Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti 2012

Caracterizarea Campiei Romane

1. Asezare
Campia Romana este o campie din sudestul Europei, pe cursul inferior al Dunarii, cea mai mare
parte a ei (cca 80%) situandu-se pe teritoriul Romaniei.
Denumirea ei provine de la fostul principat Tara
Romaneasca, iar strainii o numesc Campia Valaha
(dup Valahia). Campia are extensii in Serbia si Bulgaria,
unde este numita Campia Dunarii.

2. Limite
-la vest, sud si est lunca Dunarii,
-la nord, Podisul Getic (intre
Dunare Dimbovita), Subcarpatii
Curburii (intre Dimbovita si Trotus)
si Podisul Moldovei;

3. Relieful
Relieful Campiei Romane se caracterizeaza prin vai largi si
interfluvii ca niste platouri cu mici adancituri de tasare numite crovuri.
Ca trasaturi principale se deosebesc: la nord o zona mai inalta,
piemontana ce ajunge pana la 300 m in apropiere de Pitesti, Targoviste,
avand o cuvertura subtire de pietrisuri; mai la sud in zona Titu Gherghita,
se afla o fasie joasa subsidenta ( de scufundare lenta), cu rauri divagante
ca in vestul tarii. Pe cea mai mare intindere a sa campia are un caracter
tabular , cu interfluvii foarte largi si netede.
In sudul Olteniei si de-a lungul vailor din est ( Calmatui, Ialomita)
se afla dune de nisip, fixate prin culturi agricole. Pe alocuri, in partea
estica, apar mici lacuri sarate, care se datoreaza ridicarii sarurilor din
depozitele sedimentare spre suprafata prin excesul evaporarii apelor din
sol in perioadele calde si secetoase (Lacul Sarat si Lacul Amara);

Lacul Amara
Lacul Sarat

Camp
ia
Campia Ram
n

icului

Pitest
ilor

Camp
ia

Barag

anului

Este nclinata pe directie N-S si V-E, cele mai mici inaltimi

ntalnindu-se in NE (C. Siretului Inferior)
S-au format mai multe tipuri genetice de campii: campii
piemontane (conuri de dejectie ingemanate) campiile Ploiestilor,
Targovistei, Pitestilor, Ramnicului, campii de subsidenta (cu miscari de
lasare) Campia Siretului inferior, Campia Titu - Gherghita, campii
tabulare:Campia Olteniei, Campia Gavanu-Burdea, Campia Burnazului,
Campia Vlasiei , Campia Baraganului.

Diviziunile Campiei Romane :

- Campia Olteniei este situata la vest de Olt si reprezinta cea mai veche parte a Campiei
Romane, judecand dupa seria cea mai completa de terase fluviale intalnite pe Dunare si Jiu.
Cuprinde: Campia Blahnita, Campia Bailestilor si Campia Romanati;
- Campia Gavanu-Burdea, intre Arges si Vedea, cu vai mai adanci si palcuri rare de padure;
- Campia Burnazului, neteda ca un platou;
- Campia Vlasiei,
- Campia Baraganului cuprinde Baraganul Ialomitei, Baraganul Calmatuiului si Campia Brailei
- Campia Siretului Inferior, mai joasa 10 20 m altitudine.
Relieful Campiei Romane este suport pentru turism prin valoarea potentialului sau
de atractivitate.

Campia Siretului Inferior

Campia
Vlasiei

4. Clima
Clima acestei unitati este temperatcontinentala de tranzitie. Etajul climatic predominant
este cel de campie cu valori de temperatura cuprinse
intre 10 si 11 C i valori de precipitatii intre 400 (in
est) si 600 mm/an. In Lunca Dunarii temperaturile
depasesc 11 C, fiind caracteristice etajului de lunca.
Sectoarele de influenta difera pe sectiunile
Campie Romane: Campia Olteniei cu sector
submediteranean, Campia Munteniei cu sector de
tranzitie si Baraganul cu sector de ariditate (sau
continental). Frecvent, iarna bate crivatul (sau vantul
de nord-est), geros, viscolind zapada si,
vara, austrul, ce ridica mult temperaturile.
Temperatura maxima absoluta: +44.50 C
la Ion Sion langa Braila.

Campia Munteniei

Clima din Campia Romana reprezinta

elementul cheie de atractie pentru turistii sositi in
aceasta zona atunci cand este o vremea calda si
precipitatiile sunt reduse.

Campia Olteniei

5. Hidrografie
Campia Romana este strabatuta in principal de raurile din grupa sudica,
precum si de cateva din grupa estica, toate culese de Dunare si avandu-si izvoarele in
Carpati si Subcarpati si numai cateva in campie (Desnatui, Calmatui).
Principalele rauri sunt (de la vest la est): Jiul, Oltul cu afluentul Oltet,Vedea
(cu Teleormanul), Arges cu afluentii sai Neajlov, Sabar si Dambovita (cu Colentina),
Calmatuiul, Ialomita cu afluentul ei Prahova.
Din grupa estica mentionam Siretul (raul cu cel mai mare debit -222 mc./sec,
dintre cursurile interioare, cu afluentii: Buzau, Putna) si Prutul (85 mc./sec).
Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in
foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin mari variatii
de debit, unele chiar secand vara (Calmatuiurile, Vedea s.a.), consecinte ale climatului
continental.

Arges

Olt

Jiu

Lacurile din Campia Romana

Lacuri intre dunele de nisip regasim in Campia
Olteniei si Baragan. Limanurile fluviatile sunt L. Snagov, L.
Caldarusani, L. Balta Alba. Lacurile in crovuri sunt sarate
precum L. Amara, L. Plopu, L. Sarat.Lacurile de lunca sunt
situate de-a lungul Dunarii: L. Bistret, L. Mostistea si L.
Brates. Lacurile amenajate de om sunt: L. Ostrovu Mare pe
Dunare, de baraj antropic, L. Herastrau, L. Tei, L. Baneasa, L.
Floreasca pe Colentina, fiind lacuri de agrement in Bucuresti.
Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc
indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 hectare, Japsa
Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu,
Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).
Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, TataruCiineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si
Ciineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.Lacurile
Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt
amenajate pentru piscicultura.
Elementele hidrografice din Campia Romana
creaza prin particularitatile lor obiective turistice, un rol
important in potentialul turistic al apelor curgatoare il
constituie Dunarea.

L . Bi

stret

L. Sara
t

L. He

rastr
a

6. Vegetatia
Vegetatia naturala, in cea mai mare parte
inlocuita de culturi, apartine la trei mari formatiuni: stepa,
caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan),
cuprinzand pajisti stepice cu graminee (paiusul, colilia,
negara, pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri de
padure (cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu);
padurile de stejar Svlasia); are o larga dezvoltare vegetatia
de lunca cu zavoaie de salcii, plopi, indeosebi in luncile
Dunarii, Siretului, Ialomitei.
Vegetatia din Campia Romana are un rol de
recreere si agrement. Ofera turistilor un obiectic turistic de
valoare estetica, de odihna.

ie
Salc

Plop

Pir

Paius

7. Fauna

Mistret

Soarec
e de ca

Fauna cuprinde speciile caracteristice

stepei, silvostepei si padurii de foioase. Este pe
cale de disparitie dropia, ocrotita de lege si
pastrata in cateva rezervatii.
Stepa cuprinde numeroase rozatoare
precum iepurele, harciogul, popandaul,
soarecele de camp, numeroase pasari
precum dropia, ciocarlia, potarnichea, vrabia,
mierla, fazan, prepelita, numeroase insecte si
reptile, iar acvatice crapul,carasul.
In Campia Romana mai intalnim si
caprioara, mistretu, vuplea, lupul.

mp

Caprioara
Dropia

Ciocarlia

8. Orase de interes national

1. Bucuresti este capitala Romniei i, n acelai timp, cel mai mare ora, centru industrial
i comercial al rii. Printre cele mai importante locuri si obiective turistice din Bucuresti
amintim:
-

Ateneul Roman

Palatul Parlamentului

Muzeul Taranului Roman detine colectii de ceramica, port popular, tesaturi pentru
interior, lemn,mobile, feronerie, scoarte, acestea fiind asezate in functie de pricipalele
zone din tara noastra si specificul lor.

Muzeul satului este unul dintre primele muzee etnografice din lume si al doilea muzeu
etnografic in aer liber din lume, dupa cel din Stockholm.

Muzeul National de istorie al Romaniei este cel mai important muzeu al statului roman ce
detine obiecte cu valoare istorica descoperite pe teritoriul Romaniei din timpuri preistorice
pana in perioada contemporana.

Palatul Regal Muzeul National de Arta

Muzeul National de istorie Naturala Grigore Antipa

Arcul de Triumf

Universitatea din Bucuresti

Parcul Herastrau,

Teatrul I. L. Caragiale, etc.

Bucuresti

Muzeul Taranului Roman

Muzeul satului

Muzeul National de Istorie

Muzeul National de Arta

Arcul de Triumf

Drobeta Turnu Severin este asezat in partea cea

mai vestica a Olteniei si situat pe malul stang al Dunarii, la
iesirea fluviului din defileu, in depresiunea subcarpatica a
Topolnitei. Aici intalnim:
-Parcul Natural Portile de Fier
-Cetatea Severinului
-Muzeul de Arta
-Biserica Catolica
-Podul lui Traian, etc.
Parcul Natural Portile de Fier

Podul lui Traian

Muzeul de
Arta

Pitesti este resedinta si cel mai mare oras al judetului Arges, Romania. Orasul are
renumele de orasul lalelelor , aici fiind gazduit anual un important festival, Simfonia Lalelelor.

Ploiesti, unul dintre orasele cele mai importante ale tarii, se afla la cea mai mica
distanta de capitala, si cu toate ca pe parcursul a patru secole a avut stranse legaturi cu
aceasta, el si-a pastrat personalitatea.

Braila este un oras in sud-estul Romaniei, resedinta judetului cu acelasi nume.

Orasul este situat pe malul stang al Dunarii, la distanta de aproximativ 20 de kilometri
de Galati.

Pitesti
ie
Plo

sti
la
Brai

Orase de interes local

Comuna Fratesti dispune de un potential turistic primar putin utilizat
care in conditiile unor amenajari ar putea constitui un punct de atractie
turistica pentru locuitorii orasului Giurgiu , ai judetului si chiar al turistilor
din tara .
Dintre obiectivele turistice naturale putem mentiona Padurea
Balanoaia si cele 4 lacuri de acumulare antropice ce s-ar putea transforma
in lacuri de agrement .
Dintre obiectivele antropice de interes turistic , biserica satului Fratesti
construita in anul 1880 din fondurile armatelor romano- ruse participante la
razboiul antiotoman din 1877-1878 si muzeul satesc Dacia , eventual
complexul muzeistic proiectat, pot atrage atentia turistilor mai tineri sau
mai varstnici din judet si din tara .
Staiunea Amara este la 2 km de localitatea cu acelai nume. n
staiunea de tratament Amara este amenajat plaj pe malul lacului pentru
bi de soare.
Lacul Sarat este o localitate in judetul Braila. Cei care ajung la aceasta
statiune se pot orienta spre excursii pe Dunare sau Marea Neagra sau cu
scopul de a vizita obiectivele turistice locale. Iata cateva exemple:
-Manastirea Lacul Sarat,
-Manastirea Maxinei,
-Biserica Greceasca,
-Biserica Sf. Mihail si Gavriil;
-Muzeul Brailei;
-Gradina Publica.

a
Statiune
Amara

L. Sarat

Muzeul Brailei

Obiective turistice antropice

Patrimoniul antropic este foarte bogat si concentrat in orase,
dar e, dar in primul rand,in Bucuresti-cel mai important centru turistic si cel
mai important al tarii.
Lacul si padurea Snagov aflate la 40 km de Bucuresti sunt
populare in randul pescarilor, amatorilor de sporturi nautice si a celor in
cautare de agrement. Lacul intins pe o suprafata de 576 ha si padurea
declarata rezervatie naturala,presarata cu plaje si restaurante, gazduiesc in
fiecare an un numar mare de vizitatori.
Lacul si padurea Caldarusani reprezinta o veritabila zona de
agrement. Lacul atinge 6 km in lungime, iar o parte din padure a fost
declarata rezervatie forestiera ce cuprinde specii de stejar, plop, salcii.
Vanatorii vin aici pentru iepuri si fazani.
Padurea Baneasa, situata la 10 km de Bucuresti ofera vizitatorilor
pe langa nenumaratele posibilitati de recreere si suprafata special amenajata
pentru cateva sute de exemplare de animale;

Pad. Ca
ldarusa
ni

L. Snagov

Pad. Baneasa

agov
Pad. Sn

L. Caldarusani

Obiective antropice Drobeta Turnu Severin

-Ruinele manastirii Vodita se afla in cartierul Varciorova si
reprezinta unul dintre monumentele arhitecturala cele mai
insemnate ale Drobetei.
-Ruinele castrului roman de la Drobeta se afla langa Podul lui
Traian. Castrul a fost construit pe vremea imparatului roman
Traian si era unul dintre cele mai mari din Dacia.

Ruinele Manastirii Vodita

-Ruinele Cetatii Severinului. Cetatea Severinului a dainuit timp

de secole, fiind distrusa de turci si ulterior abandonata, astazi
doar ruine....
-Statuia lui Decebal
-Turnul lui Justinian

Obiective antropice Giurgiu

-Muzeul luptei pentru Independenta poporului romn
-Aleea Eroilor

Statuia lui
Decebal

-Turnul ceasornicului
-Catedrala Adormirea Maicii Domnului
-Podul Bisetz

Turnul cu ceas

Obiective antropice Pitesti

-Biserica "Sfantul Nicolae
-Schitul Trivale
-Biserica Domneasca "Sfantul Gheorghe

Biserica Sf. Nicolae

-Muzeul de Arta
-Muzeul Judetean Arges
Schitul Trivale

Muzeul de Arta

Obiective antropice Targoviste

-Curtea Domneasca
-Turnul Chindiei

Curtea Domneasca

-Biserica Sfinta Vineri

-Muzeul de Arta

Turnul Chindiei
Muzeul de Arta

SCALA CONDIIILOR CLIMATICE

ESTIVALE FAVORIZANTE TURISMULUI
N REGIUNILE DELUROASE I DE
CMPIE

Nr.
crt.

Parametri climatici
specifici

Criterii de transformare a unitilor

de msur specifice n uniti de
msur comune (puncte)

Limite favorabile
exprimate n uniti
de msur specifice

Temperatura medie
sezonier a aerului (
C)

Temperatura medie sezonier a

aerului x 2

> 18
18 - 17
17 - 16
< 16

Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

22,16x2=44,32
22,13x2=44,6
22,06x2=44,12
22,03x2=44,02

Numrul mediu de zile

cu temperaturi medii
sezoniere 20 C
Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

Numrul mediu de zile cu temperaturi

medii sezoniere 20 C:2

Durata medie
sezonier de
strlucire a Soarelui
(ore)
Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

Diferena dintre durata medie

sezonier de strlucire a Soarelui
(ore) i 600:10

81,0:2=40,5
74,9:2=37,45
76,1:2=38,02
72,4:2=36,2

(897,4-600):10=29,74
(871,7-600):10=27,17
(895,1-600)=29,51
(904,8-600):10=30,48

> 20
20 10
10 0
0

Limite favorabile exprimate

n uniti de msur
comune (puncte)

Calitatea
limitelor
favorabile

> 36

C.F.F.

> 10

C.F.F.

> 20

C.F.F.

> 800
800 700
700 600
< 600

Valoarea medie sezonier a

nebulozitii (zecimi)

Diferena dintre 10.0 i

Valoarea medie sezonier a
nebulozitii (zecimi)
10-3,6=6,4
10-4,3=5,7
10=4,1=5,9
10-3,9=6,1

<5
56
67
>7

Numrul mediu sezonier de

zile cu cer senin (0 3.5)
Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

Numrul mediu sezonier de

zile cu cer senin (0 3.5) : 2

> 40
40 30
30 20
< 20

Umiditatea relativ medie

sezonier a aerului (%)

Diferena dintre 100 i

umiditatea relativ medie
sezonier a aerului (%):10
(100-59):10=4,1
(100-66):10=3,4
(100-69):10=3,1
(100-71):10=2,9

< 70
70 80
80 90
> 90

Cantitatea medie
sezonier de precipitaii
(mm)
Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

Diferena dintre 350 i

cantitatea medie sezonier de
precipitaii (mm):10
(350-156):10=19,4
(350-162,5):10=18,74
(350-165,6):10=18,44
(350-186,9):10=16,31

Numrul mediu sezonier

de zile cu precipitaii 0.1
mm
Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

Diferena dintre 50 i numrul

mediu sezonier de zile cu
precipitaii 0.1 mm
50-21,8=28,2
50-22,6=27,4
50-23,6=26,4
50-27,2=22,8

Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

49,0:2=24,5
43,6:2=21,8
41,1:2=20,55
40,6:2=20,3

>5

C.F.F.

> 20

C.F.F.

>3
32

C.F.F.
C.F.

< 200
200 250
250 300
> 300

> 15

C.F.F.

< 30
30 35
35 40
> 40

> 20

C.F.F.

10

11

12

Numrul mediu
sezonier de zile cu
precipitaii 1.0 mm
Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

Diferena dintre 50 i numrul

mediu sezonier de zile cu
precipitaii 1.0 mm
50-16,8=33,2
50-16,5=33,5
50-18,3=31,7
50-18,6=31,4

< 30
30 35
35 40
> 40

Frecvena medie
sezonier a calmului
(%)
Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

Frecvena medie sezonier a

calmului (%) : 10

> 30
30 20
20 10
< 10

Viteza medie sezonier

a vntului (m/s)
Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

Diferena dintre 10.0 i viteza

medie sezonier a vntului (m/s)

18,8:10=1,88
39,8:10=3,98
20,9:10=2,09
38,5:10=3,85

10-2,7=7,3
10-2,5=7,5
10-2,4=7,6
10-2,1=7,9

> 20

C.F.F.

>3
32
21

C.F.F.
C.F.
C.M.F.

>7

C.F.F.

> 160

C.F.F.

<3
34
45
>5

Climatul
Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

239,54
231,24
227,44
222,26

SCALA CONDIIILOR CLIMATICE

ANUALE FAVORIZANTE TURISMULUI
N REGIUNILE DELUROASE I DE
CMPIE

Nr.

Parametri climatici specifici

Criterii de transformare a unitilor

de msur specifice n uniti de
msur comune (puncte)

Limite favorabile
exprimate n uniti
de msur specifice

1.

Temperatura medie anual a

aerului ( C)
Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

Temperatura medie sezonier a aerului

x2
11,1x2=22,2
11,6x2=23,2
11,3x2=22,6
11,2x3=22,4

> 10
10 - 9
9-8
<8

Numrul mediu anual de zile

cu temperaturi medii de 20 C
Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

Numrul mediu anual de zile cu

temperaturi medii de 20 C : 3
116,4:3=38,8
107,5:3=35,8
112,2:3=37,4
110,6:3=36,8

Durata medie anual de

strlucire a Soarelui (ore)

2.

3.

Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu
4.

5.

Valoarea medie anual a

nebulozitii (zecimi)
Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu
Numrul mediu anual de zile
cu cer senin (0 3.5)
Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

Limite favorabile
exprimate n uniti de
msur comune
(puncte)

Calitatea limitelor
favorabile

> 20

C.F.F.

> 70
70 45
45 20
< 20

> 23

C.F.F.

Diferena dintre durata medie anual

de strlucire a Soarelui (ore) i
1800:20
(2281,1-1800):20=24,05
(2159,3-1800):20=17,96
(2200,5-1800):20=20,02
(2212,7-1800):20=20,63

> 2 220
2 2202 100
2 100-2 000
< 2 000

> 20
20 15

C.F.F.
C.F.

Diferena dintre 10.0 i valoarea medie

anual a nebulozitii (zecimi)
10-5,2=4,8
10-5,7=4,3
10-5,6=4,4
10-5,3=4,7

<5
56
67
>7

54

C.F.

Numrul mediu anual de zile cu cer

senin (0 3.5) : 10
134,6:10=13,46
114,4:10=11,44
113,7:10=11,37
117,2:10=11,72

> 120
120 90
90 60
< 60

> 12
12 9

C.F.F.
C.F.

6.

Umiditatea relativ medie

anual a aerului (%)

Diferena dintre 100 i umiditatea

relativ medie anual a aerului
(%):10
(100-69):10=3,1
(100-74):10=2,6
(100-77):10=2,3
(100-78):10=2,2

< 70
70 80
80 90
> 90

Diferena dintre 1 500 i

cantitatea medie anual de
precipitaii (mm):100
(1500-467,4):100=10,32
(1500-700,3):100=7,99
(1500-507,2):100=9,92
(1500-575,4):100=9,24

< 600
600 700
700 800
> 800

Numrul mediu anual de

zile cu precipitaii 0.1
mm

Diferena dintre 300 i numrul

mediu anual de zile cu
precipitaii 0.1 mm:10
(300-84,3):10=21,57
(300-111,1):10=18,89
(300-100,6):10=19,94
(300-110,9):10=18,91

Numrul mediu anual de

zile cu precipitaii 1.0
mm

Frecvena medie anual a

calmului (%)

Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu
7.

Cantitatea medie anual

de precipitaii (mm)
Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

8.

Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

9.

Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

10.

Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

>3
32

C.F.F.
C.F.

>9
98
87

C.F.F.
C.F.
C.M.F.

< 100
100 120
120 140
> 140

> 10

C.F.F.

Diferena dintre 200 i numrul

mediu anual de zile cu
precipitaii 1.0 mm:10
(200-60,2):10=13,98
(200-80,8):10=11,92
(200-69,7):10=13,03
(200-73):10=12,7

< 100
100 120
120 140
> 140

> 10

C.F.F.

Frecvena medie sezonier a

calmului (%) : 10
8,5:10=0,85
46,7:10=4,67

> 30
30 20
20 10
< 10

>3
32
<1

C.F.F.
C.F.
C.F.m.

12,9:10=2,9
38,2:10=3,82

11.

Numrul mediu anual de zile cu

viteza vntului 11 m/s
Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

12.

Diferena dintre 100 i numrul

mediu anual de zile cu viteza
vntului 11 m/s:10
10-3,2=6,8
10-2,5=7,5
10-2,9=7,1
10-2,5=7,5

< 40
40 60
60 80
> 80

>6

C.F.F.

200 150

C.F.

Climatul
Braila
Dr Tr. Severin
Calarasi
Giurgiu

168,91
150,48
152,34
150,62