Cancerul de prostata

Ce este cancerul de prostata?

Prostata este o glanda din sistemul reproducator masculin care

produce majoritatea lichidului din care este alcatuita sperma. Glanda,
de marimea unei nuci, este localizata sub vezica urinara a barbatului
si inconjoara partea superioara a uretrei, tubul prin care circula
urina de la vezica. Functionarea prostatei este reglata de
testosteron, un hormon sexual masculin produs de testicule.
Cancerul de prostata este o importanta problema de sanatate in
majoritatea tarilor civilizate. Desi boala este rara la barbatii sub 50
de ani, expertii considera ca majoritatea varstnicilor au cel putin
urme de cancer prostatic. Din motive neintelese, barbatii afroamericani au un risc mai mare de a dezvolta aceasta boala si au cea
mai mare rata de deces cauzata de acest cancer.
In alte parti ale lumii Asia, Africa si America Latina cancerul de
prostata este rar. Celulele care formeaza tumora nu se dezvolta si
multiplica normal, si cresc necontrolat extinzandu-se si la alte
tesuturi. Cancerul prostatic este, de obicei, o tumora cu crestere
lenta, deseori nedeterminand simptome pana la stadii avansate.
Majoritatea barbatilor cu cancer de prostata mor din alte cauze
multi dintre ei nestiiind ca au aceasta afectiune.
Dar odata ce cancerul incepe sa creasca mai repede sau sa se

extinda la alte tesuturi, poate deveni periculos. Acest tip de cancer

prostatic agresiv poate apare la orice varsta. Desi boala are tendinta
de a progresa incet, in general este mortala daca tumora creste
dincolo de glanda. Cancerul de prostata in stadiu precoce (limitat
doar la prostata) poate fi vindecat. Din fericire, majoritatea
cazurilor pot si sunt depistate in acest stadiu.
Cancerul care se extinde dincolo de tesutul prostatic (la oase,
plamani sau nodulii limfatici) nu poate fi vindecat, dar deseori poate
fi tinut sub control pentru multi ani. Datorita tratamentelor
disponibile, majoritatea barbatilor al caror cancer s-a extins dincolo
de prostata au o expectanta de viata de cinci ani sau mai mult.

Cauzele cancerului de prostata

Cancerul de prostata afecteaza in special barbati in varsta. Patru din
cinci cazuri sunt diagnosticate la barbatii cu varsta peste 65 de ani,
iar mai putin de 1% au varsta sub 50 de ani. Desi rar, cancerul de
prostata poate fi intalnit si la pacienti de 30-40 de ani.
Barbatii care au in familie cazuri de cancer de prostata au risc mai
mare de imbolnavire decat populatia generala. Medicii nu pot spune

care sunt cauzele cancerului de prostata, la fiecare caz in parte, dar

expertii sunt de acord ca dieta contribuie la factorii de risc.
Barbatii care consuma cantitati mari de grasimi in special carne
rosie si alte surse de grasime animala au un risc mai mare de a
dezvolta cancer prostatic. Aceasta afectiune este mult mai
frecventa in tarile in care carnea si produsele lactate reprezinta
baza alimentatiei decat in cele in care aceasta este reprezentata de
orez, alimente de baza de soia si legume.
Factorul ascuns care leaga dieta de cancerul prostatic este probabil
hormonal. Grasimile stimuleaza o productie crescuta de testosteron
si alti hormoni, iar testosteronul stimuleaza cresterea tumorii.
Nivele crescute de testosteron pot stimula celulele canceroase
dormande, acestea devenind astfel active. Unele studii sugereaza ca
un nivel crescut de testosteron influenteaza, de asemeni, instalarea
cancerului de prostata.
Consumul de carne poate fi riscant si din alte motive: carnea
pregatita la temperaturi mari produce substante cancerigene care
afecteaza direct prostata. Au fost descoperiti si alti factori de risc.
Fabricantii de baterii, lucratorii in industria cauciucului, si cei are
sunt frecvent expusi la cadmiu par sa fie mult mai vulnerabili la
cancerul de prostata.
Cercetatorii stiu mai multe despre ce nu determina cancer de
prostata decat ce il determina. Nu a putut fi stabilita o legatura
intre cancerul de prostata si o viata activa din punct de vedere
sexual, vasectomia, masturbarea, folosirea alcoolului si a tutunului,
circumcizia, infertilitatea, infectiile prostatei sau afectiuni
necancerioase ale prostatei, numite hiperplazie prostatica, care
detemina o crestere in volum a glandei. Majoritatea varstnicilor au o
prostata marita de volum

Semnele si simptomele prezente in cancerul de prostata includ:

- polakiurie(nevoia de a uina in mod frecvent) mai ales in timpul

noptii;
- disurie(dificultate de a urina);
- prezenta de sange in urina sau in sperma;
- durere perineala (perineu = regiune cuprinsa intre organele genital
externe si anus), insotita de senzatia de corp strain in rect;
- scaderea cantitatii de urina (oligurie) precum si a presiunii jetului
de urina;
- ejaculare dureroasa.
Aceste simptome pot fi insotite de marirea de volum a ganglionilor
inghinali, dureri lombo-sacrate, dureri osoase.
Prezenta oricaruia din aceste simptome si semne la o persoana peste
65 de ani ar trebui investigata de catre un medic.

Diagnosticul de cancer de prostata

Cancerul de prostata este de multe ori descoperit intamplator de
catre medicul de familie la un consult efectuat la persoanele peste
65 de ani in urma efectuarii examenului digito-rectal.
In stadiile mai avansate, semnele si simptomele sunt cele care
indruma pacientul la medic, care va efectua o serie de analize pentru
a exclude alte cauze care pot determina aceleasi simptome
(hipertrofie benignade prostate, prostatita).

Pentru confirmarea
diagnosticului de cancer de
prostata sunt necesare o serie
de investigatii:
- examen digito-rectal /tuseul
rectal poate evidentia marirea
de volum a prostatei,
modificarea consistentei;
- valori crescute ale PSA
(Antigen prostatic specific), o
proteina secretata de celulele
epiteliului prostatic si eliminate
prin sperma si sange;
- ultrasonografia transrectala;
- examenul anatomopatologic al
unor fragmente de tesut
prelevate prin biopsie sau
rezectie endoscopica, necesar
pentru confirmarea
diagnosticului de cancer de
prostata.

Tratament
Stadiul precoce al cancerului se refera la limitarea tumorii doar la
nivelul prostatei. Acesta nu este extins metastaziat nici la
tesuturile din jur nici la alte organe la distanta, cum ar fi osul. Acest
tip de cancer, pe care medicii il numesc cu risc scazut, are cele mai
mari sanse de vindecare.
Unul din doi barbati diagnosticati cu cancer de prostata au varsta de
72 de ani sau mai mult. Intrucat cancerul de prostata creste foarte
incet, multi dintre acesti pacienti pot muri din alte cauze inainte de

aparitia oricaror simptome semnificative. Cu alte cuvinte, multi

barbati vor muri cu cancer de prostata dar nu de cancer de prostata.
Alt lucru care trebuie retinut este ca tratamentul cancerului de
prostata poate avea efecte secundare semnificative si complicatii.
Deci incercarea de vindecare ceea ce medicii numesc terapie
definitiva poate sa nu fie cea mai buna alegere in toate cazurile.
Exisa trei optiuni de baza de tratament pentru stadiul precoce al
cancerului de prostata. Cele doua optiuni active de tratament
chirurgia si radioterapia pot deseori duce la vindecare folosite
singure. In cazul pacientilor cu boala cu risc intermediar si ridicat
este de obicei nevoie de o combinatie de terapii pentru a atinge
vindecarea sau controlul bolii.
Exista trei optiuni de tratament pentru stadiul precoce al cancerului
de prostata:
- interventia chirurgicala;
- radioterapia externa sau prin seminte radioactive implantate in
tumora;
- supravegherea activa, numita si management de asteptare.
Ultima optiune nu este o forma de tratament. In schimb este o
forma de supraveghere atenta a pacientului. Exista si o a patra
optiune de tratament de baza: terapia homonala. Este de obicei
rezervata pacientilor varstnici si pentru pacientii cu forme avansate
de boala. Chimioterapia joaca un rol limitat in tratamentul cancerului
de prostata. Este rezervat in special pentru tratamentul pacientilor
cu forme avansate sau recurente de boala care nu raspund la terapie
hormonala.
Alegerea dintre cele trei forme de baza de tratament poate depinde
de mai multi factori:
- varsta si speranta de viata a pacientului;

- alte probleme serioase de sanatate pe care le poate avea pacientul,

cum ar fi afectiunile cardiace;
- preferinta persoanala a pacientului, care informat de catre medic
poate alege daca doreste sa inceapa tratamentul sau sa mai astepte;
- preocuparile legate de efectele secundare ale tratamentului
cancerului de prostata.
Efectele secundare pot include lucruri care afecteaza stilul de viata.
Spre exemplu, disfunctia erectila si incontinenta urinara sunt doua
efecte secundare posibile.

Tratamentul chirurgical
Daca tumora este limitata la glanda prostatica, un chirurg
experimentat poate indeparta intraga prostata. Procedura este
cunoscuta sub numele de prostatectomie radicala. Prostatectomia
poate fi o optiune de tratament buna pentru barbatii mai tineri, de
40, 50, 60 de ani, care au o stare buna de sanatate. Acest lucru este
cu atat mai adevarat cu cat barbatii mai tineri au risc mai mare de
deces datorita cancerului de prostata decat au pacientii de 70, 80,
90 de ani.
Inainte de realizarea prostatectomiei, medicii trebuie sa se asigure
ca tumora se limiteaza la glanda prostatica. Este posibil ca boala sa
se fi extins la nodulii limfatici zonali. In acest caz, acest lucru
semnalizeaza ca boala este mai extinsa si exista sanse mici de

vindecare prin interventie chirurgicala.

Pentru a se asigura ca boala nu s-a extins, chirurgul relizeaza o
limfadenectomie pelvina. In aceasta procedura sunt indepartati
nodulii limfatici din pelvis. Apoi ganglionii sunt examinati la microscop
de un anatomopatolog pentru evidentierea celulelor canceroase. Daca
anatomopatologul identifica celule canceroase, in general chirurgul nu
va mai realiza prostatectomia radicala. In schimb poate oferi
pacientului alte forme de tratament
In cazul prostatectomiei radicale, prostata si veziculele seminale
sunt indepartate complet. Veziculele seminale sunt niste glande mici
care contribuie la formarea spermei.
Chirurgii au mai multe alternative pentru abordul prostatei:
- Prostatectomia retropubiana. Chirurgul realizeaza o incizie in
peretele abdominal pentru a ajunge la prostata. In timpul operatiei,
chirurgul poate indeparta si nodulii limfatici din zona. Acestea sunt
masuri de precautie care pot ajuta la prevenirea extinderii bolii;
- Prostatectomia perineala. Chirurgul realizeaza o incizie la nivelul
perineului. Perineul este zona dintre scrot si anus. In cazul acestei
interventii, este necesara si o incizie abdominala pentru inedpartarea
nodulilor limfatici;
- Prostatectomia laparoscopica. Chirurgul foloseste intrumente care
sunt introduse prin cateva incizii mici. Aceasta optiune este in
general asociata cu mai putine complicatii si cu o recuperare mai
rapida. Dar este mai dificila din punct de vedere tehnic si nu este
potrivita pentru toate tipurile de tumora;
- Rezectia transuretrala de prostata. Acest tip de interventie este
folosit si in cazul adenomului benign de prostata. Chirurgul insereaza
un instrument chirurgical mic prin uretra. Apoi indeparteaza tesutul
prostatic care determina problemele cum ar fi mictionarea dificila
sau dureroasa. Prostata nu este indepartata in intregime. Interventia
este uneori folosita pentru ameliorarea simptomelor cancerului de

prostata la pacientii varstnici care nu sunt candidati potriviti pentru

prostatectomia radicala.
Unele spitale realizeaza si criochirurgie. Aceasta este o tehnica
investigationala in care tesutul prostatic este distrus prin alternante
de inghetare si dezghetare. Experienta pentru tratarea cancerului
de prostata prin aceasta tehnica este limitata. Nu se stie clar daca
aceasta tehnica ofera avantaje fata de tehnicile conventionale sau
radioterapie.

Analiza SWOT
Puncte tari
Control medical periodic
Personal medical acreditat
Servicii medicale validate
Echipa capabila sa aplice intrumentele manageriale
prescriptoare de calitate
Adresabilitate
Existenta unui sistem de securitate informatica interorganizationala.

Puncte slabe
Lipsa controalelor medicale periodice
Dezinteresul in ceea ce priveste propria sanatate
Cauze financiare

 Cauze spitalicesti
Personal medical insuficient
Functionarea laboratoarelor din structura unitatii fara medici
de specialitate
Tariful alocat pe caz rezolvat este subdimensionat
Dotare minima cu aparatura medicala performanta
Consultatii efectuate in alte unitati spitalicesti pentru bolnavii
internati

Oportunitati

Educatia medicala continua a angajatilor

Utilizarea tehnologiei informatieica instrument de marketing
Existenta instrumentalului medical necesar tuturor analizelor
Existenta tratamentelor si medicatiei diversificata necesara
oricaror afectiuni

Amenintari
Insuficienta personalului medical poate crea situatii de
malpraxis
Dotarea deficitara poate duce la imposibilitatea efectuarii
tuturor analizelor necesare
Imposibilitatea reducerii numarului crescut de mortalitate