CARBUNELE DE PMNT

REFERAT LA CHIMIE

Nume: Pascari
Ion
Grupa: Con 111

CUPRINS:
Introducere;
Originea carbunelui;
Compozitie;
Clasificarea carbunilor;
Utilizarile;
Viitorul carbunelui;
Important;

INTRODUCERE
Ce sunt carbunii? Crbuneleeste oroca
sedimentarade culoare brun - neagr cu proprieti
combustibile format prin carbonizare- mbogirea n
carbon (n condiiile lipsei oxigenului) a resturilor unor
plante din epocile geologice. Procesul de incarbonizare
a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani n
urm, prin dou procese mai importante:
faza biochimicprodus de bacterii i ciuperci care
transform celuloza i lignina din plante;
faza geochimic, faza propriu zis de incarbonizare,
care se produce la temperaturi i presiuni ridicate
formndu-se ntr-un timp ndelungat huila i antracitul.

ORIGINEA CARBUNELUI
Cea mai mare parte a carbunelui s-a format in
urma cu aproximativ 360-286 de milioane de ani,
intr-o perioada numita de geologi era carbonifera,
tocmai din cauza cantitatilor imense de carbune
care s-au format atunci. Acesta a luat nastere din
padurile tropicale preistorice, ce cresteau pe
pamanturile mlastinoase.
Padurile se compuneau din arbori foarte diferiti de
cei care traiesc in zilele noastre. Cea mai mare parte
a lor erau arbori-feriga giganti.Existau,de asemenea,
si arbori de coada calului giganti, dar si multe alte
plante mai mici.

Dup moarte, ferigile uriae i celelalte plante

cdeau n apele mltinoase. Aceste ape erau foarte
srace n oxigenul care favorizeaz aciunea
bacteriei ce produce putrefacia, astfel nct arborii
ferig au putrezit foarte ncet i s-au transformat n
turb, primul stadiu de formare al crbunelui.
In timpul formrii turbei apare o degajare de gaz
de mlatin, numit gaz metan.
Pentru a se transforma n crbune, turba trebuie
s fie presat. Un strat de turb cu o grosime ntre
10 i 15 m va forma un strat de crbune de doar 1m
grosime. Primul stadiu al comprimrii a avut loc n
mlatinile primitive, o dat cu depunerea unor
straturi succesive de vegetaie intrat n putrefacie,
comprimnd straturile inferioare sub greutatea lor. n
perioada carbonifer scoara Pmntului a suferit o
serie de transformri. n timpul uneia dintre aceste

Stratul de pmnt i turb au fost apoi ngropate

sub mri pentru ca mai apoi s revin din nou la
suprafa. n timp se formau noi mlatini i noi
straturi de turb. Acest proces, numit sedimentare
ciclic, s-a produs de mai multe ori. n regiunile
carbonifere exist un numr de zcminte, situate
unul deasupra celuilalt, cuprinse ntre straturile de
roc sedimentar. Unele straturi de crbune au o
grosime de doar civa milimetri, altele ating grosimi
de civa metri.

COMPOZITIE
Compoziia se poate exprima ca:
1.mas organic, care conine C, H, N, O i S din
combinaiile organice;
2.mas combustibil, care conine i S din combinaiile
minerale (pirite), care arde i el, adic tot ce arde - ceea
ce nu arde (masa mineral plus umiditatea) este balastul;
3.mas anhidr, care conine i masa mineral, adic
tot, mai puin apa;
4.masa uscat la aer (masa pentru analiz), care
conine i umiditatea de constituie i cea higroscopic,
compoziie folosit n determinrile de laborator, fiind
stabil;
5.masa iniial care conine i umiditatea de mbibaie,
adic compoziia crbunelui introdus n focare.

CLASIFICAREA
CARBUNILOR
Turbaeste cel mai tnr crbune, dinNeogen, formndu-se
i astzi. Conine 52 - 62% carbon n masa combustibil, iar
prin nclzire degaj foarte multe materii volatile. n momentul
extraciei ea conine 75 - 80% umiditate, ca urmare trebuie
uscat, stare n care are o putere calorific de 12 - 20 MJ/kg.
Turba uscat i brichetat se folosete drept combustibil
casnic. De asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau
ca ngrmnt.
Crbunele bruneste un crbune mai vechi, dinPaleogen.
Conine 60 - 78% carbon n masa combustibil, iar prin
nclzire degaj multe materii volatile. n momentul extraciei
conine 30 - 45% umiditate. Are o putere calorific de 6 - 18
MJ/kg (uzual 7 - 9 MJ/kg). Este mult folosit, n speciallignitul,
care se gsete n cantiti mari, de exemplu n Romnia n
bazinul Olteniei, n scopuri energetice, fiind combustibilul clasic
ntermocentralelepe baz de crbune.

Lignitul numit si carbune brun dupa culoarea lui,

este cel mai putin modificat si are cel mai mic continut de
carbon de aproximativ 30%. In timpul arderii acesta
degaja mult fum si relativ putina caldura.
Huila este cea mai raspandita si degaja cea mai
multa caldura.Acest carbune are de obicei straturi
alternante intunecoase si lucioase. Benzile lucioase erau
la baza material lemnos, iar straturile intunecoase s-au
format din ramasitele plantelor mai mici. Huila contine si
un alt compus, mai putin dur, asemanator cu mangalul
:acesta face carbunele sa murdareasca in timpul
manipularii.
Carbunele superior este antracitul. Se compune din
98% carbon si este foarte greu de extras , dar este curat
la manipulare. Arde cu o flacara foarte mare si fierbinte,

Huila

Lignit

Antracit

UTILIZARILE
CARBUNELUI
Carbunele este utilizat cel mai des ca si
combustibil. Pana nu de mult, o cantitate mare de
carbune era arsa pentru incalzirea locuintelor. In zilele
noastre este ars pentru a genera electricitate sau in
procese industriale.
Inainte de exploatarea pe scara larga a gazelor
naturale, unele tari isi produceau intreaga cantitate de
gaze din carbune. Tarile fara resurse de gaze naturale,
recurg inca la acest procedeu.
Producerea gazelor din carbune este asociata cu
producerea cocsului, un combustibil esential in
producerea si topire metalelor. Carbunele este ars in
cuptoare etanse. Carbunele nu arde din cauza
oxigenului, dar odata cu caldura se degaja amoniac,
gudroane, gaze si uleiuri usor volatile lasand in urma
un rezid dur.

Acesta este cocsul.

Carbunele este si materia
prima pentru procesele
chimice. Amoniacul,
gudroanele si uleiurile usor
volatile rezultate din cocsificare
sunt utilizate pentru realizarea
altor produse cum ar fi: vopsele
pentru tesaturi, antiseptice,
medicamente, parfumuri,
fertilizatori, pesticide,
insecticide, sau chiar lac de
unghii. Din carbune se poate

VIITORUL CARBUNELUI
In ciuda acestor probleme si a cercetarilor in vederea
gasirii unor noi forme de energie, carbunele este mult
mai abundent decat compustibilii mai ieftini: petrol sau
gaze naturale. Probabil noi tehnologii vor face eficienta
exploatarea zacamintelor mai greu accesibile. Expertii
considera ca prin tehnologiile actuale se poate
exploata eficient doar aproximativ 12% din rezervele
mondiale existente. Restul de zacaminte ar putea fi
folosit prin arderea carbunelui din zacaminte si
captarea gazului emanat. O alta metoda ar fi
extragerea petrolului, care ar putea inlocui rezervele
aflate intr-o continua scadere. Mai multe tari
efectueaza in prezent cercetari in acest sens.

CONSUMUL ENERGETIC
MONDIAL
Titei 34%
Carbune 26%
Gaze naturale 17%
Biogaz 14,2%
Hidroenergie 5,5%
Energie nucleara 3,3%