in formarea si definirea unui comport. (?)
ambianta- (mediu fizic/moral/social in care se afla cineva ) este proprie sp. urban care este
creeat prin exercitarea functiunii si subliniaza suplimentar un mod subiectiv de intelegere a sp.
Urban.
str. sp. urban=exprimarea fizica a struct. functionale si a contextului social/uman in care se
constituie. raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin interm. str. funct., si direct unui
ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psiho-social.
Daca cele doua trasaturi nu se exprima, complementar, apre starea de insuficienta (potrivire
intre functie si ambianta, luata ca forma); sunt cazuri cand functia este inclusa artificial unor
spatii neutre; o alta conditiona a spatiului urban este de natura temporala, ea trebuie sa
corespunda in timp.
Structura spatiala urbana raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin intermediul structurii
functionale, si indiredct unui ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psihosociale in
timp.
Cadrul urban- se realizeaza printr-o acumulare spatiala care are la baza asocierea de sp.
urbane-condusa de o legitate care serveste atat intereselor obiect. de prelucrare a spatiului cat
si intereselor subiective (omul-producator si beneficiar)
4. Aditionalul in restructurarea urbana
actiunile de (re) structurare sunt actiuni de (re)ordonare a elementelor intr-un sistem.
sprijinindu-se pe zonificarea multifunctionala, procesul de restructurare pretinde introducerea
integrarii ca mijloc de organizare a vietii in cadrul urban.
ADITIONAL- orice aport constitutiv care apare la nivelul structurii functionale sau configurative,
in urma operatiei de modernizare, mai ales in urma constructiei urbane.
aditionalul este situat distinct fata de existent in organismul urban restructurat se
concretizeaza cantitativ si calitativ (in sine sau in raport cu existentul)
aditionalul este un subsistem; organizarea este influentata de pozitia in teritoriu astfel:
- CENTRAL-un nou ansamblu central;
- PERIFERIC- zona marginla restructurata;
- ADIACENT-PERIMETRAL-cartier care se realizeaza in continuarea perimetrului construit;
- EXPERIMENTAL- cartier aparte (platforma industriala in afara existentului)
Zonificare in acceptul de astazi, stare de cooperare a act.-integrare; produs struct. al
suprapunerii si intrepatrunderii (pana la integrare) a diferitelor tipuri de elem. de
viata urbana, ceea ce nu infirma notiunea de ordine
5. Abordarea complexa, filosofico-analitica a restructurarii urbane
1. Abordarea operational-analitica; determina functional solutia, pornind de la existent si
folosind experienta drept model ; este incompleta, deoarece renovarea (parte a
restructurarii) se sprijina pe obiective care nu sunt definite rigid, nu sunt determinate clar si
aceasta din cauza imposibilitatii de a cunoaste modul in care se va desfasura existenta
urbana viitoare.
2. Abordarea filosofica- restruct. trebuie sa realizeza un echilibru intre valorle materiale si
cele spirituale, umaniste; problema calitatii vietii, in cadrul procesului de modernizare, o
atrage dupa sine pe cea a calit. omului, ceea ce implica completarea metodologiei analitice
opaerationale cu o metoda filosofica; apare, in plus, problema abordarii etice
3. Abordarea etica- se refera la atitudinea organelor de decizie si proiectare care sunt
obligate sa ia in considerare necesiatile reale ale societatii, sa nu impuna o solutie straina
de spiritul locului si al oamenilor; arhitectii au o responsabilitate deosebita pe linia intelegerii
societatii existente. ; este un aspect al politicii urbane
apar mai multe probleme: echilibrul centru-periferie , utilizarea terenului, centrul raportat la
populatie
modernizarea este dependenta de nevoile populatiei studiul de urbanism trebuie sa cuprinda
un studiu asupra populatiei.
motivatiile restructurarii sunt: reevaluarea istorica, arhitecturala, arheol., artistica; utilizarea
insuficienta a terit.; necesit. imbunat. cond. de viata
actiunile de restructurare- sunt actiuni de reordonare a elem. intr-un sistem, sprijinindu-se pe
integrare ca mijloc de reorg. a vietii in cadrul urban.
6. Analiza matriciala-instrument de lucru in studiul de structura urbana
(Principiul de functionare/continut/situatie)
- in urbanismul functionalist principiul separarii/zonificarii functionale;
- in ubanismul modern princ. separarii intre activitati;
- ORASUL:- sistem complex;
- cresterea structurala nu doar in marime, ci si in complexitatea rel. dintre parti.
- ANALIZA MATRICIALA analiza sistemica a orasului d.p.d.v. al sistematizarii
(sistematizare:
ansamblul de marimi tehnice economice si legislative relative la spatiile de locuit, la
desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a materialelor, care se iau in
scopul asigurarii unor cond. de viata optime;
ramura a urbanismului care se ocupa cu proiectarea si reorg. stiintifica a asez. urbane si
rura
B. MATRICEA NEPATRATICA:
- rel. intre activitati si zone operationale (din teritoriu) spatii;
A,B,C,D, - activitati; 1,2,3,4, - spatii.
ce fel de activitati pot pune in spatiul x? unde pot pune spatiul B?
(simboluri +, - compatibile sau incompatibile)
evidentiaza adaptarea spatiului la activ. resp.: adaptarea ideii la spatiu; adaptarea spatiului la
idee; adapt. functiunii. la spatiu; adpt. spatiului la functiune; adapt. activ. la spatiu; adapt.
spatiului la activ.
SITUATIE: mobilul uman: subiectiv / obiectiv => pretinde o activitate .
ACTIVIT. DE MUNCA obiective
-
Mobilul meu este obiectiv pt. ca impune o activ. pe care vreau sa o desf.;
Mob. meu este subiectiv pt ca impune altor oameni o activ.
OBS. pe baza matricei structurii urbane se poate intocmi o reprez. simplificata (grafica) a sist.
urban.
7. Cerinta functionala si echilibrul organismului urban- situatii caracteristice
functia-trebuie inteleasa ca producatoare a unei proprietati intr-un sistem si ca rezultand dintr-o
anumita caracteristica a sistemului respectiv. Astfel rezulta cerinta functionala
functionalitatea- capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare); de pastrare a
trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege trasatura care contribuie la mentinerea starii
sitemului respectiv, indiferent daca aceasta convine sau nu)
cerinta functionala implica, in realitate, atat mentinerea dar si modificarea unei functii. modul
de interpretare a cerintelor functionale se transporta, impunandu-si consecintele, la nivelul
cadrului urban si al culturii urbane.
cercetarea interdisciplinara sporeste sansele sesizarii corecte a starilor, oferind camp deschis
cerintelor functionale reale (in sensul depistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in
contextul existent si posibil in viitor)
ea apare intr-un anumit terit. urban si rezulta din starea acelui teritoriu. Ea nu poate fi impusa
terit. printr-o simpla decizie, deoarece:
- ca ipostaza a mobilului urban angajta in dezv. organismului urb., c.f. este si un produs al
starii de echilibru a sistemului de elem. de viata urbana, semnaland o iminenta modificare a
echilibrului intr-o anumita directie. ;
- desi cerinta functionala apare in cadrul elem. de viata urbana determinate functional, ea
opereaza prin intermediul elem. de viata urbana determinate functional-ambiental si vizeaza
cadrul urban;
cerinta functionala are un caracter activ
echilibrul organismului urban- superficial, prin pastrarea fortata a unei trasaturi; intrega
activitate de sistemat. conduce dezbateri pt. pastrarea unor astfel de trasat . pozitive sau pt.
introducerea unora noi, deci modificarea unor functii; pot aparea posibile erori in cursul dezv.
urbane, datorita unei cunoasteri superficiale a aspectelor ext. ale faptelor si starilor. rez. decizii
care cauta EFECTUL si nu CAUZA; prezenta artificiala a unor stari care nu mai corespund (ex:
spatiul urban pietonal intr-o zona urbana de mare interes zona NV a Pietei Unirii).
pot fi cerinte functionale:
CENTRIPETE: care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o
reasezare a alem. sale
CENTRIFUGE: care tind in afara sistemului, propunand o extindere a acestuia, prin
acapararea de noi elem. sau prin integrarea cu un alt sistem. integrarea la niv. vietii urbane,
a unor sist. existnte, impune modif. structurii funct.-rez. restructurarea - apare cand
satissatisfacerea problemei se poate face in afara sist. respectiv-rez. ca sist. respectiv
dispare, nu mai are nici o valoare.
CENTRIF.-CENTRIPETE- traieste in afara sist., dar se intoarce in centrul lui
cladire cu val. f.
elem. adus in sist. sp. din centru (el se poate percepe din centru, prin
reconsid. compozitiei centrale care sa permita perceperea elem. direct din
piata
cerinta functionala tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii existente sau spre introducerea
si antrenarea unor functii noi pt sitemul/ zona respectiv(a).
In realitatea urbana se constata un proces de evolutie a cerintei functionale de la formare pana
la afirmare
trebuie evitata faza brutala-sa se asigure o evolutie fireasca, prin introducerea treptata a
procesului reformativ
cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban, prin
intermediul unei reorientari a functiei, a unuia sau a mai multor elem. ale sist. respectiv.
8. Categorii de modele utilizate in sistematizare in raport cu gradul de generalitate si
scopul utilizarii lor.
grad de generalitate
1. in funct. de intinderea modelului M. SPECIFIC; M. GENERAL
2. in funct. de profunzimea modelelor M. GLOBAL; M. PARTIAL-orizontal si vertical
Ex.: o localitate poate fi reprezentata prin PUG(schita de sistem) care reflecta caract. global;
insotit si de un plan de traficcaract. partial-vert.
in tema-program- studiul M. GLOBAL; studiul M. PARTIAL; analiza solutiei dpdv cantitativ
si calitativ
raport intre real si UTOPIC
scopul utilizarii modelelor
a.
M. analitic-descriptiv-rol aplicativ, analiza a raportului cauza-efect
b.
M. planificativ- implica factorul politic in teritoriu prin decizie
c.
M. predictiv- ofera o alternativa
d.
M. metodologic- de orientare; de conducere
9. Categorii de modele utilizate in sistematizare, in raport cu continutul, exprimarea si
tipul de valabilitate. exemplificari
1. in raport cu continutul
model formal-se refera la forma (plan, macheta); exprimarea rel. formale
model conceptual- se refera la conceptie; exprimare teoretica si prin schite (ex: orasul
liniar)
model analogic-material: se refera la esenta situatiei; reprezinta o situatie sau un
fenomen (ex. model gravitational)
model urbanistic de indiferenta model matematic-se studiaza un anumit terit. si se
determina curbe pt. fiecare dintre caracteristici. ex: in cazul studilui poluarii se ia in
considerare o curba a dispersarii in teritoriu a noxelor; se unesc punctele cu aceeasi
densitate si se obtine in plan o posibila disp. de org. a terit.
2. in raport cu exprimarea
model iconic- model formal; imagini f. clare
model real-obiectiv-ia in considerare ca model un obiect care exista sau care este
creat in scopul de a fi utilizat (Le Corbusier-Unite dHabitation a Marseille)
m. analitic- foloseste o schema pt. a exprima o situatie(ierarhizare, restrangere); nu
poate fi exhaustiv
m. matematic-reprezentare printr-o formula
m. vorbit-apare probl. limbajului
3. in raport cu tipul de valabilitate
model static- nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece in timp. in urbanismordinul ideal; contemp-BRASILIA
m. de echilibru momentan se bazeaza pe modelul static.; studii in ideea transf. in
crestere si descrestere; se refera la PUD
m. dinamic de comportament- reflecta transformarea
10. Caracteristicile organismului urban si functia prioritara. metode de analiza
ZONA- are
starea existentului
definirea premiselor
(date de tema)
raportare sistemica
analiza valorica
solutia
date externe
14.Coroborarea functionala
Coroborarea schemelor functionale se constituie la nivelul modelului
corespunzator tuturor categoriilor de functiuni din teritoriul afectat.
Coroborarea functionala determina aparitia unei anumite ambiante umane deschizand ciclul de
continua transformare a acesteia de la functia spatiu urban, la comportamentul urban si la o
noua functionalitate.
Ambianta urbana = produs variabil in timp si in spatiu initiat prin coordonarea naturala sau
constienta a tesuturilor de elem. in cadrul structurii urbane.
15.Decizia in abordarea structurii urbane: momente de baza ale deciziei. Exemple .
In cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras se poate intocmi o matrice de crestere pa
baza stabilirii retelei de elemente manifestate si arel;atiilor dintre ele.
norma
realizare
posibilitate
evaluare
necesitate
valoare
Sistemul de elemente de cadru urban este dependent de capacitatea omului de a sesiza mediul
inconjurator.
-functional rasouns la o nevoie
- ca organizare estetica,etica,administrativa.
In planul spatio-perceptiv se exercita nevoia de ambient fata de nevoia existenta din planul
spatio-functional, si fata de nevoia sociala.
In acest context categoria de spatiu urban este insuficienta si apare categoria de ambianta
spatiala urbana.
Nevoia de ambient
impune calitatea complexa a sistemului urban
spatiu de viata organizat multiplu; factori in formarea si definirea comportamentelor.
Ambianta urbana proprie unui spatiu urban este capacitatea de a adanci si sublinia trasaturile
caracteristice ale sistemelor de elementa de cadru urban exprimate.
Structura spatiala urbana:
exprimare fizica a structurii functionale-urbane
exprimare fizica a contextului social-uman in care se constituie
rasounde unui ansamblu de nevoi transpus in mod:
a)indirect prin intermediul sist. functionale urbane.
b)direct unui ansamblu de perceptii/ senzatii considerate ( etice, estetice, psihosociale) in timp.
CADRU URBAN exprimare in planul spatio- perceptiv
a) elemente det. funct. compozitional
-efecte de plastica urbana, de comportament si relatii intre ele.
b)elem. determinate functional (produse de activitati )
c)elemente det. comportament formal
-mijloace de perceptie
-mijloace estetico- formative
-mijloace prin care se asigura coerenta elementelor determinate functional.
17.Densitatea elementelor morfologice
Fiecare textura se caracterizeaza in sine, in raport cu specificul elementelor sale de viata
urbana
printr-o anumita ocupare a terenului, exprimata prin densitatea elem. de viata urbana.
La un anumit palier, elem. de viata urbana ocupa un anumit teritoriu, definind astfel un anumit
grad de ocupare a acestui teritoriu, prin densitatea elementelor de viata urbana. Densitatea
creste cu atat cu cat se refera la un palier de grad inferior
Pe ansamblul sistemului (transpus din retea de relatii, la texturi) prin proiectarea pe un plan
orizontal densitatea elementelor de viata urbana variaza dintr-o portiune in alta a ariei de
extindere a sistemului aglomerari/ rarefieri ale elementelor de viata urbana a caror
configuratie poate fi pusa in evidenta prin marcarea zonei de retea ocupate.
In practica configuratia de aglomerari/ rarefieri ale texturii urbane nu este concentrica (ideal)
cide obicei dispersata in teritoriu.
Aceasta configuratie interpretata ca o radiografie prin compararea ei cu alte date privind
organismul urban diagnostic al alcatuirii urbane, definindu-I o serie de deficiente.
Aglomerarea elementelor de viata urbana = centre de greutate, de interes. Intensitatea
populatiei intr-o zona este direct proportionala cu densitatea populatiei ( in momentul exercitarii
interesului putem distinge densitate diurna/ nocturna / de locuit.
Densitatea elementelor de v.u. caracterizeaza textura dar nu poate fi posibila o comparare intre
diferite texturi urbane ( inseamna ca o textura cu densitate mai mica este mai putin importanta
decat una cu dens. mai mare).
Densitatea elem. de viata urbana activitati + comportamente.
Elemente determinante
activitatea rezidentiala
activitatea direct-productiva
activitatea indirect-productiva
comunicationale
Eficienta de utilizare a teritoriului este un criteriu de judecata a coerentei partiului urbanistic (in
cadrul unui partiu urbanistic privind remodelarea urbana a unei zone de interes istoric)
criteriul de apreciere a coerentei ca obiect cercetat global, ca structura.
- Valorificarea caracteristicilor + pastrarea specificului unei zone
- Mod de tratare nou-vechi
- Ocuparea terenului la nivelul cerintelor actuale
- Asigurarea densitatii de functiuni si optimizarea repartitiei dotarilor
- Salubrizarea totala a zonelor centrale si istorice
- O mai buna circulatie carosabila si pietonala
Este un proces integrator al cercetarii, care impune, prin cumularea unor informatii de natura
foarte diferita, si reductia lor la aspecte esentiale
Prin el insusi un mijloc de verificare al rezultatelor cercetarilor, impunand, prin cumularea
unor informatii de natura foarte diferita si reducerea lor la aspecte esentiale.
PARTIUL URBANISTIC exprimarea complexa a unui model global de organizare a unui
teritoriu urban, precizand localizarea functiunilor, ocuparea si utilizarea terenului conform
premizelor sale de dezvoltare atat in planul cadrului natural cat si in planul cadrului socioeconomic si estetic.
Utilizarea eficienta sau neeficienta a teritoriului unei zone devine caracteristic pentru zona
respectiva alaturi de functia si specificul ei dependenta foarte stransa cu structura urbana.
20. Functionarea organismului urban. Principii, conditionari
Mod de abordare
FORMA = exprimarea functionalitatii; functionalitatea determina forma
Organismul urban functioneaza prin conlucrarea mai multor subsisteme.
Orasul se analizeaza de la detaliu la ansamblu d.p.d.v. al:
-ALCATUIRE
-FUNCTIONARE
-DEZVOLTARE
FORMA
FUNCTIE
FUNCTIONALITATE
FUNCTIONARE
gestionare
planificare
conjunctura
Functie in orice sistem, deci si in organismul urban, are un rol functional care asigura
functionalitatea, prin intermediul activitatii oamenilor. Este exprimarea nevoii ca cerinta
impune o activitate.
Functionalitatea organismul urban (oras, ansamblu, zona) se caracterizeaza in orice moment
al existentei lui, printr-o anumita functionalitate = capacitatea structurii sale de a raspunde unui
complex de nevoi care se manifesta in acel moment, in teritoriu; functionalitatea este rezultanta
unui complex de functiuni; este o caliate a spatiului, o stare a spatiului; un spatiu are o
functionalitate buna sau nu.
Functionarea exercitarea acestei calitati in spatiu sau in context urban; este dependent de
natura procesului si nu de natura calitatii. Este un proces in timp. Exercitarea dreptului la functia
respectiva, printr-o activitate.
Arhitectul gandeste, pe baza unei FUNCTII, o FUNCTIONALITATE nu o FUNCTIONARE.
Functionarea depinde de resursele financiare, de gradul de civilizatie al oamenilor, de
intretinere; ea este influentata de forma.
Functiunea un spatiu este in activitate (ex: functia comerciala, functiunea-rezidentiala; spatiul
magazinului a fost transformat in locuinta).
functie functiune functionalitate functionare.
Mod de abordare
1. Conceptia functionalista explica faptele urbane prin functia lor, prin rolul pe care il joaca in sistemul al
culturii, cum se leaga unele de altele in interiorul sistemului.
SINCRONICA
ef. de concomitenta
SINERGICA
ef. de structuralitate
DIACRONICA
ef. de continuitate
sincretism contopire a unor elemente apartinand domeniilor in arte diferite; reunire a unor
elemente eterogene apartinand unor doctrine filosofice diferite;
- sincronic care exista sau se produc in acelasi timp, in aceeasi peroiada;
- sinergie asociere a mai multor organe sau tesuturi, indeplinirea aceleeasi functii;
diacronic evolutiv, istoric.
21. Grad superior de organizare in procesul de restructurare urbana
restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente la necesitatile noi sau
de introducere si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban => modalitati prin care
relatiile si necesitatile pot fi puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului => sistemul va suferi
modificari in urma aparitiei unor cerinte, rezolvarea acestora avand ca efect funtionarea mai
buna si implicit, un grad de organizare superior.
S-a observat ca nu separarea funtiunilor sta la baza diferentierii lor, ci asocierea lor (de cele
maidiferite compatibilitati).
Deci, o organizare superioara nu inseamna separarea functiunilor si ierarhizarea lor in functie
de ponderea pe care o au, ci tocmai asocierea lor mijloc de coordonare functionala, ceea ce
duce la cresterea interesului fata de sistemul respectiv.
Coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte, in masura in care ea se poate
constitui in termeni de animatie urbana; in planul coroborarii functionale a texturilorde elemente
urbane, apargermenii unei ambiante urbane.
Integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu, se ajunge la ansamblul multifunctional
integrat, ansamblu cu o organizare superioarasi un caracter integrator, iar integrand mai multe
astfel de ansambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie din:
Traseu urban integrator;
-
345 6
3456
12
12
345
1
6
2
psiho-sociale
necesitati de ambianta
ambianta urbana
-locuinta: elem. esential pt definirea calitatii locuitului; celelalte elem contribuie la imbunatatirea
calitatii locuirii
-locuitul: spatiu adecvat; activit.pt care acest spatiu este adecvat; confortul-variabil in timp;
conditionarea unui sp. prin ocupare /folosire /amenajarea lui de catre o colectivitate in rap cu
modul de viata /dezv social-economica /org politica / cond materiale.
-implicare in determinarea strict urbana: rel intre dif. texturi urbane; eficienta de utilizare a terit: *
gradul de ocupare a terit si calit locuirii sunt in rap de interdependenta > imbunatatire
substantiala a calitatii vietii in terit respectiv; *nu impune restrangerea ei la rigiditatea ocuparii
mecanice a terit ci implica folosirea unor criterii de calitate (niv. de viata, calitatea amenajarilor,
a serviciilor, cond de accesibilitate)
-conceptul de locuire: evolutie prin multiplicarea treptata a relatiilor care ocupa un nr mare de
activitati, spatii, informatii, manifestate prin intretaiere.
Prin integrare se asigura o asemenea functionalitate a sist incat dezv fiecarei functii este mult
mai eficienta decat dezv ei separata > pozitiv, datorita relationarii complexe a activitatilor.
vezi tabel
29. Limite in definirea structurii urbane. Rol. Continut. Tipuri
limita- marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in
sensul modificarii niv. calitatii ei, ci si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de activitate,
limite normative
sunt limite pe termen scurt
definesc natura
tind spre valoarea lor, masurand spatiul ca suprafata sau volum
4.
limite functionale
reflecta unitatea structurala
se stabilesc intre sistem si mediul inconj.(ex. limita centrului istoric)
rezulta din considerarea in suprapunere a intereselor in teritoriu
ansamblu
de
produse
sociale
societate
Iocalizata
4. BEER
Ssocial
Pop.
populatie
E economic
Pol - politic
A - activitati
31.Metodologia de studiu structural-comparativ multifunctional
-ia in studiu fiecare element al sistemului urban, corespunzator functiunii respective, determina
necesitatile sale de dezvoltare, le compare cu posibilitatile de realizare si determina propuneri
pentru viitor.
B)variante pe baza unor prognoze preliminare alcatuite de catre specialisti, formandu-se astfel
o imagine intuitiva a posibilitatilor de dezvoltare a orasului.
-variantele de dezvoltare verificate cu ajutorul modelelor matematice sunt supuse procesului de
decizie.
-pt a se deduce procesul constitutiv al organizarii urbane, trebuie analizata structura sa ,
abordata sincronic si diacronic.
ABORDARE
Sincretica
sinergica
sincronica
diacronica
pentru a nu ingradi inovatia , dar si suficient de rigid pentru a putea elimina ne profesionalismul
si abuzurile; aceasta se face prin impulsionarea unor criterii profesionale specifice .
Pe de alta parte , cadrul material realizat prin mijloace econom.-financiace, are si el nevoie de
aportul arhitectului , ca profesionist, pt echilibrarea justa a raportului intre investitia de eficienta
economica si cea orientata spre satisfacerea unor nevoi complexe (sociale, simbolice, estetice)
Arhitectul trebuie sa aiba un rol definitoriu in controlarea acestor mijloace si in coordonarea lor
prin intermediul politicii urbane.
Politica urbana profesie de stat democraticp; dezvoltarea este o politica participativa, in care
puterea centrala are rolul de a dirija un proces diferentiat local, folosind mijloacele enumerate:
legalizarea planificarii teritoriale;
coordonarea investitiilor;
dezvoltarea potentialului stiintific si tehnologic;
coordonarea factorilor de decizie;
Astfel politica urbana devine o sinteza de prioritati in care arhitectul are un rol foarte important in
stabilirea solutiilor optime.
34. Modul de stabilire al limitelor in definirea structurii urbane:
Tipuri de limite: 1) globale de dezvoltare (limite de crestere); 2) operationale; 3) normative; 4) functionale
Limite de dezvoltare
OBIECTIVE
Limite normative
DIMENSIONARE GLOBALA
Limite operationale
DELIMITARE TERITORIALA
Limite normative de lucru
LOCALIZARE SOLUTIONARE
Limite functionale (efective de structura)
Limitele functionale au doua ipostaze:
-limite de operatiune-optimizare
-limite de evolutie- de dezvoltare
variante de optimizare simultana
problema
variante succesive
atingerea limitei se face prin:
cresterea factorului limita al necesitatii
descresterea cadrului limita, al necesitatii
-clasificarea pentru elementele de viata urbana surprinde activitati urbane intr-o anumita
relationare a lor (situare in context.
-s-au cuprins intr-o singura categorie a elementelor productive o succesiune ( toate
elementele sunt de fapt generatoare de munca servicii si informatii )- avantaj pentru studiul
urbanistic (este dificila separarea muncii de servicii si utilitati)
-un element de viata urbana din aceasta categorie se poate constitui ca munca si loc de
munca pentru o parte de populatie si totodata ca utilizare si loc de producere a unui serviciu
pentru o alta parte din populatia orasului.
-apare posibilitatea sesizarii complexitatii dezvoltarii urbane si a complexitatii dispunerii
functiunilor in teritoriul urban.
-Exemplu: industria este unul din elementul de viata urbana esentiala in dezvoltarea
organismului urban; acest element poate fi apreciat si definit doar in ansamblul morfologic si
dinamic unitar; in momentul in care se constituie zone industriale trebuie pornit de la ideea
activitatilor complexe sau de la complexele de activitati; in concluzie considerarea industriei
independenta de organismul urban, a condus in practica urbana, la o organizare
afunctionala; situarea ei in teritoriu fiind o consecinta a complementaritatii activitatiilor,
separerea sau departarea intre industrie si alte elemente ale orasului este daunatoare dpdv
economic si social
-trebuie realizata intelegerea corecta a locului de munca, ca localizarea unei activitati
urbane productive;
-notiunea de loc de munca nu este legat exclusiv de industrie; locul de munca intereseaza
specifico-calitativ(domeniul de cultivare si nivelul de pregatire profesionala implicata in acel
domeniu), general-cantitativ (pozitie statica si capacitate- marime) si teritorial(localizare si
grupare)
-referirea la locul de munca in planul morfologic spatial-functional priveste:
-orice functie in cadrul unui sistem deci si in cadrul sistemului de elemente de viata urbana ,
are un rol functional; ea genereaza functionalitatea unui element sau a elementelor
constituente , deci anumite proprietati proprii acestora. Se are in vedere contributia
elementelor la mentinerea sau introducerea unei caracteristici a sistemului.
37. Structura spatiala urbana elemente de cadru urban:
-fiecare din elementele de viata urbana determinate functional isi are un corespondent intre
elementele de cadru urban determinate functional sau functional-compozitional.
-nevoile ambientale presupun o serie de activitati, care impun la randul lor elemente cu
caracter formativ- elemente determinante (nu se recunosc direct ca atare ci numai prin
intermediul manifestarilor celorlalte doua categorii de elemente de cadru urban)
--relatiile dintre elementele de cadru urban:
1) relatiile intre elementele fiecareia dintre categoriile respective:
-relatii intre volum construite
-relatii intre un volum construit si spatiul liber
-relatii intre o dominanta si imaginea respectiva;
2) relatii de interdependenta intre elementele din a si cele din b (o dominanta trebuie sa
puna in valoare o fctiune importanta si o fct imp se cere pusa in evidenta printr-o
dominanta)
3) relatia de determinare indeosebi a elementelor din grupa a de catre din grupa c
-structura urbana spatiala se constituie din doua tipuri de relatii:
*de functionalitate/cooperare elem. Din grupa elem determinate functional.
* de spatialitate rol caracteristic;
-cadrul urban se realizeaza in timp printr-o acumulare spatiala care are la baza asocierea de
spatii libere si construite, guvernata de o legitate concreta; aceasta legitate serveste atat
intereselor obiective de prelucrare , cat si interesele subiective ale omului.
-sistemul elementelor de cadru urban este independent de capacitatea fiziologica a
organismului uman de a sesiza mediul inconjurator nu numai functional (ca raspuns la o
nevoie socio-economica-biologica), ci ca organozare estetica, etica, administrativa.
-nevoia de ambient: impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat
multiplu in formarea si definirea unui anumit comportament urban.
-se poate vorbi de ambianta urbana proprie unui spatiu urban, luat ca instrument creat prin
exercitarea uneia sau mai multora functii.
Se pune problema periferiei orasului situata intre sat si oras, sau cuprinsa atat in
teritoriu urban cat si in cel rural
Cresterea periferiei: fenomen de suburbanizare.. Fenomenul periferiei nu are aceeasi
pondere pentru toate aglomeratiile urbaneeste influentat de stadiul procesului de
urbanizare.
Tendinta de evolutie: tipuri:
1)conditii- grad ridicat de urbanizare:
a -crestere periferica, prin migratia din interior in zona periferica
b -exista si miscare in sens inveres, dar majoritatea populatiei se stabileste in
nucleu; o mica parte ramane la periferie.
a -presupune o populatie saturata de viata urbana, care cu un venit convenabil,
migreaza spre periferie.
b -presupune o populatie provenita din mediul rural sau dintr-un oras mai mic, cu
venituri mici care ajunge in centrul orasului.
FUNCTI
FUNCTIUN
FUNCTION
FUNCTIO
ALITATE->
NARE
->
->
Exprimar
Un sp. Este
Este
Exercitare
e nevoii
in activitate
rezultatul
a acestei
de
(functie
unui
calitati in
cerinta->
comerciala,
complex de
spatiu este
impunere
rezidentiala
functiuni;
de natura
a unei
spatiu
calitate a
procesului
activitati
magazin a
spatiului; un
si nu a
fost
spatiu are o
calitatii
transformat
functionalitat
in locuinta)
e buna sau
nu
-poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala; Exista legatura intre ele; in practica de
promotiune se pune problema starii de functionalitate potentiala. Trebuie sa evidentieze
randamentul maxim posibil.
-determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna: existent, premisa, ipoteza.
Functionalitate urbana: calitate spatiu sau teritoriu urb. de a raspunde unui ansamblu de
cerinte fct, facand astfel posibila manifestarea fct-ilor. respective; se poate defini ca rezultat
natural in timp, sau ca rezultat de conceptie, caracterizand starea sistemului ca stare
fiunctionala constructiva sau distructiva.
FU- exercitarea fct intr-un anumit spatiu sau terit. Urban, in baza functionalitatii respective si
in raport cu modul de gestionare nivelul de cultura al utilizatorilor, conjuctura social-politica
(nivel de cultura a utilizatorului functionarea).
F.U. rol atribuit unui agent, unui instrument de lucru sau unui produs (deci si unui spatiu urban)
de a satisface, in contextul unei activitati urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca
cerinta functionala si care se exercita prin intermediul relatiilor functionale dintre elementele sist.
teritorial atat in sens + cat si fata de stabilitate sistem.
40. Dialectica procesului de urbanizare aprecierea calitatii prin prisma cantitatii si
invers
Proces de urbanizare -> dezvoltare continua a modului de viata urbana, urmand concomitent
sau independent 2 directii de crestere:
Pt. Configurarea procesului de urbanizare intr-un anumit teritoriu, o importanta deosebita o are
raportul dintre dezvoltarea intensiva si dezvoltarea extensiva.
Aceste raporturi se reduc in fapt la o relatie intre cantitate si calitate.
Cantitatea:
intindere in teritoriu a procesului de urbanizare;
crestere a densitatii populatiei / de procese / de evenimente => se caracterizeaza
procesul de urbanizare;
Calitatea -> valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de procesul de urbanizare in viata
-
oamenilor.
Considerand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de viata avem o crestere
cantitativa => cresterea intinderii; cresterea calitatii vietii in teritoriul initial; diferenta de nivel
intre: teritoriul initial si teritoriul adiacent.
Cresterea intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial, duce la
extinderea unui mod de viata urbana in teritoriu la acelasi nivel (apare o situatie absurda).
Cresterea calitatii vietii interitoriu initial combinata cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii
in teritoriul initial in conditiile cresterii in intindere, duce la neglijarea calitatii in detrimentul
cantitatii sau invers => proces de urbanizare cu evolutie negativa.
Neglijarea cresterii cantitative (extindere in teritoriu datorata formei de manifestare a procesului
de urbanizare) duce la dezechilibru in dezvoltarea teritoriului.
Aglomerarea excesiva => dotare depasita de cerinte
lipsa de eficienta
SIT
Activitati urbane
Localizate
- Productie material
spirituala
- manifest culturale
- manif social politice
- initiative si manifestari
comportamentale
- politica urbana
- principii culturale
- teorie urbanistica
- concepte etic-morale
- principii economice
- traditie
valori / bunuri/
atitudini / imagini
mod de viata urbana
cultura urbana
organizare social-economica
/ arta
(acelasi loc)
(acelasi timp)
(vecinatate) (miscare)
______________________________________________________________
|
Studiu de suprapunere in comparatism sistemic
|
Abordare diferentiat-cumulativa
(la nivel global sau partial)
MODEL CONSTITUTIV AL ORGANIZARII URB
Morf. Urbana functionare urbana
Asig. echil urban
dinamica urbana
functionalitate
Localizarea activitatii
Str.urbana
gestionarea sp.
manifest urbana
Spatio-funct
Forta urbana
stabilitate
institutionalizare
Sp. Config
materializare
organism urban
Succesiune de forme urbane
fenomen urban
-structura negeometrica
- solutia pt viitor
-altoirea intre sol ierarhizarii (copac) si sol cu structura la jumatate cat
se poate amesteca? (fara raspuns)
Totalitatea relatiilor dintr elem de VU#1 sistem particular TEXT. DE ELEM DE VU
Texturisimple se constituie pe un singur palier
- complexe se constit in ansamblul structurii
- au caracteristici definite de factori calitativi / cantitativi
Topologia stiinta locului, a ocuparii spatiului
Tipologia struct functionale
configuratie tot ceea ce este perceptibil in spatiu
poate evid geometria structurii geometria relatiilor in cadrul structurii
pt evid geometriei relatiilor trebuie avute in vedere:
o intensitatea rel. evid rel tari si a rel slabe in teritoriu analiza intensit se
face in rap conurilor de ierarhizare
o referitor la geom rel se impune intrebarea: structurii urbane ii este tipica o
anumita asezare?
-modelul o imagine construita premeditat prin mijloace de simplificare sau cu ajutorul unor
instrumente de amplificare si filtrare a capacitatii intuitive
-modelarea poate fi 1.matematica, 2dinamica,
- 1*preexistenta realitatii, 2*postexistenta realitatii
Folosirea experimentului (ca fundament teoretic) modelele de analiza fiind deductia, sinteza,
observatia, analogia
-experimentul poate fi
- total (obiectul integral supus cercetarii)
- partial (cercetare incompleta)
-proiectul de sistematizare este un model care urmeaza a fi aplicat unei realitati, in scopul de a
mima starea fizica a realitatii si de a modifica comportamentul populatiei.
Realizarea modelelor de lucru stabilirea necesitatilor modelului
APORTUL MODELULUI:
-se defineste tema program tema param caracteristici; program caracteristici functionale /
cantitative
- se realizeaza o selectie progresiva:
se def obiectul model ( se pune in evid. ceea ce se cere a fi realizat, ce trebuie facut, ce poate fi
modificat)
ordonarea datelor cunoasterii teze / ipoteze (modificari multe)
enuntarea datelor privind scopul (cu beneficiarul)
enuntarea temei a modelului suma informatiilor oblinute
- traducerea modelului direct (imagine, desen)
- indirect
- testare + concluzii exprimate de catre urbanisti
- experimentare finale
-utilizare informare , simulare
46 PROBLEMELE MASURARII IN ORDONAREA STRUCTURII URBANE
d.formarea specialistilor
e.mijloacele de coraborare a fortelor de decizie in stabilirea nevoilor si a solutiilor
3. a puterii
a. opinia publica , puterea centrala, puterea locala
b. se analizeaza solutii, nu o solutii
c. arhitectul rol important in stabilirea solutiei optime / mare responsabilitate
profesionala
-politica urbana trebuie sa tina seama de specificul locului, de la un oras la altul, de la o societate
la alta
-restructurare urbana proces de adaptare a unor relatii existente la necesitati noi, sau de
introducere,si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban
-reconstructia - o restructurare urbana in masura in care nu se multumeste sa reproduca o
existenta urbana anterioara ci actioneaza in directia nodernizarii; implica si
Activitati unice
Contiuitatea spatio-temporala
se renunta la analiza in sine a obiectului de arhitectura
pune in evidenta necesitatea de continuitate a locuirii
radacina post-modernismului
Strada are un rol social integrator ajutand la dezvoltarea ideii de sistem pietonal
Acuza uniformitatea caracteristica sistemului functionalist
Preocupare pentru igiena mentala prin diferentiere spatiala realizata printr-o coordonare a
cerintelor functionale cu cele estetice.
Analiza spatiului se face prin intermediere cu ajutorul locuitorilor -> urbanism participativ in care
arhitectul abordeaza nu numai locul ci si populatia.
criterii
Caracteristici + Informatii
generale de tema
concluzii
Ipoteze
de lucru
Solutii posibile,
variante, ipoteze
Decizia
investitorului
SOLUTIA
pt. ca o zona sa functioneze corect, trebuie ca una din texturi sa aiba caracter dominant
rezulta dintr-un principiu de ordonare a elementelor structurii urbane
- aglomerarea de elemente de vecinatati urbane se constituie ca niste centre de interes definind
centralitatea
- centrul trebuie sa asigure conlucrarea in spatiu si timp a texturilor urbane
59. Urbanismul si amenajarea teritoriului prin actiuni de ordonare a sistemului ambiental
- ambianta urbana conditiile naturale si cadrul construit exprima relatii abstracte sau concrete
intre oameni sau intre acestia si mediul inconjurator
- se defineste functia formei cadrului urban, existenta acesteia ca parte integranta a eficientei
urbane care imprima un anumit caracter manifestarilor psiho-sociale ale oamenilor
- cautari in domeniul imaginilor plastice a ansamblului urban => tendinta de sculpturalizare prin
intentia urbanismului contemporan de a realiza intreaga dinamica a spatiului, rezultata din
nevoia de a iesi din uniformitate
- apare iluzia motivatiei => o motivare pt. o motivare, indiferent daca motivarea apeleaza la
arta, stiinta sau tehnologie
- tendintele urbanismului actual pornesc de la considerentul ca urbanismul este realizarea
dorintei de organizare a orasului, materializarea dorintelor vitale ale societatii omenesti; in
acelasi timp cristalizarea unei atitudini de respect fata de natura, de conciliere continua si
necesara a mediului construit cu omul
- urbanism ordonator
distrugator
conservator
creator
60. Varietatea de ansambluri Factor determinant in structura urbana
- Zonificarea urbana produs structural al suprapunerii; intrepatrunderea diverselor texturi de
elemente de vecinatati urbane; se poate ajunge chiar la o integrare functionala cooperarea
activitatiilor
- Se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu, prin integrarea functionala; de exemplu,
asocierea mai multorfunctiuni cu specific central, grupate in jurul locuintelor dintr-un ansamblu
central => animatie urbana, cresterea interesului oamenilor pt. ansamblul respectiv.
- Integrarea urbana releva, la nivel de model urban, cea mai stransa legatura dintre structura
functionala si cea spatiala; exista mai multe ipostaze ale integrarii:
la nivel de program
la nivelul functiilor de obiect
la nivelul functiilor urbane
- Integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu multifunctional integrat,
care se constituie ca element polarizant cu caracter integrator => avantaje economico-sociale
- Varietatea de ansamblu presupune imbinarea unor activitati lucrative cu activitati nelucrative
(nevoi economice cu nevoi sociale) => ansamblul multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pt.
comunitatea urbana, ofera un permanent interes pt. spatiul alaturat
- Numarul si calitatea activitatiilor sunt determinate prin bogatia spatiului public, dar nu este
suficienta multiplicarea echipamentului, ci este nevoie de o localizare a sa, corespunzatoare, ca
sa se poata constitui o functionalitate integrata.
2.
sporirea interesului locuitorilor pt. spatiul urban cresc sansele sporirii nivelului de
dezvoltare si al activitatilor
3.
premise pt. realizarea varietatii spatiale
4.
deschidere spre mobilitate si dezvoltare eliminarea rigiditatii prin cooperarea functiilor
5.
o utilizare mai buna a teritoriului prin:
cooperarea intre diferite activitati urbane
constituirea organismelor multifunctionale
6.
intelegere mai clara si stapanire a aspectelor economice cu teritoriul urban
de la
suprafata terenului afectat
la
materialul consumat
energia consumata in exploatatie
eficienta constructiei asupra exitentei materiale
si spirituale umane
Apare nevoia pt. o anumita ordine functionala -> zonificare urbana.
Principii de zonificare urbana; criticile aduse sunt:
1) zonarea activitatilor nu justifica zonarea teritoriului
2) Charta de la Atena
uniformizare si tehnicizare excesiva
disocierea vietii umane de mediul sau
situeaza permanent omul intr-un spatiu disfunctional, desi justificat de
FUNCTIE
Problema recunoasterea valabilitatii zonificarii urbane ca principiu al organizarii urbane.
Raspuns procesul de organizare pt. o structura urbana la un moment dat, devine CONSTIENT
=> problema zonificarii urbane ramane, ca mijloc de organizare a elementelor organismului
urban intr-un nou inteles
Zonificarea urbana complexa cu conditia ca:
zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata ca instrument si ca rezultanta intr-o
structurare multifunctionala a organismului urban
zonificarea are valoare
operationala utila la nivelul analizei situatiei existente
cu caracter de constelatie
structuranta
necesara pt. impunerea unitatii in procesul
de transformare
cu caracter, similar unei multifunctionalitati
urbane
Zonificare operationala d.p.d.v. al unei operatiuni de interventie; definirea zonei pe care va
avea loc un anumit proces (restaurarea zonei respective)
1) daca zona ocupata se defineste pe insula -> limita luata in considerare = frontul exterior
al insulei
2) daca se raporteaza la spatiul stradal -> limita definita pe segmente de strada, in spatele
loturilor care constituie frontul respectiv
3) pentru definirea caracterului unei zone (al omogenitatii) limita se stabileste luand in
cosiderare fundurile de loturi de pe frontul de vis-a-vis al ultimei strazi din zona pentru
ca este vorba de coerenta zonei respective
62. Zonificarea urbana... Scheme functionale
- Charta de la Atena disocierea vietii urbane de mediul sau inconjurator -> uniformizare
Teritoriu pt. munca / locuit / cultura spirituala si a trupului / circulatie => schema
structurala tripartita
- Zonificarea apare din nevoia de ordine functionala
- Oras ideal -> zonificare pe principii estetice
- Oras radial-concentric -> zonificare dupa venituri
- Oras functionalist -> Charta de la Atena -> zonificare disociativa, care are la baza disocierea
intre activitati -> produce segregare (ex. cartierele cu blocuri inalte din Paris)
- Oras gradina -> zonificare prin alternanta locuinte / spatii verzi
- Oras cu trasatura urbana discontinua -> spatiile interstitiale au rol de delimitare si rezerva de
spatiu pentru viitor => ORAS FEDERATIV
F. L. Wright -> descentralizarea organica
E. Saarinen -> descentralizarea totala
nu aplica un principiu al zonificarii urbane ( ci
principiul ocuparii multinucleare a teritoriului)
- spatiul interstitial trebuie sa se ofere pt. a fi ocupat de elementele altei texturi
activitatea 1
activitatea 2
locuire
locuire
Spatiu
interstitiar
locuire
Spatiu
interstitiar
- Spatiul interstitial
- fond de referinta fata de care se pun in valoare unitatile construite
- asigura fondul de spatiu pt. mobilitatea si disponibilitatea in timp a structurii urbane
Functia urbana se exercita intr-un anumit sector de activitati si poate avea sau nu caracterul
acestei activitati (functie economica, functie sociala), ea nu poate reflecta specificul sistemelor
complexe sociale.
Poate aparea confuzia intre FUNCTIILE URBANE si FUCTIILE ORASULUI (f. urbane -> functii
posibil de exercitat Iin cadrul organismului urban ca sistem; functiile orasului -> functiile pe care
le exercita organismul urban ca element intr-un sistem teritorial); diferenta dintre cele doua
notiuni se situeaza ca diferenta intre valoarea generala de ansamblu si valoarea de obiect
Indiferent de domeniul morfologic pe care il acuza in planul vietii urbane , indiferent de natura
provenientei individuala sau colectiva, si indiferent de natura motivatiei subiectiva sau
obiectiva nevoia se situeaza in totdeauna intr-un sistem complex de nevoi care se afirma
ierarhizat, conditionand activitatea urbana si fiind , la randul sau, conditionata de viata urbana.
65. metoda in studiul de partiu urbanistic
se analizeaza caracteristicile retelei de elemete
La nivel de activitati prin:
- RETEA
Clasificarea si precizarea elem. morfologice (constatari asupre existentului).
Scara de crestere (stare efectiva de functionalitate)
Matrice de crestere (imagine grafica a starii de efectiva functionalitate urmarind
indosebi relatiile dintre ele)
- TEXTURA (Cuprind punerea in evidenta a trasaturilor de calitate ale elementelor precum si
modul de ocupare al teritoriului) ;
Scara de relatii (gradul de ierarhizare)
Grafuri de relatii (structura urbana functionala)
Scara de ordine (prin localizare, pozitionare, configurare)
La nivel de echipament prin:
- SCHEMA FUNCTIONALA IN VARIANTE
Identificarea fiecarui element de viata urbana in cadrul unei intreprinderi obtinerea prin
modelare a schemei functionale;
- MODEL PARTIAL
Obtinut prin coroborarea modelelor partiale:modele functionale si modele spatiale (traseu
global optim in structuri urbane =partiu urbanistic)
Scheme functionale - pe categorii de functiuni (retele de dotari) concretizari posibile diverse
=> multitudine de transpuneri ale grafului de relatii => csheme functionale in variante
Model Functional = coroborarea tuturor schemelor functionale => prin suprapunerea diverselor
variante => multitudine de machete functionale.
Modele spatiale (suprapunerea schemelor spatiale face posibila trecerea la analiza ocuparii
spatiului => modele de ocupare a spatiului care pt. fiecare varianta in parte se releva ca
evaluare globala a starii de efectiva /partiala spatialitate.
Scheme spatiale M.F. + M.S. => partiu urbanistic / model global
1. efectiv analiza existentului
2. in variante structura urbana restructurabila sau nu
La nivelul organizarii variantelor de dezvoltare reprezinta o imagine intuitive cu privire la
posibilitatile de def. a orasului :
- sa se verifice coerenta lor interioara;
- sa se cuantifice elementele care sunt impuse procesului de analiza
comparativa;
Proiectul de urbanism = exprimarea complexa a unui model global de organizare a teritoriului
urban precizand localizarile functionale, ocuparea si utilizarea terenului.
A origine
D, ..., I extremitati
Elementul A influenteaza pe B si C
I
E
- utilizat pentru
- a expune o analiza de sitem = CONJUNCTIV
- a construi un sistem = DISJUNCTIV
- ARBORE DE PREFERINTA = daca exista cel putin un nivel intermediar (la nivelele
intermediare se pun in evidenta obiectivele, iar la extremitati, mijloacele -> descompunerea
obiectivului pe niveluri de aprofundare)
- pentru obiective se da o cifra de importanta
- pt. mijloace se da o cifra de pertinenta
aprecieri cantitative in cazul analizei si sintezei proiectului
urbana
PREFERINTA
Demolare +
constructie
Demolare
totala
obiectiv
mijloace
Renovare
Demolare
progresiva
Traditional
-istorica
Inegrala
(reconditionare)
Metode de interventie
1 = 0.7 + 0.3
1 = 0.05 +0.95
In cadrul zonificarii exista zone cu dozaj diferit privind functiunile pe care le cuprinde; astfel
caracterul zonei este definit:
1.
cantitativ categorii ale texturii pe care le cuprinde;
2.
calitativ textura cu cea mai mare valoare de utilizare a terenului (teritoriului) fara
de care zona nu poate functiona in mod corect;
3.
prin comparatie cu zonele corespunzatoare;
pentru definirea caracterului unei zone (zonificare structurala ) folosim analiza multicriteriala =
operatie de clasificare care ia in considerare simultan mai multe caracteristici (descriptori).
Puterea de discriminare a descriptorilor = alegerea caracteristicilor dupa care se face
clasificarea
Descriptori
- distanta (imensa putere de discriminare)
- atractia (nu se poate masura fizic apar instrumente de lucru)
Alegerea celor mai importanti descriptori -> subiectivism.
Studiu comparativ pe baza criteriilor alese: situatii matriciale diferite
1. multiutdinea de componente diferite si multiudinea de descriptori in cazul in care
componentele si descriptorii sunt identici;
2. o multime de componente analizate printr-o multime de descriptori care se schimba de la un
moment la altul al analizei;
3. multimea de componente se schimba, multimea de descriptori ramane aceeasi;
ETAPE PARCURSE:
1. listarea criteriilor (documentarea , dezbaterea de proiect)
2. analiza criteriilor analiza morfologica;
3. evaluarea criteriilor prin scara de ordonare
4. analiza de criterii in teritoriu;
5. aplicarea in plan a limitei de criterii si suprapunerea lor;
6. cumularea valorica de interval;
7. definirea limitei de zona;
70. Distributia spatiala. Similaritatea.
Ordonare in cadrul teritoriului.
Frecventa cu care elementele se intalnesc in spatiu priveste modul in care este realizata
textura.
Varietate spariala diferente de grupare, de densitate a elementelor in teritoriu.
Etapele identificarii distributiei in teritoriu
1. pozitia elementelor in teritoriu (decurge din localizari);
2. masurarea datelor problemei;
3. regionalizare;
4. decizie;
1. Pozitia elementelor in spatial urban.
Spatiu absolut determinat in raport cu un sit unic de coordonate viziune statica, descriptive,
masurae in unitati unice absolute;
Spatiu relativ raportare a elementelor intre eleprin criterii foarte directe: timp / categorii de
transport / consum de materiale;
- spatial absolut + obiectul se cercetare al subiectului respective;
2. Masurarea: marime -> (prin analiza de sistem) dimensiune
- date primare (numerice, simbolice) caracterizeaza insusiri ale componentelor
sistemelor, dimensiuni in sine.
- Date secundare date prelucrate prin corelare, combinare apare relatia unei
dimensiuni cu alta. Operatia rezulta prin raportarea elementelor la criteriu.
raportare raport intre doua entitati (scara de raport)
distantare distanta efectiva dintre entitati (scara de interval)
ordonare ordinea - (scara de ordonare)
NORMA
VALOARE
A
C
5. a. de competenta
- zone in care echipamentul poate fi amplasat
- are o baza de obiectivism;