In memoriam…

Omul, actorul, scriitorul - Victor Ciutac

Cunoscutul şi îndrăgitul actor Victor Ciutac s-a născut la 2 ianuarie 1938

pe malurile Prutului în satul Şirăuţi, Briceni. A făcut studii la facultatea „Teatru
şi Film” la Conservatorul din Chişinău între anii 1960-1964. Iniţial a jucat pe
scena Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi, iar din 1964, după
absolvire activează în cadrul Teatrului dramatic „A.S.Puşkin”. Mai târziu, după
reorganizarea teatrului, devine directorul artistic al Teatrului studio „Mihai
Eminescu” (din 1994 Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”).
Activitatea actoricească foarte prodigioasă s-a manifestat nu numai în ale
teatrului, ci şi în cinematografie. Actorul debutează în 1966 la Studioul
„Moldova-Film” în filmul regretatului regizor Emil Loteanu în pelicula „Poienele
roşii”. De altfel, rolurile interpretate de Victor Ciutac în „Poienele roşii”,
„Lăutarii”, „Dmitri Cantemir”, „Troiţa” sunt memorabile pentru cinematografia
moldoveneasca.
Talentul înnăscut, munca asiduă şi seriozitatea cu care a tratat arta
dramatică, i-a conferit marelui artist o carieră de maestru al scenei şi teatrului,
realizând remarcabile şi minunate roluri care îl vor face vestit şi unul dintre cei
mai îndrăgiţi şi populari actori ai Moldovei în anii 70-80.
Tandemul de creaţie Victor Ciutac – Veniamin Apostol a făcut posibilă
realizarea unui extraordinar spectacol consacrat al cărui text a fost scris de
Dumitru Matcovshi. Era spectacolul „Tata” în care maestrul interpretează rolul
principal. Alte piese de teatru în care Victor Ciutac şi-a demonstrat pe deplin
talentul actoricesc de excepţie au fost „Pomul vieţii”, „Io, Ştefan-Voievod”, „Zbor
deasupra unui cuib de cuci” ş.a.
 În 2006 actorul se stabileşte cu familia în „dulcele târg al Ieşilor”, fiind
într-o continuă căutare a identităţii: „Aş vrea să am şi eu un nume, o adresă…”,
asemenea miilor de basarabeni.
Prin complexa sa personalitate, maestrul Victor Ciutac ne arată o altă
latură a firii sale artistice odată cu lansarea romanului „Exilaţi în umilinţă” în
care găsim zbuciumul perpetuu al basarabenilor lipsiţi de identitate. Astfel,
descoperim o impresionantă personalitate scriitoricească pe care n-o cunoscusem.
Lansarea cărţii are loc în 2006 la Chişinău şi, ulterior, pe 31 ianuarie 2007 la Iaşi
în Galeriile de Artă „Pod Pogor - fiul”. Romanul „Exilaţi în umilinţă”
radiografiază destinul unui om în căutarea identităţii. Este o carte tulburătoare
despre crâncenele suferinţe ale unei populaţii, a cărei vină a fost aceea de a fi
negociată cu multă cruzime, cu teritoriu cu tot şi fără putinţă de salvare; o carte
despre iubire şi suferinţă; o carte scrisă fără strigăte patetice, fără învinuiri
stridente, despre dezrădăcinare, despre viaţă şi moarte, despre fantomele
trecutului şi despre staza unui prezent delirant.
"După 45 de ani de teatru, am considerat că trebuie să am curajul să
spun Mulţumesc teatre, mulţumesc spectatori! şi să mă duc", a mărturisit
artistul. "Mintea ciuruită de replici şi ruginită de monologuri avea însă
nişte... fisuri, aşa că am început să scriu. Eu mă conduc după două
gramatici, cea rusă, din care nu s-a prins mare lucru, şi cea română, pe care
n-am dovedit-o", se autoironiza Victor Ciutac. "Cînd am văzut eu că am deja
o traistă de pagini, am început să mă întreb cine o să le citească".
Presa românească a scris despre „Exilaţi în umilinţă” că este un alt fel de
„Cel mai iubiţi dintre pământeni”.
A urmat a doua realizare scriitoricească a maestrului Victor Ciutac
„Povestiri de acasa”, la care ulterior s-a mai adăugat şi o piesă de teatru.
 18 ianuarie 2009 – în aceeaşi zi Basarabia a îmbrăcat haină de doliu de
două ori. Două pierderi incomensurabile au zguduit cultura românească de
pe ambele maluri ale Prutului. La Chişinău se stingea în urma unui tragic
accident scriitorul Grigore Vieru, la Iaşi, altă capitală a Moldovei, se stingea
de leucemie actorul Victor Ciutac.
Spre regretul foştilor colegi de la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”,
maestrul Victor Ciutac a fost înmormântat la Cimitirul „Sfântul Pavel” din Iaşi
la 21 ianuarie 2009, aşa încât să fie „cu toţii grămăjoară şi fericiţi”, cum îi
plăcea artistului să spună despre familia sa.
Victor Ciutac a fost unul dintre promotorii culturii si a valorilor româneşti,
cu verticalitate şi demnitate naţională, activitatea sa rămânând înscrisă cu litere
de aur în patrimoniul culturii basarabene.

Angela Buşila