Scribd Logo
Hochladen

Willkommen bei Scribd!

  • Trat Lisabona

    Hochgeladen von

    darkyshadow
    1 Ansichten7 Seiten
    ---

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Verfügbare Formate

    PDF oder online auf Scribd lesen

    Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

    Sind diese Inhalte unangemessen?

    Dieses Dokument melden
    ---

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Als PDF herunterladen oder online auf Scribd lesen
    Markieren Sie unangemessene Inhalte
    1 Ansichten7 Seiten

    Trat Lisabona

    Hochgeladen von

    darkyshadow
    ---

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Als PDF herunterladen oder online auf Scribd lesen
    Markieren Sie unangemessene Inhalte
    von 7
    Oportunitati si provocari ale Tratatului de la Lisabona I Scurt istoric al ideti de-Uniune European’ Primul pas pentru infiptuirea arhitecturii Uniunii Europene o reprezint& ziua de 9 mai 1950 ‘cand ministrul de externe francez Robert Schuman a propus crearea unui Consiliu al Europei. Acest ‘moment a reprezentat primul pas pentru infptuirea arhitecturii Uniunii Europene din care incepénd cu 1 ianuarie 2007 facem si noi parte. Jesirea din paradigma Razboiului Rece a fost pregatita de remarcabilul cuplu Cohin-Mitterant, care a reusit si realizeze si formidabila coneiliere istoried intre dou’ fri antagonice prin definitie Germania gi Franja, care apoi au format nucleul de baza in jurul ‘caruia a polarizat farile Uniunii Europene. Europa de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, este cu totul diferita de cea precedent a statelor putere, conceputi in diferite forme: imperialiste, militariste si nafionaliste, ficute pentru a domina si lupta intre ele. ~Noul concept de Europa este mai ales, acela a unei entititi geopolitice care deptiseste nafionalismele si suveranitajile. Este o apirare impotriva unui trecut de rzboaie si singe. Atat timp cat s-au menfinut ameninjarea sovietica si divizarea Germaniei nu s-a sesizat paradoxul dintre identitatea intre puterea economici a Europei si absenta greutatii sale geopolitice globale~ ~~ Europenii erau foarte mul{umiti si lase SUA onoarea de a fi .gardienii istoriei gi sub protectia lor sa poati juea rolul de ,putere civila* de model pentru restul lumii eare predie8 moralitatca pentru alti". Trezirea a fost brusci si a inceput odati cu rizboaiele Irakului in 2003. in aceasta ipostazd ny arTiai fost posibila sd se ign si politic, Atunci s-a evidenfiat in tates ei diferenta dintre nafionalismele si o Europa capabila sa\fack politicd externa, cu alte, interese in lume. Lumea nu mai gste cea plati dewrisi-~de—Thomas Friedman ci este caracterizata prin| fragmentare si confictualitale DHzaTes putsit-SaU Thal Dine Zs Tllipolarismul, nu mai gaseste structurile multilaterale adecvate si puterea politica este folosita in scopuri economice dar puterea economica este tot mai des folositi ca instrument al politicii de putere (vezi gazul rusesc). Organizarea Europei, prin conceptul siu de entitate creati pentru a depiift nationalismele gi contradicfiile existente, au dus la inifierea unei Constitutii Furopene. canice si atacul SUA asupra contradicfia dintre economic Europa creat pentru a depasi inte sisi protejeze propriile Tl Tratatul Constitufional al Uniunii Europene "Aceasté Constitute proba rezultatul unei proceduri inov: ' EI Mesagero, Féclia 12 iunie 2008 * EL Periodico, Faclia 14 decembrie 2004 \ y se | x bs % Parlament, acordarea personalititii juridice Uniunii Europene (in prezent numai Comisia European’ are personalitate juridica) si posibilitatea unui stat de a se retrage din UB. {in continuare sunt sintetizate cele mai importante schimbati pe care le aduce Tratatul de la Lisabona : European va avea puteri sporite in domeniul adoptarii legislafiei, a bugetului gi ‘ToNinternationale, O nou procedura legislativa, numita ,ordinara” se va aplica majoritati{ domeniilor,) iar Parlamentul va avea aceleasi puteri ca si Consiliul. Pentru restul i i i special”, conform céreia Parlamentul are dreptul de sau invers. in afara de aceste proceduri, ramane in ‘onsiliul, fnainte de a vota o propunere a Comisiei ‘rebuie si. consulte’ mt de propunerile sale. Conform noului tratat, si Jamentele nafionale vor avea puteri sporite, mai ales in ceea ce p orice alt reforma a ‘Tratatului asupra Uniunii Europene, a rispunsului la orice nou aplicafi statutul de membru ale UE si a cooperirii judiciare pe probleme civile. Parlamentul va avé He parlamentari (750 plus presedintele), orice stat membru va avea cel putin sase si cel mul 96 dg membr, iar locurile vor fi implsjiteintre fari conform ,proportionalitiii regresive”, adica un pastamentar dintr-o fara cu atic mai_mare va reprezenta mai multi oameni decdt un parlamentar dintr-un stat cu o Re a 4 Tratatul de la Lisabona va fi ratificat, primul presedinte-al-Consffiul European va fi als in 2009. Aceasta funcfie nou infiinjata si-a atras—~ European va avea ca sarcini organizarea lucr onsiliului si va veghea la asigurarea consensului intre statele membre. in plus, ae de Presedinte al Consiliului European este incompatibilé cu orice alt mandat la nivel nafie Cea mai important schimbare pe il aduce funcfionarii Consiliului ts sania ars at i i A ey exemplu imigrare si cultur ‘Din 2014 va fi introdusa o noua procedura de luare a decizilor ‘© regelementare european va fi nevoie ca majoritatea jimbare pe care o aduce Tratatul Iegata de rezultatele alegerilor pentr si demita pe oricare dintre comisari. Una dintre cele mai importante fase de Tratatal de la Lisabona se refera la infiintarea funcjiei de inalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate. Acest inalt Reprezentant va avea un rol dublu: va reprezenta Consiliul in problemele legate de politica externa si de securitate comund (PESC) si va detine functia de vice-presedinte al comisiei, comisar pentru afaceri externe. SS leaza cine va actiona, in ce domeniu ~ Uniunea Europeanii sau iegorii de competent pentru UE: - Competenga exclusiva precum uniunea vamald, politica comerciali i de concurenjt numai Uniunea Europeand are putere legislativa§ ——— - Acfiuni de sprijin, coordonare si complementare — in domenii ca educatia, cultura, indust Uniunea Europeand poate numai si sprijine statele membre (acordénd finanfari, spre exemplu) = Competenta comuna ~ in ceea ce priveste mediul, transportul si protecfia consumatorilor)\aat Uniunea Europeand cit si statele membre au putere de legiferare, fri a uita insa de principiul subsidiaritati, 4 riméne sau nu membru al acestei structuri. Desi exist un precedent mai fac& parte din Comunitatea Europeana (Groenlanda in 1985), Ys prevedere legal conform careia un stat poate parisi Uniunea Europeana. De aceea, pentra et / data Tratatul de la Lisabona include o clauzé conform céreia este Ja latitudinea oricarei piri si rméni sau nu membru al UE. ‘ang’ faptul c& se garanteazi punerea in aplicare a apararea drepturilor omului sia libertajilor fundam europeni, conform ciruia o petit upta impotriva solidaritatea in oliticii energetice si fie ratificat de cdtre statele juarie 2009, astfel incat Tratatul si se aplice inainte de alegerile parlamentare din iunfe 2009. Ungaria a fost prima tard care a y~ ratificat Tratatul chiar in decembrie 2007, find urmata Vie alte ceva state membre: Franta, Malta, Rominia gi Slovenia‘'. in cazul in care toate cele 27 de {ari membre ale intrat in vigoare la 1 ianuarie 2009. Tratatul de la Lisabona, succesorul mai putin ambitios al proiectului esuat de Constitutia — European se dorea totusi sB ofere Europei acele condifii indispensabile de stat natiune cu propriul steag, imn, moneda, institufii si directive, cu un presedinte, un ministru de exteme (si corp diplomatic), un departament de interne puternic, un procuror public si puteri depline pentru ‘intocmirea unui Tratat, Si adiugdm la toate acestea sistemul comun de justiie, o forja de politie federala denumita Forfa Jandarmeriei Europene. oF Prin Tratatul de la Lisabona statele nucleu cristalizeazA convingerea c& statele nafionale sunt la fel de apuse precum triburile din Epoca de Piatra‘. »Uniunea European trebuie si se modernizeze gi s4 introducd reforme pentru ci Uniunea ¢xtinsé la 27 de state membre functiona dupa reguli claborate pentru o Uniune formata din 15 tari. In ultimii zece ani, Uniunea Europeana a cijutat calea potriviti pentru a optimiza instrumentele pe care le are la dispozitie si pentru a-si intari capacitatea de a acfiona. {n acelasi timp, se acorda din ce in ce mai mult sprijin conlucrarii in cadrul UE in domenii care ne afecteaz pe tofi, cum ar fi schimbarile climatice, securitatea energetic’ si terorismul international. Avand in vedere faptul c& UE a evoluat si responsabilitagile sale s-au modificat, este de la sine infeles c& trebuie actualizat modul in care functioneazi Uniunea. Printre imbundtafirile dinevenite introduse de tratat se numara punerea la dispozitia UE a mijloacelor necesare pentrv a face fags provocdrilor lumii actuale. fi ratificat Tratatul in 2008, el ar fi plan extern, combina fia de Tnalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate cu cea de Vicepresedinte al Comisiei. De asemenea, va fi creat un Serviciu european isabona-pe-intelesul- ? The Cristian Science Monitor, Faclia 10 aprilie 2008 pentru acfiune externa care il va sprijini pe noul Reprezentant in realizarea dublei sale misiuni si va ameliora asistenja diplomatic’ si consulara oferita cetajenilor care calatoresc in fri terfe. Tratatul de la Lisabona raspunde ingrijoririlor exprimate de cetifenii curopeni. De exemplify Tratatul reflecta fidel angajamentul politic de a face fafi celor dou’ provocari interdependente, schimbatile climatice si politica energeticd. Pentru prima data, tratatele vor cuprinde © secjiune i, in special in ceea ce priveste aprovizionarea cu energie $i promovarea eficientei energ ‘@economicijde energie '$idezvoltarea.unor surse de energie noi. si regenerabile. ‘Aceste inoViri-vér da Uniunii posibilitatea de a pune in aplicare mai bine politicile sale destinate si asigure cresterea economic si competitivitatea, sa amelioreze condifiile de munca si sociale, s& intireasca securitatea personala si colectiva, si promoveze un mediu mai curat si conditii de sindtate mai bune, si dezvolte coeziunea si solidaritatea intre statele membre, precum si progresul stiinfific si tehnologic si, mu in ultimul rnd, si-si imbundtifeasc’ capacitatea de a actiona pe plan exten. Tratatul de la Lisabdfiifaivorizeaz’, de asemienea)|creareajunuil sister institutional stabil, cceea ce inseamni ci procesul de luare a deciziilor va fi mai rapid si mai transparent, controlul dernperto va ft conelida, a eine conor rua dite ofp lial Regie

    Das könnte Ihnen auch gefallen