fos SANDAMANEA LORETTA BATALI HORATIU POPA MECANICA PAMANTURILOR ELEMENTE DE TEORIE INCERCARI DE LABORATOR EXERCITI ‘CONSPRESS BUCURESTI 2003Rodostor esponsebil gi conser editorial: Vasile Tamiion ‘Tehnoredactare computeriati Loretta Batol, Horajéu Popa Deserierea CTP a Biblotecti Najlovale x Romie MANEA, SAND, ‘Mecanica pamdaturtlor :elomente de teorle ineeretel de laborstor, exerci Sands Manea, Loreta Beal, Horatia Popa, ‘Bucuresti: Conspeess, 2003 Bibliog, 5. Boal, Loreta 1 Popa, Horst | | sau Colectia Tei CONSPRESS Ba, Lactd Tel 128, sector 2 Bucuresti ‘Teh O2ij2an2719/183, Mecasiea pi Blamoue de eri Fs crt, Exes PREFATA Principalul seop al acesteiIurBri cn caracter didactic este de a familaian student Universiti Tehnice de Consiructii Bucuresti cu principalele incerclri geotehnice sare oe ‘ealizes2d in practic si care sunt detaliate si efectate in cadral activitiioy de laboraton Deserierea aparselor si procedusior este procedat® deo succinih reeeptuste a ‘unostinelor terete Formularcle # figele ineeerilor sunt cele regisite in Caletul de laborator pentru {ncercrt georehnice” si, in genecs, sunt formulate recomundate de nome nationale tle foment Ls sftyitul Iuertil se wsepte © serie do exerci, din care uncle recolvate sa eu Indiii de recolvare, wile stadenflor tn pregitices tescior de laborator cv cure so inchele actvitstea de labora Auteriplnsntrlor- Emene de ose faeol de orator. Ext a Ht de tie Faerie Exe CUPRINS: L INTRODUCERE wee 7 a -MECANICA FaMANTURILOR 1 2 PROBING: TICE DB GOOTESNICR & 1, _ CONFINUTUL DOCUMENTAHLOR GEOTEHNICE PENTRU consrrucrn . m “Reon De Dockxantam Gemeince FRU CONSTRUCT 1s i Smuont ceonmnae ; is 13 Carsconne vote a TH PROSPECTAREA GEOTEHNICA A TERENURILOR ... uu PRINCI De PROSPECARE GEOTEENICA A TaRENURILOR 25 m2 Marone be mrosnoccane : : a6 Ta Praspeaarenprincondae deca. be ua Prospectarea pri forge > m3 Preevarenprdelor de pm 29 34 Praspecarea prin peneivare 33 m5 Prespectrea prt mode peice, 3, Naruna StOCONUL GeRaRon De ROSSA 35 JV. ___INCERCARI DE LABORATOR PENTRU IDENTIFICAREA $1 ‘ CLASIFICAREA PAMANTURILOR 7 a wa ROE EANANTLRLOR, GENERALIEAN, w2 “Conon, GiaNuLowetnica 4 PANANTURIIO. 21 “Goering 122 Analite granator wa ‘Tae granular pe 3. Inpicr GEOTEIDNCI spartaecmnca pause Elma de ors loa de burton seri WAL Generale W32. Cnidirate. Wa Densitatea specifi, z Was Densitatea paimantul 3s. Gradhul de indesare al pamdnsurilor necoezive val Aba DN PAMANT, 7 Wal Gensralit : Wa Limite de platictat.. Waa Trearearea exalbatira de met. Waa. Permeabilitatea pimnturitor Ws. AMPRENTA PAMANTOLLT 6 DIAORANA DE STARE A PAMARTTURILOR v. INCERCART DE LABORATOR PENTRU DETERMINAREA (CARACTERISTICILOR MECANICE ALE PAMAMNTURILOR so OF VL (COMPACTAREA PAMANTURILOR, 7 snnenne 107 vas Generali 107 va, Incarearea Proto. 110 v2. CCoMRESIGILITATEA PaNtaNTURILOR 7 na v2). Generalitay in v2, Incercarea in edometru 13 Va [REZISTENTA LA FORFECARE A PAMANTURILOR, 133 V3. Generals 3 va Incerearea de forjecare directa Ww vaa Incercarea de forfecare reversibita 12 v4. Incercarea de conpresinne triaxial 13 Fas, Incercarea de conpresiane monocrialé 182 oom EXERCITH vu. STRUCTURA PAMANTULUL 167 via, Gaanttozrrate a 168 vis INbici nent ESTRUCTURA, - 7 : i via, (CURGEREA APSI PRIN PAMANTURL, EFORTUR! ERECTIVE AD Vis CCoMPACTAREA PAMANTURILOR, . 185 VL6, 'STAREA DE BRORTURIIN PAMANTUR 187 yur, CConRESIBILIEATEA PANANTURILOR, TASAREA. Coon 189 V8) RBZISTENTA LA PORFECARB yeni 195 BIBLIOGRAFIE, at 199 a Mocic pintuurior- Bonen de wre fer 1 INTRODUCERE LI. Mecanica pamanturitor MMecanie pimtrurlo, casi cca rcilor, repeznt sine reltiv tne, «chor devotee daca in alt 19401950, Arle fac parte din hala nee ee cinc, 2 ctor cuore se bazeak pe observa gi mansion, hieeyeee ence madelare or. Obsevta pei dertoares de concep ete Vor set sok a oer a Iodelae. Modeata ar sa este bara e espero Nata exe foarte divert, ia pints sau rele dine smpasement ma vor & riot emogens pus te set eect ale uit, hcl cotchician tebule dei st Insapd pit intl problana eae fae pone Reaseet ‘ntreveden solutia, 7 EE _ 7 Project de gooehick fic apel a cup de nat dives + sumone tpuilor de sina ete pot flint to nal, neces. penta dcfinirea problemei de rezolvat; 7 * mowterea pocelicor de exces domenior Tor de aplicie pea « Stabili modelarea gi comparares solutilor; " 7 *eumpsitea malelor zc cane eae permit estates comporamentoh Pimintrior sal rocdor in ates ler natural, nse 9, dank wate Tncritrilor. aT ; Tain peste exe ndomens de sci muipin inte gi oslesmt cle dood mt fail fe car Segre, in mod ‘radifional, materialele naturale pentru studi de mecanicd, vias 1m practica inginerease8 pimfintucile pot fi fntnite in difeite ‘ipostaze: [Resp onan i sete ein conse, +e ca miei de eontuct (ampli, agree pitts besent gu mutele entra realizarea dromurilor), 7 Pee Tr nc ~ fe ca motin natura: medio geologic. do isc (loncti de ten, sane, subziden,excrvati abandons, zone castoe ei) mit mil nace es poli, {ns fata acestor probleme inginenul gootshnician se poate ala pe poz difertMocadea pity ete de eave, ca de bert, Bret % poste rispunde de studiu (proicctint) gi trebuie si estimeze staren omportamentul mecanic al medinful natural in scopal definin} condijitor de ‘cousttise gi de explontare a luca de eonstniclc gia hindailor sae, % poate fin pita vericatoruhui uma proest realizat de edie una ingine, > poste urmir exceufa hcrsilor gi trebuies8 supraveghezerespestarea proectuei ‘i eventual, si propuns adap ale acestuia; > poate fi in poziis unui exper care realizeazko vetificare ta ua producer ui Accident gi true oi analizeze eauzele gi sa judece responsabiltife tutueorcelor are au intervenit la realizarea Iucrrit in difeitele siadii de proieeare 4) de censtructie, Materatle- pimotcig rei, care aleatuese statu superficial al scour leestie pot eatacterizate prin cdteva cuvinte care le exprimi sintetic prinvipalele isan = diversiate, + neomogenitate, + variabiltate spay, Dixetsitte, pentru cd se por inn Ta fel de bine materiale foarte rezistente (root stanitce, de exerpla), ct i altele mai pujinrezistente,caleare fisurate, satu soluble de ips su sare, arple, tube ete. Unele sunt permeabile allele nu. Unele sunt fsuaie, ates Jormeaz4 masive compacte. eumogenitats, pent eH raeori un strat de plrsfnt sau rock voustituie un materiat i: tasivele de roo! sunt edesea salfcae si traverse de fst, stratwile de isp ‘etrigcontn aeseablocur de mari dimensini, precum g particule fine de al san pra Naribilitaes spoiialé recult vin conuijile de formare si de evolutie @ materalelor seoar{el teresze. Se poate vorbi de ascmonca, de yscunoseut sat de jenorants, deourece practic nn se ot cunoaste proprietile fizice si mecanice im toate punctele unui maxi de ploek Cetcetarea erenulti se realizea2& pe probe prelevate cin iniesorul masivula tearesins te Stren dost o frofiune rues li volar! acest Geotehnica sau mecanioa pimfatusior trebuie deci s& cerceleze gi ai desorie ‘ateratul plmintos insite de medelaree comportanentului mecanic sa fie. Oleg {matecialul idemu(icat gi caractesizat prin parametrispecifcise pot uiliza midctele de ealea Renultk astiet importanja‘ncerebrilor de laborator sau de teren, cate trebuie 8 furnincee informati geotchaice 8 mai corecte, 12, Probleme tipice de geotehinics Problemele cele mal iniinie in gootenied sunt cee legate de realizar fu Supcatata sau de ance Figure 1). Meoanis plot. Emeote deep Iagee de boar Beri O fandajie este mumiti de ,suprafas” stunci cénd adineimea de fundere este redusd (de reguld sub $m), in imp ce o findajie de neine” abiguratransmitereaincareétlor din suprastructur le adncimi mal ma Exigentele care trebuie respectate Ia reatizarea fundefilor constructor suat identice «cu eel impuse ja toate tipaile de lucréi geotehnice: condi de stabilitate,respeciv porta, si de deformaje acceptabile sub sistem de inca splat. “date dennis >. Funda dendeacine Figura 11, Tipari de funds Fie ed so urmizests un ealeul de deformati (in general tasri) sau evaluarea capaci Portane a teremului de fuadare, prim pas care trohuie reeliat este defines prin inccecs! fn ‘tu sisau lahorator, sondaje sau cu ate mijloace, a geometiet sh caracteristiclorfaice gi ‘mecaniee ale straturior de pansint din amplasament. Apel, prin diferite metade de calcu! (ehace, formule saa programe de calul), se estimeszi deforma i conte de portant Stabilifate ale construcye in eazd Structurile care indeplinese rolul de sprijinire a mnesivelor de pimant se mumese slueriri de sustinere". Acese pot fi clsiticate fn categoria Iuralorzvelte de tip -peretior Ingropati® (palplanse, peteyi mulai et) seu in cea a luertilor masive de tipul s2idorilor de (Pigura 12). 1 Poco seta 8 titan Figura 1.2. Luerrt de susfnereMocaniepbmieuilr lemons de ovis Insert de soar, Esercit Pierderea de stabiltate @ peretilor de sustinere este cauzati, in genecal, de cedarce ‘aterialuhii din care este alcitut perctele sau de o rotalic de’ ansambia a atncteas Stelitaten este asiguraté prin ncastrarca pai inferioare a peretehui in plimént, lunginne ‘unite ofa", Uslizares unor ancora sav jpraiur fn partea superior peel poste reducetea acetei ge Jn studiuf Wuerivlor de sustinere tcbuie si se tink cont de un aspect particular at SomPortementului pamantuilor ee priveste relain inte deplasare crizontalé« perce seus idl de spin 1 presiunea de contact tnte sructurl gi teren. Acestefenomene de ine Te oh goers pasha” controlaza efarutleexercitate asupra stucturt de a tnesoutel Incrvior si pan Ta rupere, Aluccsle de teren se manifest prin deplaserea, adesearieapidt, » unor mase de pinuint, to general pe pante(talururi sau vesanf). Volomele de mint deplesate varnod de 4s ctiva metricubi ta mai multe zeci de milioaue de met eubi, (Figura 3) in majottatea cazulr, o alunecare poate fi modelait cx deplasarea un bloc san a 2a} multorblocari rigile pe o suprafafk de rupere, In aceste cazun inginera! peolehnisian frabule 6 efinease8 suprafifa de rupere existentA sau potential, sh esimeze parmeted ao ‘raisenll pe suprafaja de rupere si $B identifice factor care duc la declanjerce, shunectr ferent 2 Alomar ta Alamcia vero Figura £3. Exemple de alunectri ce teren Aluneciile de teen iustraza! una dint problemele cafe mai file din ingineria seotrhal,dati de dimensions: daca este posibil caractcrizarea prin incercn puptitloe imu rat aprogpe erogen in ear, de excmpla, ese relat un tlie de sipStums renee foRes sau din care est realiza un dig, exist8ahunociti a ciror dimensival pnt ee onieat fire cee taverseact format muitiple, care confi adeseori clemente posione (locut) ale chror dimensini tmpidicd realizarsa unor incercti de leborator ou de tone 0 plnSnor. Element de tai. cere de bonnes Rezofvarea acestor probleme necesiti © snalia# aminnfti a amplasainentulsi, observeree rmisciri de slunecare, asmindsj eventual ou alte eazutianteioare [Lurie de tersament (spares, realizarea umpluturtr gi compactarea) reprint 0 Parte esenfiali ‘a constmctic! infrastructurilor de transport (drumur, cai fete ete) Terasamentele, Impreund cu digurile si barajele (Figura 14), onsite un domenie of fcotehnici in eafe pital ese uslisat ea material de const ‘Anoate ‘ val ; Bros asst Ui Saute fl Gree ‘Sit Figura 14. Baroje de pamdnt de anrocamente Dimensionarea bargjelor de pimdnt sau anrocaméte reprezintl une din problemele ‘complexe ale inginerici geotehnies, Lucttilesubterane s-au mutiplicat fn ultimele decent: tneluri feoviare sipete tn roci sau in terenurile de sub zonele urbane, galerii de asanare san refele ediltare siverse (Figura Ls), Realzares tunelrilor provosca deplastiri ale teremulii cate pot evatua pind lee rupere caiastofict dact sustinerile perefilor si a baljilor ma sunt vorect asgurate, Avene Seplasini pot fi limite in vecindtates tunclul sau, din contr, se pot propaga pst la Suprefaté si provoce distruger supra coustrucfillor existent Studie geotehnice aterente tumeluritor sunt intotdesuna complexe pentru cd terenile ‘nu sunt ujor aceesibile, adesee sunt foarte ueomogene, eu proprietiti mecanice insuieient unoscue stn pis tebui cunoseut nu nomi teen pe eaze Ml state settle! cel adiacent, de cole mat multe eri pad Ia dotanfe foarte mart Pivieicle combat din govoe tive o parts de modelare, o pare de expeienf gio mare parte de observare 2 Hapunuldl ferenului pe masura avansitif spe tunelul, Figura L5. Tune usinerone sau asinctooe, jindnd cout side cesta, ~ l8 scara pariculelor de pimént, tn sara Printe-o siuctura natural afdnath SPontail terenuttor eae constie baza de ap ‘alurale, cum suat earsturile gi golurile din mshey i if © gevlogia, care consttuie baza analiset le ‘atu respectiv, origi! materiaeion © fizica gi chimia pentru d ‘materiielor naturale; © mecanica, pemnite calcula © matematics, permite rez ‘compere, Coniamiae eu probleme foarte dire, manifestte ly eat Progreta! aplnd o metodologte siatematica Scopul fnjeleperli a modela gi respectiv a atin Prin lueraei de intrventie (Figura 1), series meanismelor clomentace de compoctare @ foruilor gi deplasailor in masivele de paint sau de olarea anal cau mumcicd ecufiioradese foute \ifsite, geotehnica a are consti tn @ observa itso prima faa, oe ma comportariental, etapa eaze se Hnalctacs Cae Towa] — Ne Tages | Soe Pew 16, Metodbiogiotginril zotebviee (agra 1999) ne Mecanisn pntuir- Fewest de xe, lect de ahora eri jn toate problemete tipice de geotchnics, scoentul trebuie pus pe necesitates de a astfel 42 studii se utilizeazt metode vatiate: de teren (Gn site), Isborator, birou {prereset ‘materialelo? pentra examenul vizual saz penteu supunerea la incercari mecanice sau seteMessi mtn Wenders Heald Beas U. © CONTINUTUL DOCUMENTATHLOR GEOTEBNICE PENTRU CONSTRUCTIL MLL, Tipuri de documentafii geotehnice pentru construct rr amntaile eotcbnice reprecint 9 component distil a procul pens ‘enstructt modul ior de intocmire find reglemeatat prin Ghidal GT 035/200, Se disting: 1. Aviznl geotehnte preliminar ~ peat fazelepretiminare de proiclace (sui de refezabiltace gi fezabilitate), 2 Studial geotehne ~ exie documentaia geoiehniet de beh necesrh pontnt proiectaresoricrei construct; face parte din profetal tenies 5 Studia geotebnc de detain pont faa de deta Ge execui in siuaile fn cate sunt necosare elementesuplimenare: ‘4+ Sciaiut geotchne pentra protect tn faz wnie8~ in cazul fn cae pleut so ‘alizeaz in fa28 uned, tn Tooulfecelor PF gi DDE, 5 Raportul de monitorizare geotehuled 2 exeeufiei ~ penta a se ssigua of Hittite legate de geotemick sunt seaizate in conformitate cu proiectul o fee ctahoratonl stadia’ geotehic ou de spciait ststa pentru damental At & Expertizn geotehnica ~ pentru experizaren unor element geatehsice esac ‘uo! san existent; 9 face de cite expert atestayi in domenial At 12, Studiul geotehnic Rezitatele cereetirii pe amplasament vor fi sitetizat nt-un sud geotehnie care Ucbele, tn princpia, eB conjina umndfouele elemente conform nonmalivuni NP Ghadone ‘ace 8 ioeuit STAS 1242/1-80);+ Prezentavea informatilor 8) Date generale ~ denuminea obiectivulu, adres, client, scopul cexcetiri, caracteristicile topografce, geomorfologice, hidvologice gi seismice ale amplasamentiut 4) Incacrarea prealsbil a Iucrri fn categorie geotshnice ©) Sinieca informatiior obfinue din cercetaree terenului de fundare, de exemple = volumul de luca realizate, = motodele folosite pentru revollaea, rausportul si depoziterea probelor, ~ informatie objinute tn faza de documentare si de recunoastere @ amplaseinsntuli,canttatea si calilaien daelor preexistent, ~ stratitictiapust in evident’, nivel ape subterane, > agresivitateaapel subierane, = egultateleincetedilor de laborator gi de teren, Sige de fora} + diagrame, grafce si tabele ~ planusi de situajie, Miri cu particulacitle geologice — tehnice, seotehnice, geolziceg hidrogeolopice, ~ sexu gtolegice, geotemice, geofizice,hidiopelovce, toe — iagrame. + Rvaluares informatilor geotehnice 8) Tneadrarea definitiv’ a lucririi inte-o anamité eategorie geotehnicts b) Analiza gi interpretaes datclor lucravior de teren st de laborator gi @ reaultatelor inercarilor, ©) Scotuni carasteristice ae terenuhai ev delimitares diferitlor formatiuni ppenins care se stabilese valorile de proiectare (de ealeu!) ale prinipallor pparametrt geotehnic; 4) Evaluates stabilitii generale gi loeste eteremuhis ©) Aviplasamenial comsiructsi si siseraele connvctive recomandabile, ‘determinate de contitile geotehnice, hidmgenlagioe si siemices 8) Adincimea gi sisteml de fundare socomanebiler 8) Evalvorea presiunii couveatiouale de bara gi capaci portente in cazal fundarié direct), preoum si expacitiisportante eae a pilotlor sou a baretelor (in cazl fund&it indicts), 1b) Caleule de tasiri probabite, presiuni crtice, verificlsi ale stabiliai laluzutior excavatilr ete; {)Bveniuale solu de imbundtaire a terenuluis 4} Misuri tn eazut funda pe paminturi cu caracterisici speciale (senibile Jn umevire, foarte compresiile, cx. unlit: si contract marl, gelive, ageesive fap de construfi), ky Incacrareaterenacilor in categorile previzute de reglementivile referitoare Ja Invite de terasamente; 1} Portia gropitor de imprurmt si votumete disponibies 1m) Recomanditi privind tehnologile de exceajie a inerérlor de Ssudace; 4420299 Decsoie pinixtlee. lente de tore, lee de hon, Exist 18) Misuri privind protejareaconstwcfiei impottivs iafihratiiior spel subterane gi a ascensiuni capilare, precunn gi penta prevenivea ententei hidrodinamice © Anew: = planuri qe siouaie ale amplasarienmii indiednd pozitia luetilor de prospectare rwalizate, Figura IL1 prezint, pentru exeraplificare, planul de stuaie al unei zane din Portal Constanja Sue gi jocalizatea diferitelor lueriei de prospectare realizate (fora, incereari de penetare, CBR ete.); ~ hieGi geotehnice ale zonei (Figura 12): hin litologice — structurale, reprezeatind Proisefa in plan orizootal a litologici gi clemente structurale la nivelul suprafetel de ontat inte rocs de baz si stature care se gisese deasupra (Marchidany, 1987) ; profile geologice si geotchnice ale zone! indicind steatiieatie (Figare II3 si Figaa Uy, ‘loc-diagram — o reprezentare grafic fn tet dimensiun, ralizai pe baza profilelor si care di o imagine de ansambasupra naturiterenulii (Figura 1.5); Sige de foraj (Figura I.6), + diagreme, grafce, tele eu datele objinate din incereiri, + rerultstele caleulelor pentru verificareaterenului de fuadare gi pentru fandafi (lasace, capacitate portant, caleul de sabibiate exc.) Categorilfe geotehnice (Conform Nosmativului NP 074/2002 sunt introduse ire eategori geotehnice : 1, 2913, Ineadrarea ptetiminar’ 9 unei lucrrtint-une din azeste categorii tebuie ak se ek Inainte de cercetarea terenului de fundare, urmdad, eventual, si ie schimbat® ta uma cereatfrilorefeotuate. Categoria geotehaicd exprimd riseul seotehnig, Acesta este redus in cxzn! estegorei eotehninw 1, mnodarat pentru categoria gootahniod 2 i mare peotra cele yoviclsie 3 Riscul geotehnic depinde de ~ factor legti de tren (condi de teren si apa subteran, in principal, ~ tori Jeglide struct i de vecinile acestia, Jn ceca ee priveste condi de tren, se pot distinge ~ tereru bune (Tebetut I-1), + terenuri medi (Tabelul 2}, ~ tereturi dificile ~ nisipuriafinate, nivipuriesturate lichefiabile, pinta corzive cu cousisenfs redust (I; < 0.5), pamiuturi Ioeseoide de grupa B, paminturi argiloase cu umiiri si contraciii mari, pimtntsrt ew continut nidicat de materit organics, umploturialcle deci cele din categorie de mei 19),ste pinion dete fered hoa. ei My Miers I, Plan de stale ndicind were de prospectare reat Porn! Constanya Sud 8 esate iy men dot ws de i. x ncenns 2 Figura iL 3. Profle geoteinice iraven) Figura 1.5. Bxempie de blocediagram Figure 14 Profle geotehnice ale rambleciorrealizate in Portal Constanfa Sud n Nisipargitos Diets sinisip fin si grosior Agia profossacove plaints de wo Ince de gio Ba Mecsnisa pnsSuurie- Repent de tore. cect de abotr, nrc loon de trie Inert Tabelul II, Terenuri bine Tipu de tere Miran, obo vigu « piekiges, cu mai pala de WH nis pat pilin de jams condleune sacar yacic mifonne's pone ‘Phunintriisipoas,inelusivnisipax pr esate, In condifle une! Stalifeatiprate wifoune sicrizontale a ceeaive cu plasiitateredust (le 1080), cue 0.) gles OF = i Conde une saci pct usifense ovens i i © [fii cose pastored M6 «2055, wes T ORES | z "| £75, tnconigile une sratgcai practi usonvc gop oc | — 5 Edm covziv cu plastictate mae (p> 20%) cue 1.1 sig OTR i 20%), cn@< 1 TOS SIS petal we srateat pace mary ozone Plz loesode apartinnd pr 6 | Pinot ages ou paste mare baie nae Ui caogaie —f piinintullr ov unflr i contrachi mar | | | ‘Diuplutiai de provenienicunoseut, cu confit de alea ‘organice stb 5%, Fealleat organize eau aviod o vechime mal mare de 1012 ant TE eoecteenia 4 Din petal de vedere al ape subteane se sting tei situa Sena toboart sb nivel spe sublease, mu ant nevesare epismente; * cerale coboath seb nivelul apei sublerane, se previd luc ome ge Bccinat® {tste sau de drenare, fir risus de degradero a cosines Tavecinate; ~ Seeeeaa, goon eub wine) ape subterene, in condi hdeogsologioe ‘s*eptfonale, inpundind ucrr de enulsment ex cercter excepional stn etnies categorii geolcnice se wilizezs casScarea consnifor ix 4 catepori de important Baa esa pinto. lem de ove. ners de tee, ace = exceptional, = deosebic, = normal, ~ eds, Din punct de vedere al vecintiilor se pot distinge tei situa ~ se inexisent sau nega! al unor degtadi ale constructor sau eeelelor inveoinate, se moderat al unor degradix ale coustrucillr sau refelelor Savecinae, ~ tise major de degradari ale consttucilor sau rofelelar favesinate Jn Nomativl NP 0742002 suot date exemple de corel a fctoilor ener mai us pentru stabilreacalegoriel geotehnive Mecenia pint» leent de oi, crc de abort Exerc 1 Il. PROSPECTAREA GEOTEHNICA A TERENURILOR TILL. Principii de prospectare geotehnica a terenurilor rosperiaeaterenurilor in vedere amplasBiconstrcfior areca soop slogerea defnitiva a amplasamentuluis Eumosseree suecesiunii statuilor geologice si ale caractersticilor lr fiice si * deteoninaesinfvene pele subterme asupre tren de finder, a consi sa letnolowiilor ée executes * males condor speciale de teren (terenuri colapsibile, cu umf sl contract tari, pant foarte compresibie, trenuri organce, auneeds de teren ett). hn Smipul fizelor preliminare, prospectires este realiza pe bara docamentelor de SWE # prin recusoasteren geologic a terenulul (denticarearellefuls, a regu de ops subterane gi de suprefoa ete) entry fazele finale de realizare a proicetuli, se apelect ta progpectarea pe tren sla Incrciri de laborator in scoput alegerisistemelor si soluilor de fants q's Geatenovona coreote@ ierdtilor ce se Vor execu Prospecticile pe teen sunt relizate prin © sondajedesobise; © farsje, > ncerasi pe tren (penstrare, presiometic et.), ‘* msuritori geofzice [5 impel prospoctsior pe tren este obligaorie prelevatee probeor de plimfnt care "orf apo’ supuse incererilor de laborator Pens prospectarea geotehnic8 se vor respesta prevedetile nomnatiyului MLPTL NP 74/2002. Lactiile deprospectare se extind tn plan gin séncime, in intrcagn zoo de infuenjs ‘consitetic, Ele tebuie 8 cuprind cel pul ux fora geotenie eau un sondaj deachie: Mocavinponncie- leone des arin amar heme de 1 Beni UL2, Metode de prospectare M121, Prospectarea prin sondaje deschise Sone dosti ent ecm retest valees perl shh ‘cmc te (ipa sucesinen se) peel pres aces "eae eoctorin st Soniiledechie wove sf sfc de eprpite, ae yout sigur 9 unowe posit i ieee sear de pin ave! eae ea sees, et enim a peri agrees dip pogaoe estate oe et ei de sb Sond devils rebie sf aut deadine, asl fs pnd nto stature dpi ee vor facet de constrain round ma Sostsr a eee TAS 120.47 Principaleletipuri de sondaje deshise sunt: ‘Erospa ~ este execuaté fo general mann, eu dimers ta plan de 1m x1 mio sdincime de pln la 2m, servind la explorarza zone de suprafad a terenalls ffl (ps Fg ML) eo ine mand 3m, pea Sangh een tl "anise pg me esa mente Figura ULL. Sang erepie ‘+ transeea ~ cu longini de minim 5 - 6 m gi Imi fate 1 si 1.5 m. Trangeca este reatizattde obicei in teenuri in pant in scopul stabi grosizisratuslos de pant 514 nlinditacestra: fepredinta o excavatie verticalé de adincime (pint la 40 ~ $0 m), (Figura M2), Adincimea variazd tn fimejie de soopal studiului gi couditioneace cesttanca crizontall a papi, © Ents Paste H ovizootal au tnlnats sieste wea tn gonoral pear cunoastree sa realt! vesenjlr Figura M2), Galeria poute fi realize de Seemann, olecied Ge aon pu, Sectiunen poate fi tapezoidals sad rectangular Figura 2. Galerie si put pentru recunoasterca trenuins 1112.2, Prospectarea prin foraje Forajele sunt excavafi vertcale eu seotiune ci conform STAS 124214.85, freee ls tte de cunostere a suscesioi i grosimi sratalr tn wlbocine, de Drclevate a ptobelor de ian i sibilire a nivelulu hidrosans {in mod obismait so uttizcazi unndtoatele metode de forse: + prin rtaje, + prin perce, + prin vibrare itcular, eslizate mana! ea mecanizat, Forajl manu est utitost in torenuri relativ moi, pe adéneimi ‘este posibilé atingores sia unor adinein’ mai mati). Scheme de fora) manual este prezentatt in Figura HL3 (Mashidanv, 1987), ipemats sxe rai cu saul anor unete de fre aon dela spre ceca sgametnl varia ts od obs inte 50 $300 mm ar addachacs uae cies 50 m pent insalajile manuals do 200 m penta cele meeannne Unoitele de forare be alew i fancied tipul pimfnta lingo de fora ~ pentru pimantui eoezive, 1 patie de dlr foe penta peta plmntur ca incinius macropanlare, “Poms os clpsti~ pens nisin sub nivel ape pinata sve curgions pina a 25 - 30 m (ase Princpia a unedinstlatii de Penima terenuri cimentate sau faatte co Fioat si su t ead pe findul frail, FPetini rovle compact, feral rtaiv ete resticat de requ prin eartae: un tap ‘Ssrotes Gecupeaza prin rotire o carol cae este extast odatacuviiearea tubule ceraion ste utlizst penta terenuri foarte compacte sau cintentate, Bt moacte ponte f utlizat un mepan care este Mesa pintueler- Beene de wore. nsrtrl de ubeao, BeriMeconica pinion» Plemeat ete. Jarl de sono, Eris sti. ntttor- Bement de tm. Inert Foraul prin vibrare este ralizet ew autora unui tub, previcut la partea frontal cu un uf tictor, care este introdus iu tern prin greutate propre sub aciunea vibrator, ‘Cand feremul este necoeziv sau forarea este reslizat sub nivelul epei sublerane, ese necesarsusjnerea persilor forajulul prin intermedial unortubui stu cu ajtorul nora’ de ‘oral (Suspensie de hentonité in apa. Figara IL prezintseBteva exemple de unete de fore ‘Figura H.3. Schema de principiu a unetinstaloié de foraj manu, (Marchideny, 1987) Legend 1 sepia tea recat ‘ha mal 2 6 5 > 0 u . Mecanisapiminnwor Blenmte de ese, lovee de boro. ess - AB? Figura itl. Urelte de forare “epee: (wean (8) nga bua, ~brai,() pou ex caet ) peri da rtevatea ju pats 112.3. Pretevarea probelor de pimiint Trobele de pliniat sunt pretevate in seopul realzki inericlor de laborto, fa prong, &,cactristie eotenice cae tebsle detominnte, se meoand pcre probe netulburate (care pistteazi structure Perea din amplacaness) sin de probe talburate (ous mu wo cease et Propricii le pimantuli din amplasamat, din ce Subliniat fap ct i practic, este imposbilé obfineren de probe perfoct operas ace BeAr de wealzae a onda deschis san aajlu pre oa ‘renal de prelvate «probe, eare vor inode perturba in srntuts eves fies nclor desis, probete netulburate sunt prelevate sub far de monolis, ‘oul cubes tu in fore metalie (stant. inele, eine! ee) iene i a forma eubicd san prllppediod clara de cea 20 cin si sont Gili once mansals (Figura 1.8). Acesta sunt pratima ameyd rigide ‘teat Palle Woere aunt umplute cu etpe- Cus ete po cucheaed es eee Sica Clea! i momenal prievari, Pent pamiauls ho, decmeee eens ‘<8 realizath in aeeloy imp cu parafinarea si cu punerenint-o cate eabies Jats etabute pot 5 preleaie si ditst in inclle ietlee corespucatore preg arte de Isbortor: trix), edomety ete. Ia acest cat ince oper ae Brclantt cu on cut la putea ineroacd gi un guler a partes speeds Peace crcl Pin fgere in pam, ir iia de tealizarea faceted labore oat fs ‘afta su indepitat si matrisl fn exces este elimina (Fgura lL),Mecanca pine. leat de teri Jacon tide bra, Beri Figura HL, Peelevarea in stanpe metalice legend: ~ pion, 2— pe, ~ lin de hid), 4c, plac de ft {In cazul foraetor, probele nerubureto snot prelevate cx ajutorutstuturilr. _Stufarite nt realizate prin cilinrii metalic care sunt introdat in terenl dele baza orale in seopul ‘wmpleni lor eu pint, infigeree putin fi realizats prin batere sau presiune statin. In hinite 20 conapenaores Mosanion pinto lamest vi. acre abort, scanning Slomene de cove Tae bor de chip spe editing stu ou piston tations su ber, piston uy dese, euaercamprimat ex folie ja rer! tar (oi) afigees poate relia prin peu: un tu exterior stu ‘feplinesterlul woul tepan, nie cele dou exstind ooze dean seen isi pot ilzat wn sou pre sui gun ison lionor care dau cle zat hone rerun ee ce piveseconservarea situ pitam Figes ty Figura LT. Sra cu peri subyri piston stayionar ientinut fx Fae nee Festi uilzares tn agile a ufunor cu pare subj ew piston ‘ber (Fgura MLS) sau Siri pston (deschise) (Figure ILS}, Fetes ieee Ub ison Hher ae un psion inter (chiar cao Hf sur timp cepts te Dut coborirea seis bars frau, zeta este mesa mton “imp ce pistonuleuliseaz8 liber gi rimine la nivelul bazei forall jie desehise ay sunt echipste os piston. Psnipale robtema my vbizerea unot roars Peat St ak de anteoares pints din pete oral ty seen prelevare & prabeloe, area ett de inturifoste moi sa spouse sunt wtlizae gu pea Bogemarn sau stu caer eompznat Sean edema et let ints ab mea ncaa afl un al tub iid cave dcoa ete pane BME! de pnt. Peni mensnerea probe in inter soba, aceasta este protejati ow 0 mewbrant elastich, SAO! Ge AS comprimat este tliat ts carl nispuilor submetse. Dap aan: Prin presae a soul fn terenul de sub baza frau, acest con cere Fateh LRP 2 ads de ser competa nivel cunt, ceea ee inpiclea skeeaes robe af din ra, Probeleulburate sunt prelevate th boreane sau in saci de plastic etichta a qMocain ptr emit de ori, ncrsts de er Esse = | Dios de ose ‘Tabotul 11-1 prezins metadele de prelevare a probelor de pint tn funti de pul avestuia pi de tetinologia de forare (conform STAS 124214-85). Tabelul I. Metode de prelevare a probelor ce pimdnt Caracteristicile piancutut “Telinulogia de forare Nieioda de prelevare indesare medic ‘Pinta coezive slab ezine, th stare de consistenté medie simedie-ridieats natu cose ql | ald — yafeivn pat aon th eceene sae opts pn Seconsitenitrads. Recaie ai $e deschis en pool sii i Stl cu pce ea piston ker ; = sul eu per eubtin psn Nisa aiiate§ de wecaie rata vey | aut su poct abi oso anal sul cu ger comprimat ~ gu esc eu pert sbi iu ou peret subi g piston bor imecsnie — relat (Gn uscat sau eu noroip ‘su Jeschis eu peti subg + su pereli subi si piston ber | Sut dubla linn coozive cu consistoni ridicat, cuciemente dure (Petre, conerofii ee.) mheeatic Totatve (Qn useat sau cu noroi) —_—{-pawue ~ cu peel grog, pra presare sa su dubli = lu deschis eu perefigrsi prin vibratie Pinata omaids ca unitate redust imecanicd ~rolaivl (in usezt) ~ slut dubiu ca pace a Mesthics pimimuflor- Bement de wo, occ de aber, Eerie rns mbes ome everig Irectiide tat Bris W124, Prospectarea prin penetrare Prospect pia pend coos ty tndgeen tn ter ans ipo umn pererers. Reis i pence mise oft fal ep ae ae pit nite pura uo cin utenti jas ssi metode san dt de lata exec, ds cx ra de coniclateapreyyot Fnggste pietomcr ote pote relents sic sina (peut dian) Ponetrometrul static Inoereaics (Genus CPT ~ Cone Penoration Test) esto reliata ve {jutorat unui Seared hia care sir infigerea cu viteesconsinaa tn teen seat noe sia SBE gploaue metalic (Figur 1.10), conform STAS 1242/2.76, Se wasourt rezistenja pe Faron of tecseote totals pe suprafa lateral a coloane, Fy veleg ae poi sunt Sib at pega fii de adincine. Vaile brute ale ii died ieee arctic iterierclai cu propsisti dite. Se pot, de aeemenca cam ee penanunios eeetite (Gradul de inessr el risipuito, indcle do coca Feel (Meaney olde deforma lini, unghil de feear ncaa) eg coreati (Marcu, 1983), (eenetomnetre static) sau Bae ake ‘Pigs ILO Penetromeir static: schema.sprezentarea reculatelor (fare, 1983) Se Ponte eliza toereare de pentrare stick cu marae pesunl ‘pei din pori WPiesocone Test - CPTU Penetrometru dinamic Zr cfsizat prin busca cu un berbes de ma eee ee cade de ence MMB sumtrel de lovtecenaepeaia aes eoetromettl pe 10, 20 sem, ag nte de forms penetrometrulu 5 de mal de infigere, se dcosebese dou tipi de increspite Eleneote de ote, acre de bg Mes ~ Penetrare dinamicl cu con, in care wn viet conic este introdus in mod continu, eta suprafijaterenolui, prin intermedial unr tie metalice ~ penetrate dinamic8 fn fora} (penetrare standard - SPT), relizats ta dferite adtncimi, a ‘axa forajulu, prin nfigetea unui tub carotir (STAS 1242/5.88) m2, Prospectarea prin metote geoficice ‘Tebelul IT-2 prezintd o sinteza a melodelor de recunoestere geofizcd (Ver, 1999), Tabelul If. Metode de recnnoastore geoftsicd Hietoda Aplicajie"T_“Avantaje | Dezavantaje Saami “reclinoasiere Fecunoastere | mu poate f uriliaald bazalipe propagarea | generat fick forare | in zone urbane delor elastie im diferite | = aprecierewcalitgii |-echiparmeat | uizare la ferenus sinadincimit redus adincime mica + STAS 128207-84 Straturilor + nu poate Fuga + uilzatt tn special entra pAmfntr sub pengre statue’ de nivelul ape subzewane roc’ in seoput i Ser eine nplan nin one cael va f ego 1.5D ea ta ‘lll per gegen Dea bsk + inemes ain zoel estat egal cu 2D, sits de sve Superior a teer, at na mal nih de Sh tb eee sane sae potter aac {n cazal unor exeavafi sub nivelul spel subtersne sau efind sunt previcute cri de ‘poisments, adincimes zone investigate se siabileyte In fuetie de conde bidrogevlayice locale za ecania pimeoc Elameate deers, lca de erin, Bri + IV. INCERCARI DE LABORATOR PENTRU IDENTIFICAREA SI CLASIFICAREA PAMANTURILOR IVA. Compozifia pimauturitor. Generalitati Scoala terest este slatulté dia roel, Dupii modal de fommare, rocile se casifik in tar age Rrinelpal: maguatice sau eruptive, sedimentare si metamorfice, Rpwriic cdee Soon cage sletutea scoae ees ese, proxirastiv, umiltotes! foc) tac neton 3%, 106i sedimentare 5% soot metamortice 90%. Javea magmuatice sunt cele care provin din intron pamsatuai sa format pin coneolidarea megmei. Dupt leu! de formare se claifcd tn, ~ Posi mgimatice inucive sau de adéncine, la care conslidarea magmel sare adancime; ~ Rel Masmatics ofcie sau de syproiya, Ia caro consolidacea 5 produs dssupra scoartei # produs Ix (kal epresontatve pur de soe magmatie intuzive sunt genil,senitl sf ‘sabroul, iar dintre cele etuzive, dacital, andeaitul g bazaltal RRorile eruptive a wilieee fx eonsrcis In eeu detecisen (Sock, funda, {EGU ae chow, la places in scopur decorative san sub forma de elupu tae prose te Simbrdctininjite drumusilor 5 de piatd spat la terasamente de cale fea on elle sedimentare sepresnts depozte formate fie prin scumulareatnt-un onumit resis fat 8 moduselorreutate tn umn erccuni uaot roel peesteie Se cae eso de natura chine dn oli apouse, fein urna uno proces de nad bloga * Roce sodimeniare detritice, consituie prineipala csi de rocisedimentae, fomnate prin eroziunen fizies.(dezagregere) sau chinied (agmatice, ‘metamorfice sau chiar sedimentar lets, nisip) gi paastaturile cozsive (pra gi ail). Din categoria tocitor detitice cimentate mai des ttinite fax pate: conplomerotle (Gimontara pictiguslior eu minerale calearoase), gresile (sips! chnentate) ‘manele (argc cimentate ex carvonat de calcu). an* Boxile sedimentare de precipitate chimlet,s-an format prin precipitrea substanflor chimice confinute tn solu} apoase, ea urmare a exesteni concentrajies solutil sub inuenje edldori solare‘sau inghefului, sau a aefumiiunor soli sau gaze asupra soluilor spose Cele mai reprezentative din aceast8 categorie sunt: sarea gem, pipsul (formate in amediu maria) gi crete, tavertind, rufa calearos (Formate to Iscurt gaa Ta guta invoareler). lovitnite tn terenul de fmdace, uncle din aceste rei pot ridice probleme difivile tort proprietor lor mecenice rads, * Rocile sedimentare blogene sau organogene, sau format ta wma aotivitiit ‘otganiamelor (plante sau animale). Din acess categorie fae pate roelte croaraase (calearul compact, eulcail detitie, calearul cochilifer ete), recile silcioase (iatomita), carb, cdrbunt si bitminele (ie, gave naturale, asflt ee) Rocile metamorftee provin din rocile sedimentare sau eruptive care s-au trsformat urate @ cresterit temperatuii i presiuni cuarjite (rei cu silat, cu dite mare, formate din granule de cur} cimentate prin cistalizarea sliciuii), ardesie (cock dud oa scecasi compoziie cu a une agile), marmurd, micasist, gnais, fine clasifcare generals, ptminturile se impart in pamanturi necoezive, la care m1 ewist deci fore de fresar inte particule gi pamfintur caetive, tn carl carve sper forte trafic dtp electrostatic ne particule, Aceite fore confers pdmdntull eaediune Jo cadrlscestor out grupe rai, panintanle pot fi elsfivete dupa dimecsiani atl (Ga confonitae ou SFAS 1243-88). A, Pimanturi necoezive 1. Blocuri Blocurilc sunt fagmente de roci cu dlmensiuni mari (lature sau diametrul deptigese 200 mm) 2 Dolovdiuty Boloviniga este aletuit din ftagmente de roci cy dimensiuai cuprinse jntre 703i 200 3. Piety Pietriul este alettut din ftagmente rotunjte de roc eu dimensiunilecupcinse iste? si 70 mum, Dact acestefragmente sunt colturoaseformafiunea se names grohots. ALN Nisipul este format din fragmente de roci rotunjite san colrcase eu dimensiuile cuprinse inte 0,05 912 mm, ‘Das nisipul are un conjinit ridieat de euar, acesia este alb, dur si carpe printre faze gazoasa, reprezentat th general, de aerl din por, \ cents te fae interationeazd fee ele determintnd astel propriclile spcifice, mai Hes fn cazul priaurilor enezive Compozitia miueralogic® 4 pémtnturilor depinde de modul or de fonmare. Cind Parnturle s-au fosnat print-un proces de dezagresare pe eale ficcd a yoitor exiseats Stemat in modificares dimensiasilor ragmentelor de eood si menjineres compel ‘himics, im produsu} dezaprepisi se regisesc aceleasi minerale esi In roca de bavh. howtos nt mineralcle primare, (cua, felaspat, mied). Piminturle la tare predonsind aches ‘srsbutomttrice misip ai praf sunt sleSuite din minctale pitoare, Canrtul este aituit din etraciri de sitcin grapai tn forma de spiral, ceea ve duce le Gate stabil, fir planar de clvg). Cusrpl nu ate ioni slab fegai, de aceva are 9 sare uritate gi rezistenta, FEslsoati sunt silica ou stuctord tridimensional tn care o parte din stom de sitioiy Sart Ilocuiide aluminie, Aceast flecuie duce fa un exces de sarcinieletrici negative care <3 echilibrat de ioai de potasv, calcu, sodiu, stroniv sau baru, Reaulta o stracton Cereb cu lepitu sabe inte unite eomponente ce duc ia exsteniaplaninilor Ge live} i larezistente medi Mict precnts o structur foliaré compos din stratur tetraedice sl ocatedice. Foitele ‘nt legate pri ion de potas, legaturielectosiatice de rezistenfi medie, O altleaie de formare a pimintrilor 0 constiuie procesul de alterae al rcilor, care ‘re et rezullat nv numai frémifatea fregmentelor de red pind la dimensiuni eoloidaleMecca snr. lene de ere. nts hon, Eas ‘odifcarea compezifci lor chimice docind It formarea ulneraletor secundare (mineralele arse). Mingalele aruilcase (cacint iit, monimorilont) sunt aluninosiliali caracteizai Prin struct’ straifcate si compugi din dows unit structurale (Figura FV.1): = edraedrul de sficius ‘ctaedrul de sluminiy sau saegneciu Propretaile acestor mineral sunt influent de modul de agezare relaivs in refeaua cristal’ a atomilor eae le compu. Os Omrge 0; ese ‘ermetr de slice ¢ wanes staat ees Os Chit — © shonin mognenie ‘octal de ins ise in tal oetaedic Figure 1.1, Structura meeraielor ergiloase Diferitele grupe de minersle argiloase se diferenjic8 prin armjarea straturilor ‘ettaedrice gi octacdrice. Canlnital este sleitut dinto succesiune de stair tetacdtice (slic) si ontandsice (alumina) iguin V2) @ Widen Pigure H.2, Struct caolinitl Mecilespioswocor Een etn loses de aber Exe iu Leaiturile dintse stati sunt po bad de hidrogen, find ested putemice gi Iimpiedicine bidratsrea. (Caolinitul este priocipalul component al porielanului, find. ce asemence ulizw fn indusiia bate’ farmaceuticd, precuen sn pictur) Montmorillgnital este un mineral agilos compus din doua stratus tetraedrice gi unul ovteedsi (Figura 1V.3), oxigen ‘atin izeeisbih eos Ww Figura i¥-3, Stractura montmorilionitelat @ suing magna Forjele Van der Wesls car asigué legate ine stratus su slabe,coea ce petite pepetraon do foni de schimb. Menimorillontul are o putemicd afinitate pentms spl, ova ea Ceirn o mare capacitate de umfare, (Monimorlloital este uit in noriul de lors entra prodase de etangare, pont prduseiedustrisleg fn industria farmacelics,) IMtitul are acccasi alcSture ca montmorllontu, dar legituile dint siratur sunt realizate prin aiomy de poioiu (igua IV), Jn czaul pinintutor aeilons, din cavza shots chimiee,o pare din ini reetel Gristaline sunt hidrtai gi tee in ape interstijials, suprafata particule ianind cu wm exces de acini negative. Numai capetele paticuel de argilt sunt ineeate posi, O alté manifestare a procesuhi de alters, avénd drept cousins apaiie unelsatini ‘lestie,o consituie substan izamort, prin cae se infelege tnlouires une! ew din ee {iealint cu un alto ayand aproximativ acceasi marime, dar vileniadifeiie, De exer, Inlocuirea ions de Si" eu AY detemind un deficit de sarcint elecries postive Pe de alta parc, chiar atunei cfd particu in ansamblu poate fi eonsideraté nevtek din puuet de vedere elect, centelesacinilor (+ si (-) mu eoinid. La supeeie partons ee Ail tom fcineai negativ, de O gi OF, th timp ce i interior se pasere cx Incoah pest Feed 2s, Toate scestes duc la aparijia uiei saci electice epaive le sprig patticulelor argiloase.Meceuie pduanior. Elemeote de tere, loceot de hurr Excel @ tito @ stunini © pote ure V4, Struct ited ‘Accast sarcind negativi este neuralizatd prin atragerea de cation hidrataé provenind dia disocierea electoltied a srutlorconfinute fn apa interstial ‘La suprafat particuteor ti si se fixeze molecule de ap ovienate gi cation ida Rezulterl este un nor do ion eareineonjoarl particla. Pelicula de spi adsorbité (api legadd) gi saul de cation care se gAseso ta jurat partculeiformeaza complexul de adsorbiie (Figure IVS), Figura IV.5. Complesul de adsorbpie al unei particule de arg Moleculele de api care ma sunt rejinnte to complexul de adsorbfic Formeaz apa era, Grosimes stratului do api adsorbitd depinde de teraperatur, presi, natura 5 vale fonilor. Cu edt surcina eletrica a acestora este mai important, cu att mai putin ioni suk nevessrt pentru a compensa deiieiul, iar complexul de adsorb va & noai mubtie (Figure V5) esol plete. Meese de eal, rer de borate, eri (eae 3) Figura 9, Grosimea complesulu de adsorbyie a fnepe de natura svutena toner {imeracjiea dinire fazelo consitente (complexil de adscrbie somportamontul specific al argielor (platisitaten, solzuta,coeziunes ete) expliea uwallatea si contractia, pemiesbilteten Structura pimsinturilor Structura pmioturilor se refrk Ja eranjaea paricuelor, dat nu fine seama mai do ‘seometia ci side forfele care arfioneaza ite particule, mai ales‘imeazul paricaelos fac frag ttle granvlae (nseoezive) sunt constitute din peticule solide ea dintencuni Fa ead ua penta ca ferjsle gravtatonae sk fe predominane in raporto alls bene fore Rezuli ast o strueturd griwnfoasa (Figure IV 79), in saul pamdntuc Intlnite dou situa = complexul de adsorbie este foarte gros, sodinenteaza individual, reaultind o structural dey = complexul de adsorb) vodiomentae,reculud astel 0 Hor coezive, sedimentatea se produce fa general ts ap si pot f partienlele nu ce atrag uncle pe altele gi pers (Figura V. 7b}; ste subtire, particulele se asnciaes tm prooeoul de ‘turi floeulara (Figura IV.70), ©) structura Hoculara Figura IV, Structure pimintwilorMecavia intl Blemens de oi, sre de aborae,Exesi ‘Textura piminturitor se referé la aspectel exterior al acestora Dupid text, pplidniusle pot fi lasificate in doui categoril: eu particule grasiere gi cu particule fine Demarcaia corespunde dismetrului celei mei miei particule vzibile cu echial bee, ceca co Inseainnd aproximativ 0.05 mm, Forma particutelor de piniint este dferitt partiulele de nisip au forme apeopiate de cea sferied (Figura IV.8), iar cle de argilé sunt aungie, de tip fi oUCGo- SBOGS- NOOQQ— O0OIJ0~- 00000 Figura IV.8, Particule de isip Se poate defini aria specified a partculelor, 4, ca Sind raportl dines ata lateral a particule sf volunaul acestia Aap At Asia spocifiok ereste o dala cw micgorarea dimactrului si cu gradul de oplatizare « Patcullor. Cresterea ariel specifice faciliteard transformarea mineralelor prttare te ‘minecale secundare Mincralols argitonse au atif specifica foarte mari: caolints 10 70 mye’, nontmorllonit: 509 1500 mem Mecania itso - lames de ee, Ine de sbomtor. esi 1V2, Comporitia granulometrick a pimdnturilor IRA. Generate Compoxiti granutometrick sau granutozitatea teprezin’ distribujia pe éimensiant 4 particlelor unsi plimiat. Chnoaserea grailoaitjit unai plasant este necesard penta clasificare si caratctizarea acest, Yac{ianea granulometric& veprecioti anssmblul de perticule cu dimensiunile ‘prise inn interval dat (dimensiunea carateristit este considerath ca find diamatul 4 une partion serie) Cento Stamler STAS 1243-88 stabileste facjumile granuiometiice principale ca find uurnitoarele: } = blecui > 200 mon J =Rolovanis 70 - 200 mim § spiettig "2-76:mm | snisip’ 005-2 mm -prat 0.005 £0.05 mam SL sargité 0.008 mam Repreentaves grafic a granuloztait se poate realize sab form de {ith erautometriet, care repreaint’ procental de particule eu diamsteul infexior tunel vatori date (Figura IV.9}; f 1%) ui ip 10 dimmj 100 Figura V9. Curba granudometrict « histogram, care eprezinté procentul de particule cu diametrul cuprinsSntre dows lori succesive date (Figure LV.10}:Mecenia mur - Bement emrbl de treevents, care indict tsctime pramlometiod dominant (igure + diagram ternar8, care permite, fu fu (isi, praf arg), clasfiatea pind Pe baza curbel gran! eeficfentu de newniforitax (0908-85 mp sect deleborete Eee cuba de frevente ne i Y tog tam} Pleura 1V.10, Histograma si carba frecvejetor 103; ote de factiuile granulometice principale jgura TV.11), Figura 1.11. Diagrama ternard te Uy lometrice se poste detomni 48 na, in cazul plmnfnnucior necoszive, POMEL | Necsuice pnSasoe- Bement de toi, ner de bora. Bees ia ty" : ago amet car corepunde pce de 0M, ita et cel eae corespande een e109 pura gnlometies gun V9} In fine de alowen coctenal Jz nein, STAS 124088. clsifia pamisueint ote nore, Gal U8, “lie dak < Uy 218 “hewn es Uy > 15, ‘Cumoastesea vomporiied eranulometrice a unui pamAnt este ull pri « clasificarea acest + eunoasierca pradulul de sensibilitae la taghet; + ullizarea pimanturilr oa fle; - reulizarse de amesteousi inte difrite pamintris - eunoastereecapacitii de lichefiere, Comporiia granulometrics a piminturilor se determink fn unna nei auslize gramulometrice, sle carei principit sunt indicate in STAS 19435-85, Accasta poate fi realign pin ~tnfsutare direct, ia cazul particulelor cu dimensiuni superioare I 125 mai, ~eemere, pentra particule eu digmetral mi mare dectt 0.063 mms ~sedimentare, pena paticuleteinfaicure dimensiuni de 0.063 mam; ~ metod mixid, tn eazul partiuleler ex dimensiuni care se extind peste tote valorile ansintte ater wa. Analica granulometricd prin cernere specif ~ batorie de ciurut} stu site: ciurur ex ocbiuri rotunde sau patrate (> 2 mm), conform SPAS 1078-73 gi site cu ochiur pitrate, conform STAS 1077-67: + echipament vibrant (mast) pentru realzates cers Canstate de anaes bolovinig: minim § ke pies: minim 2 kg + pie gi nisip: minim 1 kg -nisip grosier i medin: 0.40.5 ke ~nisip fin: 6.1 - 0.2 kg = nisip arilos: 0.07 0.1 kg + tpl nisipeast: 0,07 ke.New phony. Slmeate de tie Ince de abot, Prepararea probet CCantitatea de pimtnt aloas 2 6 supasi analizei granulometrice ene introdust tn eta si uscali timp de 24 de oe la 105° C, conform STAS 1913/1-82, acl pamantul este putin covziv, acesta se inmoaie in prealabil In api (24 de ore) it care este introdus carbonat de itu, DupB aceasta, pimintul este cemut, sub aps, pin site ochiurile de 0.063 tn, Cantitatea cate réamne pe sith este uscata in etuva gi supusd anaize sgramilometiice prin eernere. Canttatea care trece prin sit, dacd roprezinti mai mult de 10% 4in canitatea totals caro se snalizeaz trebuie si fe analizats prin sedinentace, Metodologia nceretri Sitele(ciururite) sunt agezate unele peste allele in endine ereseBtosre (a achiurilor) de {os in sus. La pattea inferioari se pone un taler, iar la partea supericarh un eapac i scopul de ‘sau exista picrderi de material n Ginpul cemeri © cantitate,m, de pliant pregitit conform celor deserise anterior esto pus pe prima sith, Cernerea este tealizati mecanizat (10 minsto) seu manual (15 minute). CCantitates de pains care rime pe fiecre sit, ms, este apo candcta (Figura IV 12), apse Figura 12. Analiza gramulometried prin cersere ‘Dac suma eantitsilor my plus ceee ce rime pe tale, mg, dfs mai mul de 1% faa de camttatea inal, m, incerearen rebuie relat Cantitatea de pint ramash pe tet, mi, dacd este mat mare de 10% din cantitete ina, m, va 6 analizath prin sodimentre Prelucrarea reeulatelo: Datele objinute sunt insegistrate Snu-0 gh de incercare de pal cele prevents ia Formuagal 1V-1 Reprecentind eantititile de pimint rlmase pe ficcare sit i ‘ag de masa ins, my, se obrine histogram (Figura 1V.13}), 3, exprimate in procente 3 suior- Bete de core, Ice! de btn, Ease tol i "seo Figura IV.13, Trecarea histogramet Pentru finaliza diagrams to stinga si la dreapta, se presupune c& deasupta sitei ew diametrul dy existé 0 al sith cu un diametru superior, dy iar toler reprezinté 0 si et diametoul ochiurilor dy inferior Tu de Prin unirea mijloacelor trepielor histogramei se obfine cuba de. Geovents (Figure Wig, 004 ed omy) Figura W.14.Trasareo curbel de frecvenga Peotnu 3 so putes trasa cuba granwlometrici (Figura 1V.15), trbuie determinat procentul de material cae ae un diametr inferior echiuilr siti, adick procental de materia ‘are a tfecul de sita respective. Aeeste valor sunt marcate Ia uitina eoloana ain Forman Wl eumMecasiog pinto leneat de toi, Tuoi de aberator, Exot Meceslsepliauror. Ment de tear, ay de abeaoy, Fueeii my, =100~ py mya = pt ~ Pas Pe bazo curbei grenulometice se calenleazk cosfcientul de neunifonitate, Uy =) p0 40 U, =A. 4o Figura 1¥.16, Determinarea fractiuitor granulometrice principale © 100 te we Oar Figura I¥.15. Trasarea eurbei gramlometrice {In scopal reprezentirit plméntutui anolizat in dingrame temsri, so procedsaei io ‘modu uniter ~ pe baze curbei granulomsitice se deermink procentul Sactiunilor granulometice principale: nisip (M},praf(P), sggila (4) (Figura fV.16); se reprevintt pe cel tei latutt ale diagramet leraro valorile determinate pe cuba granulometticd penirt facjunile granulometrice principale d, P, NY si din aceste Ppunete se duc patalse ta Tatura parcursd anterior ceei de pe care se duce petal Gensul de pareurgere a diagramel temare este indicat in figuri pein sit) (Figure WV.17), La intersecjiacelor ie paralole ae aff punotul clita (8). Apo, planta podte Fi clasifcat pe baze éiagramei prezentate In Figura LV.11 Figura 1V.17. Representarea in diagrama ternardMecanie yntnmilr- Bomeat eerie Jagr de bonnes Formilared 1P-1 Pigdide ncereate = Anaad granilomuirica prm comnete Sliela de ceas i, (@) MATERIAL UMED = TARA... (NATERIALUSCAT TATA ve Feo. : (OTR Blea “(a PROBA UMEDA. z "(mJ PROBA USCATA. “8 oo CULORREA i -CONTINUTULIN CARBONATE clench 8 is a Provoniul d paneule es Pimensianea ochiusto ste, | 10 osfnt de sodiu (100 ex). rota de pimdint este pus sf se imbibe cu aceste sot tn apa timp de 8 + 24 de ore. Suspeasia esie apoi cemuti sub ap& prin sta eu ochiuile de 0.063 mam. Votun total de ap utilzat pentru cemere a trebuie si depiyensci 700 ~ 800 em °, Materials rimas pe = s=_uilizes2d_ca deflggulamt 0 soluie de bnosamMecusca pnd Blemente de trie Jaen de torte, Betis siti este pus fnt-un vas de portelan gi usca! fm etuv3, Dac masa in stare useath exe mai mare ect 10% din canttatea initials, my, acest material va fi supus unei analize granmlometrice prin comere Canttaten care a wecut pri site de 0,063 min este pusd fmpreunt ct pa tilizatt lz cemere inir-un ifineeu de 1000 em’, aed o-8utilizatcarbonat de titi ea dispersant, se adangi tn elindea $ em de solu lua de siticat de sodiu. Se completeaz’ apoi cu apd pan la 1000 ea. Metodologia incercri Suspensia este omogenizati cu un agitator manusl timp de 15... 30 seeunde, dupl are se introduce areometrul In suspensie gi se pameste cronometrl Cittte pe areometrn sunt realizate la tangenta la menise, Ia mamente de tmp proviso: Yering 1 mi, 2x, 4 min. 8 mia, 15 ain, 30min, 1 hy 2, 4 hy 12, 16h, Primete tei citi sunt reelizate feta se retrge sreometral din suspensic. Incepind cu ‘patra citire areomsetral este scos, curifat gi pus inr-unellindr plin cx apa ena. Cittte pe areometru reprezinti densitatea suspense opi fiecare ctise misoari temperatura suspense, Dalee objinute sunt fneegistrate it-o 89% de inercare (Farmar! TV-2) Citrte pe areometru sunt forepistrate sub form redus& in mimi) De oxemply: cites: p= 1.0187 este tmegisiatl su form de cite redusts R= (p~1)10® =(,0187=1)<10> a Valoares R este apoi corectuth cu AR care reptetinta corecjia de menise sreometrali AR= Apx10, lnge Ap est viferenja mitre miyelulsupenor al menisculul si gradafia 1,0 pe tif areometru, jobjinut in operatia de etalcmare a acestuia, Se aplict, de asemenea, li Ro corectie de temperatura, C, Citirea corostatt: Cities fiat RC, +R Procenta elementelor inferoare sau egal cu d (amet) connate fa suspense la timp ete egel ex Pe 10 6G) unde Peo] mg ‘mp~ procetal (a rapt ox caitata inl) de particle ex diet mai mi sau egal, s~ dentate scheloshi(parculeten), an Piya de incecave -analien ePtmilomerrid prin dedinisniave SANTIBR. SONDAL aia 1 PROBA Nésisvencssonnce 2 ADANCIMBA sion AREOMETRU, s ARs 'MASAPROBELUSCATE tesssrcnsiin DENSITATEA SCHELETULUL picssso- Blea? ‘ 00 Yn, (REG) cess mo ‘Or [hap de | Teimar | Tegoa | Cire |” Gite | Diamctul | Cocchi] NTS | m,C0) ‘ete | cpu |e | eae | Set | puede de secre | mina, [ ale -€ | weed lees: a) |e Gon f E i i f : fete t e Data. "OPERATOR,Mocanca gantry» Element timpult, este egal cu: ‘mq~ masa iia a probei useate, R= citrea coreetat, C_—corenjia de temperatur. Diametral echivalent, dal eclor mai mavi particule care mu sunt fac sedimentate 1a Ue Free mani 81, onde 1 WAscoztatea dinamied & soluje le momentul 4 © temperatura (°C) in moment! f,~ 0.03268, B = 0.00022. Py densitatea scheletuli (particuleer), Pe ~densitatesapeila temperature 9, ~acceleratia gravitational, ‘ij~adancimea efectivl ecentrului de greutae al arcametzuli in momenta, 1 tirupal eeurs de Ja fnceputelincerci Adincimea 1, pote clea cx formula y= Ht 100% 1, (+ A) HE, (Lui $1), unde ‘H-~discana tre mijlocel bulbului areometnsli i gradafia 1000 (Figura 1V-18} H=Hy+05h, ‘Hp distaua tnt pradaja 1.000 gi inceputul bulb, AY ~cistanja te pradajia 1.00 gi gradajin 1.010, 2B-chtrearedusa pe steometra in moment 9 AR corecjs de meniso, 2H, deplasares niveluui suspense’ datorst introducer areomelrul Hi, =0stt, 4 + unde Fz ~ yolumul arcometulul si A ~ aria secfiunil erizontale & cilindrul ‘Pentu primele te cits He=0, t anor Blnevte de tne. laced de labore, eri ‘Tian 1 | | || I I | | an | i | Figura 1.18, Areomesre Caleuful dianetrului poate f ealizat gi grafic, pe baza nomogramei fui Casagrande (Figura 1V.19). Maul de wiligae «non Penimm a utiiza nomogeama tebuie urns ‘lesen (in parte dreapts), ‘hein acosteie care se gisegle In baza 1. Pe scara densitiitparticullor,p,, se marchearX punctal (1) eorespunzitor valor date pentru plant) care se analizens, 2. Pe scara temperatusilor se marcheazi punetal (2) corespunzdtor temperatati rmswate dpi prima citize 3. Unind punetele (1) si @) si prelangind segmental astel objinat pnd Ia itersetia cu scarasusiliarl 4, 50 objine punctul (3). 4. Pesoata lui se marcheara puncuul (4) corespamztior primel cist eorectate, K+| | Mecinicsphutunior Berge de tana, leecs de abort. xg ey army Rae Ake EE EL atyeestn Figura IV.19. Nomograma tui Casagrande he i Mecunicu mtorr. Elements ni laertlde ebro. Exerc 5, Pe seura tinpului se marcheaz& punctal (8) corespunz&tor momentuli fla care @ ‘fost realizath citireaR 6. Unind punctole (4) gi (5) se obtine un segment de dreaptt care, prolungit pink La soaravitegelor, determina pe aceasta punctsl (6). 7. Se traseaza segmentul care uneste punctele (6) gi (2). La intersectia acestla ew seara diapetoor, punta (7), 5 see vloarea penis Aceste etape treba repetate pentru fiecae cir, Reaultatele obtinute(Giametral, d si procentul mp al particulelor eu diametrel msi mic ‘ecdtd) sunt reprezentate sub forma curbei granulomettice, aga eum este deseris fn paragrefil, 1V.2.2 a prezeniula capitol IVA. Generale {n scopal exprimaré raporeuta care exist faire izele constintuente cle unui pdenint sa stisi in care oe a3 acesia indesate, uniditale) sunt wilizateo serie de murimi geotehnice snunite indict slmpll Reprezentare idealizaX a une probe de plinnt de volum uniter, eu separsren. fazelor constitutive, este dat in Figura TV.20, Figura 1V.20, Pazele constitutive ale un paméne Principal indtei tliat fn geotehnic’ sunt (se reaminteste fapyal o& relajia inte ensitate,p, si greutste volumicl, yeste y = pg, unde g este scceleatia gravitational © densitatea specifics, p $l greutaten Volamicd a scheletului mineral, yt masa paticuelor solide | _ greuateapanticulelr slide ‘volumulseheletlar °™*”~ volumulsohelerui ‘so.ccmin pai» Blemnt de fare. ace de vena Neca iar» lagen de ew nat bo Bsc © deusitatea, psi greutatea volunaics 7 In stare natural (in stare umeds}: ase totale probel Volum! totaal probel* sreutatea foala.a probei ‘vojusaltotalal probe: © densicaten, py si greutatea yolumied, 7 Ta stare useatit ___tiisaprobeiuscate | _ grentatea probel nsoate ‘volumal totaal probel' " ~ Yolumul totaal probe © densitatea, pa si greutatea volumicd, Yag in stare saturath ~ tof pot sat pint cap fotala a probe saturate (9 ‘voluumal total al probe _srevtsteafoala a probe saturate (particule pa) ‘volunnal tall robet a he © densitatea, psi greutaten volumied, fn stare submersath —tofi posi sunt plini (0 ap, iar proba, aflati sub nivel apei, este supus fore Iai Arbimede: asa probei saturate -raassapei dislocate ‘Volum totaal probet xeulatea probel saturate forta ui Arhimode volumltotalal pobel © umiditatea, saat igo 7° Shase pamentuluuscat* © porozitates, x —exprim procentul de pot fide volume total volun prior «100 (4 ‘volumultotal 100 4) * _indicete porilor, ¢~ exprima raportul ine volumul perilor si volumul seheleutl vous prilr ‘Yolummulschelewh ‘© gradul de umiditate, 5, ~ exprim’ umisitoica phundutului ta rapost en umisitatea ts Fata, Hy sa grad de uraplese al polar es apa teh Mocenia pti «Bleaeate de oi. ace de nboror Eris Jn funetie de brad de umiditate plmanturile se clasificd, confor STAS 1243-8, in = uscate Sy<04 meds 1 5, =041-08 ~ foaneumedé S$, 081-09 = saturate S09 © pradul de indesare, Zp — uilizat pentm carscterizarea stitiplmfatarilor sranulace: unde: nan este indiceleporior corespunzator sii do aFinare maxims, nin €82inticele poritorcorespunzitor sei de indesare maximal, «este indicele polar corespuncater stil naturale, fn finctie de gradul de indesare, plmnturile necoezive sunt clasificate, conform SAS 1243-85, i = afnzie Ip <3; ~ mediv indssate Ip= 0,34 0,65; ~ indosste Io= 067-1, * capacitatea de indesare, C,— exprim’ proprietatea unui plant nesoediv de a se ‘compacta prin earanjarea particullor = foi, ln Functic de capactate de fdesere,pimtturitencoezive sunt lsfcte in (STAS 1263-49) ~ pllmfatur ex capsitate de nde rds ~ pllota eu capctatedeindesaremetie Crm Oa ~ ~ plintari en capsiate de indeeare mare ‘Tabetul 1V-1 prez relatileIntre dfs indic’ geotehniel © parte din acest indict sunt detenminati ty laborator, ali prin calcu, uslizind-i pe primi. Tabelul 1V-2 prezits modalitiife de ebjinere a principelilr indie. jeMeconisaphnnnuor- Elenete de evs, lon de boc, Bare a indict de aia Dae o | | Mecania pln -Plememe de evi facyin de borer, Exe Tabelul 1V-2. Modalitipie de determinare a prineipalilon indici gootehiet Tai demas tortor [nel deanna pra = unidiaiea vy ‘denstatea in sare scala pe (STAS 19137182, peprobe | ~ greutatervolamict tn stare uscaté~ ys sefuburate) + densiatea in stare satura =P denstates - * grevtatea volumiel in stare satratl AS 1833 + face namresmea etulburate) = gyeutatea voluric8 tn stare submersat- + densiatea specifics, 9, porozitates~n eearree aaa 6, po probe. We 2. Umiditatea Umiditatea emu pimint este un indie ee reflect states uni pint la un moment ai, 22 putind-se modifica tn timp, De aceca este oblignorie determinarea sa pe probe netutburat, ‘Umiditaten poate fi determined prin metode drscte cau indiceot, ‘Metoda direct est cea prin uscare, indicat in STAS 1913/82, Se pune o cantiate de plmint umed3fnte-un recipient ‘Se eintrest, in prafabil, recipients gol: mp ‘Se tntiresterecipientul proba de pnd: my ‘robe imprenni cu recpentul se pat la et tnap de 24 ore, la 105°C. ‘Dupi uscare se eftireste din now ecipientl ew prob seal: mp. Preluc ‘Umiitatea este calewatl eu ajutrul formule PB 100 (6 mo ‘Metoda indireett const tn masurarea alto parame fziei ai pimdntull gl deducerea ‘units funote de acest (de exempiu reistivitatea). 133. Denstatea specific ipament specific nocesar: ~ picnometru (Figura 1V.21) de scl, eu un volum minim de 50 em’, eekipat eo un ddop prevazut eo un tub expiry apa dita, ~sursi de cildur& sau pomp de vid; a_Mccasia pier lene toi, ner de ans. Exerc aa - temometr Figura I¥.21. Plenometra oo Preparer Se iau 25 g de material care tove prin sita de 2 mm gi se pam intro cup ot masa cconoseut ‘Proba este pust fa otuvd la ~105°C dae’ pantul este insensibil a bled, = 50°C dc pimfinta este sensibil la esldurd (pimfnt organic, Inter ete). Dupf uscare, proba este psa Int-un mojar. Masa sa este notata eu a ‘Pienometrl gol este c@ntirit (eu dopul pus) ~ mp Proba este introdusi in picnometr 5 acesta este umplut cu apa distil meat la ‘emperatwa camere. Pentru ca nici o buld de ae si mu fie anttenaté de paricnle sun posbile dou’ proceduri: 8) depresurizae:lichidul din picnometu este supus depresurizaci cu 0 pomp de vid fdinp de cel pin 30 de minut, ') fiesberer pent materiale insensibile la etldur,lickidul din pienometm este adus ‘erbere inp de cel pajin o ors Gn bake do nisip erbinte) Dopal cu capilar este spot pus si pienometral complet ex api distilaté pn la seper se clintizete din now =m, Pienometul este apot golit, splat si umplut din now ew ap& distilstd pind la reper. Se cfntiesie din nou - my, ‘Recuitatele obfinate sont turegistrate intro fp8 de tneereare (Formularul 1-3), Prelucrarea reznttaielor: Densiaten spied exe cleat cn formal: Pr move unde ae pi, ste donsitatea lichidulaiuiiza i temaperatura 1st aul | | | | | | | | | j | Mecanica pine ~Hlemoate deen lurid bert, Ex ‘verte un factor de coreetie, apropiat de 2, egal eu raportul Tatre densiaien ape la temperatura? ila 20°C, Donstatea specifica (sa a scbeltului) mu difer foarte mult de la un mn la altel de aveea in pracicd pot fi utlizate umeitorele Valeri = isp: 2.65}! + pra:2.65~2.67 giem? argill: 268 2.72 pens, Formuilaral P-3 Fase de ncercare~ Densiaiea specifica hcercarea in pcnometra SANTEE. : SONDAT Sens i : PROBANE LADANOMEA, cs “lenents de caleut Tiniijide” [jcercaea | Ineerearen| Incecares : Same 1 2 3 ‘Masa pichometfulul, rig re eB 2 Masa material m ge fip [: Mesa pichometrulai +ichid, my 2 Z [Masa pienomeiraul + Tichid + ialeral,| 7g Tempera Pes le [Denstiniea iebidulni, of = want Rucior decnroxie, y, - i rcs res PAS it oan PE 3 1 \Waloared inedic a Deaaiala speoiice aa [Grentatea volumicd pastculeton js iN] . ih ee ref tea DATA a4. Densitatea piménutut Densitatea plmdntului este un perametra caracterisie abligatoria a fi determinat pe probe netalburate, {n cazul pamanturitor fine s¢ wilizeaz, de regald, metoda stan+ Hani de dimensiuni cunoscute, alent dintr-un th metalic previzut eu un cut la parte inferiours; = fir de tere sau cui Metodologiaincerciri Cu sjutora gtanfet (prin tnfigeres acostia ta pmvint) se preleveazi un volum de pint egal cu volunut interior al tani (Figura 1.6), Suprafefele supecioars gi infeioard ale probe sunt apoi curate fil de tere sa cx eu. ‘Slanfa de mast cunoscuts (ma) este clintsritt cu proba de ptt interior (mi) Recullatele sunt Inregistrate ine-o fish de tneercare ea aceeu prevent in Fermolanil WA, Pralucrarea reeultateloy Densitatea este caloulat eu formula MLM unde V este voluml interior a panel $77 sun ¥ este wohl interior a stan Formularal 4” Piga de incercare~ Densiaiea purdn lncoearea ox sae SANTIER SONDAR.« PROBA Nr. Blemente de caleul hiasd neha is ‘Masa inelulaf + opruvets de pamant, Voli interior al inclu 7 Densitatea pamantulud p Deusistca edie | Greutaiea volume, DATA. ae | or Elemate de eve laser de Rhone, Beri TEE) jaan ap W5: * Gyadel de nese a plndanurtrnecoece Incerearea consti tn a aduce pimantul de analizat tn stile de indesare maxim’, respec de find xin + recipient cilindric metalic eu masa gi volurml cunoseute - spiralt metaick, ~bagheti de vibrare, Propararea probel Pind de analieat este useat fn env a 105°C timp de 24 ore, iodologia de inceroare: Pentru a objne starea cea mai afinat, materialul granular uscat este intrdus lent in recipient! metalic, in care ese deja pus spirals, avind grits ra fie Haat #4 ead8 de Intitime pentru s' nu se tndesa. Dupt umplerea recipientulai (euprafaa. superioar’ so niveleazt),spirata este scoast print-o mijeare combinata de tanslafi gi rotire, ceca ce Va dave Ia o piondete de material gla afineresacostia Este cfntirit recipient pln cu material - ry ‘Mase recipientulu gol -m. Pentru @ objine siarea de indesare maxims, scelagi recipient este umplut eu retrial, aplicind in aclasi timp lovituri eu bagheta metaic# In Seopa) peovocdet anor vibra care st conduct ta indesarea pimintului, Pe masuré ce acest se indeasi se completeazh recipient pind se umple. Céad este plin (suprafqa euperiosed ae niveloard), se etieste- Rezaltatele sunt tnegistrat iro figs de tncercare (Forularal TV-8), _ Prolucrarea recularolor Pent ficcare stares pimutuui (afMnothsau tndesnt) 2 dotermint densitatea: Pow —Ha sare aft in = A" nee Stare IndESAE: Cop unde este volumat recipientuh Se dotomsins api, pororitiile orespunedtout, or (Insti int) gy in tare ‘dese indi parlor, ena én Pra ogy 2 100. 7 ™A00Necasic pti Blames de tev Jnerti de borat, Erith "700 00 Parareti m ge corespunzitori etl noturale se caleuloazs pe baza valorlor 7, w 3, respecty, 7, uilizsnd relaile dine indi, Ese posibil apoi si se caleuleze capacitatea de fndesare, C, i gradul de indesas, Jo (acd se cuncaste indiele porilr in stare natural), Formillarul 17-52" Piya le ticencare — Gradul de indesare al nisipitet SANTIBR ise SONDAL PROBAN, ‘ADANGMEA Flemenisds ealealy Uniaiiee | Stremtaralé [Siero asi aoe E mak ‘Volunal gigs 7 a Nasa gang m iE Mast prints eat 3) e ss gm | he gp Woes tee mee Weg ee } Ys « OPERATOR (( ESR inenrea de kbonior ope eae] i | | i t Mociia pistol - Blepertede evs feret de abot, Exec W. |. Apain pimant yy. Generalitat ‘Apa se glsoste fn pint sub diferite forme: y = apa refinuti, care in ance de frfele care interacfioneazd cu scheltul, poste fi + api capil — apa eate ured prin por pial asimilaji cu tuburieapilae, + apa pelicula (legett) ~ refit in complenul de adsorbtie, ~ apa igroscopica ~ adsorbiti de panintu uecat din etmoater, apa tiberd sau gravitafionalt ~ apa care se deplaseaza fa panmint sub in‘tuenja sravitaleis a bu z heats, talizare—apa de consiituje « minoralelor A) Apa retinuts Apa eapllard este seprezontath de apa care urcd prio porii phmfataitor Soe Fenomenul de coeziue aparenté la nisipuri este datoratacesti ape caplere, care repzezinth 0 legitu& itr granulate de nisip raliata prin meniscurle eapilare Figura IV-22). Apa higoveapien Figure IV.22. Meniscurieapilare la particulele de nsip Ristoaren epe prin eaplaeitate fa tubule subst poate Hi eshowatizalé ea fa Figure 23, Figura 1.23. Fenowenl de eapitartate ‘atMocasicapimluusoe- Blonde evs ised Whore Port ‘Teorei, ntltimea capers este egal cu (flosind notaile din gut) 2, cosa. he wr Determinares fniltimfi capitare, fi, poate fi realiza fn laborator sau ealoulatd cw formule empiric: = 2S - pent abu de stil, ap gi pont ma foarte in, des " pentru tuburi de sticls, api gi pimfintari fine, unde: reste raza capilaraui, c~ un coeficientcuprins inte 0.1 ~ 0.5 em, e~indicee porilor si dhy~ diametral eficace (corespunzitor « 10% din particule), ‘Tbelul TV-3 indica cteva valoriteoretice penten ntijimea eapiteti tn difsite pus! se pmént Tabelul 17-3. Valoriteoretice ale tint capilare Pint” [niin eapiiea, 2 [omy sip roster 5-10 ‘nisip mediu | 10-30 | sip 30-60 rat 60: 100 srg pros 120-160 angi "2400 fn reaitate, in cazul pimAnturitor argiloase, aceste valori au sent niciodat. atinse ator intercfiunilarspecifce dintre particule sap. Fenoment! de ridicare apei tn port plnintului prin espilaritate mebuie avut th vedere in practic la lutinile de drumuri, findaile constmetilar n= Pantra fpiedicnrea produceni acestai fenomen ce utilizeazs stra granulere grosie (pietis) ca bariere auticaplare, Apa pelioulard (legatt) este coe atrast de particuele de argila Incrcete elsetie ew sarcini negative gi care formea4 impreuna cu eationii exisenti complexul de edsorbic sau stratul de apa lepats Figura V5), Este apa refinuti prin adsorbjie i jurul particulelor de argil gi este responsabité de proprietijie secifce ale ncestor plindnter, cum sunt coeziunes, plestictaten, fenomencle de contractie—.umiare (Figura 1V.24) Piastictaten pimnturilor coezive defineste propretatesavestora de a se comporta ea tn com plastic pentru un interval definit de umiditili. Evolufis volumului pimtnturitor coceive gis consistenjei scestora tn funetie de umiitate este indicate in Figura IV 25, Mocca plmnulr~ Elemente de ee, loasti de bout. Brit voporee nas as Conan “Unies ‘Figura 1.24, Fenomenul de conratie~ wnjlare ta pvtntur argiloase seni | | mm Ce sume isin aie Geplsidate dessa, Figura 1.25, Variapa volunulut i fnopi de umiditate Limitele de plasticitate sunt date de umiditifile care definese domenisl in care pinta! se comport ca un comp plastic (Figura IV 26), ° ve Me wea Sresallt Sareplasicl Stell Figura 1V.26, Definirea linitelor de plasticitate Limits inferioarit de plasticiate (Uimita de friméntare), vp reprezin® wmiditetea sninim pentru care un pitnint se comport ca un comp plastic, Limita superioari de plasticitate (limita de curgere). vw reprerints wmiditetea ‘maxim penta este un pimant se comport ea un corp plastic.Moraes pinnacle de tsi lactis. East Se defineste, de asemencs, timita de contractie, w, ca find umiditates maxim’ pentru ‘cae volunitl pimintului na sufera nici 9 modificare in fmt de veloarea waidtitis (Figura 128) “Limite de plastictate mai sunt mumite si mitele Tui Atterberg. sania ttesiaa un pms in nae de paste ses elect incl de plasticitate, fe: Ip = 0, ~ wp (9A {in fimoje de valorte indicelui de plaatictate, pamvnturile pot fi clasifcate ca (STAS 1243-88); ~ 2% plasticiate ips ~ ou plastcitate mics Jp 0- 10% ~ ou platviate medie Ip M1 -20%6 ~ ou plastcitate mare Ip=21- 35% ~ ot plastvitite foarte maze p> 35% Pentru a carwcteriza stare unvi plmint coeziv prin eaportarea uit sale ta limitele de plastiitate se defines indicele de conslstenff, c te Ip ‘unde w este mmiditatea fa stare natural. {In funcfie de valoarea indicelui de consistenja, starea plnsinturilor eoszive poste 6 closficaté in (STAS 1243-88): = tare reo ~ plastie virioasa e=0,16- 089 ~ plstic consistent fe 0,510.75 plastic wivale Feo~0.26-0,30 ~ plastic curgitoare ic 00,25 ~ curgiteare dex entra clasificarea pimnturilor fine se uifzeass dingrema tsi Cesogrande (Figura wan, {in cau pimtuwilraloase se defines, incr al stv opin rprt 2, indice de ntvtate al ui Skempton Iga Nou Unde Zp este indicele de plasictate six <2, este procentul patiulelor eu diamseul mai mie decd 2, Morea phe Blepeae dete, Inert de arson. Exar SSS eet Figura 1V.27, Diagrama tui Casagrande Infanti de indcee de asvitate pixéturie pf clasifst in (STAS 1243-83. sors putin active = active foane ative Poniru exprima caftatea si cantitatea fractinii argiloese dinteun pamtat (gi a cunoaste asfel activtatea sa in report cu apa) se poate utiliza nn indice desuit valoarea de albastru de metil, VBS, care repreziuti canttatca total de albasieu de mei adsorbits de un ppt raportat fa mas in stare uscatd a acestuin. Aceasta valonrevariaz ine 0.5 -29/100¢ ‘te pimant pentru nisipuc gi 10 12 g/100 g de pamane pentru pamdaturilecoezive B) Apa liber ‘Aps liber’ sau gravitatiouals. este reprezentat de spa care eirenlk prin por matali sub jnflienta gravitate ‘Nivelul piezometric sau sareina thidraulicd teprezinté nivelul apei, A pe care il are apa ing-un fb piezometric (Figura IV. 28): 7 gm ag std Peels lund yy ~ sarcina hidsaulicd in punctal A, ue ~ presiunea interstijalA in punctul 4 (presiune ‘elativ’ In presiunes atmosfericd), 2,—alitudines punctsiui 4 fart de un plan de refeint aes, ‘je Ereutaten volumici a apeMecaucaptutulor Elmont deers [nei de bert, Exerih io [Boergia cineca este foarte mict si deci neglijabila, Loges iui Bomoullldovine, im conscings, peutm eurgereaapel nr eae : nediu pores Bs 3p + Alga ynde Mii este piererea de sarin, unde: veste vitera mesic de ourgere; Kk =coeficeetl de ponneabiitate, A { gradienl hidrantic, +h find diferenta de nivel piezametrie ize dout puncte n 1 ungimea drumului pacurs de ap inte aoeste dows punete. Dulorts fault cb trocerea ape prin pindint se realizeaza prin posi sees simu ‘rin toatl sefnes, so poate defini vteza veal decurgere a int inde neste poracitatea, {in cazucurgerii unui fluid incompresibilprintr-un element de plnvSat tridimensional start, lege lai Day se sere Aceastl ecuute ae o soluje unit dae conti limita sunt eunoseute Din punet de vedere al ecuapies lui Darcy pentra 0 curgere pland, pot apare dows 1. Toate imitele domentulu! sunt eunesevte, Din punct de vedere matemati, cousin precedenth va produce o familie de curbe preeum in Figura W.29, mt _—_Mezusza phair lemon do wars Ley d ort, Bees 4) Dac pimntal este consideratizatrop si omagen, coeficienil de permeabilitate pe cele dou direoik i aunt egeli gee obi ccuagia hi Laplace: ated * Sa —725 70 cae amie ca sole af Soluiaaceste cous diferente este dats de dou fail de cube: (8,2) = const, \yGs, 2) = const (Cele dou Fail de curbe tebuie 8 indeplineasc8 condijia Cauchy-Riemana: Oe, «) ~ desieste curbeleechiptenjle ~ wee puncte cu sees econ \vb%,2)~defineste finite de curent~ traectorie particlelor de apa, Whee I ste nt Figura 1V.29, Rejeoua de curgere ste demonstrat c& pana lniei echipotentiale in punt Teste asBocanin pty de evened bora, Bergh _ 4 wh jar tle oto ungiul format de nia de ewes, in asta pant, 2 orizontata, entra ua meu amogen si iatrop (kx ~hy) reall cae mite cassie a+ = Dect, tn cazal unel enrger plane in-in mediv poros-omogen si izotrap. ecustia de ccurgore este independent de permashilitle si linile de euren! sunt lar pe nil schipotentile Cum sarcina hidraulicd totatt descreste in fumgul liniilor de curent, finite cchipotenfiale Invecinate mu se inGlincseniciodaté Figura LV 20). Sita Figura I-30, Rejeaua de curgerepland tnerun medi poras omogen si zatrop Linile de curent gi Hinileechipovenyale fomneazl un speetru hidrodinamie, Speci hidvodinaruic poste 1 determinat prin construcjic grafies, anslogie elecnick sau muctode numerice. Cunoasterea se permite determinarea ta orice punct a sarcinil hidralice st a presiunil interstiinle, devia efortuior efectve ‘Dacd se apc legen Iai Darey pentru un element sl spectrului, se poste calcula debitut infltuat gi sarcina hdruulic in oviee pune: 9 Deck. 20) ut de curent unitate de hunglene Ipirate curbs): g = RAK /tul de curent unitatea de Tangine ‘ack se noteazi cu Ny mamienl inteevalelor tae Tinie echipotentiale: Ah ait Meccan pnSaer_ leone deep. neil de abrser. Ene 7 Dasi se noteazi eu Ny mmirul tuburilor de curents Q= gVp = kh—£/ unitatea de Na Iungime. . b) Daci mediul este omoges, dar anizottop gi apare o eurgere bidimensionals,accasta poate fi catacterizatprint-un ooeficient de permeabilitateechivalent, k egal cu i, = JE pin eansformarea mediului dat tnte-un medin echivelectizottop ile de curent mu mai sunt perpendiculare pe Bile eshipotentiale, tele sunt partial necunoseute—cazul infiltrailor pri TLE Figura IV-31, Infitrarea prinrsun dig (Cu nota din Figura 1V.31: AE ~linis echipoteaialt: tH = const. (ensifia Diehl); EF ~linie de curgere (supra bart): h» 2, Shion =O; FG Tinie de corgere(suprafis de ivorve): k= 2: AG-~ linie de curent: Gh/Ge = 0, (conditia Neumann. Porita suprafeqeilibere nu este cunoseu ini, Se considert mediv] ea find izotrop $i omogen, Este usor de demoustrt cf lnile chipotenfite tasate Ie intervals ogale At intereepteazi. suprafeka liberi in puncte care se ses fa dstante vertcale egal cv Ah, In plus, lnile de eurent sunt perpendiculare pe lnile echipotentate Figura 1V.32 prezits spect hidiodiuamice pentru chiova cazusi eurete,Mecusca phone. Flement de trie, norte de aban, Exereit Figure I-32, Bremple de spectre hidrodinamice " { Mevanca pladunstioy «Elemente de tai Inger de isbowor. Feet Coofisentut de permeabilitate, f, poate {1 determinat pra tmeerebi de Ibortor, pe teren sau poate fi ealcat pe baza unor reli empiric ca de exemple 9 formula Wei, Terzaghi: k= jy, unde dip este donumit diametl.eficece (orespunzitor fa 10% din partcute, iar C est 0 constant cuprinsl inte 100 si 150; © fomula ti} Casagrnde: F=1,4-hog5-e7, unde lags este coeficiental de permeabilitatealnisipului pentre e~ 0,85, ¢ find indicele polo. -Aceste formule sunt apicabile nisfpurloruniforve gi medi indesate forma tui Allen Hazen: (av) = ay! (m)-C-104, en C = 50 pentru pttnt fine 150 pat pln grasier; 4 fost Seber: & (6) = di? (a0 ‘Valorite medi ale coeficientului de permeabilitate pentns difeiteletipur de piniotui ~ pletig k=10!- 10" ems ~ nisi si piers, nisip rosie, nisip media k= 10" - 10? a's ~ sisip fi, nisip pros, prafnisipos K=10? 30% cas ~ peat argos, args prifoas,argit8nisipoasi k= 105-107 emis ~ agit <10" ems Jn fimoje de vatoritecoeficientului de permeabilitat, 4 pliiinturite sunt casiticate ‘dupa cum este indicat ta Tabelul 1V-4 Tabelul 1V-4, Clasificarea pamnturilor is fmopie de enefcientl de permeabilitate (STAS 1243-88) (lay Zieaay fan pee S10] pened Te ie etn pea] 07197] iinpemveshil eto) alone cosfcientulai de permesbitite depind, prints stele, do gracias, de forma pancusloe, de structure ymin, de exstenjy unor leptiud ds emer are patcue de tipu Didi, de texperta ot {ns cazulasilelor,cargerea se produce pests gre hdrauloiupeivi un! vale ‘aman gradient hideaule nial Pigire 1V33) vconag Zit YaoH importante ale patient hidanic exist o_valoars,é,Craient ‘ldraule ris) de i cae eurgevea mu mal exte laminar si lpsn_ht Dery ha ty oe alibi _,_ besten de permeailitedepinde, de asemenss, de drefa de eager in ape cv statins ferenlat:parlelt wa pespeniculars pe accata In ca ute sail ovizonale, se nlracé cu hy coeicemal de permedbitte car caracterzneel curgarca patalel cu strata cu ky eel coresunzitr une ger pepenicatce. »Mecasica pint - lenente ori, ered aberaor. Exerc Figura 1V.33, Modelarea eurgeriiprintr-o arg Peni m staturi (Figura 1V.34) valoarea coeficietului ds pemabilitate media pe creoie paralels, geste egal eu Shit Bx, unde Ay este coefiiantul de permeabiitate corespunziter eurgerii pe orizontalt in stael i i -Heeste indimea stati. {cau curgerii perpendiculare, & este egal ex: Sere Eee — I I =: ae ae a ey te ‘ emgere parte cu strona by emgee perpen pe suite Figura 1Y.34, Cargere paraleld gt perpendicilard pe sratificaje Mesorce pinion - Elena de ti. ere do nboain, aonih Prin raportul nite pemmeabilittle parle si perpendicnaet pe statificae se poate preciaanizoiropieterenlu Cunosetng permeatiliaten 4, a unl pimnt eu indicee poilor eunoseut, ese poate calcula pormesbiliaiga sa by corespunzatoare unui alt indie al_porlor ey (blinit, ds ‘xeinpl dui compacts iy ex 1 « Metodele cele mai utilizate de determinare a coeficientului de permeshilitste in Isborator sunt cea cu gradient constant sau cea cu gradient yasiabil. Acoste metode consian Jn a impune un flux de api cu satcind constants sau variabla pritr-o probs de part gi a smacura, fie canttatea de api care a treeut prin prob§ fnt-un asumit interval de timp, fie timpal necesar trecerii nei anmite ceutiigi de spt prin proba, Se deduce apei petmeabilitatea parntulu respect Cocficientul de permeabilitte poate fi, de asemenca, determinat pe teren prin pompari de proba, Tn cazul terenurilor neomogene, anizotrope este rocomandata aceastt mets, > Pompare de proba fate \vifer sub presiune (Figura TV.35), sattnpemest yp eI si dite Ce ee Figura IV.35, Pompare de probe intr-un cevifer sub prestune fs acest te poste sti tit | |Mazaoespinnullor_Elopeot de tai, Incr de borg, esi or A=tuD Q= Ait ak & , no fan i Ind igh > Pompare de probit intr-un aevifer eu nivel liber (Figure IV.36) Figura I¥.36, Pompare de proba intr-un acvifer ow nivel Uber Cam pant spree piezometice este rots, se pote seve ca # = 2, Aue Ata = Ait ane > Curgere spayialt (Figura 1V.37) In acest eae vel dereferiat Figura IV.37. Pompare de proba. Curgere spafial Actiunea apelin migcare asupra plimintului poate f de tipul celei prezentate tn Figure 1V.38. Dac tn A presiunea spel este suficienta pent ridica masa de ofimént, spare pericolul de rupere hidraulie, adic oridiare a terenului dstovita impingeri pei, Figura IV.38, Fenomenul de nipere hidraulict rnMecanica pando Staeat ew acer de sorta. uti CCaloulul de stabilitate al teen la cupere hidraulieg const fn a considera stabiltaten unui volum de pimdnt cv itimeaegald cu jumdtate din inline (Figure 1V 39), ‘Varitiapresiunt interstate (3) in lang lui AB este estimté in funeyie de spectral 2 hhirodinamic, Dac rezuluaia subpresiunii fu(x)de este mai mare decit_greutatea A pamfntu epare riscul pec hidrautice. Figura 1-39, Celeulul stable tereni la rapere hidraulica Un al fenomen legat de curgerea apei prin phmat ese antrenarea hidrodinamica (afierea). De aceastt dati este vorba de eroziune inlema si se manifesta print-o pierdere total a capacitai portant a nisipului care devine afimat din eauza autreniti pactieulelor do ‘atte curental de apt. Conditin ce apaite &fenomenalui de nntrensee Widinamiok sete: > ku undef ate sro ih, i dite ly =) Solufis cont apariiei fenomenutut de antrenare hidrodinamict const fa diminuarea presinai interstitiale gi impiedicarea particulelor de a fi antrenate, Metods cea mai lita de protejare a phininturilor coniza antreniré hidrodinamice este eea de wilizare @ filtrelor inverse. cestea sunt realizate din materiale granulare fitraute, in mai multe statur, eu particulele cele mai fine fa contact ca pamfntul care est proteat dimensiunie particullor ‘rescind pe mdsuta depict de acest, Experimental sunt stabilite urmitoarele condi: pe care tebuie si le ideplineased un Slt (erteriul Terzag} 1) die anu > (4 # 5) dig ~ paticuele trebuie sk fe suicient de mari penta « permite iminwarea fore corental de ap 2) desea < (4+ Skis, paticutele nu trebuie 6 depspenscl o anaes dimensisne peniea 1 mi pennite antrenarea paticulelor pimniuui protejat sh fie antrenate prin por laulu (Figura 1.40), Se dsgnen ptr «leno do toi, Inert de abso, Baer unde dss dy sun diamstle corespmzBoate a onl de ptt eae bul pro. : Ful atl uh ste dimensions in fansie de granalsintes wate cae trebuie protejat.’ Straturile urmitoare ale filtrului sunt dimensionate considerind ca strat de potato ante ; PONT Yamiontentil Ge fj, ool wa desea Hise inverse sunt nlocite de geotentle i respect 85% dintre particle pentru Figura 1F-40. Conlip pener filtrele inverse CCargre esi prin pm poate provoca sual. Sufoza se manifest prin dsocaren si onsposal patilor fine prin pal interzanolae, x8 ca stoke generat & feronlu si fe modifcath ae i Prezeia ape! in pimruri pune probleme snc sind webuie relate exeaefi n terenuri acvifere. fy aceste cavuri este necesari realizarea unor Iucrari prealabile, numite plement, care const in eoborzea proviorc sau dona a pra ape abiorane 0b zona de exavat sain cetearea apes inflate a excavai (acd ceil esi eds) Epuismenle presupin scoatere pei din excavate (epusment diet st nrc nivel spot suerte (epuisment indict) prin pompare din ptr flue sau ex flee ‘ceulare in cortinare sunt prezertst, penis exemplar, foneulele de exit pent ponpacea api dnt pu lira dct din excavali > Put perfect (cu baza inte-un strat impermeabil) Cu notafile din Figura 1V.41 esHecanicapimfouyilor mms de tes, Ines de borer, Enercti sa pena unde: Q ~ debitul puyului, hy ~ permeabititatea pe oxizantelt a plmntulii, R, — maa de sefiume a pula gi rp ~ raza paul Relalia cmpiric& urmatoare permite determinarea valori ui Re afin] = 3000 fs} (een) ff). > Pup imperfect (Cu notagie din Figura TV.42: se pereil 1H a i i ead sae pa permet Figura I¥.42. Pay imperfect 56. Mecasca ptistr Klemens de eone lect de bore, Beri ‘eu aceleasi nota eapentru un pu pecfet, > Pompare direct din excavatie epuisonent direct) Daci debitul de infttrare tn exeavaie este seBzut este posibili pomparce apei direct. din exeavatie. Debital de pompare va fi 025% iE. unde este surat unos excavate intimen deep pe funda exewvai C) Apa sub form’ sali’ ‘Apa sub forma solidi este reprezentati prin pheala care se formeazl in pin ind temperatura coboard ub (°C. Prin ingheuae, volumul apei erste eu 9%, ceea ce provoact o umnfiare a terenul Propritstea pamanturifor de a se wfla datorité inghefuui se numeste gelivitate In funote de sensibilitates piminturilor la inghef, exprimslt pe baza indicelai de plastotete, fos a granuloztaji, acestea pot fi clasificate tn mai multe eatepori asa cam este indicat fa Tabelul V-5, Tabelud 1-5. Ctasificarea pdmdnturitor tn funeyie de sensible fa fughet {STAS 1243-88) Gradul de | Ganiomaiea sensible ta [7 Diamtruf pareitor (ma) [~ Procentl fat de ae iouhet | totale 00) min. foaresensbile | 10-35 ‘in. 20 _ wu 40 | ‘min. 6 seasiile <10 33 a 1.42, Limitete de plastiitare Determinarea in laborator @ limitelor de plasticitate a pAmlnturilor coezive este replementata prin STAS 1913/46,Mocanicn pina Elemente de ore, ocr de bona. Exerc A) ita superioard de plastictate (Imila de curgere) Lina superioart de plasticlse, w,, este umiditatea pentru care un san} trast into pastl de pimint pes fn eupa lai Casagrande se inchide pe Leto pentru 25 de eaderi ale cues de Jn intlfimea de I em. Echipament specific neces = apart (cups) Ii Casagrande (Figura 1V43) compus dint-w soclu in tenn cw backelté seu duritate contralst, dintr-un suport metalic care susfine 0 cups care, prin infermedial unui mecauism actionat cu o manivel8, poate fi dics’ fs 10 awn inslime dupa care este Heald 93 ead liber pe suportal sparatula. Suprafatainterioara a cupel poate fi neteds sau rigosed (hu afara une benzi cu limes de 10 mm + 0.5 mm in miflcal cupei sith de 0.5 mm, Hatioare, spstulé cu dimensiuni standard (pene trassreaganfului prin pasta de phniat), cuit. Figura 1¥.43, Aparatal (eupa) lui Casogrande area probets Se in cisca 200 g din pant do anaizat, Avesta este dat prin rHettoare, dupe care este adingata aps este emtogenizat pnd se objine 0 past male in carul wor pimanturi cu ecgniapimneilo- Benen epi. eres de aban, Baers facliuni granulare mai mari dec 0.$ mm, esl 200 g prelevate sunt wisest in etuvl gi commute prin sta de 0.5 mm, iar pasta va fi realizald namai din pirat eae tre0e pia si, _Metodologia incerosrit Cupa aparstuluj este umpluti pe 2/3 cu pest, netezind suprafaja cu un oufit Figura v4), 1 ‘Se traseaz apoi un gan} prin pastt pe mijlocul cupei eu ajutorl spatulei standardizate Figura 1V.45), Se acjioneszk apo! maaivela astfel et eupa este eicata gi Iisa st cada liber po Soclulaparatului cu 0 cadenté de cea daus caderi / secunda. Se noteack nami de cider, ‘Ny neces pentru ca ganfl ase inchida po o langimte de aproximativ 1 em (Figura lV), Inchiderea sanju trebuie se produca prin deformarea (coborivea) pase i cupa gi tna prin alunecerea acesteia pe suprafita cupsi. Dacd se produce alunecerea, mi als in cazail plmintarilor nisipoase, true ulilizatéo cupd cu suprataja ugoass, ‘ teebuie 8 fe euprins inte 15 5 35. Vides Figura 1¥-44. Unplerea cupei Figuve WA5.trasarea sanyului saMecus:a pindvucig« lapeote tsi fast de yer, Ext nes Figura 1.46, lschidereasanptut Se preteveazt din cpt, on jatoral mel spatul, etc Sg din past de fozae paste a ‘ull, seopul determing uit, w. Se repeid tncercares pe aceeagi past, dar pentru difevite umiditii, pentra obfinerea a 4 valor Nem fucadreazs valonrea 25, Umiditatea corespunzatoare fimiteisuperioare de platiciate, w, ete determinaté ov sutorul dreptei eae trce prin cele 4 puncte exparimentale (Ww, (Figura IV 47), Figura 1V-47, Determinarea limite superioare de plasticitate Punetul de pe dreapt care ars ondonaia v= 25 de lovituti ar ce abscish wy %0 Eo coisa sumtilor- lonent fools Tne de abraor Bye 5) Limite inferioars de plasticitate Limitainferioar de plastiitate, wo este ursiditates pentrn care se pot fabricacilindsi 200 do (oe). ‘Duel dyer 50 mum, se preleveaza 10 kg din fracsiunen 0/50 mm, ‘Dae dsoy 2 5 mn: 9e sopar fefianea O/S mm prin comers Cantitatea de paint obtinutt este omogenizal gi serveste Ia prepararea 3 probe eu ase egete en =30- 60g pentru pamarturi eu conjnat rdicat de agi, 60. 120 s pentru pimnr cu contnat medi sau sedus de ated, Prima probs, de mist ms, este intnodus in reipientul de 3000 em’, pusd in suspoasic cv 500 em? de ap distitats si dspersaté cu ajutoral unui agitator tmp de 5 mminute A doua probi, de masi ms, ete uilizalé pentru determinarea umiditi, w ‘A tvia proba este plsteala pont 0 eventual refacere a incecti, tadologia inceroirit:__ Cu ajutoral dispozitivului de dozare se introduce in suspensic (omogenizald tn Permanenfé ex agitator), intre 5 gi 10 em de solujie de albastrw de amet, in fanete de ‘onfinutul estat in argil a parogntulu Se pornesiecronometnl Dupé un minut se preleveara cu bagheta de sic o pictturé de suspense gi se depune pe harta filcu, Pota care se formeaza este compus8 dintt-o zont cenirala de albastu de met Inchish ln culoare inconjarat de o aul’ (Figura IV 48},Macuica pity Plemmme de eris,tasits de gator, Bersih pasa cis ucla lata descit Figura 1V.48, Pata din incercarea cu albastra de medll repel injectrilesuccesive de 5 - 10 om* pnd ce ge formeazt 0 aureols de culoare astra deschis, Se preleveazé cdte a pictur la ficearerinut, fi sf se mai adauge albustr de met act anreola persist timp de 5 minute, incerearea este termina, dact na, se adaugi o nod dozk de abasiru de met, ‘Se deierint volumul total de soluye de albasis de miei intros in suspensie. Preluerarea resudtateloy Nota ‘my ~masa th stare umeda a probel ne. I (3) ‘masa in stare umeda a probet nr. 2 (8); ‘y= masa tn stare seat probel nr. 2 (3); volun de albastru de medi wiles (em, Sc caleuleazt uriditatea probe ny =m P9100, my Masa fn stare scala probe, 1 ‘Masa de alhastr de met itrodus B=Vx001 (g) Voloatea de albastra de met: 188 = 2.100 (g de atbasteu de moti 00 g pimnt usa. m™ Penint mateislele eu daar > $ mim, care a e% fractiue 5 mm in flaciunea 0/50 amu de pfiméntuseal, valoare de albaseu de metil este opal eu: 98 Mevauicy planus emai de toe. de borin ror Was, Pomeabltaeephmdturor Pentru detdminares cocficientului de permesbilitate ia laborator sant aplicate prevederile din STAS 1913/6-76, tn care sunt indicate dou tir de aparate: permneametral ccunivel (gradient) constant i patmearmetnl cu nivel (gradient) varabil A) Permeametrul cu nivel (gradient) constant ~permeametru eu nivel constant (Figura IV.49) corpus din 1+ inel malic in care se pane proba de pémant; + cilindea de prelungive; + pln; + ramifcere pent 3 et; plete poroases + flacon ea tu otra umptat cu apa © tb decaucine; = cilinden grad 9,10, 11 -robinetis 12 "proba de primi 13 ~ tub de caucine; 14 ~ recipient; 15 - balon de stilt umplut cu ap gi destinat menfinerif niveluled de apt constant in permneanstry, -termometru; ~ exenometats ellis gradag, Propararee probet:_ Pent tncercle de permeabiltate, se pot utiliza probe netulburate sau recoustiuite, ‘in metic de siuatia care se doreste a fi modelall ‘Semiisoaré dimensiunile probe: /-Inngimes,d ~ seofiunta transversal Se determing porozittes, x 98pinduler- Bement de ore, sec de bouton, Bui | Coefiientul de permesbiltate este poi obtinut prin smuliplicarea Ini A cu ua | conficient c care depinde de temperatura (Tabetul 1V-6) Mersnicy pita leweate de pi. ert ert aoe Tabelul IV. Valovte coefcientui de corectie, QT ey to [ere re io [a 15 [tea Loo} 3s [a9 nn 137 16 [hn 21 | 098 | 26 | a7 if 123 i Los [ 22 [09s [37 Tos 13 120 [is [kos [23003988 wir io {103 24 [09 2 | ast ‘Valorie objiate sunt Snrogistate ints fgh de nceroare (Formularal IV-7), “Formularul 1-7 Iroerearen tn permcanetrad ex nivel constant: Figa de icereare DPTERMINARRA PERMEABULIZATU-PERMEAMITRU : CONSTANT mee U NIVEL, rota de plmfnt ese sl tn peoneamaty.esigarind se claniatn pin piu ge cane, lt cra pin ntti! uni cet aesonl de ap in pemeanetu | prin inchiderea robinetului (9) si deschiderea robinetelor (10) gi (14). in momentul in care in tibulpiezomete (12) spare apa, cc fark exe ermal Seder ener opt Dik Gi m ag Pal ae Von oases Se cient (0) deste tine) ap ein wo en ET ene pres ‘ea | asap [eee | pemex rman cugere ooo seen ut ie ~olunulge aiyf vacat rn prek- pln (5) i mist pin nee sa . iatanp ccilindru gradat (8), in em’, in intervalul de timp, 7; ake ~ intervalul de timp, 7, in secunde, in care se obfine vokanul, P; (cm) 5 Cis = ~ diferenta de nivel, ft, intre cele doua tubuti piezometrice. — z ae oo Preluerarea rezultatelor: CCocficienral de permesbiitate al plndncutui alla la temperatura ¢ este cgal cu to nde ved SOARED wd DATA OPERATOR sal cu Panini lutrares de labora 53 gaya shew? 7Mecanee phone Elemente dees, lgectel de borate agri 8) Permeametru cu nivel (gradient) varlabit + permeametra cu nivel varabil (Figura TV-50) compus din: ine! metalic eu volumul cunosent; + compel permesmetmaluis pj penta evacuares seat ezervor eu nvel constant relabil pe inime; peeapin; > ub de cause sau past; + rezervor cu nivel constant fix; 8 cilindma gradet, 5,10 robineti 11, 12 tuburipiezometrce wansparentegradate fa mm 13'-” proba de pimint; 14 = aimentazea cu apt 15 - Gir (site, pietre poroase saw materiale pranalare), -tesmomesn; + ind grag Figura IV,50. Permeametra cu nivel variabil Prosatirea probel ‘ca penins permeametrl eu nivel constant Mecasica pty Element eto, ues de bor Metodale Se procedcaz8 similar ev permeametrul ov nivel constant, ta afar faptatl e& penta eliminarea gorfei din probi se umple partial recipiewul (4) ou ap. Sigil acest etape este ‘marca prin apartistape i tubal (2), Se umpie eu apa citindnul 2) prin deschideres rabinetutui (3). Dups umplere,robineta Beste mobic. Se misoar& timpul, 7 (8) fire momentol tn care nivelul apei este egal eu hy gi eet ia eae este egal eu hs. Se fac minim 3 determinae pe access prob de plrfn Figa de tncercare este prezentatl ix Formnaanal 1-8, ierecren in perieanstral eu nivel variabil Pipa de fucoreare SANTIER oc 2 SONDAY. DETERMINAREA PERMEABILITATII - PERMEAMETRU GU NIVEL VARIABIL, OR cay hekwen 2a ogling Fee Tntereaia Nivel [Nivel feat] £ Coat de detain, 7 | P| nian 1 tos | permeabil- Q Bl etela2c a . ay ea) 2 eae OPERATOR ono : Peni lucrares de laboratari T= Shy d= 20am 0Meciricy peter Blemewe de ee, ncecti de borate, Becwii Prelucrarea reeutiatel (Cocficientul de permeabilitate la temperatura este egal ew f= 23h tog tt 5 ter al keke IV.5. Amprenta pimantuh Date fiind dificultifle intimpinate in elasificarea pimfututtor pe been sistemclor diferte existeme practie in fieare tari, este recomandati ullizarea ‘metodologiel de sistematizare a datsior geotehnice, propusi de Prof. Silvan Andrei (Andrei, 1979; Andrei, ‘Manca, 1995) si confinuts in STAS 1911288, ‘Accasti metedologie ere ca insirumente de Iver constucfile grafice denumite auuprents pamantulu gi diagrama de stare scopul coracterinati naturil gi stiri plmfintalui ge face apel leo figurS geometicd simpli prezentath in Figura IV.S1. Forma gi dimensiuuile acesteia vasiazé in fanelic de ‘aracteristicile pmtnnull {In primul cadran este reprezentati diagrama Ini Casagrande cate servesie tt clasificarea phontaturilarcoezive {in cadranul tre este repioventatd porjiunea din eurba gramslouvstic® cupsined falco Dbunetal Pye coresponzdtor procentului de 90% gi punctul Pi. corespuncitor diametula de 24 pentru piminturile cosaive sax punctul Pyy corespunzitor procentului de 10%, in cezul pinntailor neoeaive. {In cadranu al dole este roprezonit panctul Pz care are abscisa egal cu procentul Pastiulolor mai mici de 2 i ordonata egald cu indicole de plastictete, Ip Se traseaza, ce samenea, dreptele de egal inice cle artvitate ath Skompton, Te Prin unires punctelor objinute in ecare cada se objne amprenta pimtntuhu li scopul caracterizart globule a pimfnului se utilizeaz® suprafsia selaiva a amprente, 4 4, = ——_Siprafate amprentei suprofata cereuluidereftvinia Fe dou piminuri cu supraefcle smprentelor 4, gi Ay. Se ponte stabili dacexisth 0 Dimilitudine ine aeeste dowd pamotut prin uilizareacoeticientulyi de analogie: ett Dec coefcientul de anslogie are o valoare mai mare dest 10, cele doul pint ay ‘compozifi similace gi exist premisefe une comport fizico ~ mecanice similar. 100 Necasics piminauoe. Elance de wore fee de sori. Bett i 0 9 ty oo wm 0 0 egy - iz] (oD & |e if Zz sombt Figura IV.S1. Amprenta una padre Ce poe eecele paar Elena de tov. gars de Wboator Exar Amprenta poate fi ullizath pentru carsterizeres plimfoturilor dups rice sistem, pentru a presize modaliiite de imbunftie, de eoborire a niveluta spel subterine, penta ‘stina sensibilitatea la inghet sau la licheiere 1V.6, Diagrama de stare a piminturilor Diagrama de stare permite uanavicea variaiei de volum a unui plmfat fa funeie de lumiditate. Volumal este exprimat sub forma de volum specific Vigo Yo» = 22 (enn 009), unde py ete densttet stare ust a pnd Pu Figura [Y.52 prezintS diayrama de stare cu dreptele corespunzitoae diferitelor viloxt ‘ale gradului de umiditate (S). Dreptee corespund unei valoai a densitifi specifice p, = 2.67 afer’, V,eate egal ou 100/9, TFinind cont de definijia gruulul de umiditate ($, ="), se obin umiditaile corespunztonte waui amit grad de satursie ).considerind pentra ap py = 1, se obtine Aceasth diagram prezint® avantsjul lineage curbelor de egile valor Way 8 si p De asemenes, permite urmirires facili a modifiekvitor stil de umiditate sau de tndesare ale pitudntului sub acjiunea anor fucori natural say arifiiali, Pigurite IV.S3 ~ IV-55 prezints Influena sti paméntuliasupra moduluhi edometi, modifictrle Toregistrate in pal forfectri gi curbele corespunzstoare dferteor lilaje de compactare ve 1009) Mecanie pniuoulo- lemeate de oi. neers de ebuntor Exe We a Figura 1-52. Diagrama de stare a uni pment 103 rece aiaMeans url. Element de trove. eee de nboratn, Exec os ww : oo spe aA ! PA? al 90, LN Figura 1V.53. influensa stint pamdntutui asupra modal edometric (Andrei, Mesa eta, 89; Figura IV.S5. Diagrame de compactare pentru wn praf so argild pentru diferite echiparente de compaciare 108 Meranicaptmtaurlo- Benen de tore, lec de ebarstor Bexiit Metodalogia de sistematizare, de stocare gi de reuilizae ale informatilor geotehnice cu sjutorul amprentei gi diagramelor de stare prevint3 urmatoarele avantaje 1 Ampreita: + in report cu sistemels clasice de carsctrizare a pifatuilos, uilizarca amprentel Permite reunitea tnt-o singurd imagine expresiva a ptineipalelor informeti asupra compoztil piménturilor; = nu se mai apeleazd la criti abitrare de clasificare; ~ permite estimarea poteniahlui de inghet, de licheficte sau aplicabilteten diferitelor procesles de drenajs ~ permite idemtiticarea rapid& & pamdnurilor si stabilizes unor analogli Sntre difeitele amar 2. Diagrama de stare: + permite urnrizea simuttani ale modifictitor de rniitate sou de indesare; ~ ven mai mare parte a curbelor de egal indice (8, e,p) sunt drepte, = penmite reprezentarea modificirlor de stare ‘datorate solicitirilor mecanice sau ‘modifiesior de umidiate, 10s_ Elemente de wove foeo de aboatin rer 4 V. INCERCARI DE LABORATOR PENTRU DETERMINAREA CARACTERISTICILOR MECANICE ALE PAMANTURILOR V.1. Compactarea piimanturilor Vit. Gonoralicit Compsctarea pimanturilor reprezintt in acelasi timp o metndi cde pansre fn oper (de exempli pentra rambles, diguri ete), elt gi o metodi de imbundtitize » proprietiilor tereauilor de fandare th cazul hh cae acestea nul au o capaciiae portantd suficient2. Prin compactae se obtine o sporre a reistenei ex gia imsinaare a permeabilitii si, respectv, a compresibiliiit pimdnturilr, ‘Bfeotal compact este datoratdiminstei voluratui posilor si earanjii panticuetor si depinde de umiditatea pimndntrilo. Astfel, i cwzal piminturilor uscate sau cu 0 umicitate redusi, compactarea este dificil datoité fects mari ine particle, Pe misuri ce se adaugi spl, accastaacjioneaza ca un iubrifiant si permite obtinerea une! structuri mai indesate. Dac apa se pisesle in exces, datoritl faptului cf aceasia est incompresibils, compactarea ee Aifcla din now, Existi, in consecinga, o umiditate optima care permite objineree unt ‘compacta maxime pentru wn pimdint éat. Peni a exprima starea de tndesare objinul® prin compuctere se wtlizeazi, In general, grcutatea volumicd fn stare uscatl, ys, eorespunztioate sari optine de compacta (iq,), cre reprezinta grevtatea volumica maxim fn stare useat, ‘Yoo (Figura V.1), Parametsi de compactars, umidatoa optim, Way $i grentaten Volunic in are uscall. maxim, 7 aay, Sunt detemninati obligatory ta laborator prin Saceceatea Proctor, care, tn fintie de luerul mecanie dezvolta pentru compactare este numité. Proctor nomalt (06 Siem") sau modifica (2.7 Yer), PPenins tncereares Proctor normal, umiditatea optima rezalas are In general vali Aiferite in imetie de tpul pamntaui, de orinulcelor prezenate ml jos: ~ pietisus 4+ 8% > isipori Ber ~ pili prifoase 13-16% ~ argile 18-25% a sbeirtinitnccnto crit | , | | | | |Mecca pSndomilr Flite de tee Tari de bot, Exes Yous Figura V1. Curba Proctor Slarea de compactare objinath pe gantier raporild ta slarea optim Proctor este cexprimata prin gradul de eompactare, Dt p= Pé_.100 Pamex unde py est densitaea in stare uscaté objinuti pe ganticr§ pv nm cea obfinatt in laborstor pentru umiditsten optima. Gradual de compactare este uilizal ca indice de verificare a exlitaii compact Gradul de compactare minim admis pentru 9 ucrae este prevbeat jn projec, prin cast de Saxein, find diferenjiat dupa scopul lucie. fn genera, el nu ponte 6 mal mie de 90%, Pentru |neriti importante gradul de compactare cerut este do 98 ~ 99%. 4 cazul unor gantere i voluine mari de luc, pentru stbiltes parametrlor sii ‘optime de compactare se pot organiza poligosne experimentale, Penteu a determina greultea volutes (densitaes) plméntului compact, se pot prelava probe netulburate din Gecare strat compaciat. Acesiea vor fi supe determinicilor de Jaborator fn vedevea stabil denstii gi uml. Bate posibits, de asemenca, detertinerea Dé teren a acestora. Pent aceasta se realizeazi o gaurd fn teremil compaciat. Se mlsoark ‘asa materialului exeavat din gaurd, iar pentru detsrminaroa Volumului saz se poate ullize ‘na din tetodele urmtoare: metoda eu conul de nisip, metoda en balomul sau metoda cu apd sau uel ‘Metoda eu sonal de nisip const in tumrea de nisipuscat in gaur, cu sjutoral unt on, Se conttoleaiastel volurml nisi tat (Figura V.20) in metoda eu boloqul, volumul giuri este detemival pri dilatarca woul belon care se plasat fn interior Figura V.2b) ‘Metoda cu ap sau ulel eonsiti tn upezarea in gaurd a unel fol de polietilent gi Uumpleres apoi ca ap (ue) euia ise msoara volmnul (Figura V 20) Pentru determinares grewijii volumice pe teren se utlizeack STAS 1913/15-75 care prevede uilizarea metodelor eu nisip, cu spa san a eeei topogratce (aplicabila Ia terasamente din ansocamente gi balast) 108 Mecanin plu lemon deters, Inet de topon xsei ee ©) eons ein maria platessa le Figure ¥.2. Metode de determinare in situ a densitil pimantarilor Cavacteristicile mecanice i hidraslice ale pimintului compsctat sunt diferite in funcfic de umidtatea reas fa care pamsatal a fost compactat (Laréal, Didier, Kastner, 1990): un pamant compactat Jaw < wi $¢ va umfla mai mult deet un pandnt compacta Is ‘a unc cid el va fi hides, 109 ' | | | |ede ere, tert de Moto. Este ‘© pliant compacta la w> way se va contracta mai mull end va fusca fa report ew acelayi plant, compacta I aceeasidenstate, dar IAW < wig © o crestere » energie de compactare pentru w < Wig Conduce lao eregieré a reistenel pnt ‘pentru ceceasi energie de compactae gi aceeasi densitate, compactares pentra W < Wig. conferdo reisten?S mai mare plmAntuluis © probele compectate Ja w > wy, pot aven permeabiltti de 100 plod la 1006 de ori inferoare permeabilitiilor probelor compactste la W < wy ‘ilajele wilizate pensru compactatea de suprafia sat: - einds compactor netezi: - clinds compactor cv pneu multiple, clini cu came (picior de oale): + clini vibrator autopropulsaji, ou pneu ete) Caliatea compactiit depinde gi de numarul de treceri optim ale uiljui,existand pericolul apatite! fenomenuta de pera (umilarea si vllurivea materalulo) Vid. ficercarea Proctor {ncereates Proctor const fh aducerea unui pimint la diferte umiditii si eompactares Jui in scopultrasiri eurbel Proctor gi a determinarit parametiloroptini de compacta Incetoaree Proctor este dessrsf in STAS 1913/13-83, Echipament specie necesar: 7 c stl de 20 mam + cilindru Proctor echipat cu wn mai (Figura V.2). Cifindrul este aleStuit dint-un eb rmeialie prelungit eu un colier gi previzut eu o placi suport detagabii,totul Sind solidarizat prin guruburi, Maiul este alestuit dimt-o -grewate de forma cilindtied actlonats prin ‘ntermedul uneitje care culisead in ineriaul unui ghida§ ein. Dimenciunileoilindului Proctor gi ale maislas sunt in fancic de spot de tuconare realizati Proctor normala sax modiieat + Proctor normal cilindra — diame interior de 10.16 em, tntime de 11.6 crm; ‘mai ~ diametru de 5.08 em, mast de 2.5 kg, inllime de elidere de 30.5 em. = Proctor modifica: cilindra~ diame interior de 152 ut, Iuiime de L1.6 em; ‘isi ~ diametru de 5.08 em, mask de 45 kg, inalime de cidere de 46 om Propararea probet: Cantitatea de pin necesar& pentru sealizarea unei determinisi Proctor este de aproximati 15 kg, in Junie de granulozitate. iiminte este scat Tp aerIber san fn enw la maxim 50°C, apoi este ceraat prin site {de 20 mm gi cloar cece oe rece prin sith va fi wilizat penta Incexcarea Procter no Figura ¥.3. Behipamentul pertne incercarea Procior normal unecunca peor - lmente de oe, les de bovtr, ei i CCantitstea supast determina este pari in 5 piri care vor 6 aduse la difecite i mii Flecare parte de pimint va fi conscrvati in saci clans, tn scope objineit unei iii omogene, Metodotogia incer ai NORMAL SANTIER SONDAT, PROBA Ni. ADANCIMEA,. INCRRCAREA EROCTOR oniniGaT ene de ove, Inui de abowton Exrcgi Forilarit Vl. Incerenrea Provior ign deincorcare 12 Pont care din ose 5 probe t va proce in modal utr ||| oti sien, s + secret linda! go (ays <] Porte: = seintroducecanttea de material coreapunStoare print set de compactat | dancin. 7 se splicb prin intermedial mlulei sumavul de lovtat corespuuraio pital de | alte presi = lon Fabel V-1; Nate pu ee Cilia iii (ube) Goupaciale et eee i PR PPD fae] om mie ©] Numan Tat Nand delve depen ier Procter psoas ed i Hainer paneer ‘Dine [Dimensi- | Numtialsaueior | Numa de oviast | —Canttaion de compara’ oe [pe at 9 sea | neaima- pen fccare strat gt | material necsard c in | mm. mmf ig S eilodew- | maa pare rasa mainity(kg) | hy) pent o probit ‘Gaiiaic ial de ail Sara dana elt de Cantatas de material > des ny (asm) | pm, fs : tm) ee Can gsl me, i Prosioe [ Prostar” | Tooter] Prosar] Proctor [ Proce | A | somualt | mediicatt | normals _| moan | nonmalé | models aeisleotaenie seen Gaeta eee " leniente decalel Unies 16 FC ae : pet Bo a] s Bolas tetas 5 : 230] “31s 3 iso 30 T5025 Tt 30 Poss fledrand seri & : “ 2 Mase inl pot mp i f Pe probs, miu) ma aebuie Hist sk cadi th aclai oo, ci ast init 8 acopere [Mase ltl, a= a= i i ingouga supetatk Figura V4) Volum mal compacta, 7 “an fGreotatea“volumicl tu, sare) EN tua ei a en : Giiaica ede Mss (Grevsten vouml in atare wall | KN 1 | Ww i ooo i Figura Vt Reparta ovturtoreu maul per compactare paises oe ~ se introduce matrisll pen cel deal dolla stat gs repeta opera de atte oi ESAT aN pl e resize compacts tor stapes Greate ae nee ove +S niveleard supra le parte superoarh a eiinuli rosto; eoret 2 + se eingisegtcanumbll elisa pam (as, ae ~ se dosve itindna gi se preleveazd o eantitte din probe compastaté tn voderea a “| i it = nt nega Into fp canes cea prezentatd ta Fon V1 DATARS OS OPERATOR. (AR ci iMecuics pinto Beri dete cede Won Beri Preluerarea revutiatelor:, 7 7 Pentru fecare proba compacta se calealesz -umiitaten, ~ greutatea volumic tn stare narra, y= Til unde my este masa pinta m=, ~ my rent Younes ae sg — 14 %o0 Perechea de valori (i, ys) sunt apoi reprezentste grafic sub forma eutbei Proctor (Figura V.5), Coordonatele viefuluiaceste eure sunt (Wag Yen) Pe grafic se irsscuzi, de asemenea, own de saturaje de eouaic 14 = ET, pean 5. = 80% sit00% S, tle Pre Carbe pentru S, = 100% va da inftguritoarea curbeor Proctor a difrtelor pimantur Partea dreapt a ecestor curbe se racordeaza tangential Curba peat 5, = 80% va indica locul parainetrilor Prostor optim’ pent plainturile care contin ofractiune argilosi, Pact pliméntl conjine elemante supetioar® Ini day, care at fost eltinate fnainies incerdri, se ulizeacd raporul,r, tnte camttatea de material cu diameinal > dee gi eaitutee fotald de pimier. Pentrar'<6.28 Wont = opel =r) D1 Generattage Studivl compresibiiii pimtntaritor este necesar in scopul reeliciri caleuetor de {esate a teenului de fundare sub presimileexeritate de construct si de estimare a timpulul ‘in care se desfsnart procesa de tacare (studiul eonsolidiei piménusilon), Cind on pit saturt este supus unor eforiusi de eompresitine nh se poate deforma Seek dact ape intestijal este drenats us de obortr Bersih Mecasiospunfantier «Elemente de wore SANTIRR . FORAL ; PROBA Ne ADANCIMEA, NORMAL pRCAREA PROCTOR —NORMALA. te —r_ MODIFICATA, "PUL PAMANTULU : GGREUTATEA VOLUMICA A SCHELETULLT i Nin? GREUTATEA VOLUMICA IN STARE USCATA Y UMIDITATEA OPTIMA Wag Greutatea gu, volmicain ster : stata, ‘ aint) Hl Yana sensi 808 we) DATA, OPERATOR. Figur VS, Curba Proctor nsMenauia pions» Bloons de toi Ine de lear. Bei Dacit drenares apei este impiedicati, deformatia pknsutului este foarte mic& datoits ‘compresbilitireduse sleparticullor solide gi a apei. Dact apa poate ies din pimint, acesta vva Ineepe si se deformeze prin scheletul stu mineral, dar aceast deformstio se realizeaz’ fint-un interval de timp care depinde de permeabilities pimintulsi, ceea ce se numeste proces de consolidare Inifal, cing tof por pamanmulut sunt plini ew apa, efortal normal o splicat asupta ppimintulu este in iniregime preluat de apa din pori, Pe meur8 ce apa este drenat, © parte in acest efort cate transferati etre scheletul solid sub forma de eft efectly (prineipi Ii Teczpel unde o este efortul nomnal otal aplicat, o° este efortal normal efestv preluat de pacticulele solide su este presiunea interstitial ‘ncererile care permit determinareapropticiflor de compresiiltate le pamstatuitor ot fide laborator (icereas in edometr) sai insta fingered cu placa), fncerearen tn edometra este cca mai utlzatt, Accesta consti tn introdacerea une probe de pimint trun inel metalic rigid (deformatiaIsterala ete impiedicaa) inte dows Pitre poroase gia o supune la o incireare de compres in ttepte msurandu-te, i timp, Seformafi vertical a probe pn’ la stabilzarea ex. Apavatl ulizat se numesle edge iat seauiatele objinute sunt exprimate sub forme > Curba de compresiune - tasare (Figura V.6) ~ reprezintd deformafia specified, ¢ {in fnctie de efortul normal aplica, 6, la card noma sav semilogatimict, R om pw ee | 2 » ee 9 Figura V6. Carba de comprestane- tasare dk coat Pecurba de compresiuns—tasare se poste caleula modulul edometric, M as maA8, ae inde Ao este diferona inte efortutle normale aplicate, eorespunziteare & dou puncte ale ‘urbe, iar de este deformatia specific’ procus intreaceste puncte, Mecanin pro leneni de toi Inet barton Ease Modilul edometric poate f calcula itredifrite valoeé ale eforal orm, fa fimetie de efortuiferealeintalnite pe amplasament, el nefiind o constant e materalului. In general, conform STAS 80421189, modulol edomietsic este ealeulat tutre 200 gi 300 kPa find denumit Mjgoaed EL constituie un eriteriu de clasificare al pSmantullor in fusetic ce compresbiittea lo (Pabell V-2) Se cafowleari, de ascmence, coeficleutul de compresiane volumict, m, care exe inversul modulslsi edometic arene io fa cazut pamaatuifor locssoide (sensibite te umezire), se determina tasarea tard In umezite, fn, 2 find diferenfa ite tastea corespunzétoare unel presi te 300 kPa a probed inundate gi tasarea probei fn stare natural, sub acocai fncireare: (300) ~ (8300 neat Dac yaloarea lui énx este mai mare decdt 2%, piméntul este considerat sensibil la > Curba de compresiune - porezitate (Figura V.7) ~ reprerentarea grafcd a evoluici indieolsi porilor tx fnsjie de efortal normal aplicat, la scar normall sau sezilogaritmict Figura ¥-7. Curba de compresiune - porozitate Jn scopl termini inclu prior dup plcares Becice tepte de intare se utlizeart relay: de Ak Teh” nde Ae este vatiafiaindicetuiporfoy, ¢ est indcele pritr inal, At este tasarca probe 53 ‘reste intima initials a probe, (Cu ajutorul acestet cube se ealealeazS coeticlentul de compresibiate 1