ROMANIA Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila “Sa realizam mai mult cu mai putine resurse” Promovata de Grupul de Lucru constituit in baza HG 305/15.04.1994 si cu sprijinul societatii civileGuvernul Romaniei Departamentul pentra Reforma Administrafiei Publice Centrale Piata Vietoriei nr. 1 Bucuresti Romania Tel: 222 5973 Fax: 222 3691 hutp://serverntl.exec. gov.ro/drape/default.html Drepturile de autor aparfin Guvernului Roméniei. Extrase din acest document pot fi reproduse numai scopuri necomerciale, menfiondndu-se sursa. Editura NOVA, Bucuresti, 1999 ISBN 973-98022-1-4Primul Ministru al Romaniei Romania continua s& stribati o perioada plink de incercdri in care trebuie si desivirgeascd transformarile unei economii de tip centralist, planificat, intr-una de piafa si, in acelasi timp, s& diminueze decalajele fati de firile Uniunii Europene, pentru a putea intra in marea familie a acestora . Acest proces, motivat, in primul rand, de dorinta unei calititi mai bune a vietii este anevoios si, de multe ori, eforturile noastre de a a fine pasul cu dimensiunea gi complexitatea schimbarilor ne-au ficut si nu observiim ci finta insdsi citre care alergim se miged. Lumea, si in special Vestul, traieste experienja unor transformari profunde pentru a asigura pe fermen lung supravietuirea omenirii fiind acum constienti cA aceasta se poate face numai prin conservarea mediului Ia nivel global. in 1992, in cadrul Conferinfei de la Rio, cunoscuti ca "Earth Summit", farile lumii , printre care gi Roménia au recunoscut pentru prima data fn mod unanim si au cizut de acord asupra nevoii urgente de a adopta o strategie global pentru secolul urmitor, denumiti "AGENDA 21", a cirei optiune aplicarea principiilor dezvoltarii durabile. Cheia acesteia o reprezinti reconcilierea intre dou aspirafii umane: necesitatea continuarii dezvoltirii economice si sociale dar si protectia si imbunititirea stirii ‘mediului ca singura cale pentru buniistarea atat a generafiilor prezente cat si a celor viitoare. Pentru ca acest lucru si fie realizabil s-a hotirdt, de asemenca, ci fiecare {ari igi va asuma responsabilitatea implementirii acestui tip de dezvoltare cat mai repede. Imperativul contextului international pe care Romania nu-1 poate ignora in actualul proces de ‘globalizare, caracteristic in prezent pentru dezvoltarea omenirii si a fiecarei fri in parte, nu este unicul “motiv ce sta la baza opfiunii Roméniei pentru o dezvoltare durabil&. Grija pentra propriul nostra mediu gi resurse, dorinta conservarii si protectiei lor pentru ca atat noi cét gi copiii nostri si trdiasca sindtosi si la standarde civilizate de viafi, reprezintd o alta motivatie pentru aceasti optiune. Strategia National pentru Dezvoltare Durabili este realizati, pentru prima dati in fara noastri, de un Grup de Lucru constituit de Guvern, care a asigurat reprezentarea tuturor partenerilor Sociali, asistat de proiectul PNUD: "Centrul National pentiu Dezvoltare Durabila” aflat sub egida Academiei Roméne. Acest document este nascut din dorinfa si nevoia tuturor de a creste bunistarea si Prosperitatea fiecdrui roman si a societafii in ansambtu, definind totodaté finta noastra de "a realiza mai mult cu mai putine resurse". Atat Guvermul cat si societatea in ansamblul siu trebuie 8 se angajeze in realizarea practic’ a Strategici Nationale pentru Dezvoltare Durabila prin elaborarea Planului National de Actiune care va coneretiza cea ce ne-am propus. Numai adoptind accasti atitudine vom fi capabili si asigurim 0 dezvoltare armonioasa a economiei, socictitii si mediului. RADY VASILEMinistrul Afacerilor Externe Sunt bucuros s& constat cA, dup un efort indelungat si laborios, Strategia National pentru Dezvoltarea Durabili a Romaniei a prins contur gi consistenfé, trecdnd din sfera gestafiei academice in cea a actiunii politice pragmatice. Proiectul, rod al unei initiative pornite de la Ministerul Afacerilor Exteme, s-a bucurat de sprijinul generos al Programului Nafiunilor Unite pentru Dezvoltare, iar in etapa de finalizare a inglobat contribufii semnificative din partea unui numar important de reprezentanti ai institufilor administrafiei publice, pattidelor potitice parlamentare, asociajiilor patronale, confederatiilor sindicale, lumii academice, societiii civile reuniti in cadrul Grupului de Lucru constituit in baza unei decizii guvemamentale. Insusi modul in care s-a elaborat aceasta Strategie - schifati, dezbatutd, redactati, ameliorati, completati, amendati, iar rescrisi - di un semnal incurajator gi, poate, contagios, cu bitaic ‘mai lung’. Lucrarea este riguros construit& si solid argumentata. Desi perfectibilA - cusururi pot fi lesne gisite in orice incercare de a produce ceva cu adevirat nou - Strategia propusi priveste dincolo de conjunctural si proiecteaz in viitor, la orizontul anului 2020, tinte precise si, sper, realiste. Dezvoltarea durabili semnificé mult mai mult decit o sintagmi la moda; ea postuleazi reevaluarea constant a dialogului om-natura gi solidaritatea dintre generatii in procesul evolutici pluridimensionale a societatii omenesti. Agezarea acestui nobil concept la temelia dezvoltirii dorite a Roméniei in deceniile urmatoare di un sens mai limpede al directiei si etapelor de parcurs pentru a ne racorda la megatendintele stabile ale sistemului de valori, institutii, proceduri si modalitati de lucru care formeazi substanta civilizatiei de tip occidental. ‘Nu numai fostele tri comuniste ci gi intregul sistem al relatiilor internationale, aga cum 1-am ‘cunoscut pind acum, se afla in tranzifie. Tuteala si amploarea schimbarilor care au loc in lume ne obliga la © mobilitate sporiti a mingii si la o creativitate accelerati. Lucrarea de fati imi sporeste increderea in himicia intelectual a roménilor, in capacitatea lor de a genera solutii pe misura marilor sfidari ale More — ANDREI GABRIEL PLESUPresedintele Academiei Romane Ficdind parte dintr-un program amplu al Academiei Romane care, impreuni cu Programu! Nafiunitor Unite pentru Dezvoltare, incearci si structureze gi si defineasc& calea de urmat pentru Roménia in urmatoarele doud decenii "Strategia Najionali pentru Dezvoltare Durabila" urmeazi dupa proiectul: "Rominia 2020", O noud Strategie? Inca o Strategie? Sunt mulfi, sceptici, care cred ci strategiile de dezvoltare sunt fcute pentru a i uitate si, ca argument, aduc exemplul numeroaselor scenarii propuse de specialistii romani, indeosebi de cite economisti, si care n-au fost Iuate in seam de guvernele care s-au suecedat dupa decembrie 1989. La ce ‘bum si incurajim alte initiative in acest sens?... Raspunsul este e& o strategie a dezvoltirii trebuie realizata Pentru ci nici o societate mu se poate dezvolta in lumea de azi fara un program si féré o ordine de priortati. Trebuie spus ci acest concept a fost enunjat prima oara acum zece ani intr-o opera colectiva (Viitorul nostra, al tuturor) cunoscuté in literatura de specialitate sub numele de "raportul Brundland", ‘Teza Iai esenfialé este cd deciziile pe care le nim azi gi actiunile pe care le pornim trebuie si jin seama de faptul ci Iumea va continua s& existe si dupa noi si c& generatile viitoare au dreptul si se bucure de conditiile de viata oferite de planeta noastri. Gasese citatd, intr-un raport asupra acestei chestiuni, urmatoarea propozitie a lui Joseph Bruchac: "nous ne leguons pas Ta terre a nos enfants, nous l'empruntons au generations futures" Splendid spus. Specialistii plaseazii conceptul de dezvoltare durabila printre cele cinci mari principii ale eticii stlintfice, alaturi de principiul echitifi, principiul precaufiei, deontologia activititilor stiintifice si onganizarea dezbaterilor si a luérifor de decizit. Altfel societatea rise’ si se instaleze intr-o tranzitie eterna gi paguboasi. Procedand astfel, nu revenim, oare, la vechiul centralism, la planurile cincinale, la economia irijatd si la celelalte fantasme ale sistemului totalitar? O asemenea suspiciune mi se pare nefondata din motive pe care mu este locul si le dezvolt aici. S4 spun numai ci o democratic veritabila opune centralismulu sufocant, dictatorial in economie ca si in cultura, nu haosul, ci un program najional definit in functie de prioritii, posibilitii si crcumstange. Swrategia Najionala pentru Dezvoltare Durabilé se inscrie in procesul globalizsrii, este 0 abordare care se identified, se misoara si se descrie in parametrii clari de dezvoltare a sistemelor socio-economice findnd seam de protectia mediului. Dezvoltarea durabili este o problem a omenirii, dovedindu-se un proces esenfial al acestei lumi. Practic in nici o far& democratied nu se mai pot concepe strategii faré abordarea concomitenti a dimensiunilor sistemelor socio-economice si a capitalului de resurse, acest ansamblu conducdnd la dezvoltare durabili. Recent (26 iunic - | iulie 1999) a avut loc la Budapesta Conferinja mondiala ‘Stiga pentru secolului XX.: un now angajament, organizati de UNESCO in colaborare cu alte organisme stiinfifice internationale. O tema care a revenit in mai toate interventiile oamenilor de stiinf& gi a celor care se ccupa de organizarea cercetirii a fost aceea a implicarii stiinfei intr-un mod mai decis tn dezvoltarea societitii mane, inclusiv in domeniul dezvoltarii durabile. Inteligenfele ereatoare ale unei generafii trebuie si propund solujii de dezvoltare (solutii posibile, solutii acceptable, solufii ce pot fi corijate) pentru a nu lisa hazardul 58 determine destinul unei comunitifi umane. Este esential de remareat faptul of aceasti lucrare de anverguri, promovati de proicctul PNUD: “Central National pentru Dezvoltare Durabila” aflat sub egida Academici Romine, a gisit resorturi pentru a aduce la acceasi masi de lucru ide, proiecte si initiative existente in tara noastré si care acum isi gisesc ecou {in aceasta Iucrare. Lucrarea reprezinta un efort comun realizat de o echipa de cercetitori romani, pentru prima card cu sprijinul societifiicivile si este un proiect vast si ambitios. Ea gi-a propus sa elaboreze o strategie de dezyoltare pe termen lung a Romaniei in limitele capacitatii de suport a Capitalului Natural si este de ‘menfionat cd a fost aledtuiti in colaborare cu institute de cercetare, personalitifi ale societitii rominest, rejele universitate, oameni de afaceri, sindicate, patronate, organizafii neguvernamentale §.a. la care s-au aldturat eforturile speciale ale Academiei Roméne, Suntem convinsi c& lucrarea va incuraja inifiativele regionale de cooperare si va da nastere la proiecte noi si idei stimulatoare. Se injelege de la sine cl, odati acceptati, o strategie trebuie sa constituie coloana Vertebrali a oricdrui sistem de guvemare pe termen lung. Ea trebuie si nu se pund in slujba unei formatiuni politice, ci a politicti nationale. In sfirsit aceste obiective trebuie si se regiseascd in sistemul de educatie brientat spre vitor, care s& formeze 0 noud constiinta a tinerilor. Academia Romani fine si muljumeasca tuturor celor care si-au adus contribufii la realizarea acestui project si exprima, pe aceasta cale, un sentiment de gratitudine fafa de specialistii din cadrul PNUD care au sprijinit elaborarea studiului, societajiicivile in ansamblul ei, considerdnd ci promovarea de edtre Grupul de Lucru infiinjat de Guyer reprezinti 0 dovadi a procesului democratic instaurat in Romania. Nu ascund faptul c&, pe ling Strategia de fafi, Academia Romana se gandeste si la alte inifiative in aceasta direofic.. Ne sttiduim, de pildi, si claborim 0 Strategie a cercetdrii stiinffice $i, proiect mai ambitios, s& propunemn societifii romanesti un program de dezvoltare in doi timpi (pe termen sourt si pe termen lung), pornind de la datele actuale ale cconomici noastre si in corelatie cu fuctorii intemationali. O echipi de specialist din institutele Academici va pregati pani la sfargitul anului 1999 un Raport asupra acestei chestiuni care ne preocupa, in fapt, pe toti. ty eeReprezentantul Rezident ad interim al al Programului Nafiunilor Unite pentru Dezvoltare in Romania Dezvoltarea economico- social fairi precedent din ultima jumitate a acestui secol a pus omenirea in fafa unei probleme vitale: cum se poate dezvolta in continuare fri a distruge echilibrul planetei? Analizele gi dezbaterile efectuate la nivel mondial in ultimele dou’ decade, cand omenirea a constientizat aceasta problema, au cristalizat incetul cu incetul un nou concept, care pare a fi singurul raspuns viabil la aceasti provocare si anume “dezvoltarea durabila” Definit ca find “capacitatea de a satisface necesititile generafiei actuale fiiri a compromite sansa generajillor viitoare de a igi satisface propriile necesitai”, conceptul a fost dezvoltat si adoptat oficial la nivel planetar in 1992, la intélnirea la varf de la Rio de Janeiro (cu peste 140 de fari participante) sub numele de “Agenda 21”, document care reprezinti in acelasi timp si un ghid de implementare. in 1997, in urma demersurilor ficute de Ministerul Afacerilor Externe, Programul Natiunitor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a finanfat proiectul de infiinfare, sub egida Academiei Romane gi a Fundatiei Universitaii Marii Negre, a “Centrului National pentru Dezvoltare Durabili” (Rom 015/97), care a avut ca prim misiune elaborarea “Agendei 21” pentru Romania. Elaborati in decursul a doi ani, lucrarea a beneficiat de suportul tehnic i informational direct sau inditect a numeroase institufii guvernamentale, neguvernamentale, academice, patronale gi sindicale, iar faza de proiect a fost mediatizata si larg distribuitd (500 de copii si internet) pentru sugestii si comentarii Degi a beneficiat de o expertizi de un inalt nivel si de o largi consultan{%, suntem perfect constiengi cd procesul de implementare a strategiei va scoate in evidentii o serie de aspecte care vor trebui Togindite, readaptate sau redimensionate, De altfel, acest proces dinamic de periodica imbunatitire a strategiei in urma analizei rezultatelor obtinute in procesul de implementare, este comun tuturor tirilor care au declansat o astfel de acfiune si constituie conditia principalé in obfinerea unor rezultate pozitive. Cel mai bun exemplu in acest sens il constituie Marea Britanie, care anul acesta a lansat cca de-a doua versiune a strategic sale, mult imbunaifiti si focalizata preponderent pe aspectele legate de exploatarea rational a resurselor, reciclare gi protectia mediului. in final doresc si muljumese tuturor celor care, in mésuri mai mare sau mai mica, au contribuit la realizarea acestui proiect si st-mi exprim increderea intr-o colaborare viitoare la fel de fructuoas& pentru laborarea Planului National de Actiune, a “Agendei 21” Locale si a Indicatorilor pentru Dezvoltarea Durabila, pasii urmatori absolut necesari pentru asigurarea succesului in procesul de implementare a acestui concept in Romania PAUL van HANSWIJCK de JONGESTRATEGIA NATIONALA PENTRU DEZVOLTARE DURABILA Componenta Grupului de Lucru constituit in baza H.G. 305/15.04.1999 Departamentul pentru Reforma Administratiei Publice Centrale: Petrici Diaconu, Valeriu Panghe, Ministerul Finanfelor: Ioscfina Morosan, Mircea Panaite, Ion Simion; Ministerul Industriel si Comertului: Tudor Irimescu, Nichita Stefanov; Ministerul Apararii Nationale: G-ral. Decebal Hina, Col. Alexandru Grumaz; Ministerul Transportului: George Matei; Ministerul Educatiei National Luminiga Matei; Ministerul Sinatafii: Carmen Berindan, Nania-Luminita Tronaru; Ministerul Agriculturii si Alimentafiei: Dorin Dorian, Stefan Pete; Ministerul Lucririlor Publice si Amenaj ‘Teritoriului: Peter Derer; Ministerul Apelor, PAdurilor si Protectiei Mediului: Virgil Diaconu, Ion Machedon, Anton Vlad; Ministerul Muneii si Protectiei Sociale: Florentina Steffinescu; Ministerul Afacerilor Externe: Sergiu Celac; Comisia National pentru Statistica: Constantin Chired, Constantin, Mindricelu; Agenfia pentru intreprinderi Mici si Mijlocii: Daniela Gogoasi, Mirel Tariue; Agentia Roméni de Dezvoltare: Sorin Fodoreanu, Liliana Zaharia; Agentia National pentru Dezvoltare Regional: Dorin Ciomag; Autoritatea National pentru Turism: Filip Minisoara; Agentia National pentru Dezvoltare si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere: Petronin ‘Visii, Agentia National pentru Resurse Minerale: lon Radulescu; Agentia Nafionala pentru Stiinti, ‘Tehnologie si Inovare: Mircea Valer Puscd; Agenfia National pentru Comunicafii si Informatica: Alexandru Vilan, Ioana Skivescu, Departamentul Administrafiei Publice Locale: Robert Jonifescu, Darius Valsénoiu; Departamentul pentru Dialog Social: Gheorghe Nicula, Virgiliu Oprea, Mircea Streiber; Departamentul pentru Integrare Europeani: Nicolae Idu, Viorel Serbanescu; Aparatul de lucru al Primului Ministru: Nicolae Voicu; Fondul Proprictifii de Stat: Victor Eros. Partidul National ‘Tarnese Crestin Democrat: Petrici Diaconu; Partidul Democratiei Sociale din Roménia: Hildegard Puwak, Leonard Cazan; Partidul Democrat: Laurenjiu Tachiciu; Partidul National Liberal: Paul Pacuraru; Uniunea: Democrats a Maghiarilor din Roménia: Tuliu Bara; Partidul Rominia Mare: Radu Ioan, Doru Dumitru Palade; Partidul Unitifii Nationale Roman Florufa Criciun; Partidul Social Democrat Romén: Valentin Lazea; Uniunea Fortelor de Dreapta: Adrian Ciocinea, Mihai Raiciu; Federafia Ecologist din Romania: Marcian Bleahu. Consiliul National al Patronilor din Roménia: Mihai Dumitrescu; Patronatul National Roman: Nicolae Joana; Consiliul Nafional al intreprinderilor Miei si Mijlocii: Mihaela Crasnaru, Ovidiu Nicolaescu; Uniunea Generali a Industriasilor din Rominia 1903: Gavril Muresan; Patronatul Romén UGIR: Stefan Varfalvi; Confederafia Patronali din Industria Romaniei CONPIROM: Silviu Oprig; Confederatia Nafionala a Patronatului Romiin: Vasile Berinde, Aureliu Leca. Confederatia Nationali Sindicalii Cartel Alfa: Bogdan Hossu, Petru Dandca; Confederatia National a Sindicatelor Libere din Romania: Valentin Mocanu; Confederatia Sindicatelor Democratice din Roménia: Constantin Baroi; Blocul National Sindical: Dumitru Chiriti, Comeliu Popescu; Confederafia Sindieali Meridian: Gabriel Nastase. Academia Romind: Mircea Malija, Gheorghe Zaman; Asociatia Bancilor: Doina Carbunescu; Banca National a Roméniei: Vasile Pilat; Bursa de Valori: Stere Farmache, Viorel Marian Pan’ Camera de Comert si Industrie a Romaniel: fon Pop; CENTRAS: Florin Vasiliu; Comisia Nafionali a Valorilor Mobiliare: Stefan Boboe, Cristian Donovici; Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri: Viorel Carstea; Institutul de Economie Mondiali:; Petre Prisicaru; PRO DEMOCRATIA: Mihai Lisefchi; RASDAQ: Anca Dumitru, Septimiu Stoica; PNUD: Valentin Alexandrescu; Proiectul PNUD 015/97 Centrul National pentru Dezvoltare Durabili: Alexandru Bidescu, Calin Georgescu, Valentin M. Ionescu. uGrupul de redactare constituit in baza Proiectului PNUD ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila (in ordine alfabetica): dr. ing. Ion Barbu, ing. Alexandru Badescu, prof. dr. Marcian Bleahu, prof. dt. Camelia Cimasoiu, ambasador Sergiu Celac, dr. Stelian Carstea, dr. Sergiu Cristofor, acad, Paul Mircea Cosmovici, prof. dr. Ion Coste, dr. Virgil Diaconu, dr. aria Doucet, ing. Adriana Eftimie, dr. ing. Calin Georgescu, prof. dr. Vasile Ghetiu, prof. dr. Victor Giurgiu ~ membru corespondent al Academiei Romane, prof. dr. Marian Traian Gomoiu — membru corespondent al Academici Roméne, dr. Ioana Iacob, ing. Alina Inayeh, dr. ing. Cristina Sorana Ionescu, jurist Valentin M. Ioneseu, prof. dr. Constantin Ionete ~ membru de onoare al Academiei Romine, prof. dr. Aureliu Leca, acad. Mircea Malifa, ing. Stefan ‘Mamulea, prof. dr. Mihai Manoliu, dr. Aurelia Marcu, mat. Radu Martescu, mat. Viorel Micescu, dr, Dumitru Mibu, prof. dr. Ionel Miron, ec. Constantin Mandricelu, prof. dr. Barrie Mould, prof. dr. Costel Negrei, dr. ing. Simion Nicolaev, prof. dr. Steliana Perf, dr. ing. Adrian Jan Petre, ec, Hinca Popescu, ing. Miron Popescu, dr. Geta Ragnoveanu, MSc. George Romanca, dr. ing. Elena Daniela Seripcara, arh, Citilin Niculae Sarbu, prof. dr. Ramiro Sofronie, prof. dr. Hie Serbinescu, prof. dr. Claudiu George Tudorancea, dr. ing. Anca Tuhai, dr. Mihaela Nicoleta Vasilescu, avocat Fl Vasiliu, prof. dr. Anghelufi Vidineanu, ing. Radu Vadineanu, prof. dr. Alexandru Viorel Vrdinceanu, prof. dr. Gheorghe Zaman, Au adus contribusii speciale ta elaborarea acestei lucriri prin observafii gi materiale: prof. dr. Ton Bold, prof.dr, Adrian Gizdaru, prof. dr. Ton Leu, prof. dr. Nicolae Panin, arh. Serban Nadejde, ec. Jana Suler, ing. Adrian Toia, dr.ing. Petru Serban, chim. Eleonora Ataman, ing.Cornel Motiu, ing. Toma Manciu, prof.dr. Gheorghe Badrus, precum si urmitoarele institufii si organizafii: Aliana Civied, Asociatia “Albina”, Asociatia pentru Dezvoltarea Economici a Roméniei (ADER), Asociatia Oamenilor de Afaceri din RomAnia (AOAR), Camera de Comer si Industrie a Romaniei i a Municipiului Bucuresti, Asociafia Nafionali a Exportatorilor si Importatorilor din Rominia (ANEIR), Centrul de Instruire, Informare si Mediere pentru Eco-Dezvoltare (CIMED), URBANPROIECT, Compania Nafionali "Apele Romine", Consiliul Judetean Mures, ECOSENS, Fundafia Universitari a Marii Negre (FUMN), Asociatia Roméni pentru Clubul de ia Roma (ARCoR), Institutul de Economie Agrara, Primaria Municipiului Arad, Oamenii si Mediul inconjurator, Societatea de Analize Feministe AnA. PNUD: ing. Valentin Alexandrescu, Consilier pentru dezvoltare durabilé Consultant international WS Atkins International Limited: Prof. dr. Barrie Mould Lector: publicist Dan Apostol ‘Tehnoredactare: ing. Tania Mihu Centrul National pentru Dezvoltare Durabili (Proiect PNUD): http:/Avww.sdnp.ro 12CUPRINS Parteal: Objective si prioritati Capitolul 1 Contextul international, principle si obiectivele dezvoltirii durabile Capitolul 2 Prioritati ale dezvoltarii durabile Capitolul 3 Cadrul juridie Partea a ll-a: — Evaluarea potenfialului pentru dezvoltarea durabila in Romania Capitolul 4 Evaluarea gi conservarea capitalului natural 4.1. Aerul 4.2. Resursele de apa 4.3. Resursele minerale 4.4, Resursele de sol 4.5, Diversitatea biologica 46. Padurea Capitolul 5 Evaluarea si dezvoltarea capitalului antropic 5.1. Agricultura si securitatea alimentard 5.2. Energia 5.3. Industria 5.4, Transporturile 5.5. Comunicatiile 5.6, Tehnologia informatici 5.7. Turismul 5.8. Comerful 5.9. Stiinga gi tehnologie 5.10. Gospodatirea degeurilor 5.11, Servicii finaneiare Capitolul 6 Evaluarea si dezvoltarea capitalului social, 6.1. Populafia $i dezvoltarea umanit 6.2, Starea de sinatate 6.3. Educatia 6.4, Consumul populatiei 6.5. Societatea civila gi rolul diferitelor categorii sociale 6.6. Asezirile umane Partea a Illa: Scenarii si politiei ale dezvoltirii dural Capitolul 7 Scenarii si coordonatele modelului de dezvoltare durabil& Capitolul 8 Politici cconomice pentru dezvoltarca durabila Capitolul 9 Politici sociale Capitolul 10 Cadrul institufional Capitola 11. Amenajarea teritoriului Capitolul 12 Politica externa si de securitate nafionali Capitolul 13 Dezvoltarea infrastrueturii Capitolul 14 Supraveghere si evaluare 15 15 17 25 a7 a 27 29 32 33 35 36 41 41 43 47 53 55 56 37 58 61 63 65 70 n 2 16 B 80 84 89 89 7 104 108 110 112 113 417 13Partea I: Obiective si prioritati CAPITOLUL 1 Contextul international, principiile si obiectivele dezvoltarii durabile De mai bine de un deceniu, comunitatea international aprofundeazi conceptul de dezvoltare durabild, lansat in raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare, intitulat “Viitorul nostra comun”, cunoscut si sub denumirea de Raportul Brundtland din 1972. in cadrul Conferinfei de la Rio de Janeiro, din iunie 1992, a fost statuat faptul c& mediul si dezvoltarea economic’ sunt compatibile, avand obiective complementare. Prin acordul international exprimat in Declarafia de la Rio de Janeiro si adoptarea Agendei 21, dezvoltarca durabila s-a constituit in opfiune strategic’ global pentru secolul urmitor. Problema cheie a dezvoltirii durabile o constituie reconcitierea intre dou’ aspiratii umane, susfindnd necesitatea continuitii dezvoltatii economice gi sociale, dar si a conservirii stérit mediului, ca singura cale pentru cresterea calitiii viet in accepfiunea largé a conceptului de dezvoltare durabila, ca fiind “capacitatea de a satisface cerinfele gencratiei prezente, fir a compromite capacitatea generatilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi", prosperitatea economic’ si conservarca mediului trebuie si se susfind reciproc. Potrivit acestei definitii, echitatea apare ca un principiu fundamental al dezvoltirii durabile. Este vorba atit despre echitatea in cadrul accleiasi generatii, respectiv motivafia distribuirii prosperititii in cadral societati, cat si despre echitatea intre generatii, Dezvoltarea economica este avuti in vedere de societate nu numai pentru satisfacerea cerintelor ‘materiale de baai ci si pentru a asigura resurse in scopul de a imbunatiti calitatea vietii, rispunzind cerinjelor sandtapii, educatie, dezvoltare sociala si un mediu inconjurator mai bun. Toate formele dezvoltarii economice au un impact asupra mediului; ele folosesc resursele naturale care sunt in cantitate limitati $i genereazi produse secundare, descuri, reziduuri si poluare, Exist ‘multe &i prin care activitifile economice, in context durabil, pot proteja mediul. Acestea includ masurile eficiente privind energia, tehnologiile si tchnicile de management preventiv, mai buna proiectare si marketingul produselor, reducerea la minimum a deseurilor nereciclabile, practicile agricole concordante cu protectia mediului, utilizarea mai bund a terenului si constructiilor, eficienta sporité a transportului etc, O alta preocupare este utilizarea rajionala a resurselor naturale cu valoare economica si potential limitat in timp. Acestea includ terenul, vegetafia, stocul de pesti din mari si oceane si diversitatea speciilor, care oferd oportunitifi pentru dezvoltare. Chiar daci nu este implicati nici o tranzactie de piatd, oamenii evalueaz unele aspecte ale mediului — peisajul, flora si fauna natural, parte din mostenirea construité ~ din perspectiva plicerii estetice pe care acestea le produc si din dorinta de a le trece nealterate generatiilor urmatoare. Majoritatca reglementtrilor initiale privind protectia mediului a fost determinaté de grija pentru Protectia snatifii, on rezultatul c& focarele cu efecte asupra sinitatii publice au fost eradicate in mare misura. In farile dezvoltate, influentele directe asupra sinitafii, ca urmare a poludiii, sunt acum mai rare, preocupirile concentrandu-se mai mult asupra problemelor in privinfa cdrora relatia cauzii-efect este mai grey de rezolvat, : In perioada actual, aceste preocupari s-au lirgit, trecdnd de la mediul inconjuritor imediat al Populatici la problemele globale, cum sunt protectia stratului de ozon stratosferie gi schimbarile climatice. Deoarece mediul inconjuritor apartine tuturor, protecfia lui reclama, in mare mésur, 0 actiune colectiva implicdnd atdt factorii institufionali cAt si operatorii cconomici. Pentru a sprijini accasta abordare, in ultimii ani in tot mai multe fari, s-a elaborat un set de principii de susfinere, care acum sunt Jarg aplicate in Iuarea deciziilor interne gi internationale cu privire la protectia mediului Guvemele trebuie si-si fundamenteze actiunile pe fapte, folosind cele mai precise si actuale informafii si rezultate ale cercetirii stiintifice. Acfiunea precipitati, bazati pe o documentare inadecvati este contraproductivi, necesitind masuri repetate si costisitoare de corectare, Bogiijia umand nu poate fi misurati numai prin capitalul realizat de om, ci trebuie si tin seama 5i de capitalul natural, constituit att din resursele regenerabile cAt si neregenerabile. Misiunea dezvoltirii durabile este de a gisi cdile de crestere a bogiifiei totale, concomitent cu folosirea, in mod prudent, a resurselor naturale comune, astfel incat resursele regenerabile si poat fi mentimute, iar cele neregenerabile s& fie folosite intr-un ritm care si find seama de nevoile generafiilor viitoare, Este necesari © viziune clara asupra ponderii care se acord’ acestor factori. Uneori, anumite efecte negative asupra 1smodiului urmea7i si fie acceptate ca pref al dezvoltarii economice, dar, in alte ocazii, un ecosistem ori un anumit aspect al mediului inconjurator trebuie s& fie protejat impotriva exploatiti. Calea traditionalé de reducere a deteriorarii mediului este aceea de a impune norme de reglementare, de exemplu, pentru combaterea emisiilor de poluanti, sau pentru finerea sub control a amenajirii terenurilor. Dar reglementirile nu pot fi totdeauna cea mai buna cale de realizare a obiectivelor, fie din punctul de vedere al mediului, fie din cel economic. Aplicarea reglementirilor implica si costuri ascunse care pot duce la ineficienta si pot si genereze desouri sau reziduuri a ciror neutralizare sau depozitare reclama cheltuieli suplimentare. De aceea, se impune reducerea si simplificarea reglementirilor oriunde este necesar. fn politica privind protectia mediului, este preferabil, de regula, si se faci uz de instrumente economice, Ele pot antrena continu Ia inovare si dezvoltare de sprocedee tehnice, capabile s& protejeze gi si amelioreze mediul. In principiu, trebuie fie posibil ca, prin analiza cost-beneficiu, si se stabileasci valorile oriciiruia dintre elementele care au impact asupra mediuhui inconjurator. Evaluarea riscurilor poate ajuta cind se iau decizii sau se planificd actiuni in conditii de incertitudine. Desigur, este escntial ca incertitudinile in stiinfa sa fic identificate gi sa li se dea ponderea corespunzatoare in evaluarea riscului. Principiile dezvoltarii durabile vor continua s& facd obiectul unor largi discutii si dezbateri, atat pe plan national cat gi international, dar, in termeni generali, acestea sunt, in prezent, bine stabilite. Dezvoltarea economic este important in viafa oricdrei societifi, insi beneficiile ei trebuie si fie mai mari decat costurile, inclusiv costurile legate de conscrvarea si imbunittitirca mediului inconjuritor. Acum, atentia trebuie si se focalizeze asupra modalitatilor prin care aceste principii pot, si trebuie, si fie aplicate in diferitele sectoare ale economici $i ale dezvoltarii sociale. Pentru Romania, acceptarea doctrinei dezvoltirii durabile nu este 0 optiune benevoli, posibila printre multe altele, ci reprezinta singura cale responsabili de proiectare a dezvoltarii pe termen mediu si lung, in concordanga cu interesul national si cu ceringele colaboriril internationale. Integrarea Roméniei in structurile europene si euro-atlantice — obiectiv strategic primordial unmirit de guvernele succesive ale (ari, desi cu grade variabile de intensitate, dupa decembrie 1989, cu sprijin masiv din partea populafiei ~ presupune in mod necesar insugirea organicd a unui set coerent de valori caracteristice civilizatici occidentale. Corelarea obiectivelor dezvoltarii nationale cu experienta deja dobéndita in Occident in privinta calitifii vietii umane si cu grija fata de generatiile viitoare face parte integrantii din acest proces. De aceea, prima schité de strategie nafionali privind dezvoltarea durabil nu este un pur exercitiu de constientizare a unor tendinfe la modi in comunitatea stiintificd international. Efortul de a ingloba filozofia dezvoltarii durabile ca element conceptual fundamental, in orice program national de ansamblu ‘sau sectorial tine de insigi esenta racordarii Romaniei la cerintele lumii reale in care trim, Obiectivele Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Dural Dezvoltarea durabil cerinjete'folosi inseamnni imbunatifirea progresiva si menjinerea bundstiri populajci in corelare cu tionale a resurselor naturale si ale conservari ecosistemelor. Objectiv fundamental: + restotea bundstirii si prosperitafii individuale gi a ansamblului social la nivel national, umérind © dezvoltare economicd in limitele de suport ale Capitalului Natural, inr-un mod care sa garanteze si calitatea vieti generatilor vitoare. jective principale: + Asigurarea stiri de sinitate a populatiei. Asigurarea complementaritigi si corelérit intr toate sectoarele eonomice si sociale, in scopul dezvoltarii umane durabile. * Stabile sectoarelor 51 directiilor cu potential competitiv ca prioritifi ale dezvoltirit durabile, in contextul tendinfelor majore pe plan mondial si i conformitate cu obligafile internationale asumate de Roménia. + Redimensionarea si remodelarea structurii economico-sociale, si transformarea ei intr-un sistem durabil Asigurarea uni cresteri continue si stbile a nivelului de tai si in Goncordanf cu erterile de integrare in UE. * ‘Stoparea procesului de deteriorare a Capitalului Natural si initierea refacerii acestuia. + Dezyoltarea unui sistem legislativ 51 institufional coerent, compatibil cu cel al fSrilor din UE si ‘onsolidarea democrat prin stimularea participa civic. * Formarea resursei umane a nivelul ‘exigentelor_stiiifice, tehnologice si informationale, pe plan intermafional din toate sectoarele economice si sociale. Monitorizarea si evaluarea permanent& a performanjelor c¢onomice, sociale $i de protectie a mediului, printr-un sistem de indicator cantiativi si calitaivi determinabil 16CAPITOLUL 2 Prioritati ale dezvoltarii durabile intc-o prima etap%, se impune crearea unui mediu favorabil, sau a unui sistem suport pentru dezvoltarea durabilé, acesta vizind urmiitoarele prioritii: sdinditatea populatiei, educatia, cresterea economic si conservarea resurselor energetice, sustinute de activitatea complex si interdisciplinara a protectiei mediului, 2.1. Sinitatea populafiei O viata sanitoasa si productiva in armonie cu natura este dreptul fiecdrei fiinte umane, Evolutia comunititi se realizeaza cu si pentru oameni si, de aceea, centrul preocuparilor unci dezvoltiri durabile il constituie dezvoltarea umani, care presupune, in primul rand, imbundtitirea sinatapi, In prezent, starea de sinatate a populatici din Romania este critica, ceea ce reprezinti o serioasd ameninfare pentru dezvoltarea in vitor a societifil. O analizi suecintd arata cd: © Speranfa de viata Ja nastere a romdnilor este una dintre cele mai scizute din Europa, cu 7-8 ani mai mic& decat in tarile dezvoltate (fig. 2.1). Fig. 21 Speranta de vif Ia nastre in perioada 1994-1998 Sursa: Raportul Mondial al Dezvoltirit Umane, PNUD, 1998 © Mai mult, speranta de viata la nastere este in sciidere in ultimii nowi ani (69,6 ani in 1990, si 69,2 in 1998), cu diferente semnificative intre rural gi urban (tabelul 2.1). ‘Tabelol nr. 2.1 Speranta de viat3 la naster’ in Romania Urban] __Roral 7 7054 I 68,75 _ 7001 [_ 70,02 68,67 _ 70.05 68.46 69,94 67,99. -| | 69,82 [67,80 c _ 710,09 8.11 Sursa: Comisia Nafionala pentru Statistica, 1999 * Valorile crescute ale mortalitafii infantile si ale mortalitijii mateme situeaza Romania pe unul din ultimele Jocuri in Europa. Rata mortalititii infantile inregistreazii diferenje semnificative teritorial, Sntre rural si urban, © Bolile respiratorii, inclusiv infeetiile acute ale cailor respiratorii reprezinti unele din principalele cauze de deces, fiind pe locul trei pentru mortalitatea general si pe primul loc pentru mortalitat infantilé, si evidentiaza faptul cd fined nu sunt asigurate condifiile de trai decent (hrand, locuinti, aprovizionare cu api potabild) de accesibilitate si adresabilitate la serviciile de sindtate, Nivelul de 7trai, evaluat prin PIB/ocuitor, influenteaz valoarea principalilor indicatori ai stiri de sdndtate gi asigurarea cu personal medical a populatiei Estimarea “poverii” asupra stirli de sinatate, exercitatd de principalele cauze de deces, arati cd se pierde un numdr mare de ani potentiali de viata, numar care creste semnificativ dacd este luati in considerare si producerea consecutiv a imbolnavirilor. Ca raspuns la situafia critica existenté este necesari o now abordare la nivel national, ceea ce presupune claborarea unei stratcgii cu inte precise si in care sinitatea trebuie privita intr-o now perspectiva,fiind o problema pentru aproape fiecare sector al societiti si nu numai al “sectorului de sintate”. 2.2 Educatia Educatia si potentializarea capitalului uman reprezinti o dimensiune majora si, totodat’, un suport solid al inscrierii Romaniei pe traiectoria dezvoltirii durabile. Investifia in invaimant gi formarea profesionala continua a resurselor umane — alaturi de cea din sindtate si cercetare ~ este un factor de depisire a starii de declin economic si social; pe termen lung este cea mai benefici investitie, valenjele intelectuale, creativ-participative ale factorului uman fiind practic nelimitate. Din cauze multiple, de naturi diferita, in perioada de tranzific a aparut fenomenul de “decapitalizare a capitalului uman”, chiar daca tranzitia insdi este si un proces de invifare prin soc. * Anil 1994/95 marcheazi, practic, debutul reformei globale a invijiméntului preuniversitar si universitar, avind drept obiective: compatibilizarea cu sistemcle si performantele din farile dezvoltate; modemnizarea’structurilor, continutului si tehnologiilor procesului de invajare; a crite lor de acces; evaluari, certifictrii si recunoasterii studiilor; cresterea capacitifii institutionale, 5.a. © Prin Legea invatamantului (nr. 84/1995), invatimantul este declarat prioritate national, Reforma invafamantului a fncercat, in anul 1998, sé ating’ o serie de aspecte privind schimbari profunde 1. reforma curriculari si compatibilizarea europeana de curriculum; 1. schimbarea invaifimantului dintr-unul eminamente reproductiv intr-mul de “rezolvare a problemei”; 2. crearea unei noi rejele de conexiuni intre scoli,licee gi universititi si mediul economic, administrativ si cultural; 3. ameliorarea infrastructurii si conectarea la comunicafiile electronice; 4, reforma managementului scolar si academic, prin descentralizare si crearea autonomiei institutionale; 5. trecerea la forme avansate de cooperare international’, In fapt, datorita, printre altele, si precarititii resurselor posibil de alocat in conditii de austeritate bugetara severd, invatiméntul si formarea profesionala continua si fie confruntate cu probleme grave, cu efecte negative pe termen lung, inclusiv din perspectiva asezirii societifii romanesti pe temelia dezvoltirii durabile. Astfel: * Durata medie de scolarizare in ani — pottivit datelor Recensimantului din 1992 — era de 8,3 ani pentru total populatie si 7,7 ani pentru femei, © Speranta de via scolara in Romania oscila in anii 1993-1997, in jurul valorii de 10 ani, in timp ce in farile ULE., aceasta se situa intre 13-15 ani, iar in unele fri se apropia de 16 ani. * Gradul de alfabetizare 2 populatiei adulte a Romaniei, oscildnd in perioada 1990-1997 intre 96-97% este, de asemenea, inferior celui din firile U.E., 98-99%. * Ponderea copiilor in varsti de 7-14 ani necuprinsi in invitimantul obligatoriu (primar si gimnazial) in anul 1997, era de 5%, in sctidere fafa de anul 1991 cand a fost 9,5%, valoare inc nesatisficatoare, * Rata bruti de cuprindere in invifamént este diferiti pe tipuri de invatimant si oscilanté in interiorul perioadei * Motivatia pentru invafimantul secundar cictul II (profesional si liceal) este in seadere, de la 90,7% in 1990 la 68,6% in 1997, in timp ce rata medie brut de cuprindere la toate nivelurile de invajimant se ‘mengine relativ constanta (62,9% in 1997, comparativ cu 62,4% in 1990), * Cererea de locuri in invagémantul superior este in erestere: dacd in 1990, rate brut de cuprindere in invafamantul superior de 10,6% era printre cele mai reduse din Europa, in 1997 creste la aproape 23%, ramandnd insi sub cota din tarile dezvoltate (30-40% si chiar mai mult) * Rati inalt a abandonulni scolar, potrivit unor analize ale fluxurilor scolare din invatiméntul obligatoriu, efectuate de M.EN,, la nivelul intregii tari este de peste 2,0%. * Subfinanfarea cronici a inva¢imAntului, An de an fondurile publice alocate invatamantului sunt cu Céteva puncte procentuale sub cota stabilitaé prin legea invajamAntului (4% din PIB, Legea 84/95(96), Art. 169). 18* Funcfionarea unor unitifi scolare in condijii improprii. Astfel, peste 60% din unitifile de inviiimant primar, asigurind scolarizarea a 15% din numrul elevilor din grapa de varsti respectivi fanctioneaza in regim de predare simultani. * Importante disparititi teritoriale, pe medii de rezidenfa si chiar pe sexe. Diferente se inregistreazi sila serie dé alti indicatori care caracterizeazi stocul si formarea capitalului uman. in Romania ~ cu toate ci au existat unele preocupiti si incercéri — formarea profesionala continu nn este in mod coerent regiementati, in principal, a fost si rmfne inca focalizata pe recalificarea $i reintegrarea in activitate a somerilor. Din pate, atat sub aspectul cuprinderii gomerilor in cursuti, al reintegririi in activitate, al cheltuiclilor fficute in acest sens si, mu in ultimul rand, al acreditarii fumizorilor de calificare, rezultatele se mentin modeste si oscilante de la un an la altul, Severitatea cererii forfei de munc& are o putemnica incident in sustinerea motivatiei de invi{are continu, atft la nivelul agensilor economici cat si al individului Fig. 2.2 Ponderea cheltuielilor publice de invitimfint in PIB gi respectiv in cheltuiclite bugetuli consolidat (in procente) are Chelt.ouget 1992” 1908 ‘Sursa: Comisia National pentru Statistica, 1998 ‘Tabetul nr. 2.2 Indicator’ ai capitalutui uman in anul 1997 Romania Nivel Meili gi sexe - Maxi Mini wv R F indiceTe educatiel (1998) Oss 0766 0920 [oer __| Gucures) (Giurgiu) Copit de 714 ant necupringl 25 26 a5 oF Linscoti vy ig9ei997) | _5.6 | eHlarghitay (Botosani) Durata medie de geolarzare 102 6 Too [ea a5) ani) (1992) 83__ | Bucuresti Giurgiu) . 57) _| Populajia eu studi secundare, — in % fags de populayia de 15 813 60,5 Th) ani si peste - (1992) 119 | Brasov) (Teleorman) | 78,0 | 64,8 | 59.208) Populajia cu studi superioare jn % fagk de populatia de 23, 165 26 9.1) ani gi peste - (1992) 65___}| Bucuresti) (Caticasiy ua fis LO® ‘Sursa: Comisia Nationala penira Statistica, 1998 Dezvoltarea durabili a Romfiniei in secolul care vine este dependenta in miisuri considerabilé de reconsiderarea investifiel in capitalul uman la toate nivelurile sistemului economico-social, stimularea ‘motivatiei pentru invéfarea permanenté, prin folosirea si recompensarea corespunzatoare a competentelor formate, consolidarea progreselor realizate in reforma invilméntului, inclusiv a noilor capacitati institutionale, create in 1998, asigurarea cadrului legislativ gi institutional, compatibil cu cel european, capabil sa formeze, evalueze si certifice competentele, pe baza unor criterii de performanfa misurabile 2.3 Cresterea economici 2.3.1 in spatiul central si est-european, Romania dispune de un ansamblu de premise favorabile care, bine puse in valoare, pot constitui suport al dezvoltarii durabile pe termen lung, Intre avestea sunt 19relevante: a) capitalul natural, chiar daci procesul de degradare, respectiv lipsa de conservare si Dprotectie a acestuia, s-au aecentuat; b) potenfialul uman sub aspect cantitativ si calitativ - a doua {ard ca marie din Europa Centrala si de Sud ~ Est, din punctul de vedere al dimensiunii populatiei; un grad relativ mai mare al numérului de tineri, o structur’ mai echilibrata pe grupe de varstd; cost salarial mai tedus; nivel convenabil de calificare a forfei de muncé, desi in acest domeniu se contureaza un fenomen de pierdere a avantajului comparativ definut, o intarziere a pAtrunderii fn zona europeana a calificirilor; ©) © stabilitate polities relativ mai mare, in conditiile unor conflicte acute sau latente in diferite puncte din regiune. Pentru Romiénia, tranzitia Ia economia de piafi se dovedeste un proces mai complicat si mai indelungat decét s-a sperat. Romania a avut un start mai anevoios decat in celelalte Yiri din zona, determinat, pe de 0 parte, de situatia mostenita, iat, pe de alta, de conceptia, coerenta si viteza de realizare a reformei economice. In aceste conditii, dezechilibrele existente {inlre cerere 5° oferta, structurale, teritoriale ete.) s-au accentuat; unele din mecanismele puse in funcfiune s-au gripat; noile institutii ale piefei create nu au atins gradul de maturitate necesar funcfiondrii normale a piefelor, crearii premiselor unei dezvoltiti durabile a economiei. Nici semnalele si, respectiv, ajutoarele primite din mediul exterior ‘mu au fost totdeauna pe misura nevoilor, iar in alte situafii, acestea din urma au fost doar partial utilizate, in plan economic, s-au realizat o serie de progrese notabile in domenii cum sunt : * crearea cadrului institutional al economici de piata, desi actele normative necesita completari pentru functionarea in sistem integrat a piefelor, potrivit noilor conditii din economie si exigengelor previtirii economiei pentru integrare: ‘* liberalizarea economiei si deschiderea spre exterior (liberalizarea prefutilor, a comertului exterior, climinarea subventiilor); largirea cémpului de actiune a regulilor de joc ale pietei, in detrimentul interventici administrative a statului; * diversificarea formelor de proprictate, privatizarea si restructurarea economiei. Astfel, in anul 1998, ponderea sectorului privat a fost de 58,4% in PIB; 29,8% in productia industriald; 90,5% in cea agricola; 78,2% in jucrari de construcfii; 49% in comertul exterior; 90,6% in comertul cu aminuntul $1 54,2% in servicii comerciale prestate populatiei. In 1998 56,5% din forfa de munca era ocupati in sectorul privat; ‘© descentralizarea actului de decizie, o mai mare autonomic locala, demonopolizare, subsidiaritate; * dezvoltarea relatiilor de parteneriat social, inclusiv prin crearea unor institufi gi foruri speciale care functioneaza tn sistem tripartit 2.3.2 Starea si evolujia economici Romaniei sunt departe de a se inscrie pe coordonatele Gezvoltirii durabile. In ultimit zece ani, criza de structurd si dezechilibrele mostenite, intarzierea in reforma economic si institutional, incoerenta si dezarticulirile dintre componentele reformei economice, dintre economia nominal si cea reali, utilizarea haotici, distructiva a resursclor au determinat o evolutie descendent, un declin prelungit al economiei, Impaciul asupra mediului este sever: pe de o parte, risipa de resurse tinde si se cronicizeze, iar, pe de alta, economia, tot mai siraca, suporta cu dificultate costurile protectiei mediului - si aga extrem de reduse, comparativ cu cele din economiile dezvoltate. Evolufia economiei este marcata de distorsiuni avand o puternica nota de nonsustenabilitate. Evolutiile din economie poarti amprenta unei crize prelungite, a unci vulnerabilitafi crescinde, indepartindu-se de cele din economiile dezvoltate, adancind decalajele fati de acestea, In economie s-au accentuat si amplificat puternice noduri de tensiunt si presiuni 2) Dezechilibre intre productie si consum, in mod sistematic consumul fiind mai mare decat Produetia; intre consumul de factori de productic ~ eficientd i performanti economica. Intarzierea mult rea mare a reformei in economia reali, a restructurairi intreprinderilor generatoare de pierderi, de arierate si blocaj financiar, de datorii citre buget si de presiuni sociale, asociata cu stimularea insuficienta iului de afaceri se reflecti in evolutia indicatorilor macroeconomic. in ajunul intririi in cel de al treilea mileniu, economia Roménici este fragila si vulnerabili Ia socuri interne si externe; capacitatea de creare a valorii adaugate, de eficienta si compeitivitate Sa redus apreciabil, nivelul de trai si calitatea viefii se inscriu pe 0 pant negativa; rigiditatile structurilor economice, disfunctionalititile piefelor, slaba capacitate manageriala, proportiile in crestere ale economiei subterane, diferentierea veniturilor, normali intr-o economie sinitoasl, se produce in conditiile scaderii nivelului de tai, ale extinderii fenomenului saraciei (aproximativ 30% din populatie se afla sub pragul sariciei, potrivit datclor Raportului Nafional al Dezvoltarii ‘Umane, 1998), ii, Produsul Intern Brut (PIB) evolueazi in total dezacord cu exigentele dezvoltirii durabile, in 1998, reprezenta 76% din nivelul real al celui realizat in 1989. PIB/locuitor, calculat la paritatea Puteri de cumpirare (PPC) a fost in 1998 sub 3679 $ SUA, reprezentand doar cea, 23-24% din media UE. 20Fig. 2.3 Variajia anuala a PIB, 1989-1998 (+/- % fai de anul anterior) % o a er | O Sursa: Comisio Nojowali pantry Statistics, 1998 b ) Derapaje ale ratei inflatiei, ale cursului de schimb si ale ratet somajului cu efecte paralizante asupra economiei, descurajind economisirea, investifiile si demararea cresterii economice. Inflajia inalti este persistenti: dupa o scidere in 1995 si 1996 a ratci medii anuale a inflatiei, in 1997 a capitat din nou caracteristici de hiperinflatie (154,8%), in 1998 a fost de 59,1%. Deprecierea monedei najionale a avut un ritm alert, de Ia 21 lei pentru un dolar SUA in 1990 la peste 15622 lei/un dolar SUA la sférsitul lunii mai 1999, Accasti dinamica, determinati de performanjele economice slabe, a indus sciiderea increderii in moneda naionala, a alimentat sporirea prejurilor sia inflatiei. Somajul - prin proportiile sale, prin durata medie a riménerii unei persoane in starea de somaj - a devenit cronic, rata gomajului inregistrati in aprilie 1999 fiind de circa 11,6%, rata somajului feminin fiind de 11,5%, cca. o treime dintre someri fiind tineri, in somajul cronic aflandu-se aproape jumatete dintre beneficiarii de prestafii pentru someri. ¢) Tensiuni in structura economici nationale, Modificitile structurale ale economici nationale sunt modeste si cu efect redus asupra protectiei mediuu La crearea valorii adaugate brute principalele activititi economice din agricultura si industrie conitribuie cu 47,7%, in timp ce sectorul serviciilor, care a cunoscut o crestere dupa anul 1989, define 37,8%, in special pe seama activitailor de comert, transport gi turism. mnuale ale inflafiei si somajului in perioada 1990 — 1998, os 4 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 - ‘Sursa: Comisia Nayionali pentru Statistic | mom Rata inflates | ta Rata somajalui In ce priveste industria ca principal factor de presiune asupra mediului, nu se constati modificdri structurale semnificative, Declinul economic al activitafilor din minerit, extractie, metalurgie, siderurgie si chimic a slabit presiunea asupra mediului, insi nu s-au inifiat masuri de reabilitare a zonelor degradate Experienta farilor avansate a aritat cf, in ultimele trei decenii, s-a produs o deplasare ferma a structurilor economice nafionale in favoarea activititilor “prietenoase” mediului. Consumul de resurse naturale si de energie, precum si volumul poluanfilor si al deyeurilor s-au redus pe seama declinului sectoarelor minier si extractiv, ca si al industriei grele tradifionale. In acelasi timp a avut loc o crestere a industriilor de inalté tehnicitate gi nepoluante. 21* Pentru Romania, imbunijirea structurii pe sectoarele economice, in concordanfi cu cerinjele Protecfiei mediului, se impune ca o cerinf major a dezvoltirii durabile. Modificarea ponderii sectoarelor trebuie direcfionata spre cresterea volumului valoric al productiilor din agricultura, silvicultura, industrie, constructii si servicii (comert,transporturi, posta si telecomunictii, turism, hoteluri si restaurante, administrafie publica si apirare, invitimént, sdndtate gi asistenfi sociala alte servicii prestate agenjilor economici si populatici) pe seama progresului tehnologic gi a ‘imbundtafirii performanjelor ecologice ale productiei si produselor. Dezvoltarea mei industri nationale eco-eficiente va putea incuraja crearea unei piefe inteme competitive de bunuri si servicii ecologice si totodata va genera oportunitii profitabile pe piafa exter’, 4) in conditiile reducerii in termeni reali ai PIB, ale unei structuri inet ente a comerjului exterior, ale insuficienfei resurselor financiare si accesului dificil pe piefele externe de capital, ale depisirii in permanent a productici de cdtre consum, evolutia economiei este marcata de deficite structurale majore. Soldul balanfei comerciale si cel al contului curent este negativ, cu tendinta de Sporire in ultimii ani; an de an; bugetul este deficitar; iar datoria publica interna si datoria externa au © crestere acceleratd, riscdnd s& afecteze nivelul si calitatea viefii generafiilor viitoare (tabelul 2.3). ‘Tabelul nr. 23 Evolutia unor indicatori economici 1990-1998 a Datoria publics intern (ies) ait} 2206 seat} 61193} 4136 | s4om0 | 311000 = Dateriaextems (ls) 2300) 11430] 24790] 33570] 45070] sanz] 72000] saan | a9670 + Ponderea in PIB a excedentulidete tulu bugear (4-6) so] 32] a6] os| 24] 29 4 so] as Sursa: Banca Nayionalé a Romani, 1998 * Balanfa de pliti externe a Rominiei, incepnd din 1990, inregistreazi in mod sistematic deficite, in medie in jurul a 1,8 miliarde dolari pe an; in 1998, deficitul balantei comerciale era de 3.5 miliarde dolari (fob-cif). Aceiasi tendinté negativi ~ influenfata de evolutile comertului exterior, ale volumului datoriei exteme si ale serviciului acesteia - integistreaza si soldul contului curent. in 1998, acesta a fost de 3 miliarde dolari, reprezentind 7% din PIB. nivel superior celui acceptat de finantatorii externi - in jur de 4,5% din PIB. * Datoria extern’ a Romanici, in conditiile unei fragilititi crescdnde a economici, este generatoare, cel putin in urmatorii cétiva ani, de tensiuni puternice. in 1998, datoria externa a ajuns la circa 8,9 miliarde $, stocul de credite pe termen mediu si lung situandu-se in vecinitatea 2 30% din PIB. Desi, potrivit standardelor intemationale, aceasta se situeazA sub pragul de alarm (60% din PIB), ceea ce creeazi puternice tensiuni in sisteme hold este cresterea rapid a serviclului datoriei externe. In 1999, acesta atinge 3,2 miliarde $, reprezentind 40% din volumul exportului, comparativ cu cota de alarma de 25% din PIB. Explicatiile uneia asemenea {ensiuni sunt multiple, Dincolo de esalonarea si concentrarea unor plii scadente in acest an (emestral 1), principalele dificultati rezults din: rigiditatea si structura exportului romanese(fob) plafonat in ultimii ani Ja cca. 8 miliarde $/an, in timp ce importurile (cif) depagese 11 millarde Svan, exportul continuind s& se caracterizeze prin predominanta produsclor energo-intensive gi a celor cu valoare adiugati scazuti si/sau produselor cu grad redus de competitivitate, supuse unei concuren{e dure pe picjele internationale. Din aceasta perspectiva, atenuarea tensiunilor si Cvitarea intririi in incapacitate de plat sunt dependente de: revigorarea exportului, prin Stimularea producti si, mai ales, a produselor si serviciilor competitive; cresterea mai rapid a exportului decdt a importului si optimizarea raportului dintre ele; sporirea mai rapid a exportului Produselor roménesti comparativ cu media mondiala. Numai in acest mod se poate asigura gi menfine la nivel corespunzitor rezerva valutara a {ari si evita riscurile financiare care ar putea si apard. * Deteriorarea portofoliului de credite ale sistemului bancar, ca urmare a incercétilor de stabilizare macroeconomic’ care au antrenat sporirea dobanzilor. * Acumularea unui volum mare de eredite neperformante in sistemmul bancar care reduce pani la limita inferioar& credibititatea acestui sistem. Acest fenomen se asociazA si cu comportamentul bancilor, orientat in principal pe activitaji speculative si mai putin de sustinere a activitiiior economice, 2+ Deficitul bugetului consolidat al statulut, cu cateva exceptii, oscileaza in jurul a 2,5% din PIB. Bugetul pe anul 1999 este construit pe un deficit de 2,5%, ceea ce evident agraveaza gradul de austeritate Ja care sunt supuse cu deosebire unele sectoare importante din economic, Daca insa la acest deficit se adaugi gi deficitul cvasi-fiscal (arierate, eredite neperformante etc. care, partial se reflecta si in buget), ponderea deficitului in PIB este sensibil mai mare. De aici o concluzie, cheia pentru construetia si executia bugetara are o dubli deschidere: jinerea sub control a deficitului ‘bugetar prin politici de colectare a veniturilor si restructurarea economiei reale pentru reducerea proporfillor si a impactului deficitului cvasifiscal © Existenfa unui blocaj finaciar pe piafa interna. ¢) Rigiditatea piefei muneii, cu tensiuni intre cererea si oferta de fort de mune’. ‘* Ocuparea fortei de munci se reduce si se precarizeazi. . © Populatia civil ocupati, rata de participare si respectiv de ocupare scad in mod sistematic. in 1997, populafia civil’ ocupati s-a redus falé de 1990 cu peste 1800 mii persoanc, iar numirul de salariafi cu peste 2500 mii persoane, Ponderea salariatilor in populafia ocupata a scizut de la 75,1% in 1990 la 62% in 1999. ‘© Structura populafici civile ocupate se modifici. Evolujiile sunt insi contradictorii gi in bund parte contraproductive, reflectand de fapt starea de crizi a economici. ‘Tabelul nr. 2.4 Structura populatiei ocupate pe sectoare 1990-1996 4% din total é 1990 [1991 | 1992] 1993 | 1994 | 1995 | 1996 | 19977 Agricultura, silvicultura, pescut [29.1 | 29,8 | 330 | 360 | 365 | 345 | 355 | 375) Tndustrie gi construct 435 [ 399 | 371 | 358 | 344 | 33.6_| 34.3] 320 Servicii 274 [303 | 29.9 | 282 | 29.1 {31,9 | 302 [300 Sursa: Comisia National pentru Statstcd, 1998 ‘Tendinfa in evolutia structurii populatiei civile ocupate evidentiaz sporirea celei ocupate in agricultur’. Capacitatea de ocupare a sectorului de servicii - din variate motive - se menjine modesti si variabili de la un an fa altul. ‘* Populatia subocupata, potrivit datelor AMIGO, in perioada 1994-1998, a detinut o pondere care a variat intre 2,7 si 3,9% din populatia civil ocupata, Rate de subocupare sensibil mai ridicate se inregistreaza la tineri (7,6% in 1997), birbati (3,3%) gi in mediul rural (4,4%) 1) Descurajarea economisirii si a investifiilor.~In tofi anii tranzitiei 1a economia de piati, capacitatea economici de a-si asigura © rati de acumulare corespunzitor de ridicati ca suport ai Testructuririi gi retehnologizirii pe coordonatele eficientei si competitivitifii, a fost extrem de slaba si oscilanti, Raportul dintre rata de economisire si cheltuielile publice s-a degradat continuu, de la peste 24% in 1991 la mai putin de 10% in 1998, in special pe seama reducerii economisirii $i capitalizarii noilor intreprinderi cu capital majoritar de stat. © Formarea bruti a capitalului fix (FBCF). Rata medie de investire, calculata ca pondere a FBCF in PIB (rata de acumulare) are valori modeste, cu variafii mari de la an la an, pentru o economic in restructurare masivi, ceea ce duce 5 la limitarea investiillor pentru proteotia mediului. ‘Tabelul or. 2.5 Rata FBCF in PIB, 1990-1998 (%) 1990 | _ 1991 1992 [1993 _[ 1994 [1995 | 1996 | 1997 | 1998 198 m4 19.2 17.9 203, 214 23,1 22.0, 181 Sursa: Comisia Nopionala pentru Statistica, 1998. Cotespunzitor se redue si investitile nete, in condifiile unor schimbari structurale prea putin productive. Comparativ cu 1989, volumul investitiilor nete in 1997 a reprezentat 52,8%. 8) Nivelul de sénatate si durabilitate al economiei depinde si de volumul resurselor ce pot fi cheltuite pentru protectia mediului. In Romania, in anul 1997, cheltuiclile totale pentru protectia mediului au fost de 361,575 mid. lei, adic& cca. 1% din PIB, in timp ce in firile dezvoltate acest procent este aproape dublu. Aceste cheltuieli pe activitii sunt prezentate in Tabelul 2.6. Pentru ultimii ani tendinta de evolutie a cheltuiclilor de protectie a mediului a fost descrescdtoare, in corelatie directa cu tendinta descrescatoare a investifiilor. 2BTabetul nr, 2.6 Cheltuielile de protectie « mediului pe secioare de activitate in 1997 Total Prevenirea gi] Protecjia ] Cereetare, | Administraca Sectoare de activitate mediului | dezvoltare, |” general a : natural | _instrulre ‘mediului___| = Total 3661875 | 3236720 254479, 79818. 88040] ‘Agraors 57994 T6431 “124d is 304 [Silviculture 51979, 147, 317% 330 3) Indusrie extractive 267465 TaiSS| 44004, 35734 ORG Industrie prelueritoare 936270. 300811 1841 6433 | __ a1 ‘Recuperarea deseurilor 232039 232150. 4 20. 65 Energie eleciricd gi temaicl, gaze $i apa 1473067 1391769 68583, 6333, __1n82 [Transporuil—— 69430. [ "nara 1893, 4302 762 ‘Administratis publiok 708098 25060) 3867 3315 Sas? Colectarea si eltninarea deseurilor, saubritate 361928 361854, 50, 22 2 Cercetare siinfifiek 32954 8584 3436, 20534 eI [Alte sectoare 9251 35390. T0709. 2953) 199) Sursa:Raporta Medal Inconfuritor in Romania, Eli 1998, Comisa Najonal ponru Static Evolutia principalelor agregate macroeconomice a fost in permanent impas. Diversele mecanisme use in operi, cel mai adesea insuficient coroborate, au avut efecte adverse. Ca atare, evolutia economiei S-a dovedit costisitoare, sub aspectul resurselor consumate, al racordarii productiei la cerintele pietei; Povara mostenirii, structurale - cu deosebire in industric - a amendat sever costul tranzitiei, Dit perspectiva dezvoltarii umane, evolufia economici a fost nesustenabilé, inflationist’, pauperizanti, prezenttind un grad mare de vulnerabilitate, in crestere, pentru o parte insemnati a populatici. plus, o asemenea evolutic negativa a declangat un fenomen de marginalizare a economiei Roméniei, in configuratia economiilor europene, ceea ce tinde si o situeze intr-o zona critica. in absenta reconsideririi in plan conceptual si a clabordrii unei strategii globale, coerente, a dezvoltarii pe termen scurt, mediu si lung, Romania se indeparteaza de fintele dezvoltirii durabile. 2.4 Conservarea resurselor energetice Evaluarea situatici prezente arati amploarea gi complexitatea problematicii cu care se confrunti astiizi sectorul energetic din Romania: lipsa unei strategii energetice pe termen lung, coerenta cu strategia de dezvoltare durabild; precaritatea si lipsa de coerenfi a legislatici si a reglementitilor encrgetice; asigurarea independenjei agentiei nationale de reglementare; cadral institutional slab; procesul avansat de epuizare a rezervelor cunoscute de petrol si. gaze naturale; politicd inadecvata de pret al energiei; menjinerea diverselor forme de subvenfii, tehnologii invechite si ineficiente pe tot lantul energetic (resurse — producere — transport ~ distributie ~ consum); sustrageri importante de energie si combustibili; dificultiti in asigurarea cu combustibil, energie electric& si termicd a orasclor si unititilor industriale, export bazat in mare misurd pe produse energointensive; blocaj financiar continuu si probleme valutare la achizifionarea combustibilului din import, inclusiv dependenfa de un furnizor nic exten de gaze naturale; nivel ridicat de poluare a mediului ambiant; exces de personal pe fondul unei presiuni sindicale ridicate; management energetic ineficient; autonomie administrative si financiard redus, bazatt pe ‘menfinerea controlului statului in sectorul energetic etc. Ineficienta energeticd si intensitatea energetic de peste dou ori mai mare decét in farile dezvoltate se explicd prin ponderea ridicati tn economie a unor industrii energointensive (metalurgie, aluminiv, ciment, petrochimic, materiale de construc), ale ciror produse au fost destinate exportului, nefiind prelucratc in continuare in fari au o contributie redusi la produsul intern brut, in raport cu esursele energetice consumate. La acestea se adugt randamentele energetice globale reduse, uzura fizic §i moral avansaté a instalatiilor, utilizarea de cirbuni cu putere caloric redusi, prelucrarea de minereuri cu confinut mic de substanfe utile. in general, dezvoltarea durabil& in contextul energetic national implicd satisfacerea cererilor de energie, oriunde ar aparea acestea, nu prin cresterea furnizarii de energie (inclusiv prin importuri), cu excepfia energiilor regenerabile, ci datoriti reducerii consumului prin tehnologii perfecfionate, ‘prin estructurarea economiei si schimbarea mentalitifii privind utilizarea eficientii a energici, contextul prezentat, un scenariu fezabil al dezvoltirii durabile pentru urmitorii 20 de ani ia in considerare o reducere a intensitifii energetice cu o rat medie anual de 3 - 4 % 24CAPITOLUL 3 Cadrul juridic 3.1 Repere pentru un scenariu juridic al dezvoltiri durabile Transpunerea in plan juridic a obiectivelor dezvolticii durabile implica 0 evaluare prealabilii a legislafiei adoptate pan in 1999, precum gi stabilirea unui calendar legislativ in finetie de prioritatile identifcate, Tuind in considerare atat_obligativitatea aplicirii_acquis-lui comunitar, respectarca Conventiilor si Acordurilor privind protectia mediului la care Roménia a aderat, posibilitatile financiare ale Roméniei, cat si necesitatea stabilirii unui echilibru intre perspectivele cresterii economice gi calitatea viet etc. Trebuie precizat 8, sistematizarea cadrului juridic potrivit obiectivelor si principiilor Strategi Nationale de Dezvoltare Durabili are ca punct de piecare momentul in care problema proprictaii a fost larificata atat juridic, edt si prin programele guvernamentale de implementare. Reperele cadrului juridic privind dezvoltarea durabil& sunt urmatoarele: Remodelarea regulilor privind guvernanta corporatisti sia regulilor de management public, Perfectionarea sistemului de parteneriat institufionalizat; Reglementatrea accesului la informatii publice; Asigurarea prin Consiliul Legislativ si prin ministere a unor intepretiri unice ale legislatiei, in special in domeniul comercial si fiscal; Reglementarea sau perfectionarea meeanismelor de piati; Reglementarea de o manieri mai clari a servi Asigurarea protectici si conservarea resurselor naturale (dimensionarea productici agricole, ocrotirea pidurilor, calitatea resurselor de ap’, prevenirea schimbirilor climatice, gestiunea deyeurilor, calitatea acrului, alimentafia publica etc.); * prevenirea deterioririi mediului; investifiilor de capital autohton si strain pentru realizarea misurilor gi lucratilor de rotectia mediului, indnd seama de prioritatile pe termen scurt, mediu gi lung; * reforma legislatiel muneii (organizarea piefei forfei de munci, retributii potrivit eficienjei muneii, refele de securitate sociala, reglementarea echitabili a somajului, compensirii i concedierilor colective etc.); * aseziirile umane, amenajarea teritoriului, dezvoltarea rural (problemele urbanizirii, Supraaglomerarea infrastructurilor, transportul, poluarea aerului, zgomotul etc.); * reorganizarea cercetirii stiinfifice si tehnologice, a invitimantului, a pregitirii profesionale sia sistemului educatiei ecologice; ° perfectionarea cadrului legal privind fchnologia comunicafiilor sia informatiilor pentru a favoriza marile investitii in aceste domenii * elaborarea unui Cod Etic al Mediului pentru a determina renunfarea treptati Ia interesul imediat ce poate fi objinut dintr-o activitate economica, si determinarea unor schimbari comportamentale, primatul unor valori etice, solidaritate, echitate etc; * introducerea in legistatie a Fondului de Mediu. 3.2 Perspective Dupi cum rezulti din Agenda 2000 pet. 3.6, Romania va trebui_si-si miireasci substantial esursele financiare destinate mediului, si-si dezvolte capacitatea administrativa de realizare a masurilor hecesare si si introduca in dreptul intern intreaga legislatie european’. Legile ce se impun necesita un nivel ridicat de investifii si un considerabil efort administrativ —“conformarea deplina la normele europene putind fi asigurati pe termen lung” Strategia de fata permite inliturarea treptatia deficienjelor si atingerea pe termen lung a exigenfelor europene, ceca ce inseamna, implicit, realizarea cerinjelor dezvoltiii durabile,inclusiv printr-un cadru juridic corespunzator. Scenariul probabil pentru Romania anilor 2020 indicd o dezvoltare in ritm sustinut, care va permite depésirea stadiului actual sia dificultitilor majore semnalate, Ritmul mediu anual necesar si Suficient al eresterii P1B/capita in urmatoarele decenii ar trebui s& ating cel putin nivelul de 6,5%, ceca Ce ar putea satisface exigenfele integririi Romaniei in Uniunea European, 2526 Scenariul dezvoltiri in ritm sustinut va influenta gi evolufia cadrului juridic. Pe plan juridic au fost avute in vedere urmiitoarele coordonate: reforma institutiilor din domeniul justitiei si afacerilor interne (alinicrea legislatiei la normele re, functionarea justifiei, respectul drepturilor fundamentale, primatul legii, reforma constitutional); reforma administratiei publice (statutul autoritifilor locale ~ promovarea autonomiei si a democratiei ~ statutul funcfionarilor publici, noi sisteme de gestiune, reglementarea relatiilor la nivel central, regional gi local) prin armonizarea legislafiei in functie de acquis-ul comunitar; Hispunderea politicd (rispunderea fatd de electorat si fata de Parlament); Hispunderea juridict (Inlaturarea coruptici, primatul dreptului, separafia puterilor); confinutul si limitele dreptului de proprietate privat (reglementarea fondului funciar si elaborarea legilor organice necesare privind dreptul de proprietate privat’).Partea a I-a: Evaluarea potentialului pentru dezvoltarea durabila in Romania CAPITOLUL 4. Evaluarea si conservarea Capitalului Natural Pentru a garanta. dezvoltarea socio-economicd durabili este absolut necesar si se asigure conservarea unei structuti diverse gi cchilibrate a Capitalului Natural si utilizarea resurselor gi serviciilor produse de acesta, in limitele capacitijii de suport a componentelor sale. 4.1 Aerul Manifestarea la scara global a impactului activititilor antropice asupra atmosferei poate conduce la consecinfe pe termen lung asupra climei, la incdlzirea acesteia, cu intregul cortegiu de consecinje de acum bine cunoscute, de la scar locali la nivel planetar, la reducerea stratului de ozon. Pe acest fond, care se manifesta la scard global’ cu consecinte pe termen lung, se adauga fenomenele Ja scar& regional, cu consecinfe nu mai pufin periculoase, chiar daca la prima vedere, ele nu apar atit de clar extinse in timp ca schimbirile climatice. Este insi evident c& acidifierea depunerilor (umede $i uscate) din atmosferi, ‘care au un impact negativ asupra solului, apefor de suprafafi si subterane, asupra florei si faunei, mai ales prin reducerea unor suprafefe intinse de paduri (asa cum s-a.petrecut in Europa gi se petrece astizi in Africa, Asia si America de Sud), a reprezentat, prin modificarea mecanismelor de capturi si fixare a carbonului la sol si prin modificarea albedoului suprafejei terestre, un element de intensificare a impactului poluarii la scara regional asupra schimbiilor climatice. in sfarsit, la scara local, in zonele urbane si/sau industrializate, caracterizate de nevoi mari de energie primar, episoadele de poluare s-au manifestat pe durate de la cdteva ore la cdteva zile si pe distanfe pana la cdteva zeci de kilometri. Aceste zone de intens impact antropic, care au evacuat in atmosferd milioane de tone de poluanfi ai acrului la scara regionala si global, rimén fn continuare locurile unde misurile in domeniul protectiei atmosferei trebuie s& actioneze eficient. a) Poluarea atmosferet Evaluarea impactului_activitifilor antropice asupra ‘atmosferei in Romania trebuie ficuti in conditiile nerealizarii sistemului de monitoring integrat al mediului, in lipsa unui sistem de asigurare si control al datelor, a unei baze de date, atasati sistemului informational de mediu gi drept urmare, a unei asigurari credibile de informare publicd. Totusi, cu titlu informativ se pot folosi, datele Strategici Protectiei mediului 1996, alte date mai recente nefiind publicate de institutiile abilitate. in perioada 1989 — 1994, emisiile de poluanti in atmosfera au fost urmitoarele: Tabetul nr. 4.1 Emisiile de poluanti in atmosferii in perioada 1989 - 1994 (kg/an loc) ‘Anal Poluant oo) 0 oN DH 9s Ton 30, 65.1 565 446 410, 400 400, NO, 250 23.0 200 15.0 13.0 140 SOVNM 36.1 333 292 210 213 280 Nie 147 129 is 10 36 100 SOVNM ~ substanfe organice volatile altele decét metanul ‘Sursa: Strategia Protectiei Mediului, MAPPM, Bucuresti, 1996 Se remarcd evolufii in scadere ale emisiilor de poluanti intre anii 1989 si 1994, Sciderea, asa cum se arati si in Proiectul Bancii Mondiale - 1992, s-a datorat declinului economic, fiind 0 caracteristicl subregionali a evolufiei poluarii aerului in Europa Centrala gi de Est. Caracterizarea, prin indicatori sintetici ai concentratiilor de poluanti in atmosferd, nu este inc posibili in Romania. Lipsa unor rejele locale de supraveghere a calititii acrului, ‘proiectate in Conformitate cu norme de proiectare, exploatare, asigurare si control al calititii datelor, precum si Stocarea lor in baze de date asociate sistemului informational de mediu, suportate financiar, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, de poluatori, reprezint impedimentul major al evaluarii corecte a impactului activitatilor antropice asupra atmosferei, Lipsa posibilititilor de analiza a impactului 2emisiilor asupra atmosferei si, prin intermediul acesteia, asupra apelor, solului, florei si faunei, dar gi asupra constructillor si materialelor si infrastructurii, nu permite inc ‘acordarea de credibilitate celor céteva planuri locale de actiune si, cu atat mai putin, planului national de actiune pentru protectia mediului, Existente unei legislafii parfial elaborate in domeniu, multitudinea de ordine si necorelati ale domeniului protectiei atmosferei cu celelalte domenii ale protectici mediului sunt, si dacd nu vor fi luate misuri urgente de remediere vor continua si fie, tot atétea elemente de diferenfiere si rlimanere in urmi a ‘Roméniei fat de rile UE. Neimplicarea administratiilor locale la rezolvarea problemelor de protectia atmosferei, in conformitate cu principiul subsidiaritatii, este poate cea mai grava croare a strategici de protectie a mediului. Niciodatd institutile centrale sau din capitalele de judet, aparjinand unei structuri distribuite, mu Vor putea fi mai eficiente decat institutiile locale, aflate Inga originea si efectele polurii aerului, Sub presiunea publicului, autoritatile alese $i aparatul administrativ subordonat consiliilor locale sunt cele mai Potrivite institutit care si elaboreze, si impuna si 84 controleze activititile de proteofic ‘a atmosferei. Folosind mecanismele de stimulare, dar si cele de impunere catre agentii economici a misurilor de reducere sub normele de emisie a evacuailor de poluanti in atmosferd, pe baza principiului “poluatorul plteste”, structurile puterii locale pot gasi nu calea inchiderii sau opritii activitiii acestora, ci alegerea, in limitele previzute de legislatie, a celor mai adecvate solutii de conformare extinse in timp, in limita de suport a resurselor si cadrului natural din zon’. b) Evolufia emisiilor de gaze cu efect de ser in perioada: 1992 -1996 Ca parte la Conventia Cadru asupra Schimbarilor Climatice (CCSC), Romfnia trebuie si aplice toate prevederile acesteia, mai ales pe cele legate de stabilizarea emisiilor de gaze ou efect de sera (altele decét cele previzute in Protocolul de la Montreal) ta nivelurile anului 1990, pe durata actualului decenin, indeplinirea acestei obligatii, asumati de Romania ca parte la conventia ‘menfionati, nu este numai primul pas in atingerea obiectivului CCSC, ci un prim pas al strategiei nationale prin care “Scopul final este de a ‘se asigura stabilizarea concentratitlor de gaze cu efect de sera in atmosferd la nivelurile care sd permita revenirea interferentelor antropice periculoase cu sistemul climatic. (CCSC, Art. 2.)” Fig. 4.1. Evolufia emisiilor de gaze cu efect de sera id de carbon Metan Oxid nitros ‘Monoxid de carbon ‘Sursa: Comisia National pentru Statistics, 1997 28Chiar daci Romania nu are 0 contributie semnificativi la emisiile globale de gaze cu efect de seri (valorile emisiilor exprimate in Carbon, in perioada 1989-1994, au variat intre 2,33 gi 1.45 tian locuitor, cu mult inferioare celor din firile deavoltate), efectele lor asupra sinatitii populafiei din anumite zone ale Rominiei nu pot fi neglijate. in figura 4.1 este prezentati evolutia emisiilor de gaze cu efect de seri in perioada 1992 ~ 1996, pe baza metodologiei recomandate de organismele tehnice ale CCSC. Este de remarcat c&, pentru atingerea obiectivului de mai sus, Romania ar fi trebuit deja si aplice un plan nafional de stabilizare a emisiilor de gaze cu efect de seri. Din pacate, acest plan nu exist, desi ar fi putut constitui un element pozitiv de macromanagement durabil al economiei romanesti, in perioada de tranzitie. Restructurarea si reforma ar fi trebuit si prevada si un plan de actiune in domeniul protectiei calitifii atmosferei, ca parte integranti a unei politic gi strategii nationale de mediu in viziune durabilé Analiza optiunilor de stabilizare a emisiilor de gaze cu efect de sexi poate fi realizata prin evaluarea criteriilor prezentate aliturat. Aplicarea acestor criterii diferitelor optiuni fezabile in conditile Romniei va permite o structurare dup’ priorititi a optiunilor gi o alegere a celor care garanteazi sansele de respectare a angajamentelor asumate de fara noastra ca parte la CCSC. 4,2. Resursele de api Apa, ca resursi este necesari oricarei forme de viata si activititi economice gi sociale, iar gospodifrirea acesteia reprezinti 0 ramurd integratoare a economici nafionale. Spre deosebire de alte esurse, apa este singura care nu poate fi fnlocuiti si care se regenereazi permanent printr-un proces natural, circuitul apei pe glob. Cantitatea si. calitatea resurselor de, api condifioneazi dezvoltarea gener reprezinti un factor determinant care Hi a economiei nafionale si a procesului de amenajare a teritoriului. 4.2.1 Caracteristicile resurselor de api Rominia este stribatuta de 0 refea hidrograficd relatiy densi si are aproape intreaga suprafats (97,8%) cuprinsa in bazinul Dungiii, cu exceptia unor rauri din Dobrogea, care se varsi in Marea Neagri. Resursele de.api ale Roméniei sunt constituite din ape de suprafya (rduri interioare, lacuti naturale gi artificiale, fluviul Dundrea) si ape subterane. Apreciate pe baza analizei scurgerii medii pe taurile interioare si pe Dunire, functie de conditiile fizico-geografice ale diverselor bazine hidrografice, precum si de stadiul de amenajare si dotare, acestea sunt prezentate in tabelul 4.2. Resursele de api ale Miirii Negre nu sc iau deocamdati in considerare, datoriti dificultitilor tebnice si economice ale procesului de desalinizare. Principala resursi de apa a Roméniei, constituité din rdurile interioare inventariazA si codificd un numér de 4.864 cursuri de apa, cu 0 lungime de 78,905 km. intr-un an hidrologic mediu se asiguri scurgerea unui volum de cca. 40 mld. m’, Din totalul scurgerii medi de suprafala, 99,8% se face in Duniie si numai 0,2% in Marea Neagri. O caracteristic’ de bazi a acestei categorii de resursi o constituie variabilitatea foarte mare in spatiu, astfel: * ponderea mare in zona montani, care aduce jumftate din volumul total scurs, la 0 cot de numai 17% din suprafata farii; 29* variatia debitului mediu specific de la mai pufin de 1 V/s gi km? in zonele joase ale Campiei Romine, cea mai mare parte a Dobrogei, Campia Siretului inferior, extremitatea sud-vesticd a CAmpici ‘Timisului si Aradului, la 1,5 V/s gi km’ in cea mai mare parte a Campiei Romane inclusiv Campia Olteniei $i zona colinari a Olteniei si Munteniei, Podisul Transilvaniei, Podigul Somesan, cea mai mare parte a Moldovei si zona de cdmpie din partea de vest a fitii si pani la 40 I/s si km? in zonele inalte ale munfilor riras si Retezat, Tabelul nr. 4.2 Resursele de api Categoria de Resursi teoretiei | Resursi tehnic wiilizabili | Resurse tehnie utilizabile resurse mld. m° mid.’ in condifille actuale de amenajare mid. m Ruri interioare a0. 25K 3 ‘Dunafe 85" 30, 10. ‘Ape subjerane 9 6 a TOTAL Be 6r 26 + reprezint 1/2 din stocul med multianual scurs pe Dune in secfiunea Baziag; ‘euprinde cca. 5 mld. m? resurss asigurat in regim natura Sursa: Compania National “Apele Romane”, 1999 © alta caracteristicd 0 reprezint& variabilitatea foarte pronunfati. in timp, viituri_putemice primivara - inceputul verii, urmate de secete prelungite. in medie, raportul Qmin/Qmax=1/200, iar pe anumite cursuri de api el poate fi chiar de 1/1000 sau chiar 1/2000. Flaviul Dundrea, al doilea ca mirime din Europa, cu o hungime de 2850 km, din care 1075 de km Pe teritoriul firii noastre (37,7%), are un stoc mediu la intrare in tari de 170 miliarde m°. Caracterul siu Intemational, impune anumite limitéri in utilizarea apelor sale si, din acest motiv, s-a considerat ca resursi'numai jumatate din volumul mediut multianual scurs pe Dundie in sectiunea Bavias, Resursele de api subterani sunt cantonate in straturile acvifere freatice, de medie si mare adancime. Raportat la populafia actual a farii, rezulté 0 resurs’ specifica, utilizabila in rogim natural, de cca, 2705 m'/loc. sian, sub media pe Europa, care este de 4000 m'/loc. Pentru regularizarea debitelor de apd, s-au realizat peste 1900 lacuri importante, dotate cu toate uvrajele aferente utilizarii complexe a apei, insumdnd un volum total de peste 13 miliarde m’, la nivelul anilor 1996. De asemenea, s-au realizat peste 2000 km canale si galerii de derivatie pentru transferul resursei de apa din bazinele excedentare in bazinele deficitare, sau in cadrul aceluiasi bazin hidrograti La problemele “cantitative” ale apei, cu care se confrunta societatea actualé, se.adaugi din ce in ce mai pregnant gi cele de “calitate” a apelor. Supuse proceselor de contaminare cu agenti potuanti de o mare diversitate, apele devin in unele Hii improprii utilizérii lor, astfel incdt raportul resursa-cerin{i capati o semnificafie mult mai complex: Din lungimea totald a réurilor investigate in 1997, 21.726 km, 12.491 km (57,5%) s-au incadrat in categoria I de calitate; 6.104 km (28,14) in categoria a Ia de calitate; 1.252 km (5,8%) in categoria a Ula de calitate si 1.879 (8,6%) in afara limitelor admisibile. Situatiile cele mai defavorabile privind Calitatea ce se afla in afara limitelor admisibile s-au produs in éadrul bazinelor hidrografice: Ialomita - 44,8%, Prut 21,1% si Mures-Aranca 7%, Fatd de anul 1989, se constatd o imbundtafire a calititii apelor raurilor interioare. Astfel, ponderea sectoarelor de ru cu api de calitate bun (cat. I si a TI-a) a crescut de la 35% gi respectiv 25% in anul 1989 la 57.5% si respectiv 28,1% in anul 1997, iar ponderea sectorului de réu cu api de calitate proast (categ. a Tl-a si categ. D-degradat) a scdzut de la 18% si respectiv 22% in 1989 la 5,8% si respectiv 8,6%, ca urmare a reducerii activititilor industriale, a retchnologizarii proceselor de productie, a apliciil mecanismului economic in domeniul gospoditirii apelor si a aplicarii unor misuri coercitive folosinjelor care polueaza La apele subterane se remarci tendinja de depreciere a calitifi, atét ca urmare a insuficientei Drotecfii a stratclor acvifere fata de agresiunea apelor uzate, mai ales in zona platformelor industriale, precum Si din cauza persistenfei efectelor cauzate de aplicarea uncori incorecté a ingraisamintelor sia pesticidelor, Zonele cu grad ridicat de poluare sunt situate in bazinele: Ialomita - conul aluvionar Prahova- Teleajen; Arges - valea Dambovnicului; Sasar - zona Baia Mare; Jiu - zona aval Tg, Jiu; Baredu - aval Suplacu de Barcéu. Se inregistreazi o diminuare sistematict a calititii apelor Dundtii, datorita descdrcdrii unor cantitafi tot mai mari de ape uzate de-a lungul intregului sfu bazin, cu efecte importante asupra florei $i faunei acvatice din Dunire gi Delta. 30Cerinjele de apa s-au marit de la 1,4 mld. m’ fn anul 1950, la peste 20 mld. m’ in anul 1989 datoriti cresterii populatiei, dezvoltirii industriei gi a agriculturi Dupa anul 1989, cerinfa s-a situat in jurul valorii de 12 mid. m° iar prelevarea de api a utilizatorilor a variat intre 9,8 si 10,5 mld m°/an. Cauzele care au generat sciderea volumelor de apii prelevate din surse, sunt urmatoarele: * productia industrialé a scizut, cea ce a determinat o scddere corespunzatoare a cantitifilor de apa efectiv prelevate, acestea fiind de cca. 70-75% fata de cele prelevate in anul 1989; * folosirea apei pentru irigafii a marcato descrestere accentuati, situandu-se la cca, 12-22% fap de anul 1989, datorits in mare parte dificultailor intmpinate in asigurarea funclionalitafii sistemelor de irigati, precum si a lipsei beneficiarilor de apa. 4.2.2 Dezvoltarea si gospodarirea durabili a resurselor de apa Penira gospodirirea durabilé a resurselor de api, comunitatea internafionala reunité in cadrul Conferintei privind Apa si Mediul ce a avut loc la Dublin in ianuarie 1992 si a Conferintei Natiunilor Unite privind Mediul si Dezvoltarea finuté la Rio de Janeiro in iulie 1992, recomanda guvemelor aplicarea urmiitoarelor principii * prineipiul bazinal - resurscle de apse formeaz si se gospodirese pe bazine hidrografice. Gospodarirea rafionali a resurselor de apa cere o abordare global, care sa imbine problemele sociale si dezvoltarea economici, eu protecfia ecosistemelor naturale. O gospodirire durabila a resurselor de apa poate fi ficuta numai la nivelul intregului bazin hidrografic prin integrarea tuturor utilizatorilor de api. © principiul gospodiririi unitare cantitate-calitate - cele doui laturi ale gospodatirii apelor fiind intr-o strana legaturd, apare ca ‘necesari o abordare unitard, care si conduc la solutit tehnico- economice optime pentru ambele aspecte; * principiul solidaritigii - planificarea si dezvoltarea resurselor de ap’ presupun colaborarea tuturor “factorilor” implicati in sectorul apelor: statul, comunitafile locale, utilizatorii, gospodarii de apa si ONG-urile; * _principiul “poluatorul pliteste”- toate cheltuielile legate de poluarea apei si mediului sunt suportate de cel care a produs poluarea; * principiul economic - beneficiarul pliteste - apa are o valoare economici in toate formele ci de utilizare gi trebuie si fie recunoscuta ca un bun economic. Gospodirirea apei ca bun economic, reprezint& o cale importanta in realizarea unei exploatiti eficiente si echitabile gi in conservarea gi protectia resurselor de api. Aceste principii fundamenteazi conceptia de gospodarire integrati a apelor care imbind problemele de folosire a acestora cu cele de protectic a ccosistemelor naturale. Gospodiirirea durabild a resurselor de apa vizeazit urmiitoarcle obiect a) Asigurarea alimentirii continue eu apa a folosintelor si, in special, a populatiei prin: © realizarea de noi surse de api, in special a unor lacuri de acumulare cu folosin{i complex in zonele deficitare in api. Resursele de api subterand de adancime se vor utiliza cu precidere pentru alimentarea cu apa a satelor gi oraselor, * economisirea apei si reducerea pierderilor din rejelele de distributic a apei din orase, unitifi economice gi locuinte; * realizarea unor sisteme separate de alimentare cu apa pentru industrie si pentru populatie, in vederea reducetii costurilor de potabilizare a apei b) imbunatitirea calitifii resurselor de apa prin: * _retehnologizarea proceselor de productie prin utilizarea unor tehnologii curate - nepoluante; * realizarea de noi stafii de epurare si modemizarea celor existente in scopul reducerii substan{elor poluante evacuate in apele de suprafata si apele subterane; * claborarea unui cadru normativ necesar pentru crearea de rezervafii hidrologice gi hidrogeologice in vederea protejirii unor bazine gi acvifere vulnerabile; © imbunatajirea sistemului de parghii economice din domeniul resurselor de apa prin reactualizarea Preturilor, tarifelor si penalitigilor pentru produsele si serviciile de gospodarire a apelor si mérirea amenzilor pentru sancfionarea contraventiilor din domeniul apelor. Implementarea sistemului de bonificatii pentru folosinfele care demonstreaza 0 preocupare constant in domeniul protectiei calititi apelor; * implementarea unor metode si mijloace de prevenire, limitare si diminuare a efectelor poluitilor accidentale; ‘* imbundtifirea educatici privind grija pentru un mediu acvatic curat, trebuie si fie continu, inceputi in scoala - evident la cote mai ridicate decét se face in prezent - ea trebuie si fie continuati la locul de muncd. ©) Reconstruetia ecologic a raurilor prin: © iimbunditiirea si respectiv realizarea unor habitate corespunzzitoare conservirii biodiversitiii; 31* asigurarea unor debite suficiente pe cursul de api, mai mari decdt debitul ecologic, pentru protectia < ecosistemelor aevatice; © asigurarea continuititii de debit pe cursul de ap’ pentru facilitarea migratiei spe 4d) reducerea riscului producerii unor inundatii prin: ‘+ realizarea uitor acumuliti cu folosinfe complexe previizute cu-volum de protectie contra inundatiilor, ‘* _realizarea unor indiguiri in combinafie cu pistrarea unor zone umede in lungul cursurilor de ap’; * _interzicerea amplasirii de constructii in jurul zonelor inundabile. ¢) erearea comitetelor de bazin - prin implicarea tuturor “actorilor” din domeniul apelor: statul, comunitifile locale, utilizatorii si gospodarii de apa. 1 piscicole, 4.3 Resurse minerale 4.3.1 Resurse metalifere si nemetalifere Rezervele geologice de resurse metalifere i nemetalifere din zAcimintele (proprictate a statului) care pot fi exploatate cu actualele tehnologii miniere sunt evaluate in prezent la: * 40 milioane tone minereuri auro-argentifere * 90 milioane tone minereuri polimetalice * 900 milioane tone minereuri cuprifere ° 4 miliarde tone sare, in subsolul teritoriului {ari se mai gisesc ziciiminte de minereuri cu metale radioactive, rare, ficr- ‘mangan, bauxiti precum si o diversitate de substanfe nemetalifere si roci folosite in industrie. Prineipalii consumatori de produse miniere sunt: ‘* metalurgia neferoasé, siderurgia, chimia - pentru produse din minereuri (concentrate metalice) * industria clorosodica, consumul domestic - pentru sare + siderurgia, industriile hartiei, ceramicii, sticlei, maselor plastice, cauciucului, lacurilor si vopselelor, electrotehnic’ si alimentara - pentru substanfe nemetalifere, Rezervele de minereuri de metale neferoase si auro-argentifere sunt cantonate in ziciminte mici i mijlocii sub aspect cantitativ gi cu potengial metalic redus. Contimuturile in metal ale minercurilor extrase sunt reduse.. Valoarea. metalurgici (valoarea produselor metalurgice) a unei tone de rezerva din zicimintele exploatate in Romania este de 5-7 Sit, respectiv de 3-4 ori mai mici decat zicimintele ce se exploateazd pe plan mondial in condifii de rentabilitate, Calitate relativ redusi au si zcamintele de substante nemetalifere. Ca efect al caracteristicilor geologico-minicre defavorabile ale zicimintelor in exploatare, gi a continuturilor scizute de metale in minereuri, precum gi din cauza fiabilitijii reduse a utilajelor tehnologice din dotare, costurile produselor miniere sunt in general mai mari deeat prefurile de vanzare pe piati, astfel c& statul sprijiné prin subventii bugetare producfia de minereuri si concentrate de metale neferoase si prefioase. 4.3.2 Resurse energetice a) Titel si gaze Romania dispune pe uscat si pe mare de o suprafati cu posibilititi de acumulare a hidrocarburilor de aprox. 130.000 km’, dar condipiile geologice sunt diferite, cu influente sensibile asupra activitiii de explorare gi exploatare. Lucririle scismice si de fora) geologic pan la adincimea de 4000 m sunt avansate in toate unitafile geologice, exceptind zona Carpajilor Orientali, unde tectonica este foarte complicati, tehnologiile de prospectiune disponibile nu sunt suficiente, iar cdile de acces nu permit 0 dezvoltare sistematici a lucririlor geologice. Potrivit unor estimari ale Departamentului american de prospectiuni (L1S Survey), Roménia dispune de rezerve de fifei de cca. 200 mil. tone si, respectiv, de resurse de gaze naturale de cca. 400 mld. m* concentrate la adancimi mai mari de 4000 m si in condifii geologice complicate. Potenfialul actual este consttuit din rezervele existente (73,4%) si rezerve de perspectiva (26,6%). Din totalul rezervelor existente in zciminte de gaze naturale, cca, 64% sunt cu presiuni mai mari de 20 atm., din care in Depresiunea Transilvaniei, principalul fuizor de gaze al tari, numai 57% din rezerve. |b) Cirbunele In Romania, cirbunele ocup& un rol important in structura ofertei de surse primare de energie. Astiel, in anul 1998 carbunele a definut 20,6% din productia interna de surse primare de energie. Rezervele geologice de cirbuni, exploatabile in conditiile tehnico-economice actuale, sunt estimate la 3,433 mid. tone din care: 2,620 mil. tone lignit, 0,759 mil, tone huild, 0,084 mil. tone cdrbune brun. 32Impactul calitifii clrbunelui asupra principalilor consumatori, cat si asupra piefei c&rbunelui este influenfat de urmitoni factori: costul producerii energiei la consumatori, care este afectat de caracteristicile calitative ale cirbunelui; gradul de poluare ridicat prin arderea incompleta si eliminarea gazelor si cenusilor provenite, la care se adaugi scoaterea din circuitul economic a unor suprafefe mati prin exploatarea in carieri. Totodat{, tchnologiile utilizate in extractia si prepararea cérbunelui sunt sub nivelul celor utilizate in tarile UE datorita, pe de o parte, fiabilitifii reduse a utilajelor si echipamentelor specifice si, pe de alt& parte, conditiilor geominiere ce nu permit metode avansate de exploatare. Toate aceste conditii specifice duc Ia costuri ridicate de productie si la necompetitivitatea acestei ramuri a industriei extractive rominesti fata de tirile UI Problemele care se pun in stabilirea strategici de dezvoltare a industriei extractive a cirbunilor vizeazi ati limita economica si energetica de exploatare a zcimintelor atrase in circuitul economic cat gi limita pnd la care pot fi utilizafi pentru producerea energiei electtice gi termice. Rezervele de lignit si carbune brun sunt situate in proportie de peste 80% in Bazinul Carbonifer Oltenia. Din totalul rezervelor geologice de bilan, 70,6% le reprezint’ 7c&inintele in exploatare care pot asigura productia pentru o perioadi de 60 ani. 4.4 Resursele de sol a) Principalele probleme pe eare le ridici solurile din Romania in perioada 1960-1989, in Romania, in scopul cresterii productiei agricole globale, s-a dus 0 campanic puternic& pentru cresterea suprafetei solurilor agricole, mai ales arabile, ludnduc-se in cultura gi soluri cu riscuri mari de degradare. Ca ixrmare, in perioada 1989-1996, renuntndu-se parfial la solurile slab productive, suprafafa solurilor agricole a scizut cu circa 310 mii ha gi a celor arabile cu citca 770 mii ha, Fimindnd fn culturi ine mari suprafefe de terenuri cu soturi supuse degradarii, cu slaba vocatic pentru 0 agriculturd eficienta, In schimb, a crescut suprafaja terenurilor abandonate cu circa 43% ajungéind la circa 450 mii ha. In prezent, sunt 14.788,7 mii ha soluri agricole (0,65 ha/locuitor), din care 9.338,9 mii ha soluri arabile (0,41 ha/locuitor) si 6.690,3 mii ha soluri forestiere (0,3 ha/locuitor). Totodati trebuic refinut c& eca. 80% din solurile agricole si cele arabile ca si insemnate suprafefe de soluri forestiere, sunt afectate, mai mult sau mai putin, de unul sau mai multe procese sau fenomene diunitoare ori factori limitativi sau restrictivi, inci nu existi. date suficiente pentru a se putea face.o evaluare, cat mai aproape de realitate, a acestor fenomene si procese diundtoare pentru mediul inconjuritor, starea sAnitatii populatici si economia nafionala., Totusi, se apreciaz ci numai productia agricoli pierde anual circa 20%, iar pentru restaurarea calitifii_solurilor agricole, ca si pentru reconstructia ecologica a solurilor din zonele puternic degradate, ar fi necesard, o investitie de circa 25-30 miliarde dolari SUA, egalonati pe 15-25 ani, b) Objective si misuri majore ale strategiei privind protectia, ameliorarea gi u durabili a solurilor Utilizarea durabilé a solului implici mentinerca celor trei funcfii ecologice ale acestui @) productia de biomasi; (i) filtrarea, tamponarea si transformarea materici si apei patrunse in sol si (iti) habitat pentru organisme, inclusiv om. Gospodatirea durabild a solului inseamni, in fond, combinarea tehnologiilor si activitafilor urmand politica menita si asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocuparile privind mediul inconjuritor, astfel incét’si se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentard, protectia calititii solului, viabilitatea economica si acceptabilitatea social. Aceste inci objective constituie, de fapt, pilonii gospodsririi durabile a solului, iar reusita acesteia este asigurats numai daci ele se realizeazit simultan. Aceasti simultaneitate poate fi realizati dack se actioneazit principal asupra unui obiectiv - protectia calititii solului, Ameliorarea si mentinerea pe termen lung a functiilor solului si contracararea deterioririi lor sunt obicctivele primordiale ale strategici privind protectia, ameliorarea gi utilizarea durabilé a solurilor din Roménia care pot fi realizate dacd se ia in considerare intregul ansamblu de factori implicati: naturali, socio-economici si culturali. Pentru elaborarea si transpunerea in viafi a unei asemenea strategii, la nivel national si local, este necesar si se imbundt%teascd cadrul legislativ, institutional gi operational, si si se instituie masurile necesare pentru a se asigura: © limitele maxime admisibile cu privire la degradarea solurilor; * promovarea deciziilor la nivel guvernamental, judejean si comunal in sprijinul protectiei, amelioririi si utilizirii durabile a solului * identificarea problemelor, cauzelor si remediilor, inclusiv urmirirea unei mai bune infclegeri’ a legiturilor dintre acestea; inventarierea arealelor cu probleme $i priorizarea actiunilor; ‘+ evaluarea daunelor si a tendin{elor lor printr-un sistem de studii de impact si monitoring; izarea 33+ aplicarea misurilor preventive conform cu “principiul precaufionar” si a celor corective cu apelarea la principiul “poluatorul pliteste"; ‘© ttecerea la strategiile proactive preventive; © dezvoltarea si imbunatitirea structurii si operativititii institutilor de cercetare si de invatimant implicate in aceste probleme; programe analitice scolare cu referiri la importanta solurilor si protectici lor pentru dezvoltarea durabilé; informarea si constientizarca populafiei asupra resurselor de sol si rolului lor penta mediul {inconjurator si dezvoltarea durabild; © incurajarea, stimularea gi sprijinirea tuturor celor care doresc si se implice si s& actioneze in ‘amenajarea gi utilizarea durabili a solului * sprijinirea prin programe speciale a utilizatii durabile a solului in cadrul exploatatiilor agricole mici, care reprezinti sursa majora de alimente pentru populatia rural si un furnizor de produse agroalimentare pentru piafa urbana. Toate acestea trebuie sé se integreze intr-un Program national de amenajare si utilizare durabild a solurilor, cu obiective si termene bine precizate, concretizate in proiccte, nafionale gi regionale, cum sunt: * imbundtiirea sistemului national de cercetari si studii pedologice si agrochimice pentru cunoasterea dctaliatd a resurselor de sol ale {Sri si fundamentarea masurilor de protectic, amcliorare si utilizare durabild a lor in diferite scopuri; * _instituirea gi implementarea sistemului informatic geografic national pentru cunoasterea si gestiunea resurselor de sol; * modemnizarca sistemului national de monitoring al calititi solurilor pentru supravegherea, evaluarea, prognoza, avertizarea si intervenfia operativa cu privire la evolutia calititii soluluis © modemizarea bazei nationale de date privind resursele de sol si a sistemului national informatic in acest domeniu; * sisteme expert privind valorificarea maximal a capacititii productive a solurilor in diferite scopuri fari a diuna calitifii mediului; © cunoasterea potenfialclor naturale si stabilirea celor mai corespunzitoare moduri de folosinfi a terenurilor, inclusiv a eelor din zonele gi regiunile cu probleme speciale privind solurile (soluri erodate, aride, saline, poluate chimic, distruse prin exploatare minier la zi, cu exces de apa din lunci si Delta Dunitii etc.) care si rispunda atdt cerinfelor dezvoltirii economice cat si protectici mediului inconjuritor; © reabilitarea si reconstructia ecologica a solurilor. Litoralul rominese al Marii Negre Liforalul rominese al Matii Negre, avind 0 Tungime de cea. 243 km, se aflé in prezent int-o intensé i continua degradare prin eroziume matini. Linia de farm se reteage cu rate anuale variind We fa cfiva metri la 15-20 m pentru litoralul deltei (intre Sulina si Capul Midia) ,2 = 0,5 m pentru litoralul cu falece (Constanja-Vama Veche). ee ae ee Cauzele degradarii prin ehoziune. Provesele de eroziune a Ttorallul 2 schimbirile climatice:globale si modhlicatile nivelului miei), dar mai antropice cu impact deosebit asupra start Iitralului pat i aminite hcrdilehidroteimice de pe Dunit de pe Lurie hidrotehnice realizate Drincipalii sii afluenti, amenajarile portuare si alte hucrdri inginetesti cos pe Dunite si pe principalit sii afluenti au determinat reduoetea aportulus dese litoralé on peste. 90% fai de valorile tnregisrate Tnainte de constructia barajelor. S-a creat astfel un mare dezechilibru sedimentar in zona de coastd, ceea ce. provocat activatea procesulti de eroziune. Amenajarile Portuare si alte luerix! ingineresti costiere, cum sunt: digurile de protccfie a sehalulu: nayiyabil Sulina, digurile de protectic a porturilor Midia, Constanfa Sud si Manigalia, de protéctic litorala de pe plajele turistice determina si cle mari perturba(tiambientale in zona litorala. es an ‘Tendinfe, Ludnd in consideratie schimbarile climatice globale $i ridicarea genéralii a nivelului mati, précum si condifile geo-eeblogice repionale ce caracterizens’ gensistermul Dundte - Delta Dunit = Maret Neagra, se poate aprecia pe termen media ci procesul de Groziune a litoralilu! romanese va fi cel putin la fel de activ ca in ultimele dows desenti, Previziunea pe termen lung evideatiaz’ 0 activare a croziuinii plajelor, gi aceasta mai ales din cauza Seiderii in continuare a sportului de auiterial nisipos in zona litorala, a ridictit continue a nivelului mari, precum yi a'unut nivel energetic din ce in ge mai ridicat al factoilor hidro- meteorologici. en = “i S ee Prevenires eroianl oral. problema considerati de mull sate ea fiind de important i fenitoru, dar mai ales comproniteindusina laseulul eda pagube Ine afecteazi, uneori chiar ireversibil, starea ecologics a Zonet itrale 344.5 Diversitatea biologic Avand baza legal stabilita tn 1930, prin aparitia primei legi de ocrotire a monumentelor naturii, activitatea de cunoastere gi punere sub ocrotire a capitalului natural din Romania a cunoscut o continua dezvoltare pand ih anii ’60, dupi care i-a fost acordati din ce in ce mai putin importanfi, fiind practic abandonata in anii *80. in primi 3 ani dup 1990, activitatea de conservare a naturii cunoaste o revigorare care duce la declararea Rezervatiei Biosferei “Delta Dun&rii”, la ratificarea ‘majoritatii_conventiilor internationale privind conservarea biodiversititii, elaborarea proiectului pentru noua lege a mediului, pplanuri de infiinfare a 12 parcuri nationale predominant in zone montane, declararea de noi arii protejate etc. Dupa 1993, activitatea de consetvare a biodiversitatii este din nou aproape abandonaté, astfel cd, in momentul de fafi, acest domeniu se giseste la aproximativ acelasi nivel. Mai mult decat atét, nici chiar obicetivele Strategici Nationale pentru Conservarea Biddiversititii elaborati in 1996 nu au fost respectate, astfel incat este foarte probabil ca datorité caracteristicilor perioadei actuale (legislatie confuzd si uncori in contradicfie, supraexploatare etc.) si a lipsei totale de interes din partea institutilor abilitate, situatia in privinta diversititii biologice s& fie deteriorati (este foarte dificil de apreciat cat de mult, neexistind informatiile necesare). Protectia biodiversitati trebuie si fie clar preventiva si orientati spre biotopurile cu grad sporit de sensibilitate si a celor supuse impactului antropic. In perioada actuald, principalele probleme legate de diversitatca biologica si conservarea ei sunt urmitoarele: a) Diversitatea specific: + Degi, spre deoscbire de faund (unde exist lacune mari in privinta numfrului de specii care triiese pe teritoriul Romaniei), numérul speciilor vegetale este cunoscut, la ambele categorii nu exista decat date disparate privind situatia actualS a populatiilor naturale apartinand diferitelor specii. + Lipsa informafiilor privind starea actuala a majoritatii popnlatiilor silbatice nu permite aprecierea gradului in care. speciile respective sunt ameninfate, sau pe cale de disparitie si, de aici, imposibilitatea de a le pune sub ocrotire. ¢ Aceleasi motive sunt valabile gi in privinta “Cirtii Rosii a Romaniei”, nepublicatd nici pani in prezent. ¢ Nu exist cunostinfe asupra numéirului si situafiei populatiilor diferitelor specii autohtone de plante de cultura si rase de animale domestice. b) Diversitatea ecosistemici: ‘¢ Nu se cunoaste numérul tipurilor de coosisteme naturale existente, dispunerea si ponderea lor pe teritoriul Romanici (programul de ecoregionare desfasurat intre anii 1991-1993 s-a incheiat la nivelul ecoregiunilor sccundare) dar, sunt cunoscute cele periclitate gi ameninfate mai acut. ©) Conservare: ¢ Din anii ‘50, cénd existau 23 specii de plante si 24 de specii de animale ocrotite, nici o alta specie nu a mai fost declarati legal ca specie ocrotitd pe teritoriul Rominiei. ‘¢ Refeaua Nationald de Arii Protejate (statuatt de Legea Protectiei Mediului nr. 137/1995) compusi din zonele declarate oficial ca protejate si care are in component un numar care variazi, in functie de sursa Consultatd, intre 500 si 800 arii protejate, exist doar teoretic, in teren find practic nefunctionala. ¢ Nu se cunoaste starea actuald a marii majoritifi a zonelor declarate ca ocrotite. ‘¢ Refeaua National de Arii Protejate nu cuprinde toate tipurile de ecosisteme existente pe teritoriul Roméniei, ea fiind cantonati cu precidere in regiunile deluroase si montane. % Parcurile Nafionale, cu. exceptia Rezervatici Biosferei “Delta Dundrii”, sunt nefunctionale, nedispundnd de planuri de management, infrastructura si personal. 4) Legislativ: ¢ Nu existii pana in momentul de fafi o lege specific a Ariilor Protejate (Legea Protectiei Mediului stabileste misuri generale de conservare a naturi si stateaz existenfa Refelei Nationale de Arii Protejate). ¢ Exist numeroase contradicfii legislative (vezi Legea Protectiei Mediului si Codul Silvie, Legea ‘Vanatorii si Conventiile de la Bema si Bonn ratificate de Romania). ¢ Conventiilor intemafionale privind conservarea diversititii biologice ratificate de Romania, care, conform Constitufiei, devin parte integranti din legislatia intern, nu li se respecta recomandatile $1 ‘nu sunt aplicate in teren. ‘¢ Conventiilor internationale privind conservarea diversitifii biologice ratificate de Roménia, care, conform Constitutiei, devin parte integranti din legislatia intern, nu li se respect recomandatile si ‘nu sunt aplicate in teren. 35Dunirea ji Della Dunarit i AySnd mai mult de 1000. km pe tetitoriul Romaniei, Dundrea, impround cu Lunca inundabili si Delta au repreventat intotdeauna o parte important’ a capitalului nostri ndtural. tn. urmia activititilor antropice desfaigurate in amonte si pe: ul {aril noasire (aflatd tn proporfie de.97,8% in bazinul Dunérii), au survenit modificari atat in regimul hidrologio at 91 th privinfa calititii apei fluyiului, cu influenfe negative asupra ecoststemelor detsice sia celor din nond-vestal Mari/Nogre Tacririle de indiguire executate it anti 60 pe 0 distant’ de aproximativ 800 km de-a lungul malului omanese in scopul objinetii de teh ile, au dus practic la dispatitia lineit inmndabile ffectele acestet actiuni, 1s fel ca in cazul tuturor sistemelor mari, ay ap iirat mult mai ee + eutrofizarea apelor din Delta Dun gicparn ‘efectului de filtrate a nuuirien|ilor proveniti ale orasclor riverane, posibil numa prin exist {ntreruperea cdilor de migrate penina reprédusere a unor speci de sturonied joare economics. Delta Dui este cea mai mare zon Siticura foarte diversa a ecosistemelor naturale, in. cea mai-mare parte neafectate de sa faicit ca, Dells Dunarii impreunt cu feels, de aseienen, sf fi inscrisd in Dunn de’ ‘Tetine nutrientit 9 fost dus la reducerea sau i pie gi ta proiferaren s divetsitatea biologie’ a Deltet a fost, si este inet, afectatd ‘iiodifiearca regimulut hidrologic datorat deschiderit unor canale artificiale sau taierit méandrefor (ex. Bratul St. Gheoreht ee ranisfor ‘uor spari suprafete in ‘zone agricole (ex. Pardina) sau piscicole (ex. Holbina, Ceamurlia, Popina etc), sau prin schimbatca calit iti apei (ex. transformarea lagtineisilmsstre Razelm, in Ine eu apa dulce). a de modificarea sau distrugerea iunor habitate pri 4.6 Padurea in anul 1998 fondul forestier al Rominiei cuprindea 6,37 milioane ha (respectiv 26,7% din suprafata férii), din care 6,23 mil. ha sunt acoperite cu piduri. Majoritatea pidurilor apartin statului, in proprietate privata fiind in prezent doar circa 336 mii ha. Este in curs procesul de retrocedare a aitor paduri cltre fostii proprictari, Volumul lemnos pe picior este estimat la peste 1,37 miliarde m’, cu o medie a cresterii curente de 5,6 m’ /an/ha si un volum mediu la hectar de 215 m°, Din acest punct de vedere Rominia s-a situat peun loc de frunte in Europa, dar, ca efect al politicii forestiere nesustenabile a inregistrat un continuu regres, find depasité de multe {ari curopene, care au asigurat o dezvoltare durabili a padurilor. Allfi indicatori ai resursclor forestiere sunt prezentati in tabelul 4.3, de unde rezulta: un potential economic relativ redus al pidurilor, volumul normal al recoltelor de lemn fiind de ca. 16 milioane m* in 1998, fat de 21 mil. m’ ct a fost cu 4 decenii in uma; accesibilitatea redusi a fondului forestier, densitatea refelei de drumuri forestiere fiind de numai 6.2. mhha; padurile au un rol ecologic de protectic a mediului, de accea aproximativ 50% din pidurile Roméniei sunt incadrate in categorii de protectie (a apei, solului, climei, a genofondului si ecofondului). Prin marea capacitate de metabolizare a dioxidului de carbon si stocarea Iui in biomasa si humusul forestier, pidurile Romaniei sunt 0 puterica barierd antientropic’, oferind efecte benefice cu mult in afara granifelor firi. De exemplu, in Romania raportul dintre emisiile de CO. si absorbtia acestui gaz de catre piduri este cu mult mai mic decat in alte tari ale Europei (Germania, Marea Britanie; Elvetia 5.2.) O bogata si diversificats fauna cinegetica intregeste zestrea forestier a Rominiei (cerb - 30 mii exemplare, ciprior - 150 mii, urs 5,5 mii, lup - 3 mii etc. Cu toate ci pidurile ocupa 26,7% din teritoriul { procentul minim necesar, de 25%, stabilit pe plan mondial. , acest procent se situeazi foarte aproape de 36Indicator’ ai resurselor forestiere ale Romaniei ‘Tabelul nr. 4.3 Nr Indicator, Cantitagit ert. 1. | Suprafaja Tondului forestier 637 mil. ha ~ piduri, 6.25 mil. ha din care: ~ piduri de foioase 10% = pliduri de risinoase 30% Paduri cu functi speciale de protectie peste 50% 2. | Fond lemnos pe picior peste 1.300 mil, m? la hectar 215 m 3. | Cresterea curenti 5.6m an” 4. | Posibilitatea pidurilor 16,7 mil man" 5, | Densitatea reelei de drumuri forestiere 6,2 mha! 6.__| Biodiversitatea specified peste 12000 speci ‘Sursa: Date statistie ale Ministerului Apelor, Pddurilor si Protecjiel Mediulu, cw completart, 1999. a) Caracteristici ale stirii actuale a padurilor gi ale silviculturii romanegti © Reducerea sub limita critica a suprafefei pidurilor: de Ia 80-85 % cat a fost procentul de impadurire natural, la 26,7 % in prezent si cu mari diferentieri zonale: * numai 7 % in zonele de cémpie, tocmai unde se aridizeaz climatul, se intensificd secetele excesive si de lunga durati si unde se resimte efectul negativ al schimbarilor climatice globale; * doar 28 % Ia coline si dealuri, unde se intensifica eroziunea solului §i aluneciirile de tere! * 5 % la munte, unde iyi au sorgintea marile inundafiicatastrofale. Chiar dacd este mai lent, regresul suprafe(ei padurilor continua si in prezent, spre deosebire de celelalte tari curopene. © Sciiderea drastici a biodiversititii p&durilor, indeosebi a numirului de tipuri de ecosisteme. Exist pericolul ca padurile - cel mai mare depozitar de biodiversitate al firii (circa 12 mii specii) - si fie putemic sirdcite sub raportul diversitifii biologice, cu grave consecinfe ecologice, economice, culturale si sociale. Zeci de tipuri de ecosisteme au disparut, unele chiar inainte de a fi cunoscute sub aport stiinfific. Un exemplu tipic este substituirea practic integrali a padurilor naturale din Lunca Dunérii cu arborete artificiale instabile, constituite doar din céteva clone de plopi euramericani. Taierile rase si evasirase au contribuit considerabil la ingustarca biodiversitiii si destabilizarea pidurilor Roméniei. Trebuie insi semnalat c& in Romania, spre deosebire de alte {ari, mai exista intinse masive forestiere naturale virgine si evasivirgine de 0 exceptionala biodiversitate gi stabilitate (exemplu: pidurile de fag din Banat si nordul Olteniei), care sunt inaccesibile, * Epuizarea resurselor forestiere exploatabile ca urmare a exploatirilor extensive, cd in multe bazine forestiere s-a recoltat de 3-10 ori mai mult decit capacitatea de produdie a padurilor legat de existenfa drumurilor forestiere. in consecinta, in 4 decenii, volumul normal al recoltirilor a seazut cu circa 40%; in perioada de tranzitie a scdzut supraexploatarea oficializati, dar s-au amplificat tfierile ilicite © Agravarea stirii de sinitate a pédurilor in ultimii 10 ani, din cauza secetelor, poluitii, pasunatului, lucritilor hidrotenice si a altor cauze. Acum, patru arbori din 10 sunt bolnavi, iar aproape doi sunt grav bolnavi, Precari este starea de sinitate a padurilor de stejar, salcdm, molid si brad. Cele mai periclitate sunt pidurilor din zonele de cémpie gi coline, mai ales cele din sudul si sud-estul fi tocmai acolo unde procesul de aridizare a climei se accentueazii in direcfia desertificarii Dezechilibrarea ecologicsi a ecosistemelor forestiere, prin uniformizarea structurii lor compozitionale gi verticale: aproape 50 % din padurile farii se afl in aceasta stare, in consecinti, se amplificd uscirile in masa ale unor paduri, ca si doboraturile si rupturile produse de vant si zipada (in ultimii 5 ani aceste calamitiji au afectat peste 10 mil, m’ de lemn). fngustarea suprafefei padurilor si dezechilibrarea ecologicd a lor explic&, in mare misur, amplificarea inundatiilor, alunecarilor de teren si a secetelor excesive. Se dovedeste ci, in Roménia, consecinfele hazardurilor naturale i ale schimbitrilor climatice globale tind si ia amploare, astfel incdt se contureazi necesitatea unci silviculturi in conditié de rise. Exemplele pot continua, dar toate arati o dinamicd ingrijoritoare a stirii pidurilor sub raport structural, al sindtifii si al potentialului conditiilor naturale de vegetafie. Din picate, in paralel, se constati un regres silvicultural coneretizat in reducerea volumului lucritilor silvice: de regenerare, ingrijire, protectie, de reconstructie ecologic’ a arboretclor, de accesibilizare a fondului forestier, din lipsa resurselor financiare, 37impadurirea torenurilor degradate si crearea de perdele forestiere de protectie au fost practic abandonate, in timp ce: i) croziunea hidrica se extinde pe-7 mil. ha (din care pe 2 mil. ha eroziunea este foarte grava), iar eroziunea eoliand afecteaz 0,4 mil. ha; ii) secetele excesive se produc frecvent pe 7 milioane ha; iii) alunecdrile de teren se extind pe 0,7 mil. ha; iv) exist 2150 bazine hidrografice cu manifestiri torenfiale. Acest procese antropice tind si se amplifice. La toate acestea se adaugi inlérzicrea nepermis’ a autenticei reforme si a restructuririi institutionale a silviculturii, ca si tergiversiri in adoptarea unei legislatii forestiere roménesti armonizati cu cea curopeani, Blocajul financiar, siricia populatiei rurale si penuria de constiinfa forestier sunt alte cauze care impiedicd gestionarea durabila a pidurilor. Cele prezentate mai sus se coreleaza cu 0 anemic& voinf’ politica pentru protejarea si dezvoltarea durabilé a pidurilor (actiune componenti a dezvoltirii durabile a farii), clasa politicd manifestind interes doar pentru exploatiri forestiere si reconstituirea dreptului de proprietate asupra pidurilor, dar in mica misuri pentru gestionarea lor durabili. Parlamentul si partidele politice nu constientizeazi rolul fundamental al padurilor pentru: i) asigurarea echilibrului ecologic al farli; ii) redresarea si dezvoltarea durabild a economici nationale sia culturii. b) Actiuni strategice pentru gestionarea durabili a pidurilor Romaniei © Asigurarea integritiii fondului forestier national, in conditiile si cu respectarea situatici rezultate in urma schimbarii formei de detinere si proprietar, in acest scop fiind necesare dispozitii legislative severe care si impiedice reducerea suprafejei padurilor sub orice forma (bineinteles cu unele excepfii aprobate numai prin decizii de rang superior). O atenfie deosebiti urmeaz si se acorde conservarii vegetatici forestiere din afara fondului forestier, inclusiv padurilor denumite "paguni impidurite", in suprafata de peste 400 mii ha, aflate acum in pericol © Antregirea fondului forestier nafional pani ta nivelul optim de 35% din teritoriul férii (cu diferente zonale: 10% la cémpie, 25% la dealuri, 65% la munte), etapizat dupa cum urmeazi: Nivelori @nile 1999 2010 [In perspectiva indepiriatl Fond forestier % din suprafata wit) | 26,7 28 at 35 Mijloacele prin care se poate realiza acest obiectiv strategie sunt urmatoarcle: * impidurirea de terenuri degradate si abandonate din teremul agricol (65 mii ha pani in anul 2010 si 300 mii ha pana in anul 2020); * crearea de perdele forestiere de protectie a campului si antierozionale (2.000 km pana in anul 2010 si 10.000 km pana in anul 2020); inflinfarea de zone verzi in jurul oragelor si altor localititi, precum gi corectarca torenfilor (2.500 km de rejea torengial’ pana in anul 2020). + Reconstructia ecologic a pidurilor deteriorate structural de factori naturali si antropici, inclusiv senaturalizarea forestier’ a unor zone din Lunca Dunatii si luncile unor rauri interioare, acfiune care ‘urmeazii si fie extinsi treptat pand la 20.000 ha anual in perioada anilor 2000-2020 si pe 30.000 ha anual in perioada anilor 2010-2020, © Menginerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilitafii pidurilor (16 - 16.2 mil. m? fan in perioada anilor 2000-2010 si 16,5 - 17,5 mil. m’ in perioada anilor 2010-2020). La aceste resurse foresticre urmeaza si fie redimensionati si restructurati industria de prelucrare mecanica si chimicd a Jemnului, precum si exportul de produse lemnoase. Exportul de lemn brut sau cu grad redus de prelucrare este pigubitor pentru economia national. © Pentru recoltarea resurselor oferite de paduri se impune dotarea fondului forestier cu drumuri in vederea accesibilizarii celor 2 mil. ha de paduri de munte neaccesibile sub raport economic, in urmatoarea dinamic&: [Niveluri (ami) [1995 [3000-2010] 2020. {Drumari (wha) [6.2 [63 175 12,0__] Costurile considerabile necesare acestei acjiuni (circa 50.000 SSUA/km) vor putea fi acoperite prin finanfiri multiple: autofinanjare, buget, sprijin financiar international. Cresterea gradului de inzestrare logistica a silviculturii in principal pentru informatizarea ramuri si mecanizarea lucrarilor silvice si de exploatare a lemnului. Astfel, mecanizarea lucritilor de ‘impadurire va trebui si ating nivelul de 40% in anul 2005 si de 60% in anul 2020. * Conservarea biodiversititi si asigurarea stabilitafi, sinatati si polifnctionalitatii pidurilor pri ocrotirea cu mijloace specifice a celor circa 400 mii ha de paduri naturale virgine si cvasivirgine din Carpatii Roméniei, tezaur national si european inestimabil. Pentru cercetareastiinfificd a acestor pduri se propune inflinjarea in Romfnia a unui institut international al adurilor virgine; constituirea pink in anul 2005 de rezervafii naturale si parcuri nationale pe cel putin 10% din suprafafa padurilor, avnd in vedere toate tipurile de ecosisteme forestiere din tard; conservarea ecosistemelor forestiere vulnerabile, cum sunt cele din silvostepl, de la limita superioari a vegetatiei forestiere, p&durile situate pe carsturi si altele; aplicarea de tratamente intensive, cum sunt tratamentul codrului gridinarit, tratamentul codrului cvasigridinirit si alte tratamente cu perioada lungd de regenerare, tratamente care si asigure realizarea de arborete amestecate, cu structur mozaicati (conform cu noul model european). Taierile rase trebuie diminuate drastic; revizuirea conceptiei privind operafiunile culturale in sensul conservirii si amelioratii biodiversititis schimbarea conceptiei referitoare la tdierile de igiend in sensul menfinerii in arborete a unei anumite proportii de arbori mori, defectuosi si varstnici dar valorosi pentru conservarea biodiversitati; conservarea diversititii stationale, inclusiv a microstafiunilor, condifie esenfiald pentru conservarea diversitifii biologice; promovarea speciilor forestiere autohtone locale, dnd prioritate celor cu crestere lenti in tinereje, dar sustinuté la varste inaintate, capabile si formeze piduri optim biodiversificate, durabile si polifunctionale. Faji de compozitia actual& (1999) (31% rasinoase, 30% fag, 18% stejari gi 21% alte specii), va trebui ca in anul 2020 si se ajungai la urmiitoarea formula: 28% Hisinoase, 34% fag, 22% stejari, 16% alte specii de foioase, acordand 0 importanf deosebité speciilor de mare valoare (frasin, paltin, cires, sorb ete.); crearea de culturi cu specii forestiere repede crescétoare in afara fondului forestier in scopul reducerii presiunii economice asupra padurilor naturale (100 mii ha in anul 2010 si 150 mii ha ‘in anul 2020); conducerea arboretelor la varste optime si adoptarea de cicluri relativ mari in scopul cresterii Gurabilitiii gi a eficienfei economice; combaterea daunatorilor pidurii prin mijloace preponderent biologice; ecologizarea tehnologiilor de exploatare a lemnului si reconsiderarea acestei activititi ca important componenti a silvieulturiis * gcstionarea durabila pe baze ecologice a faunei cinegetice, Centficarea padurilor si a produselor acestora, pe principii internationale recunoscute. Conditiile naturale ale Rominiei sunt favorabile pentru o silviculturd a lemnulut de calitate superioari, bine platiti in prezent si viitor. In esenfé, se propune adoptarea conceptului european modem al silvicultuili apropiati de naturi, promovati de Uniunes Europeans PRO SILVA (1997). Asadar, pentru promovarea unei silviculturi durabile vor fi necesare modificiri fundamentale, schimbéri de conceptie in sensul unei gestionéri durabile a pidurilor. in acelasi scop, se soliciti adoptarea de criterii si indicatori necesari pentru monitorizarea gestionarii durabile a padurilor, dnd curs recomandirilor formulate prin conventii internationale, insusite side partea romana, dar rimase neaplicate. Totodata, silvicultura roméneasc& trebuie s8 procedeze de urgenfi la certificarea lemnului, dup criteriile si noile conventii internationale, avénd in vedere c& aceastA certificare reprezinti un excelent instrument de control economic pentru gestionarea durabili a pidurilor. © problemi distinct, de o deosebiti complexitate, se referi la gestionarea durabili a pidurilor retrocedate si a celor care se vor fnapoia fostilor proprietari, persoanelor fizice si juridice. Fird o legislatie adecvata si prevederi institutionale specifice si suport financiar din partea statului, aceastd necesaré masurd va avea consecinfe dramatice pentru echilibrul ecologic al tari. Pentru multe piduri, cum sunt cele care indeplinesc importante functii ecologice, trebuie studiatd posibilitatea acordarii de compensatii binesti sau in naturd in schimbul rimfnerii acestor piduri {in proprietatea statului O alti solutie consti in gestionarea pidurilor private, pe baz de contract, de cite ocoalele silvice ale statului sau prin ocoale private strict controlate de cittre stat, Dispozitia legislativa referitoare la respectarea regimului silvic este, desigur, necesari, dar ineficienté. Legea trebuie si contind, in plus, toate acele condifii care si asigure respectarea regimului silvic, cum sunt cele privind: crearea structurilor instituionale adecvate; subvenfionarea de citre stat a proprietarilor forestieri obligati prin lege, in beneficiul societifi, Ia masuri sau activitifi neprofitabile sau Ja renuntarea la altele aduedtoare de profit. Privatizarea total a activititilor conexe silviculturii va fi beneficd pentru reusita gestiondrii durabile a pidurii, ca si preluarea de catre silviculturd a responsabilitafii exploatirilor forestiere, care 39trebuie efectuate cu agenti economici privati prestatori de servicii, sau chiar in regic. Privatizarea urmeazi si fie extinsi si in domeniile: executirii drumurilor forestiere, producerii puiefilor, corectarii torentilor, combaterii daunitorilor ete. Dezvoltarea si gestionarea durabili # padurilor necesita subventionarea substanfiali de catre stat a multor lucrari silvice nerentabile sub raport economic, dar foarte necesare din punct de vedere ecologic, cu deosebire in cazul pidurilor aflate in proprietatea persoanelor fizice. Punerea in aplicare a acestui amplu program pentru gestionarea durabili a p&durilor Roméniei va depinde si de finanyiri externe. Avem in vedere actiuni benefice si de mare interes pentru comunitatea interationald, cum sunt cele privind: reabilitarea terenurilor -degradate, conservarea biodiversititii inclusiv ocrotirea pidurilor virgine, accesibilizarea fondului forestier, renaturalizarea Luncii Dunirii, ‘rearea rejelei nationale de perdele forestiere de protecte. 40CAPITOLUL 5 Evaluarea si dezveltarea capitalului antropic 5.1 Agricultura si securitatea alimentar’ Dezvoltarea si modemnizarea agriculturii in Romania trebuie sf aibi ca obiectiv principal crearea ‘nor sisteme gi structuri moderne gi eficiente menite si asigure: + produse alimentare si nealimentare pentru piafa interna si disponibilititi pentru export, in conditiile cerinfelor crescande pentru calitate; * protecfia resursclor naturale - solul, apa, acrul si biodiversitatea, resurse limitate care, in conditiile globalizarii agriculturii, vor deveni o problema strategic’ mondial; © menfinerea patrimoniului funciar al agriculturii la standarde de calitate superioari, atat prin climinarea dereglirilor provocate de propria-i activitate cat si prin actionare, ca factor de reducere anulare a efectelor daunitoare produse de industrializare gi urbanizare, a) Resursele si deficientete tehnico-economice ale agriculturi Roménia dispune de un fond funciar total de 23,8 milioane ha, cu o suprafati de 14,8 mil. ha, teren agricol din care: 9,3 mil. ha teren arabil, 3,4 mil. ha paguni, 1,5 mil. ha finefe, 0,3 mil. ha vii, 0,3 mil. ha livezi. Deficienjele Legit fondilui funciar nr. 18/1991 si, mai ales, modalitatea cu totul necorespunzatoare de aplicare a acesteia, au dus la firdmitarea excesiva a terenurilor agricole (peste 40 milioane de parcele detinute de 4,5 milioane de gospodirii cu o medie de 2,25 ha/familie). Populatia ruralé in anul 1997 era de 10.155 mii de locuitori (45,1% din total), din care 3.322 mii Iverau in agriculturi. Populafia ocupatd in agriculturd prezinti un avansat grad de imbatranire (32,2% intre 50 si 64 de ani, 23,5% peste 64 de ani si numai 26,6% intre 15 gi 34 de ani). Circa 93,6% din populatia activa a absolvit scoala primar, din care 56% are pregitire profesional medie, 6,4% este nescolarizata, iar specialisti cu studii supericare sunt in numar de circa 50,000. Numai 4% din noii proprietari agricoli dispun de energie mecanica proprie, 36.3% doar de energie animala, rostul bazindu-se pe mune manual’, Agricultura este practicati pe o mare varietate de tipuri de exploatatii, de la forme primitive, empirice pani la cele mai modeme, acestea din urma fiind totusi, inca, in numar foarte mic, dar cu tending de extindere Tractoarele, in numir de 164.756, din care 124.286 in sectorul particular, ca gi celelalte masini agricole, nu pot asigura efectuatea lucririlor in perioadele optime, cu atat mai mult cu eat au un grad avansat de uzura fizic’ si morali. Ingrismintele, chimice ca si pesticidele, sunt folosite in cantitaiji tot mai mici. Daca pana in 1990, in agriculturd, s-au aplicat 1113 mii tone/an substanfi activa ingriisdminte chimice, incepind cu anul 1991, cantititile folosite au scdzut drastic ajungand in 1998 la 383 mii t/an substanfa activa, iar ingrisimintele organice se folosese in mici masurd, Efectul este diminuarea recoltelor care, de fapt, se realizeazi pe seama elementelor nutritive din rezerva natural a solului, cu o intreaga suita de efecte diunatoare atit pentru cantitatea si calitatea recoltelor cat i pentru calitatea solului sia mediului Structura culturilor agricole este dominati de ponderea semnificativa a cerealelor aproximativ 70% (grdu, porumb) si a plantelor tehnice si industriale (floarea soarelui, cartof si sfecla de zahar) in jur de 15%, Structura $i rotafia culturilor, in totalitatea lor, ined nu rispund cerinfelor securitatii alimentare si industrilor prelucritoare, cerintelot diversificate ale piefii, precum si dezvoltarii unei agriculturi durabile Zootehnia contribuie cu cca. 46% la valoarea productiei agricole totale, Evolutia efectivelor de animale, dupi 1990, a fost marcati de o tendinja accentuata de scidere la toate speciile. In anul 1998 efectivele de animale au ajuns la apoximativ jumatate fat de anul 1989, respectiv 3835 mii capete bovine, 7097 mii capete porcine, 9547 capete ovine si caprine si 66620 capete pis Cercetarea stiinfificd si dezvoltarea tehnologicd in sprijimul agriculturii, reprezentate printr-un corp de circa 2.000 de cercetitori, in pofida dificultitilor, uneori insurmontabile, mai ales de ordin financiar, oferi elemente de fundamentare stiinfifica a productiei agricole care, in conjunctura actualé, se aplica integrat intr-un numa foarte restrins de exploatatii. Investijiile pentru agriculturi au reprezentat, in anul 1998, 16% din totalul investifiilor in economia national’, respectiv, 7.243,5 miliarde lei, din care pentru constructii 122,3 miliarde lei si pentru utilaje 5,795 miliarde lei, iar pentru utilaje din import 29,2 miliarde lei, ‘in 1998, producfia agricoli a avut o valoare addugati brut, in prefuri curente, de 52.764,2 miiliarde de lei, contribuind cu 15,6% la produsul inte brut. A participat la export cu produse in valoare de 381 milioane USD, din care alimente si animale vii in valoare de 266 mi 41Deficientele cu care se confrunti agricultura gi care fac ca randamentele si fie seizute sunt determinate, in principal, de urmatoarele cauze: ‘+ lipsa_unor tipuri de exploatatii viabile in condifiile diversitiyii de forme de proprietate, de administrare si exploatare a resurselor agricole, astfel dimensionate si organizate incat s& poatd utiliza din plin tebnica si tehnologiile eficiente economic si ecologi * lipsa unor sisteme si structuri de productie agricold, capabile s& asigure recolte la nivelul ofertei ecologice si posibilitiilor tehnicii i tehnologiilor existente; inexistenta unei piefe functionale a inputurilor de provenienfi industrial; decalajul crescand intre preturile produselor industriale gi agricole; decapitalizarea majoritatii exploatatiilor agricole; aplicarea unui sistem ineficient de susfinere financiari a producétorilor; monopolizarea sistemelor de aprovizionare a agricultorilor si desfacerii produselor lor; insuficienta diverselor servicii de extensie gi consultant pentru agricultori; lipsa unei politici adecvate de protectie a producitorilor agricoli cu privire atat Ia producerea produselor cat si la desfacerea lor pe piata intern si externa. b) Politici si misuri de dezvoltare a agriculturii durabile in Romania Agricultura reprezinta pentru Romdnia ramura de baz a economiei, considerati ca prioritate nationals strategica, avand in vedere conditile specifice, favorabile tri ~ cadru natural si socio-economic. In sprijinul acestei susfineri sunt de retinut: = potentialul global al productiei agricole gi zootehnice, ca efect al ponderii mari a terenurilor agricole si calitafii acestora, ca si a modului de repartiie geografica, situind Romania in Hindul férilor cu potential agricol ridicat din Europa; + ponderea important a populatiei rurale si a celei ocupate in agricultur’; * contribuyia semnificativa a agriculturii la realizarea PIB; mediul rural cu peisaje agrosilvice atractive, proprii unui agroturism modem, ce poate fi dezyoltat ca ramura economica de prim rang. Masurile care trebuie avute in vedere pentru dezvoltarea agriculturii sunt urmitoarele: * crearea de sisteme si structuri viabile de organizare, produetie gi gestionare a exploatatiilor agricole de dimensiuni optime, modeme, adecvate aplicarii tehnicii si tehnologiilor eficiente in productia agricolg, specifice diferitelor conditii ecologice, luénd in considerare pluralismul categoriilor de proprietate in agricultura; ajustgrea structural a produciiei agricole prin crearea unei_ structuri adecvate ramurilor si subramurilor agriculturii corespunzitor potentialului resurselor funciare i ansamblulii de factori pentru agricyltur’; inzestrarea tehnicd si tehnologic’ a agriculturii prin relansarea si dezvottarea ramurilor industriale autohtone pentru agriculturs; claborarea si implementarea sistemelor, mecanismelor si parghiilor economico- cerintelor de competitivitate interna si externa si compatibilizare cu PAC ale U! ajustarea echitabili a raportului de prefuri industrie-agricultura Politici adecvate de stimulate, sustinere si protectie a producatorilor agricoli; demonopolizarea sistemelor de aprovizionare a agricultorilor si de desfacere a produselor lor, stimylente pentru diversificarea productiei agricole gi pentru cresterca valorii adiiugate a acestei atestarea profesionali a producdtorilor agricoli gi a celor ocupati in activititi conexe agriculturii; intensificarea informarii, transferului rezultatelor cercetarii, precum si imbunitafirea sistemului de exteusie 51 cansultanta agricola; © promovarea strategiilor de reorganizare si functionare a unitafilor de cercetare-dezvoltare din agricultura $i industrie alimentara; © reconsiderarea proportici fondurilor atribuite de ta bugetul de stat pentru cereetare-dezvoltare in Agricultura ip raport cu rolul si importanfa agriculturii in economia nafionala si asigurarea unui sistem ritmic de dotare si inzestrare materialé a unititilor de cercetare-dezvoltare din agriculturd gi industrie alimentar&; © restryeturarea si reqrganizarea invapiméntului agricol de toate gradele corespunzitor noitor cerinfe ale dezvoltirii durabjle a agriculturii si mediului rural. Transpunered in viafd a acestor masuri necesitdinitierea gi aplicarca unor reglementiri legislative, precum si glaborarea si implementarea nor studii 5i proiecte. Ca ctapivare a dezvoltarii durabile a agriculturii in Romania, este necesar si se aibi in vedere urmitoarele obiective majore, care trebuie si se regiseasc’, in misura cuveniti, in politici, strategii, programe si planuri de acfiue, la nivel national si local: inanciare, potrivit 42* pe termen scurt ~ stimularea fiscala si prin alte mijloace specifice, a micilor exploatatii agricole bazate pe productia de subzistenta, cu teaiizarea unor disponibilititi pentru piata interna si extern’; ‘* pe termen mediu ~ realizarea pe scar larga de exploatatii familiale rentabile, produedtoare de produse agricole pentru piata interna si exter; * pe termen “lung ~ proponderenfa exploatafiilor agricole familiale si manageriale modeme, producdtoare de produse agricole, competitive pe piafa intemafionala si cu contributic substantiald la produsul intern brut. In contextul acestei etapizati, este necesar si se aibii in vedere o restructurare radical a utilizérii terenurilor agricole, protejand la maximum pe cele favorabile pentru agriculturd, Pentru a putea vorbi de o dezvoltare durabila in agriculturd trebuic jinut cont, in primul rand, de Procesul de privatizare a agriculturii, de etapele acestui proces si, mai ales, de ponderea pe care roprietatea privati o va avea la sfarsitul acestuia in domeniul agriculturi Politica fondului funciar, in concordant cu cerinjele agriculturii durabile trebuie s& realizeze, pind in 2020: * asigurarea mijloacelor modeme de producfie pe ciea 3,0 milioane ha teren arabil; * _asigurarea mijloacelor de productie de nivel tebnologic mediu pe circa 2,5 milioane ha teren arabil; * asigurarea cu mijloace de productie de nivel tehnologic relativ scdzut pe circa 1,2 milioane ha teren arabil; * reducerea suprafefei arabile, prin trecerea la pajisti si piduri, a suprafefelor puternic afectate de fenomene si procese daunitoare, mai ales eroziune si alunecari de teren, care, impreuna cu circa 450 mii ha terenuri abandonate, vor face obiectul impiduriri, infelenirit sau altor utilizari eficiente economic si ecologic Pentru a se asigura ci agricultura functioneaz fir si afecteze mediul inconjurdtor este necesar Si se aiba in vedere, in cadrul unui sistem adecvat de monitoring, o serie de indicatori agro-ambientali pe baza ciora si se identifice arealele teritoriale si tehnologiile cu riscuri pentru mediul inconjuritor Si, totodati, si se determine daca acele riscuri sunt acceptabile din punet de vedere social sau al mediului {in conjunctura actual’ si de perspectiva, dezvoltarea agriculturi, mediului rural $8 agroturismutui trebuie s& constituie obiective majore in programele de investifi; acestea asigura recuperare ‘rapida $i sigura a investifilor si generare de beneficii semnificative pentru milioane de intreprinzatori 5.2 Energia 4) Politica in domeniul energiei electrice gi termice in contextul modificarilor economice Politicile energetice ale frilor occidentale au fost directionate, dupa crizele petroliere, cate: © asigurarca energiei necesare cresterii economice; * asigurarea securitifii energetice; * _ameliorarea impactului asupra mediului ambiant la nivel local si regional. Problemele legate de poluarea transfrontiera (ploile acide datorate, in special, emisiilor de SO, si NO.) au determinat ca, in timp, politicile energetice si includ o componenté important orientati spre cresterea eficientei utilizarii onergici Ultimii 20 de ani au adus schimbiri tehnologice deosebite in domeniul producerii energici. Aceastii evolutie a permis: * descentralizarea producerii energici electrice, folosirea CCTG permifind scdiderca costului investifici specifice pentru unitifile de generare mai mi * reducerea impactului asupra mediului ambiant; ‘* -obfinerea unei structuri rationale de resurse energetice, necesari pentru o dezvoltare durabili a economici, Integrarea economica si politica a Romfiniei in structurile UE va insemna respectarea conditiilor impuse de doud importante documente din domeniul energiei: Tratatul Cartei Energiei si Protocolul pentru Eficienté’ Energetic, care stabilese conditii de cooperare in domeniul energiei si contin ‘urmitoarele prevederi importante: * promovarea stabilirii preturilor energiei pe baza piefei; * _reflectarea costurilor si beneficiilor referitoare la mediul ambiant pe intregul cictu energetic: * promovarea eficientei energetice, utilizarea combustibililor curati si a resurselor regenerabile de energie. Prin Protocolul pentru Eficienfi Energeticd, tArile semnatare, printre care se numa si Romania, se obligé sa-si stabileasca gi si implementeze strategii de crestere a eficienfei cnergetice pe intregul lan} energetic resurse-producere-transport-distributie-utilizare; In concluzie, se poate afirma c& pentru Romania dorinfa integrarii in UE va insemna: © organizarea sectorului energiei in acord cu structurile internafionale; * _tespectarea normelor de protectic a mediului fn acord cu legislatia gi practicile de aderare la UE; 43* alocarea de resurse financiare si stimularea investitillor pentru reducerea impactului generirii si utilizatii energiei asupra mediului ; © crestorea eficientei energetice. b). Producerea energiei electrice si termice SITUATIA ACTUALA: Capacitatea instalati (Iabelul 5.1), producfia de resurse de energie (tabelul 5.2) si gradul de utilizare a capacitafiiinstalate in centrale pentru anul 1998 Tabelul nr. 5.1 Capacitatea instalati si puteri medii produse in centralele CONEL, 1998 Capacitate Patere clectrica | Grad de instalati medie produst__| _utilizare Mw % MW, % % TOTAL, 17657 [1000 | 5975 | 100.0 ag Centrale termoclectrice cu cirbune ‘6194 38,5 1832 [~ 30.7 27.0 Centrale termoelectrice cu hidrocarburh [4221 23,9 1297 [2.7 307, ‘Centrale hidroelecirice 5942, 33,7 2146 | 35.9 36. ‘Centrala nuclear electro 700 3.96 700 [17 700.0 ‘Sursa: CONBI. La produestorii independenti se mai glseste instalata o capacitate de circa 850 MW. Nivelul cererii de putere electricd a scdzut in anul 1998 Ia 6074 MW. Principalele performanfe ale centralelor aflate in exploatarea CONEL Conform datelor CONEL, costul mediu total de producere s-a situat in 1997 la circa 190.000 Je/MWh livrat. Randamentul de producere a energiei electrice in termocentrale se situeaza in jurul valorii de 33%, sub valorile curente pe plan intemafional pentru centrale cu cirbune (ex. cca. 38% in Marea Britanie). Performanjele scizute realizate in centralele CONEL se datoreazi, in principal, varstei instalatiilor, calitapii sedizute a combustibililor folositi sia activitifilor de intrefinere si reparati, precum $i sciderii consumului de energie electrica si termica. ‘Tabelul nr. 8.2 Productia de resurse de energie primarii a Roméniet, 1998 - Iii te.e, (echivatent cfrbune 7000 keal/kg.) [Carbune ner 7 I TRO Titel — 87198 Gaze naturale uiilizabile Energie hidroelectricd gi nuslearo-clectried Sursa: Buletinal Statistic nr, 1/1999 Emisiile poluante generate de activitiile din sectorul energetic s-au situat n anul 1995 la $1536 tone. Ponderea emisiilor de CO> fiind de peste 95%, iar a celor de SQ, de circa 2% (Sursa: Black Sea Energy enter, Energy Review of Romania, 1999), Ca urmare a punerii in functiune a grupului 1 gi, functie de asigurarea resurselor financiare, a grupului 2 de la CNE Cernavodi, precum $i prin realizarea programului de investitii pe care CONEL si l-a propus, se estimeaz o scdere a emisiilor poluante la circa 34000 tone fn anul 2010. ENERGIA NUCLEARA in prezent, Romania produce energie electric din resursi nuclear in reactorul nr. 1 de’ la Cemavoda cu un grad de exploatare de 85%. Viitorul in energetica este, in primul rand, caracterizat de nevoia de a face economie de energie. Totusi se poate aprecia ci in urmitozrea perioada (20-25 ani) evolutia consumului de energie va creste constant, probabil cu 2,5 - 3% pe an, fart salturi spectaculoase; energia muclearo-electricd mu va reusi si preia locul preponderent actual al cdrbunelui, al combustibilului gazos sau al celui lichid dar, ca sursd alterativa de energie, constituie o opfiune important in reducerea presiunii asupra mediului pe care 0 Teprezinti combustibilii fosili $i chiar hidrocentralele, ce perturb’ grav echilbrul ecologic din bazinele fluviilor sau raurilor a cdiror energie o folosesc in producerea de energie electric’. PERSPECTIVE Necesitatea unci strategii nucleare guvernamentale impreund cu adoptarca unei legi nucleare care si ofere o protectie in adancime a industriei nucleare. 44¢ Intreprinderile din acest domeniu ar putea fi grupate in cadrul unei strategii: Egalonul I — intreprinderi cheie care vor trebui si conserve “know-how“~ul, dotitile, productia minima gi personalul specializat; Esalonul I ~ intreprinderi de important economic deosebiti, profilul lor de fabricatie validat de tendinfele similare pe plan mondial sau de necesita interne stringente; Esalonul HII ~ intreprinderi de importanté economic’ susfinute partial si de stat numai in misura {n care au posibilitati reale de redresare si rentabilizare; Esafonul IV — restul intreprinderilor implicate in sectorul nuclear, care mu mai sunt rentabile (costurile de exploatare si/sau investitile in retehnologizare nu asiguri un raport cost beneficiu favorabil) + Necesitatea finanfarii acestei restructurari: prin constituirea unui fond de protectie si dezvoltare a industriei nucleare . ind ©) Transportul si distributia energiei electrice si termice SITUATIA ACTUALA Capacitatea instalata in refeaua de transport si distribufie este cu mult mai mare decat tranzitele de putere vehiculate la etapa actual’, dar exploatarea necorespunziitoare $i lipsa automatizirilor determina 0 crestere a pierderilor de energie, Conform datelor CONEL, pierderile in aceste refele erau in 1997 de cirea 11%, Pierderile se situeazi la valori mari mai ales in refclele de distributie de medie si joasi tensiune, Acestea din urmi se afla intr-o stare tehnicd deosebit de precari, ceea ce impune realizarea rapidi a unor lucriri majore de modernizare si retehnologizare. Sistemul de transport si distributie a energici termice se afl atat in proprietatea CONEL, a municipalitajilor, cat si a unor consumatori (companie comercial sau regie locala), lungimile avestora depasind 16.000 km. Problemele cu care se confiunt& acest sistem sunt deosebite, mai ales datoriti consumurilor proprii mari in producerea energici electrice si termice, de cca. 2 ori mai mari fafi de producdtorii similari din pia{a interationala, datoriti eficienfei scazute a schimbitoarelor de cilduri, a Tandamentelor scazute din sistemele de pompare, a lipsei sistemclor de misurare, a izoiatiei necorespunziitoare a conductelor (numai aceste pierderi situindu-se intre S-10%) ete. Capacititile instalate in centralele CONEL corespund, in general, tchnologiei anilor *70. Astfel, peste 47% din instalafii sunt in exploatare de peste 21 ani. Conform Legii 15/1994 privind amortizarea capitalului, echipamentele din aceste instalafii au durata normals de utilizare expirati. Circa 37% din instalatii se aff in exploatare de 11 pani la 20 de ani. Instalatiile cu varste sub 10 ani reprezint mai pugin de 16% din capacititile existente. ‘TENDINTE * Cresterea performantelor instalatilor la valorile de proiect. © Promovarea tehnologiilor curate . lor vechi gi cu performange seazute. MASURI PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI AMBIANT: © Pentru protectia calititii atmosferei: * reducerea emisiilor de SO; si NO, prin trecerea Ia utilizarea combus! de sulf (1-2%) si prin controlul procesului de combustie; * reducerea emisiilor de particule prin imbundtatirea gradului de refinere al filtrelor electrostatice; * dotarea instalafiilor energetice cu echipamente de monitorizare gi filtrare a emisiilor poluante, cu instalatii de desulfurare. © Pentru protejarea apelor: * retchnologizarca instalafilor de tratare si epurare a apelor uzate. © Pentru protejarea solului * evitarea pierderilor de substante poluante gia infiltriii lor in sol si subsol; * reducerea suprafejelor haldelor si recultivarea acestora; * in cazul resistematizarii rejelelor electrice, introducerea de echipamente mai compacte, care si se incadreze in estetica mediului inconjuritor. * Evaluarea si luarea in considerare la analiza solufiilor energetice a costului impactului acestora asupra ‘mediului ambiant. Promovarea si stimularea producerii de energie din surse regenerabile. Luarea in considerare a producerii de energie electrica si cAlduri prin incinerarea degeurilor, cu efecte asupra reducerii poluirii mediului ambiant, coordonat cu politica de gospodarire a oragelor. ililor cu céntinut redus 454) Utilizarea energiet SITUATIA ACTUALA: Referitor la productia de resurse energetice primare, balantele energetice -evidentiaza dependenta in proportie de peste 36% de importul acestor resurse (1998). Fati de alte tari din UE, de exemplu Austria, Belgia etc., in care resursele de energie primara depind in proportie de peste 50% de importuri, {ara noastra are 0 dependenfa mai redus8. Totusi, importul resurselor energetice, de ordinul a 2,2 miliarde de USD pe an, greveaza balanga financiari a economiei roménesti Dependenta ridicat de importurile de fifei, gaze naturale si produse petroliere (reprezentind este 80% din total importuri) in 1998, subliniaza necesitatea diversific&rii surselor, mai ales in privinta gazclor naturale. In prezent, depindem de un singur furnizor de gaze naturale si anume, Federatia Rus, ‘ceca ce este, din punct de vedere economic si strategic, nerecomandabil. Tabelul nr. 5.3 Structura consumului de energie electricX in Romania, 1998 mil. kwh, 336665 isa] ‘Consum final din care 46213,7 Tn economie. 379578 —Tluminat public 397.7 | Populatie "7858.2 ~ ‘Sursa: Buletinul Statistic nr. 1/1999 Industria define ined o pondere ridicati in total consum energetic, aproximativ 60%. Se remarca cresterea ponderii consumului populatici fafa de anul 1989, end acesta reprezenta doar circa 8% din total consum. In ultima perioada consumul industrial a sciizut continuu, ca urmare a recesiunii economice si a punerii in aplicare a unor programe de restructurare, Situatia actual a utilizirit energiei in Romania pune th eviden|a Uimmatoarcle aspecte: + industria reprezinta cel mai mare consumiator de énergie (eu 0 pondere de peste 60% din total), © economia national depinde in proporie-dé circa 36% de importul. ©) Directii de actiune in sectorul energiei pentru o dezvoltare durabil’ in Romania: promovarea tehnologiilor eficiente de producere a energici si cu efecte reduse asupra mediului ; cresterea eficientei energetice la consumatori; promovarea de reglementiri si standarde; folosirea unor instrumente fiscale adecvate; intensificarea activitatii de cercetare-dezvoltare; introducerea si stimularea cresterii competifiei in piafa intend a energiei. Promovarea tehnologiilor eficiente de producere a energiei electrice si termice si cu efecte reduse asupra mediului: ‘© Masuri adresate tehnologiilor clasice din centralele electrice existente: * imbunztétirea performanfelor componentelor elementare (cazan, turbind, conducte ete.), in sensul diminuaiii picrderilor energetice gi exergetice; * cresterea porformantclor ciclului termodinamic (cresterea presiunii i temperaturiiinitiale, introducerea supraincdlziii intermediare repetate, cresterea gradului de preincdlzire regenerativi, cobordrea presiunii de condensafie); * limitarea emisiilor de noxe in atmosfer’. £ Introducerea si dezvoltarea instalafilor bazate pe cicluri combinate gaze - abur (CCGA). ‘+ Mitirea eficien{ci prin producerea combinati a mai multor forme de energie prin extinderea in tara noastra a sistemulut de cogenerare (producere combinatii de energie electrica si cildura).. Cresterea eficientei energetice la consumatoriz * promovarea tehnologiilor electrice, acolo unde se dovedeste a fi economic (tehnologii de incalzire, de uscare, sisteme de reglaj pentru actionati electrice etc.); utilizarea pompelor de caldurd (deci, utilizarea resurselor energetice secundare); extinderea automatizarii si monitorizirii proceselor. Promovarea de reglementiri si standarde, care pot asigura eliminarea de pe piati a echipamentelor si tehnologiilor ineficiente. fn principal, acestea se referi la: © standardizarea aparatelor electrocasnice; 46‘* standardizarea unor procese utilizatoare de energie; * norme energetice pentru clidiri. 5.3 Industria 5.3.1 Importanfa industriei in dezvoltarea economico-sociali Analizele comparative, cu privire la competitivitatea economica global, reliefeazi faptal ci toate {arile dezvoltate, cu standarde ridicate ale calitifii vietii si dezvoltarii umane, cu pondere importanté in Gircuitul mondial de valori, au o industrie dezvoltaté si competitiva, find in acelasi timp initiatoarele proceselor de inovare tehnica si stiinfific&, cu efecte benefice in progresul tuturor sectoarelor economice si sociale. Aceste argumente explici dezvoltarea industrialA sustinuti, chiar si in tarile care nu dispun de resurse semnificative proprii, de materii prime industrializabile (Iaponia, Coreea de Sud, Elvefia etc.), dar si tendinta evidenta a farilor in curs de dezvoltare, care dispun de ‘asemenea resurse, de a asigura prelucrarea lor prin dezvoltarea industriei nationale. Asigurarea competitivitatii industriale, in contextul globalizarii economiei mondiale, constituie un obiectiv de prima important’ al strategici de dezvoltare durabila, atat in Uniunea Europeani gi celelalte {ari dezvoltate, cat si in yirile in curs de dezvoltare. Ca urmare, pe ansamblul economici mondiale, in perioada 1981-1997, productia industrial totalé si cea a industriei prelucriitoare au crescut cu 40 si Tespectiv 44%, ambele devansand cresterea P.L.B. Cresterea cea mai important (82%) s-a inregistrat in {irile in curs de dezvoltare, prognozele estimdnd mentinerea acestei tendinfe gi in urmatorii 10-15 ani Interesul special acordat competitvitdtt industriei, factor care’ influonfeara diredt ganscle cresteri evonomice, deriva din impactul semnificatiy pe'care industria‘ are asupra PLLB. si a veniturilor bugetare, asupra dezvoltarii comerfului exterior, cup forfet dé fnune& (in produichie itn servicile pentru productic) st cresteri geuerale a nivelutuide calificate, ee g Dezvoltarea industriei prelucritoare contribuie 1a valorificarea resursclor naturale de materii prime, la modernizarea infrastructurii celorlalte ramuri ale economiei, la stimularea cercetirii stintifice si Ja cresterea gradului de inzestrare a populatiei cu bunuri de consum, in corelare cu ameliorarea puterii de ‘cumparare in situatia Roméniei, asigurarea prin importuri, peste 0 anumitd I a dotarilor necesare modernizarii sectoarelor economice si a infrastructurilor acestora, nu este posibili decit in misura in care pot fi asigurate mijloacele valutare de plat. Deficitul actual al balantelor de comert exterior gi de incasari si plati externe, precum si estimarile pentru urmitorii 5-10 ani, condue la concluzia cd resursele valutare sunt insuficiente, ceea ce ar duce la indepdrtarea orizontului de timp in care se poate realiza integrarea in structurile europene. ‘in acest context, pentru a realiza o etestere economica sustenabild pe tenmen mediu gi'tung de vel putin 6.7% pe an, care si permitd apropieres treplaté de performanifele frilor din U.B., Romdnia trebuie s& conceap’ si si aplice, ‘pe biza unor-analize si 4. unor Seenanit credibile, instrimente: de politicd industrial. si rmucroeconomicd, stimulénd dezvolearea durabila. selectiv’: si crestenéa competitiviteti, in. primul rind, sectoarelor productive (industtie, agricultura, constnictii), care, prin efecte propagate, pot genera dezvoltatea serviciilor pentru productie gia sectoruluiferfiar inansambla, Experienta firilor dezvoltate, a céror bunistare a fost initiatd si sustinut&i de dezvottarea industriei, dar §i a altor fri, in care industria a reprezentat suportul cresterii sustenabile pe termen lung a P.LB. si a exportului, confirmd valabilitatea acestei politici. Analiza experienfei acestor firi, intre care existi diferentieri politice, economice si sociale, precum si de mirime si potential (teritoriu, resurse naturale, populatie) pune in evidenti o serie de factor! comuni care au favorizat dezvoltarea industriald si anume: © Transferul tehnologic si investifiile stritine de capital, ca urmare a asigurarii unui mediu economic atractiv. Ratele inalte de economisire gi de investifii (25 - 35%). Expansiunea capacitiii de absorbtie a piefei interne si a potenfialului de export. Cresterea spectaculoasi a productivititii muneii si a pregatirii profesionale a fortei de munci, susfinute de disciplin& gi spirit de echipa, de sentimental datorici si respectul fata de autorititi. Este de remarcat ¢& progresele inregistrate tn ultimii ani de unele féri din Europa Centralit si de Est (Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia) au avut la baz, in proporti diferite, aceiagi factori de influent’, dar $i un rit accelerat de reform si restructurare, 47Din picate, in Romania nu exist un concept global, care si integreze polit cu cele sectoriale in scopul asiguritii unui mediu adecvat pentru dezvoltarea durabila. ile macroeconomice 5.3.2 Strategia de dezvoltare durabild a industriei romanesti PREMISE, «) Potentialul natural de resurse industrializabile Desi nu reprezint& un criteriu limitativ pentru dezvoltarea industrial, potenfialul natural, de resurse industrializabile constituie un factor de avantaj comparativ, care trebuie Inat in cons evaluarea structurii dezirabile a industriei gi a ctesterii economice durabile. Resurse minerale. in Romania, au fost identificate si conturate rezerve geologice la peste 120 substanfe ce pot constitui obiectul activitifii industriale. Dupa volumul rezervelor existente gi de perspectivi, acestea pot fi sgrupate astfl: * — Rezerve ce pot asigura timp indelungat activitatea industriali, daca cererile piejei si evolutia tehnologilor de extacic si prelucrare vor pemitevalorificarea la prejri competitive, in contextul respectirii riguroase a protectiei mediului. In aceasti categorie pot fi ncadrate rezervele de c&rbune energetic, minereuri cuprifere, de plumb, zinc si molibden, sare, calcar, ape minerale, unele materiale pentru industria sticlei, ceramicii si materialelor de construct Conginutul redus de substanfe utile ale minereurilor neferoase, cheltuiclile ridicate pentru protectia mediului, atit Ia extracfie cat si la prelucrare, precum si puterea calorificd redusa a cdrbunilor energetici, reprezint& dezavantaje-care, cel putin pe termen scurt si media, vor conduce la sestringerea sau cel mult la mentinerea actualului nivel de producfie in sectoarele respective (metalurgia neferoasé si termoenergetica pe cirbune). © Rezerve care nu pot asigura decit pe termen limitat (circa 30 ani) producti apropiate de cele actuale, asa cum este cazul petrolului si gazelor naturale. Avénd in vedere ca, pentru acoperirea consumului industrial si energetic (inclusiv pentru populatie) se apeleaza si in prezent la import, iar Rominia dispune de o rejea de transport si depozitare (care se dezvolta si se modernizeaz4), precum si de capacititi importante de prelucrare primar si secundard, rezulta ci majorarea, Ia nevoic, a cantititilor importate este fezabilé, atat din sursele traditionale (Federatia Rusa si Orientul Mijlociu), ct mai ales din zona Mari Caspice. Racordarea la refeaua Vest-curopeani de transport al gazelor naturale poate asigura diversificarea surselor de aprovizionare si cresterea sigurantei livrrilor. Strategia de consum in industric a resurselor totale de fifei si gaze naturale trebuie si urmireasca utilizarea cu prioritate, in industria chimicd i petrochimicd, a resurselor indigene, care sunt superioare calitativ celor din import. + Rezer‘e care satisfac in mick misuri necesarul industrial, atdt in prezent cdt si in perspectiva, cum sunt minercurile feroase, carbuncle cocsificabil, bauxita si baritina, la care importurile depagese 90% din necesar. + Rezerve care prezinti interes pentru industrie, dar care se valorifici in micii misura sau deloc, datorita nerezolvirii unor probleme tehnice sau tehnologice, care si le faci rentabile. in aceasta situafie sunt minereurile de uraniu, nisipurile de titan si zirconiu, apele geotermale, distenul etc. Resurse vegetale si animale. In acest domeniu, Romania dispune de un potential important si diversificat care, prints-o politic economica adecvati fa(& de agricultur’, pomiculturd si zootehnie, poate conduce la cresterea substangiala € productiilor actuale, cu impact favorabil asupra urmatoarelor subramuri ale industrici: * Industria alimentara, a biuturilor si tutunului (preparate si conserve din came si peste, branzeturi, unt, margarin’, ulei, produse de panificatie, zahar si produse zaharoase, conserve din legume si fructe, vin, alcooluri etilice de fermentatie, bere, produse din tutun etc.); * Industria textild sia confectiilor din textile (fire, fesdturi si confectii din land, in, cnepa gi ‘mitase, sau in combinalii cu fibre artificiale gi sintetice); * Industria de pielarie, incdlfiminte gi a confectiilor din bovine, porcine, blinuri de animale de crescatorie si vinat) ; * Industria medicamentelor (valorificarea plantelor medicinale si a unor extrase din organe animale). piei de ovine, Resurse forestiere Potentialul actual al padurilor poate asigura exploatarea anual a peste 16 milioane m’/an masa Jemnoasa, care i cea mai mare parte se valorifici prin prelucrare in industria mobilei, a celulozei gi a semifabricatelor pentru diferite utilizari (cherestea, plici aglomerate si fibrolemnoase, placaje, furnire, usi si ferestre, impletituri din lemn cte.), 48Majorarea contributici acestui sector al industriei la cresterea economic& este posibild numai prin cresterea gradului de valorificare @ masei lemnoase (reducerea exportului de busteni, cherestea si alte produse de prelucrare primara si cresterea ponderii productiei si exportului de mobil, unde este necesara ‘imbunitatirea substangiala a nivelului de calitate si a designului). Resurse hidroenergetice, Potentialul hidroenergetic, tehnic amenajabil, este utilizat in prezent in proportie de cca, 40% gi a asigurat in ultimii ani peste o treime din productia de energie electri Finalizarea lucrarilor de investiit in curs de exccutie ar putea majora cu 20% produefia de energie hidroelectricd, ajungand ajunge la 19500 GWh/an, in condifiile unei hidrauliciti{i normale. Avand in vedere avantajele evidente ale hidroenergiei, din punct de vedere al dezvoltarii durabile (resursi regenerabil& si nepoluanta), precum gi celelalte utiliziri si facilitati potentiale ale amenajirilor hidroenergetice (alimentarea cu api a localitafilor rurale si urbane, regularizarea unor cursuri de api pentru reducerea efectelor inundatiilor, amenajiri turistice si sportive etc.), este necesara si oportun’ reconsiderarea politicti de investitii in acest domeniu. Reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale si energie, precum si Tecuperarea si reintroducerea in circuitul productiv a deseurilor si a materialelor rezultate din casii, $i a altor materiale ce pot fi reciclate, constituie o resursd potentiala important pentru industrie, care in Romfnia este cu mult mai putin valorificata decdit in alte fri. Potentialul de economisire a energici, in tirile UE, a fost estimat 1a 30%, in contextul unor consumuri specifice cu 10-50% mai mici decat cele existente in diferite activititi din industria noastra Situatia este aseminétoare si la consumurile specifice de materii prime si materiale pe unitatea de valoare adaugata. In acest context, se poate evalua ci, prin optimizarea macrostructurii, punerea in valoare a potentialului de economisire a materialelor si energiei, precum si de reciclare a materialelor recuperabile, 8e poate asigura cea mai mare parte a resurselor materiale necesare cresterii economice (sporului de valoare adiugati) in urmatorii 15 - 20 de ani. 4) Potentialul productiv Numérul de intreprinderi (agenfi economici), cu activitate preponderent industrial, era la sfarsitul semestrului I 1998 de peste 37.000 faté de 2.224 in 1990. Cele mai multe intreprinderi functioneaza in industria alimentara, a bauturilor si tutunului (25,5%), in industria textila, a confectiilor, picldrici si incdltimintei (21,6% ) si in prelucrarea temnului si productia de mobilier (18,3%), sectoare in care incepand din 1991 au luat fiinté, din initiativa privat, un mare numar de intreprinderi mici. Ca ‘urmare, ponderea intreprinderilor mici si mijlocii reprezinta 95,7% grupate astfel dupa mérime: ¢ 72,5% micto (sub 10 salariafi); # 17% mici (peste 10 si sub 50 salariati); + 6,2% mijlocii (peste 50 si sub 250 salariati). Dupi numirul de salariaji, dimensiunea medie s-a redus de la 1.652 la cca, 63 de salariati/intreprindere, iar la intreprinderile proprietate public de interes nafional, de la 2.045 la 959 salariafi/intreprindere, Dimensiunea medie a intreprinderilor cu capital integral privat era in 1996 de 21 de salariafi, iar in 1998 de 29 salariagi Capacitatile de productic, majoritatea puse in functiune in perioada 1965-1985, pe bazé de licente, know-how, utilaje si instalafii achizitionate in mare parte de la firme de prestigiu din {arile dezvoltate, au contribuit Ia cresterea potentialului si a competitivititii in acea perioada, la dezvoltarea culturii industriale $i a nivelului general de calificare a forfei de muned, un numar important de specialist $i muncitori fiind scolarizafi la firmele licentiatoare. Dupi 1980, a apdrut un proces continu de uzura {in paralel cu cea fizici, care s-a amplificat in perioada rambursirii fortate a datoriei externe, Proces care a continuat si dup 1989, ca urmare a involutiei cheltuielilor de investitii si pentru cercetare dezvoltare, resursele valutate fiind folosite mai ales pentru consum. ©) Potentialul uman, {in industrie lucreaz 2.224 mii de salariafi (trim. IV 1998), reprezentind eca. 1/4 din populatia civild ocupata (Fath de aproape 37% in 1990) si 44 % din numirul total al salariafitor. + In perioada 1991-1998 personalul din industrie s-a redus cu peste 40%, disponibilizatile de personal {nregistrandu-se aproape in intregime in industria prelucrdtoare si in special in industrile textila, piclirie si incdlyaminte, masini si echipamente si mijloace de transport. * Ponderea principalelor subramuri in totalul forjei de munca din industrie (100%) se prezinta astfel 7.1% in industria extractiva; 8,8% in sectoarele de energie electricd, termici, gaze si apd; 10,6% in industria alimentard, a biuturilor si tutunului; 16,1% in industria textila gia confectitlor; 3.2% in industria pielirici si incilfémintei; 10,7% in prelucrarea lemnului, productia de celuloza. hartie $i mobilier, 7,6% in chimic, petrochimic, rafinarea tifeiului prelucrarea cauciucului si a maselor plastice: 495.9% in metalurgie; 10,7% in industria de masini gi echipamente; 7,2% in industria mijloacelor de transport; 4.4% in industria materialelor de construcfi, sticlei si ceramicii; 3,8% in constructii metalice si produse din metal; 3,9% in industria de echipamente electrice si optice. * Structura forfei de munci pe grupe de varsti (anul 1996) este mai echilibrati decat in celelalte ramuri ale economiei si creeazi premise pentru dezvoltarea durabiki a industriei. Personalul cu varste pani la 50 de ani reprezint& peste 90% din total, iar ponderea celor cu varste pana la 35 de ani este de circa 42,2%. * Problemele deosebite care trebuie luate in considerare in strategia de dezvoltare durabilii se referd la conceperea si aplicarea efectiva a unui sistem organizat de perfectionare a pregatirii profesionale si manageriale in concordanfi cu evolutia tehnic& si tehnologic& mondial, reabilitarea activititii de cercetare-dezvoltare, oprirea exodului de specialisti cu inalti calificare in alte tari, si reconversia forfei de munca disponibilizata, indeosebi pentru dezvoltarea si specializarea serviciilor. 4) Competitivitatea industriei romanesti. Declinul accentuat al productiei si gradul redus de folosire a capacitifilor de productie denoti reducerea competitivitagit in majoritatea sectoarelor energo, material si capital intensive. © evolutie relativ satisficdtoare s-a inregistrat in industriile de echipamente de comunicafii, autoturisme, unele categorii de echipamente electrice,confecti textile, materiale de constructii,mobilier din lemn, anvelope, antibiotice, produse clorosodice etc. ca urmare a investitiilor de capital strdin gi a privatizirii, precum si a unor modemizaii tehnologice. Involutia productici industriale a fost determinata in principal de eapacitatea lenta de adaptare Ja modificarile intervenite in structura piefelor de desfacere dupa 1989, de ealitatea necorespunzitoare a actului managerial la nivel microeconomic (tehnic, financiar, comercial si de personal), in special la intreprinderile cu capital majoritar de stat, neadaptate la cerinfele economiei de pia. © influent majori a avut, de asemenea, decapitalizarea accentuati si mediul economic nestimulatiy, ritmul lent al privatizirii si restrueturdrii, cadrul legislativ incocrent si instabil, care a descurajat investitorii straini, implicarea redus& a sistemului bancar autonom in sustinerea Procesului de reform, folosirea insuficienti a oportunititilor create de Acordul de Asociere la UE, (asistenfi tchnicd si financiars, asimetria regimului tarifar, clauzele de salvgardare etc.) ¢) Privatizarea Evolutia sectorului privat in industrie a fost mai lent decét in alte ramuri economice. in anul 1997, contributia industrici la valoarea adaugati brut creat in sectoral privat al economici a fost de 25,9%, superioara ponderii sale in cifra de afaceri, in unele domenii, sectorul privat este dominant: lacuri si vopsele (85%), cosmetice (93%), detergenfi (74%), preparate din carne (67%), uleiuri comestibile (63%), paine (75%), bere si vin (peste 60%), sticlarie de menaj (86%), portelan de menaj (79%), editarea si tiparirea de ziare (94 si respectiv 75%), anvelope, confecti textile, centrale telefonice automate (peste 50%) etc. Ponderi semnificative si cu tendinte evidente de crestere se inregistreazi in industria pielatiei si a incaltimintei, prelucrarea lemnului, industria cimentului si a materialelor de constructii, industrile de medicamente, ingrasaminte chimice, autoturisme de oras ete. Sectorul privat are o pondere foarte redusi in sectoarele capital intensive: industria extractivi, producfia de energie electric’ gi termic’, metalurgie, rafinarii si petrochimie, masini si echipamente, celuloza si hartic ete. ste de remarcat ci in sectorul privat al industriei productivitatea muneii este net superioara celei din sectorul de stat, 29,7% din totalul populatiei ocupate in ramuri realizdnd in 1997 peste 43% din valoarea adaugati bruti. Este rezultatul unui management microeconomic mai eficient, unei politici active de investifii si de amortizare a capitalului fix OBIECTIVE $1 DIRECTI DE ACTIUNE Involutia activitafii industriale si a activititii economice in ansamblu, incepand din anii ‘80, declinul accelerat si dezechilibrele macroeconomic cronice din ultimii nous ani, denoti ci pe lingi factorii obiectivi, generati de dificultatile procesului de tranzijie, evoluia economico-sociali a Romaniei a fost influentata negativ de lipsa unei strategii globale integrate, care si defineasca prag termen mediu si lung, optiunile si obicctivele principale ale dezvoltirii economice pe pri ramuri, si care si evalueze si si optimizeze impactul asupra dezvoltirii umane. in acest context, strategia industrial de dezvoltare durabilA trebuie si urmireasci ameliorarea competitivitafii si realizarea pe aceasté bazi a unei cresteri economice stabile si de duratd, in consonanta depliné: cu protectia mediului. Acest obiectiv nu reprezinti un deziderat ci o necesitate, fara de care nu este posibila integrarea avantajoas& in structurile europene $i in circuitul mondial de valor, in conditiile globalizarii economiei mondiale gi elimindrii treptate a barierelor tarifare gi netarifuare, Ponderea de 31-32% a industriei $i de 16 - 20% a agriculturii in realizarea PIB, superioara celor existente in unele fri dezvoltate, nu duce la concluzia c& activitatea in aceste doud ramuri importante ale 30economiei trebuie si scadé, deoarece pondcrile se raporteaza la o valoare mult mai redusi a PIB pe locuitor, iar Contributiaaltor ramuri, si in special a sectorului tertiar al serviciilor, este foarte redusd. ‘in urmitorii 15-20 ani se estimear 4 privire la resursele Dhute, comparativ cu cea a | in acest scop principalele directii de actiune ar putea fi urmitoarele: 8) Conturarea dinamici a unei macrostructuri industriale dezirabile, tindnd seama de urmatoarele criteri * Dimensiunea piefei interne si perspectivele de crestere a capacitiii de absorbtie a acesteia pe termen mediu si lung, atat la bunuri de consum cat gi la bunuri de capital. * Interferenfele si efectele propagate intre industrii, celelalte ramuri economice gi infrastructuri, care dispun de conditiile cele mai favorabile de dezvoltare (agriculturi, transporturi si comunicatii, constructii si lucrari publice $i edilitare, etc.). Dupi acest criteriu, in profilul dezirabil al industriei trebuic si fie cuprinse, de cxemplu, industriile din amontele agriculturii (de tractoare si masini agricole, ingrasiminte, echipamente de irigati, antidaunatori ete.), precum gi cele din avalul acesteia (industria alimentard, a biuturilor si tutunului, industria textil& si a confectiilor din textile, blinuri gi piele), * Contribufia ta valorificarea efictenti si competitivi, prin prelucrare eat mai avansati, a resurselor nationale si atrase de materii prime, materiale si energie si implicit la cresterea valorii adéugate pe unitatea de resurse consumate. © Volumut si nivelul tehnic al capitalului fix; gradul de atractivitate si perspectivele realiste de atragere a capitalului striin ‘si autohton in procesul de modernizare, pentru ameliorarca competitivitiii, in functie de randamentul cheltuielilor de capital (termenul de recuperare din profit) © Potentialul actual si cel prognozat de crestere a yolumului si eficienfei exportulul sia valorificdtii resurselor materiale si energetice inglobate direct sau indirect in produsele exportate, pe baza evaluarilor rezultate din studiile de piati si a efectelor favorabile estimate ca rezultat al privatizarii si restructurarii microeconomice. O comparafie cu alte tari care aspiri la integrarea in UE, evideniaza pozitia dezavantajoasii a Roméniei, al cirui export pe locuitor este mai mic de 4 ori dec al Ungariei, de 6-7 ori decat al Cehiei si Slovaciei si de 12 ori decdt al Sloveniei. Avand in vedere ca in Rominia 95% din export se realizeazd din industrie, dar acesta s-a plafonat in ultimii 3 ani la cca. 8,3 - 8,4 mid. SSUA, relansarea exportului reprezint& nu numai un suport important al cresterii economice, dar gi al reducerii deficitului balantei de comer} exterior gi al stabilizrii cursului monedei nationale. + Inscrierea in tendinfele. mondiale privind sectoarele industriale in expansiune, purtatoare de tehnologii inalte sau necesare socictatii informaionale, precum $i capacitatea de radiere tehnologic (Potentialul de a difuza produse sau servicii in alte sectoare economice si sociale). Pe baza criteriilor mentionate, sectoarele industriale, care pot fi grupate in trei categorii, ar trebui si beneficieze de aplicarca unor instrumente specifice de politica industrial, care si permit accelerarea procesului de restructurare selectiva, de dezetatizare (cu exceptia monopolurilor naturale care rimén in Proprietate publicd) si de stimulare a investitilor de capital strain gi autohton, Prima, categorie o reprezinti industriile strategice, care asiguri satisfacerea unor nevoi fundamentale si au implicatii majore asupra functionarii sistemului socio-economic, securitifii energetice, apaririinaionale gi sinatapii publice, atat in situatii normale et si in situafii speciale, In aceasta categorie pot fi incluse: productia, transportul gi distributia energiei electrice gi termice, extractia, prelucrarea, ‘ransportul si stocarea hidrocarburilor, industria de ap8rare, fabricarea unor substanfe si produse farmaceutice (antibiotice, vaccinuri ctc,) utilizabile in regim de urgent, in situafii de epidemii, dezastre i calamitati, A doua categorie sunt industriile care pot influenta semnificativ cresteren economici durabili, schimburile economice externe, modernizarea infrastructurilor si altor ramuri economice, sau pot genera efecte propagate importante in ocuparea forfei de munci, cregterea productivitatii, valorificarea resurselor de materi prime si materiale. In aceasti categorie pot fi incluse ‘uncle subsectoare din: industriile care susfin modemizarea agriculturii si valorificarea produselor agricole, silvice i zootehnice, echipamentele de telecomunicatii, tehnicd de calcul si software, mijloacele de transport, metalurgia feroast si neferoasi de prelucrare ‘secundari, produsele macromoleculare prelucrate, industriile de confectii, mobilicr gi hartic, industria electronic’ de montaj, de echipamente pentru protecfia mediului, unele grupe de magini si echipamente si componente pentru acestea, industria materialelor de construefil, recuperarea deseurilor si a materialelor reciclabile. 31A treia categorie o reprezinti restul sectoarelor si subsectoarelor din industria extractiva gi din industria prelucritoare. b) Restructurarea’ intrasectorials trebuie si urmfreasci ameliorarea structurii. si a performanjelor produselor si modemizarea tehnologiilor din intreprinderile viabile sau cu perspective de a deveni competitive, indiferent de sectorul ciruia fi apartin, deoarece fiecare industrie cuprinde intreprinderi viabile si intreprinderi fiiri perspective, iar in situatia economic’ actualé, este dificil si prevadd care industrii vor fi capabile si devin poli de crestere, fara analize sectoriale si studii de piafa aprofundate, elaborate de patronate, asociatii profesionale si agenti economici. Concentrarea resurselor financiare gi umane pe un numir mai redus de produse si, in uncle cazuri,' pe componente de produs, si promovarea cooperirii cu firme de prestigiu din farile dezvoltate, poate contribui la ameliorarea intr-un timp mai scurt a competitivitifii, la cresterea exportului, a productivitatii muncii si a valorii adaugate. Inchiderea sau reconversia supracapacititilor de productie si a celor cu uzura fizicd si morala avansata i fird perspective de a deveni competitive. ©) Alinierea la standardele europene gi internationale, care poate constitui un catalizator pentru cresterea exporturilor si, in acelasi timp, un suport pentru ameliorarea valorificarii resurselor consumate si implicit a valorii adiugate.. 4) Specializarea ofertei de export pe produse cu grad avansat de prelucrare, crearea de structuri specializate pentru cercetarea picei, si pentru promovarea intereselor proprii pe terfe piete. ©) Revigorarea, valorificarea eficienti si dezvoltarea potentialului propriu de cercetare- dezyoltare, asigurarea de cofinantiri si credite pentru realizarea de produse si tehnologii performante de interes national. f) Accelerarea procesului dé privatizare constituie 0 ‘sursi poteniala importanté pentru stimularea liberei initiative in scopul valorificérii potenfialului industrei, cresterii flexibilitiii de adaptare la cerinfele pietei inteme si externe in vederea cresterii ofertei competitive de marfuri si servici. Participarea in anumite proportii a capitalulut privat autohton, alituri de cel strain, constituie o premisi a cresterii economice durabile, in interes national. 8) Cresterea performanfelor manageriale si sustinerea de citre stat a formarii gi perfectionarii managerilor, indiferent de forma de proprietate, este 0 premisd esenfial& pentru cresterea competitivitatii industriei. Experienfa mondial demonstreazi’ ci managementul are un rol decisiv in succesul sau insuecesul privatizarii, avand in vedere c& administrarea si conducerea intreprinderilor modeme nu revine de regula actionarilor ci managerilor. Investitia in management reprezintd in toate farile, dar cu deosebire in fSrile in curs de dezvoltare sau care au o experienti redusé in economia de piata, domeniul cel mai rofitabil si cu cele mai mari efecte asupra competitivitatii si cresterii economice pe termen mediu gi lung; h) Dezvoltarea serviciilor pentru productie, din amontele acesteia (cercetare-proiectare, inginerie tehnologica, testiri, prospectarea piefei etc.), din interiorul procesului (gestiune, intretinere $i reparatii, asigurarea calitatii ete.) precum gi a celor din aval (distributic, publicitate, service), care a devenit 0 conditic, nu 0 alternativa, in competitia pe piafi si mai ales in cresterea’ exportului, prin dezvoltarea ofertei de pachete de produse si servicii, i) Cresterea potentialului concurential, prin promovarea concentririi industriale si industrial-financiare sub forma asocierilor de tip holding, in special de tip "strategic si financiar", Tendintele de accentuare a acestui proces in economia mondiali sunt stimulate de fenomenul de globalizare, de climinare treptati, dar rapida, a barierelor tarifare si netarifare. Aceasta favorizeazi realizarea unor cerin{e importante ale cresterii economice durabile prin: * elaborarea $i operaionalizarea unor strategii coerente pe termen mediu si lung, cu privire la valorificarea optima a resurselor materiale limitate, prin realizarea unor cicluri de prelucrare cit ‘mai avansati, cu efecte favorabile asupra valorii adaugate si ocuparii fortei de munca; cresterea potenfialului financiar si de cercetare-dezvoltare, optimizarea utilizarii capitalurilor proprii si atrase, pentru investifile destinate modemnizarii produselor si tehnologiilor, cercetirii Piejei, organizarca cooperirii internationale, perfectionarea profesionala si manageriala etc., in fanctie de randamentul economic al cheltuielilor; © dezvoltarea si consolidarea relagiilor de parteneriat cu intreprinderile mici $i mijlocii. 52J) Protectia mediului in conditiile cresterii economice din industrie. Desi Romania nu este 0 {ari cu un grad ridicat de poluare in ansamblul sau, poluarca depaseste cu mult normele admise in 14 zone industriale, In perioada 1990 ~ 1998 emisiile de agenti poluanti in atmosferi s-au redus semnificativ Reduceri, dar mai mici, s-au inregistrat si la poluarea apelor, si a solului. Acest progres s-a inregistrat, in principal, ca urmare a declinului productiei industriale $i, intr-o proporjie mai.redus’, pe seama cheltuiclilor de capital destinate protectiei mediului,, aceasti: problematicd devenind 0 componenti a politicit industriale din Romania abia in ultimii ani, Obiectivele programului de reducere a poluiii in industrie vizeazi in principal indeplinirea obligatiilor ce decurg din convengiile intemafionale, acordurile bi si multilaterale cu prevederi in domeniul protectiei mediului, la care Romania este parte, crearca si dezvoltarea sistemului de autocontrol al emisiilor poluante I nivelul intreprinderilor, incadrarea in prevederile legale privind protectia mediului. Programnl de lucrati pentru reducerca poluitii, care cuprinde peste 400 de proiecte din industriile chimicd si petrochimica, extractiva, energeticd si metalurgic se referd.in majoritate la zonele intens poluate, si urmiresc concomitent atét reducerea poluarii cAt si cresterea eficienfei economice. Realizarea acestor proiecte, al c&ror cost a fost estimat la cca. 4 mid, dolari, esalonati pe o perioada de 10 ani, va fi condijionati de posibilitatile de asigurare a surselor de finanjare. Tranzitia citre dezvoltarea industrialii durabila trebuie si se bazeze pe prevenirea poluairii prin abordarea procedurilor de analiza’ a compatibilititii produselor si proicctelor industrial cu mediul ambiant, pe toati durata de viaf’ a acestora. Introducerea costurilor de reducere a poluarii in calculele antreprenoriale ar putea favoriza extinderea utilizirii tehnologiilor curate. Un scenariu posibil de crestere economied in industrie prin luarea in considerare, in primul rand, a factorilor intensivi (reducerea consumurilor specifice de materiale si energie, unde exist un potential de economisire semnificatv, cresterea valorificéri prin imbundtatirea performanijelor produselor si accelerarea amortizarii capitalului fix) ar putea asigura cresterea valorii adugate brute cu 6 dinamici ‘mai ridicaté decat a productiei industriale si a consumului intermediar. — Rate medi anuale (%) 7 a 2000 2001-2005 | 2006-2010 2011-2020 | Waloarea adfugata brut 15. 35-5957) | 80-8683) | 5.5 -5,76.6) Produefia industrials 40-45 55-60 40-455 [_Consumul intermediar 25-31 3.0-3.4 25-35 Scenariul de mai sus conduce la o crestere medie anual a valorii adiugate in perioada 2001 - 2020 de 6,3%, in condifiile unor cresteri fezabile ale producfiei industriale (dupa declinul de cca. 50% Snregistrat in ultimii 10 ani) si al consumului intermediar (prin valorificarea potentialului important de ‘economisire a materialelor si energici). S-a estimat ci privatizarea si cresterea calititii managementului microeconomic, precum si misurile si instrumentele de macrostabilizare vor favoriza relansarea procesului investifional (inclusiv a investitiilor strdine), destinat modemizarii selective a industriei si cresterii competitivitafi Cresterea economic’ in industrie se va baza, practic in intregime, pe industria. prelucritoare, findnd cont de sciderea preconizati a industrici extractive si evolutia mai lenti a industriei energetice. 5.4 Transporturile Sectoral transporturilor a fost si riméne if continuare un consumator important de energie (hidrocarburi si energie electric&), Raportat la anul 1989 consumul de hidrocarburi a crescut cu cca. 35%, reflectind in principal modificarile produse in structura pe moduri a volumului de transport. ‘In aceeasi perioada gradul de motorizare a inregistrat o crestere remarcabilé, cu o rat de cca. 11% pe an la vehiculcle rutiere private de transport pasageri, 4% autobuze si 6% la vehicule pentru transportul de marfa, Refeaua de drumuri publice arc 73.260 km, exclusiv strizile ordgenesti, din care 14.683 km drumuri nationale (4.058 km deschisi traficului international). La nivelul anului 1998, reteaua de ci ferate cuprindea 11.014 km, Cantitativ, ca urmare a modificarilor gi reagezarilor structurale impuse de trecerea la economia de piatd, volumul de transport - mirfuri $i cilatori - a suferit o regresie accentuatS. La nivelul anului 1998 in transportul de marfuri s-a realizat un volum de prestafii de 62.4 mld. tone km din care 19,7 mld. tone km cale ferata si 15,8 mld. tone km pe eaile rutiere, iar in transportul de célatori 24.2 mld. cal. km din care 13.4 mid, cal. km pe calea ferati si 9 mld. cal. km pe eaile rutiere. De asemenea, trecerea la economia de piata a produs profunde modificari si in ceea ce priveste modul de organizare a unitatilor de transport specializate, si, respectiv a formei de proprietate asupra mijloacelor de transport, materializate in special in cresterea numérului de societafi comerciale cu capital 3mixt sau privat: in prezent, in sectorul de transport gi activititi conexe sunt autorizati, licentiati si ‘opereazi cca, 12.250 agenti economici ce reprezint& 6% din efectivul salariatilor din economie. In contextul cadrului legislativ existent, societiile comerciale si agentii economici privati desfigoard activitatea in deplin’ autonomie si libertate de actiune, Ministerul Transporturilor, ca autoritate de stat, diminuindusi rolul de gestionar/administrator in favoarea celui de reglementare, autorizare gi licentiere. ‘Accesul pe infrastructurile de transport este liber si nediscriminatoriu pentru tofi operatorii de transport. Condifiile de utilizare sunt asigurate, cu precidere, de companiile nationale rezultate din reorganizarea societétilor din sectorul transporturilor. Obiectival principal al politicii din domeniul transportului fl constituie restructurarea sistemului national de transport gi asigurarea. funcfionSrii acestuia, in vederea realizSrii unui sistem de transport ‘omogen, conectat din punct de vedere al infrastructurii la coridoarele pan europene, care s includa prin ramificafii localititile din zonele izolate gi cele defavorizate. Aceasta restructurare trebuie si aibi in vedere realizatea unei inalte calitifi a serviciilor de transport oferite, atdt in ceea ce. priveste traficul intern, cat 5i in traficul international. © preocupare prioritard o reprezinti asigurarea finan{arii_din surse exteme sau inteme a proiectelor majore, vizénd cu prioritate modemizarea. infrastructurii de transport, oferind astfel si un cadru pentrs stimularea dezvoltirii altor sectoare sau. activitifi.. Accasti actiune urmareste si ocuparea fntr-un grad mai mare a forfei de mune, un.loc de muned in transporturi inducdnd existenfa a 5 locuri de munca in activitati conexe direct, reparafii, constructii, servicii). Se ate in vedere implicarea administratiilor centrale si locale, precum gi a agentilor economici, in asigurarea resurselor financiare necesare pentru luarea masurilor necesare pentru reducerea impactului ‘transporturilor asupra mediului (printre care se numara limitarea riguroasa a nivelului emisiilor poluante si controlul in trafic al acestor emisii). Politica in domeniul asigurarii unei dezvoltiri durabile a sectorului transporturi are in vedere urmitoarele acfiuni generale: + fn domeniul credrii pietei interne reglementari concentrate in special pe restrangerea niveleior de poluare in limitele stabilite in. standardele Comunitiii Europene. Armonizarea legislativa si fiscald ‘garantarea liberei concurenfe, acces nediscriminatoriu, liberalizarea piefei, reabilitarea si modemizarea infrastructurii si echipamentelor, asigurarea interconectirii si interoperabilitatii intre refelele si modurile de transport, reabilitarea calititii si diversificarea serviciilor de transport si a serviciilor conexe, dezvoltarea unei culturi manageriele comerciale pentru conducerea companiilor/societitilor de transport, intemalizarea costurilor externe, garantarea libertifilor comunitare (bunuri - vehicule cu ‘motor, sevicii, persoane - dreptul de stabilire), incheierea acordurilor de transport cu UE.fn curs de negociere, respectiv Acordul UE privind transportul ocazional de pasageri, Acordul intre Romania si UE privind tranzitul rutier de mirfuri, Acordul intre CE si firile asociate (inclusiv Roménia), Norvegia gi Islanda privind crearea unei zone comune de aviatie. + in domeniul realizarii refelei pan europene de transport si conectirii acesteia 1a coridorul TRACECA (Transport Corridor Europe ~ Caucasus ~ Asia), concentrarea resurselor financiare (de la bugetul de stat gi din finangiri externe) pentru modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport, atragerea de noi finanféri nerambursabile prin Programul PHARE, in acest scop. Exist deja fonduri speciale destinate imbundtitiri si dezvoleiri infrastructurii de transport (fondul special al drumurilor publice, fondul special al aviatiei civile. In ceea ce priveste conectarea la coridorul TRACECA, un rol important poate fi jucat de coridorul pan european nr. Vil, Dundrea (realizeaz’ legitura intre Europa occidental $i Marea Neagra prin intermediul Canalului Dundre-Marea Neagri), care se constituie {ntr-o solufie de transport ieftina gi cw un grad de poluare redus. : © in domeniul garantarii sigurantei circulatiei si a securititii eildtorilor si mArfurilor, alinierea la standardele tehnice; modemizarea infrastructurilor, echipamentelor si mijloacelor de transport, omologarea tehnici a vehiculelor ‘rutiere, reglementarea. transportului de marfuri, periculoase, implementarea si aplicarea Sistemului de Control al respectirii prevederilor conventiilor internationale de catre navele maritime (PSC si PSI). ¢ In domeniul protectici si conservarii mediului materializarea conceptului de transport durabil, utilizarea modurilor de transport ecologice; utilizarea de mijloace de transport performante tehnic gi operational; implementarea tehnologiilor de depoluare specifice, aplicarea misurilor preventive pentru limitarea efectelor poluarii (de exemplu inspectia si controlul in trafic al stirii tehnice a autovehiculelor ruticre, licentierea agentilor economici pentru efectuarea de servicii sau activititi conexe transporturilor, promovarea mecanismelor financiare menite sé favorizeze utilizarca modurilor de transport mai putin poluante si care presupun un consum mai redus de combustibil). + In domeniul protectiei sociale: compensatii acordate disponibilizatilor, crearea de noi locuri de munod, recalificati, asigurari de sinatate prin Casa de Asigurari de Sinatate a Transporturilor. + in domeniul reorganizirii si al reformet institugionale: reorganizarea si restructurarea regiilor autonome, extemalizarea activitatii de inspectie-control din cadrul ministerului si infiinfarea unor s4autoritiji_ ca organisme jehnice specializate de supraveghere si control, crearea si dezvoltarea structurilor de implementare si de control al modulut de aplicare a legislatiei, cresterea gradului de ‘utilizare a resurselor umane, concentrarea asupra problemelor de amenajare a teritoriului si planificare a transporturilor. Facilitafi pentru incurajarea cercetirii si dezvoltirii in domeniul vehiculelor cu’consum redus de combustibil si tehnologii alternative pentru transporturi ‘Pe moduri de transport se are in vedere: © fin general, extinderea transporturilor combinate si intermodale cu folosirea unui: material rulant specializat,” cu performante ridicate privind consumul de energie ‘si de afectare a mediului, introducerea gestiunii centralizate a traficului de marfi (platforme intermodale), imbundtatirea sistemelor regionale gi nationale de eliberare a biletelor in traficul feroviar de cAlatori, introducerca sistemelor de plati electronica prin folosirea sistemelor informatice evoluate. Se aplicd, in transportul aerian, sistemul BSP Romania, care faciliteazi vinzarea din foarte multe puncte din ari, a biletelor de ciltorie pentru toate companiile aeriene care opereaza in Romania. in transporturile rutiere: pentru vehiculele rutiere importate, se aplica, incepiind din 1998, normele EURO 2, iar, in ceea ce priveste vehiculele rutiere produse in Romania, aceste norme se vor aplica cu ‘Incepere de la 1 ianuarie 1999). ‘* in transporturile feroviare: cresterea utilizarii trac{iunii electrice a trenurilor, utilizarea de material rulant performant care si permit viteza sporita, realizarea de unitifi modulare la trenurile de marfi, extinderea utilizarii ramelor electrice gi diesel in transportul de calatori, introducerea unor sisteme tehnologii moderne de inc&rcare ~ descrcare a marfurilor. ¢ in transporturile navale: inlocuirea navelor clasice cu nave perfectionate, modernizarea operatiilor de incarcare ~ descArcare. in transporturile aeriene: continu procesul de inlocuire a acronavelor vechi neperformante si se continua dotarea cu aeronave modeme, performante. Astfel, in flota TAROM se afli 8 acronave Boeing 737 seria 300, 6 aeronave ATR 42 seria 500, 2 aeronave Airbus 310; se urmireste dotarea cu aeronave tip Boeing 737 seria 700 si inlocuirea acronavelor Airbus 310 cu acronave Airbus 330. Strategia in domeniul transporturilor va fi aplicat’ combindnd actiuni la nivel guvernamental cu politici relevante la scar& regionala si urban’. Recenta "Carte Verde a mediului urban”, editati de Comisia Europeani, arati c& solufiile pentru problemele mediului urban sunt date de citre strategiile urbane (inclusiv cele privitoare Ia transporturi), constituind elemente de bazi in procesul de realizare a obiectivelor globale. 5.5 Comunicatiile Elaborarea politicilor si strategiilor de dezvoltare a comunicafiilor nu poate lipsi din doctrina dezvoltitii durabile a Roménici, in concordant’ cu interesele nationale gi cu cerinfele colaboririi internationale, Plecéind de la aceste considerente, au fost definite obiectivele strategice: © configurarea SISTEMULUI NATIONAL DE COMUNICATH pentru crearea Societifii Informationale in Romania; © racordarea Roménici la fluxurile informationale mondiale pentru integrarea in SOCIETATEA GLOBALA. Acestea reprezintd in acelasi timp directii integratoare care sintetizeaza orientirile fandamentale ale societafii modeme. Configurarca Sistemului Nafional de Comunicatii este orientat spre caracteristica sa principala, respectiv de infrastructura a sistemului Informational National cu rolul de preluare, prelucrare, transport i livrare a informatici sub toate formele sale (voce, date, imagini). ele evidente de integrare a tehnologiilor de comunicafii cu cele informatice dau vectorul principal de dezvoltare a societifii. Accesul liber prin refeaua Internet a informatiilor ierarhizate gi structurate este cel mai bun exemplu. Implicafiile acestor tehnologii sunt majore in societatea modern’, prezentiind foarte multe avantaje dar si pericole, in functie de buna credinté a utilizatorilor, Protejarea informatiilor vehiculate prin autostrazile informationale precum si rezolvarea unor probleme intrinseci cum este Y2K, sunt sarcini majore ale informaticienilor care trebuie si intireasc& increderea utilizatorilor pentru a creste volumul comertului electronic gi al multor alte activitifi ce duc la rezolvarea unor probleme umanitare, sociale si de crestere a gradului de instruire (telemedicina, tele- earning, tele-working etc.) Statul trebuie si se preocupe indeaproape de corelarea dintre dezvoltarea sistemului national de comunicatii si cel de edificare a Societ3tii Informationale, instrumentul principal find elaborarea corelati a Strategic Comunicafilor sia Strategiei de Informatizare a economiei si societii Obiectivele tactice de: separare a functiilor de strategie si reglementare, pe de o parte si de operare, pe de alta parte, au fost deja realizate iar liberalizarea treptati a piefelor gi refelelor de comunicafii precum §i crearea unui mediu de afaceri concurential, prin reglementarea interconectirii 55rejelelor si a interoperabilitifii serviciilor, sunt in curs de desfisurare, De asemenea, urmeazi a fi separata institutional si funcfia de gestionare a resurselor naturale de cea de reglementare si de supraveghere a piefelor. Una din primele conditii de infelegere a problemelor acestui sector este necesitatea constientizirii faptului c& resursele - planul nafional de numerotare si frecvenfele radio - desi mai putin tangibile, sunt Jimitate ca orice alte resurse naturale. Gestionarea lor judicioasé si protejarea lor conform. principiilor de protectic a mediului, sunt clemente esenfiale ale reformei normative, institusionale, tehnologice si comerciale, la care se adaugit politicile sectoriale ale operatorilor nationali, in curs de elaborare, Armonizarea reglementarilor, normativelor si tehnologiilor inteme cu cele europene precum gi cooperarea regional in domeniu! comunicafiilor sunt decizii politice extrem de importante. Nu trebuie neglijatd nici participarea activa gi reprezentarea Roménici in principalele organisme internationale implicate in luarea deciziilor majore privind dezvoltarea comunicafiilor - cel mai dinar sector economic mondial. Armonizarea treptatd a reglementirilor inteme cu cele internationale constituie contributia noastra la integrarea Romaniei in Uniunea Europeani si la interconectarea Sistemului National de Comunicafii la cel regional si mondial. Fluxul comunicafiilor si nivelul tehnologic si de utilizare.a celor mai noi servicii cu valoare adiugata sunt o misuri foarte precisa nivelului de dezvoltare economic a unei iri. Ca urmare, strategia de dezvoltare durabila trebuie s& aibi in vedere inclusiv parghiile de incurajare a oresterii numérului de utilizatori si a fluxului transmisiilor de voce, date si imagini prin sistemul nafional de comunicafii, inclusiv prin politici vamale si tarifare flexibile. 5.6 Tehnologia informatie} Aceasti strategie prevede obiective globale pe termen scurt (pani in anul 2000) si pe termen mediu-lung (pnd in anul 2005). Obiectivele strategiei pe termen scuet sunt: © Realizarea infrastructurii informationale nationale, suport al informatizirii administrafiei publice locale gi centrale (pand la nivelul municipiilor); * Dezvoltarea industriei nafionale de produse si_sorvici comunicafiilor (TIC), cu prioritate a industrici de software; Crearea contextului favorabil utilizarii pe scar§ larga a tehnologiei informatiei si comunicatiilor in toate ramurile economice si sociale gi atmonizarea cu reglementérile Uniunii Europene in acest domeniu, Obiectivele strategici pe termen mediu-lung sunt: Extinderea infrastructurii informationale (pana la nivelul comunelor); Atingerea unui nivel de informatizare a societiii roménesti care si permit integrarea in societatea informatiei din Europa, Strategiile pe termen scurt si mediu-lung trebuie si fie durabile, dar si dinamice, tinénd cont de dezvoltarea tehnologici firi egal care se manifest in acest domeniu, Prin urmare, realizarea obiectivelor prezentate mai sus trebuie sa fie inféiptuits prin: Extinderea si modernizarea infrastructurii nationale: © realizarea unui nucleu informational constituit din nomenclatoarcle si clasificarile de interes general, registrele permanente (populatic, unitifi teritorial-adminstrative si artere de circulatie, agenti economico-sociali, cadastru general 3.2.), bincile de date publice (legislatie, indicatori sintetici, obiecte de patrimoniu, brevete si inventii .a.); realizarea infrastructurii de comunicafii de date a adminstratiei publice, inclusiv in sistemul justtiei; asigurarea cadrului legislativ specific dezvoltarii si utilizarii tehnologiei informatiei compatibil cu teglementitile europene si internationale (libertatea informatiei, protectia gi securitatea datelor, protectia persoanelor fizice fata de prelucrarea datelor cu caracter personal, documentul electronic, proprietatea intelectual in domeniul bazelor de date, autoritatea de reglementare gi autoritatea de control in informatica, rispunderi si sanctiuni pentru frauda informatica). Asigurarea resurselor umane si pregitirea populatici pentru societatea informational formarea de specialisti de inalti competenta in TIC; susfinerea dezvoltari si a transferului tehnologic pentru societatea informationali; ridicarea nivelului de culturd generalé prin utilizarca TIC; constientizarea si formarea unei atitudini favorabile din partea publicului. Dezyoltarea de produse si servicii TIC, cu prioritate a productiei software pentru export stimutarea ofertei de produse TIC prin incheierea de parteneriate strategice cu mari producitori de TIC, dezvoltarea de parcuri tehnologice, acordarea de facilitaf fiscale etc; specifice tehnologiilor informatiei si 56