Definitie: Microbiologia este stiinta care se ocupa cu studiul micro-organismelor. Microorganism / microb: bacterie, ciuper-cile microscopice, levurile, unele alge, proto-zoare si virusuri. Microbiologia medicala: se ocupa cu studierea microorganismelor implicate in patologia umana si interactiunile dintre om si aceste micro organisme. Din punct de vedere biofizic, orice celula vie este un complex autoorganizat de molecule organice, care schimba energie si materie cu mediul inconjurator, functionand pe baza principiului de maxima economie si care este capabil sa reactioneze la actiunea mediului sa creasca si sa se reproduca. Formatiune Nucleu.
Celule procariote -Materialul nuclear (nucleotidul) nu este delimitat de
Celule eucariote -Are un nucleu tipic, cu
o membrane nucleare.
nucleol si membrane nuclear.
-Este format dintr-o sg. molecula de AND circular,
70 s (subunitati 50 s si 30 s)=Svedberg -Este present, (lipseste la micoplasme si formele L),
etc. 80 s (subunitati 60 s si 40 s) -Este present la levuri si
cellular.
avand o component caracteristica: peptidoglicanul.
plante si absent la celulele
Diviziunea
-Directa (amitoza)
animale. -Diviziune indirect (mitoza,
celulare.
-Inmultirea sexual este foarte rara, zigotul se
cariochineza) cu faza: profaza,
Alte diferente.
formeaza prin recombinare genetic.
-Nu prezinta endocitoza, nu are vacuole digestive
metafaza, anafaza, telofaza.
-Pot prezenta fen. De
intracelulare.
endocitoza si pot avea vacuole
-Nu are capacitate de diferentiere celulara.
digestive intracelulare.
-Au dimensiuni mici (um)
Exista 3 forme majore:
-Au dimensiuni mari..
1.Sferica: 1
- cocii: stafilococi si streptococi;
- pneumococi (lanceolata, in nvarf de lance); - memingococi si gonococi (reniform, in boabe de cafea, fata in fata). 2. Cilindrici: bacili: forma alungita, de bastonas cu forme diferite: - b. scurti: au capete rotunjite, enterobacteriaceel - b. mari, grosi, cu catete taiate drept, Bacillus anthracis-10 m lungime, si grosime 1 m. - b. scurti, subtiri si incovoiati: bacilul Koch; - b. fuziformi, cu capete ascutile, lungi: 5-8 m; - b. cu capete maciucat, ingrosat: Corynebacte-rium; - b. scurti cu mijloc umflat: b. pseudodifterici. 3.Curba-spiralata: vibrioni, spirochete. Au corpul format din una sau mai multe spire: - corp format dintr-o jumatate de spira: vibrion; - corp format din mai multe spire, nedeformabile: spirochete: genul Treponema si Leptospira. - corp format din mai multe spire deformabile: genul Borrelia. Afinitatea tinctorial este un criteriu important de clasificare. Se folosesc n mod obinuit dou coloraii principale i anume: - coloraia albastru de metilen i coloratia Gram, la care se poate aduga (n fincie de diagnostic) coloraia Ziehl-Neelsen. Coloraia albastru de metilen este o colo raie simpl se folosete un singur colorant, albastru de metilen; germenii ca i celelalte celule vor fi colorate in albastru. Aceast coloraie se face pentru frotiurile din produsele patologice, pentru c prezint dou avantaje: - poate evidenia germenii extracelulari, dar mai ales cei intracelulari: - evideniaz germenii incapsulai; - pun n eviden relaiilee dintre germeni i elementele figurate din produsul patologic Coloraia Gram Realizat de Christian Gram, bacteriolog danez, n 1884, este o coloraie difereniat, folosete doi colorani de culori controstante (violet de genian, pentru colorarea iniial i fucsin bazic pentru recolorare), un mordant (soluia Lugol) i o soluie de difereniere, decolorare (alcool-aceton). Coloraiia Ziehl-Neelsen m parte bacteriile n alte dou grupe tinctoriale reflectnd structuri diferite de perete: 2
- Acid-alcoolo-rezistente al cror perete foarte bogat n lipide devine permeabila) pentru colorant fucsina - numai prin nclzire i rezist apoi la decolorare cu acid i alcool, care se face la rece, ramnnd colorate n rou. - Acid-alcoolo-nerezistente care pierd culoarea roie prin decolorare i se recoloreaz cu al doilea colorant, albastrul de metilen, n albastru.
