FACULTATEA STIINTA SI TEHNOLOGIA

ALIMENTELOR

CONTROLUL SI CALITATEA SORGULUI

NUME STUDENT:ARTENE IOANA MARIA

SPECIALIZAREA:INGINERIA PRODUSELOR ALIMETARE
GRUPA:1A
ANUL:IV
PROFESOR INDRUMATOR:SEVASTITA MUSTE

Contents
Generalitati..........................................................................................................................3

Artene Ioana Maria

IPA an 4

UTILIZARI..........................................................................................................................5
COMPOZITIA CHIMICA...................................................................................................5
METODE DE DETERMINARE A CALITATII.................................................................7
CONTROLUL CALITATII.INDICI DE CALITATE..........................................................8
CONDITII DE CERTIFICARE.........................................................................................10
CONDITII DE COMERCIALIZARE...............................................................................11
DEPOZITAREA................................................................................................................11
CONCLUZII......................................................................................................................12
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................13

Artene Ioana Maria

IPA an 4

GENERALITATI
Sorgul (Sorghum) este un gen de plante din familia Poaceae. Reprezentatul
principal, Sorghum bicolor, este principala cereal pentru pine n Africa, Europa de
Sud, America Central i Asia de Sud. Sorgul i are originea n Africa Ecuatorial, fiind
o cereal adaptat la clima cald i uscat. O specie de sorg utilizat ca plant energetic
este Iarba de Sudan (Sorghum sudanense).
Sorgul este o plant erbacee peren, cu nlimea de pn la 2,5 m, la exterior
amintind de porumb. Tulpina este dreapt, uscat, cu nodoziti, are o rdcin bine
dezvoltat care ptrunde adnc n sol. Frunzele sunt alterne, late, pubescente, cu margini
ascuite, de culoare verde. Florile sunt aezate n ciorchine drepte, rsfirate sau aplecate,
cu lungimea de pn la 70 cm. Fructul este o achen amilacee, oval, goal sau acoperit
cu pieli de culoare alb, roz, roie sau galben. nflorete n lunile iunie - iulie.
Originar din Africa Ecuatorial, este rspndit i n India i China, unde se cultiv de mai
bine de 3000 de ani. n Europa cultura a fost adus n sec. XV - lea, ns nu a avut
rspndire.

fig.1http://newenergyandfuel.com/http:/newenergyandfuel/com/2012/05/07/sweet-sorghum-madeinto-bio-diesel/

Sorgul este numit plant - cmil, deoarece crete acolo unde o alt plant nu ar
rezista. Este cultivat n zonele cu puine precipitaii, deseori neregulate. Rdcinile
secundare sunt de dou ori mai mari dect ale porumbului, la aceeai vrst.
Sorgul zaharat este una din cele patru grupe majore de sorg cultivate pentru
tulpinile sale dulci.
3

Artene Ioana Maria

IPA an 4

Recolta de sorg a fost recunoscuta de catre Reteaua de Resurse din

Trestie de Africa de Sud,ca o posibila alternativa a culturilor pentru furnizarea materiei
prime pentru industria zaharului in Africa de Sud. Sorgul pentru boabe d producii
ridicate i din punct de vedere chimic este foarte asemntor cu boabele de porumb.
Fiind originar din zona cald sorgul are cerinte termice ridicate. Temperatura
minim de germinatie este 10 grade C, optim 30 32 C, maxima 40 grade C.
ncoltirea si rsrirea decurg normal la temperatur mai ridicat (peste 15 C.). Plantele
sunt sensibile la temperaturi negative. Fat de ap sorgul are cerinte mai reduse avand un
sistem radicular dezvoltat si coeficientul de transpiratie mai redus. Consumul mai mare
de ap este n faza de crestere intens a tulpinii si paniculului precum si la umplerea
bobului. Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile usoare (nisipo lutoase), profunde,
fertile cu reactie de la neutru spre alcalin. Nu merge pe soluri reci, compacte, acide sau cu
ap freatic la mic adncime. n tara noastr sorgul poate valorifica solurile srturoase,
unde nu merg alte cereale.

Fig,2 -http://en.wikipedia.org/wiki/Sorghum

UTILIZARI
n Romnia boabele de sorg se folosesc n hrana animalelor, dar i la fabricarea
berii sau n alte ramuri ale industreiei alimentare. n alte regiuni ale globului boabele de
sorg sunt folosite n alimentaia omului: India, China, Orientul Apropiat.
4

Artene Ioana Maria

IPA an 4

Sorgul este o cultur graminee, tehnic i furajer.

Exist cteva specii de sorg:

pentru grune: Sorghum sudanense

pentru zahr: Sorghum bicolor var. saccharatum

pentru mturi: Sorghum vulgare var. technicum

COMPOZITIA CHIMICA
Din punct de vedere al compoziiei chimice, boabele de sorg sunt asemntoare cu
cele de porumb, la fel ca i la porumb endospermul este cel mai bogat n amidon peste
82%, iar embrionul este cel mai bogat n grsimi 28%.
Culoarea alb a endospermului bobului de sorg, atest coninutul mai sczut de n
carotene i xanthofil.
Valoarea nutritiv a plantei verzi de sorg este aproape la fel ca i a celei de
porumb, n schimb n planta de sorg in timpul vegetaiei se acumuleaz un glucozid
solubil n ap, denumit de Dustan, care prin hidroliz, sub aciunea emulsiei, formeaz
acid cianhidric, toxic pentru animale, n schimb boabele nu conin aceast substan.
Parte a

%a

Proteina

Cenusa

Grasi

Amidon

Acid

miezului

greutatii

(%)

(%)

mi (%)

(%)

nicotinic

Riboflavina

Piridoxina
Mg/100g

Mg/100g

miezului
mg/100g
Miez intreg

100

12.3

1.67

3.6

73.8

4.5

0.47

0.47

Endosperm

82.3

12.3

0.37

0.6

82.5

4.4

0.40

0.40

Germene

9.8

18.9

10.4

28.1

13.4

8.1

0.72

0.72

Tarata

7.9

6.7

2.0

4.9

34.6

4.4

0.44

0.44

Tabel 1. Compozitia chimica

Artene Ioana Maria

IPA an 4

% din substanta uscata

Felul

Apa

Extractiv

Celuloz

nutretulu

neazotate

Masa

Proteine

Grasimi

Cenusa

U.N. la
100 kg
nutret

72.1

10.1

2.5

50.2

29.8

7.5

23.4

Otava

77.0

14.4

2.6

44.4

27.4

11.3

19.4

Nutret

71.5

8.8

3.8

48.2

29.8

9.8

22.0

15.0

12.6

3.7

52.0

22.2

9.5

57.4

Fan

15.0

11.3

2.4

45.1

31.7

9.7

49.2

Boabe

16.0

12.9

3.2

77.9

3.5

2.6

118.8

verde

murat
Fan

de

otava

Tabel 2.-Compozitia chimica si valoarea nutritiva a sorgului sub diferite forme

METODE DE DETERMINARE A CALITATII

Principalele insusiri fizice determinate sunt:

Artene Ioana Maria

-

IPA an 4

puritatea fizica P insusirea semintelor de a fi curate, lipsite de

impuritati (semintele altor plante de cultura, seminte de buruieni, pleava, pietricele).

Se exprima in procente din greutatea semintelor.
-

masa a 1000 boabe MMB care da indicatii asupra marimii semintelor si

densitatii acestora. Masa semintelor este strans legata de rezerva de substante

nutritive din bob, iar dezvoltarea culturii dupa rasarire depinde de marimea
semintelor, fiind mult mai buna in situatia folosirii semintelor mari. Este dependenta
de specie, soi (hibrid), conditiile climatice, agrotehnica aplicata, atacul de boli sau
daunatori si alti factori. Serveste la calculul cantitatii de samanta la hectar.
-

masa specifica (densitatea reala), se masoara in g/cm3 si este data de raportul

dintre masa si volumul semintelor, fiind un parametru de baza pentru utilajele de

sortat si conditionat;
-

masa hectolitrica MH, (kg/hl) este masa unui hectolitru de seminte. Se poate

calcula si functie de densitatea aparenta (da) a semintelor astfel:

Densitatea aparenta da (g/cm3) este data de raportul dintre masa semintelor si

volumul total ocupat de masa respectiva.
Cunoasterea masei hectolitrice are o serie de implicatii, printre care, calculul
volumului cosurilor semanatorilor, calculul si normarea volumului de transporturi
pentru seminte, organizarea procesului de lucru la semanat, etc.
-

viteza de plutire (m/s) este viteza curentului de aer care circula printr-o

conducta de jos in sus, la care boabele lasate sa cada in curent, plutesc. Este direct
proportionala cu marimea semintelor si densitatea si depinde de forma semintelor
(mai mare la semintele sferice decat la cele alungite) si de felul acestora (mai mica la
suprafetele netede si lucioase).
-

culoarea si luciul sunt indicatii de importanta secundara, care dau indicatii

asupra prospetimii semintelor. Impreuna cu mirosul se analizeaza organoleptic,

inaintea tuturor celorlalte insusiri.
Principalele insusiri fiziologice care asigura trecerea de la viata latenta la viata
activa, in momentul asigurarii conditiilor de mediu corespunzatoare sunt:
7

Artene Ioana Maria

-

IPA an 4

capacitatea de germinatie Cg, arata procentul numeric de seminte pure capabile

sa germineze, in conditii de mediu corespunzatoare fiecarei specii si intr-un interval

de timp stabilit pentru fiecare din acestea. In conditii de laborator asigurand
temperatura si umiditate optima, Cg se determina dupa 7 zile la cerealele paioase.
Este influentata de gradul de maturitate, de vechime, grosimea tegumentului
semintei, de repausul seminal, etc.
-

energia germinativa este data de viteza de germinare a semintelor. Ea se exprima

in procente seminte germinate intr-un interval de 2 - 3 ori mai scurt decat cel necesar
pentru stabilirea capacitatii germinative. Daca semintele au energie germinativa mare
rasarirea este mai rapida si mai uniforma cu consecinte pozitive pentru dezvoltarea
plantelor si rezistenta acestora fata de mediu.
Capacitatea germinativa si energia germinativa sunt doua valori ce nu se separa si
evidentiaza amandoua calitatea semintelor pentru semanat.
-

puterea de strabatere se exprima prin numarul de seminte germinate care au

strabatut un strat poros (solul, nisip) care le acopera, respectiv numarul de plante
rasarite din 100 seminte. Se determina numai atunci cand semintele au energie si
capacitate germinativa redusa.
-

samanta utila (valoarea reala a semintelor) este un indice care arata proportia

de seminte din proba respectiva care da germeni normali.

Cu cat samanta utila are valori mai mari, cu atat scade cantitatea de samanta la
hectar, se reduc cheltuielile cu samanta, transportul, iar precizia insamantarii poate fi
mai mare.

CONTROLUL CALITATII.INDICI DE CALITATE

SR EN ISO 712:2010, Cereale i produse din cereale. Determinarea
umiditii.Metoda

de

referin

Acest standard internaional descrie o metod de referin practic pentru

determinarea umiditii cerealelor i produselor din cereale. Standardul se aplic la: gru,
8

Artene Ioana Maria

IPA an 4

orez (orez brut, orez decorticat i orez lefuit), orz, mei (Panicum miliaceum), secar,
ovz,

triticale,

sorg

sub

form

de

boabe,

rot,

gri

sau

fin.

Standardul cuprinde detalii privind principiul care st la baza determinrii

umiditii, aparatura necesar, modul de realizare a eantionrii i de pregtire a
eantioanelor, modul de lucru, exprimarea rezultatelor, modul de realizare a raportului de
ncercare

etc.

SR EN ISO 24333:2010, Cereale i produse din cereale. Eantionare

Acest standard internaional specific cerinele pentru eantionarea dinamic
sau static, cu mijloace manuale sau mecanice, a cerealelor i produselor din cereale, n
vederea

evalurii

calitii

strii

lor.

Standardul se aplic la eantionarea pentru determinarea contaminanilor

distribuii n mod heterogen, a substanelor nedorite i a parametrilor distribuii de regul
omogen, cum ar fi cei pentru evaluarea calitii sau a conformitii cu o specificaie. Se
poate

utiliza

pentru

determinarea

infestrii

unui

lot

de

semine.

De asemenea, se aplic i la eantionarea pentru evaluarea calitii i strii

loturilor de organisme modificate genetic (OMG), dar nu este adecvat pentru
determinarea prezenei accidentale a materialului modificat genetic n produsul
nemodificat

genetic.
Nu se aplic la seminele destinate nsmnrii.

Standardul cuprinde detalii referitoare la eantionarea din produse n vrac, eantionarea

produselor mcinate i altor produse din cereale aflate n uniti ambalate, preciznd
cerinele referitoare la realizarea eantionului de laborator, ambalarea i etichetarea
eantioanelor, expedierea lor i realizarea raportului de eantionare etc.
Analizele de laborator
Determinarea umiditatii-uscarea la etuva.
Aceasta determinare se face cu urmatoarele scopuri:
pentru aprecierea valorii nutritive
pentru aprecierea puterii de conservare7
9

Artene Ioana Maria

IPA an 4

Determinarea proteinei brute-metoda KJELDAHL

Determinarea grasimii brute-aparatul Soxhlet
Determinarea continutului de cenusa bruta-cu cuptorul de calcinare
Determinarea celulozei brute-hidroliza acida
Determinarea amidonului-metoda Schoorl

CONDITII DE CERTIFICARE
Art.48. (1) Conditiile tehnice de calitate a semintei sunt prevazute in tabelul
nr.3.
Tabelul nr.3. Conditii tehnice de calitate a semintei
Puritatea fizica minima (% din greutate)

98

Germinatia minima ( % din seminte pure)

80

Continutul maxim in numar de seminte de alte specii de plante

in proba de analiza :
- Alte specii de plante

(2) Umiditatea maxima admisa va fi de 14 %.

Art.49. (1) Nu se admit organisme daunatoare de carantina.
(2) Nu se admit acarieni, insecte si larvele lor vii care ataca samanta. In caz de
infestare cu insecte sau acarieni, semintele se vor trata imediat cu produse specifice
de combatere si se vor reanaliza.
(3) Numarul maxim de scleroti sau fragmente de scleroti de Claviceps purpurea
prezenti intr-o proba de analiza nu poate depasi 1 buc./900 g la samanta Prebaza si
Baza si 3 buc./900 g la samanta Certificata.
Art.50. (1) Dupa efectuarea tuturor controalelor si aprobarii in camp, a
determinarii valorii culturale, a starii sanitare si constatarea incadrarii rezultatelor in
parametri stabiliti, se elibereaza documentele de certificare.

10

Artene Ioana Maria

IPA an 4

(2) Verificarea in pre si postcontrol se efectueaza conform precizarilor

din Anexa nr.1.

CONDITII DE COMERCIALIZARE

Art.51. (1) Samanta de Sorghum spp. se va comercializa numai ambalata,

inchisa, etichetata, iar ambalajele vor fi inchise oficial sau sub supraveghere oficiala.
Ambalarea, inchiderea, etichetarea si marcarea se efectueaza conform preverilor .
(2) Mentiunile care figureaza pe eticheta oficiala pentru samanta
Prebaza, Baza si Certificata sunt prezentate in Anexa nr.1, art.49.
(3) Samanta de Sorghum spp. se poate comercializa si sub forma de
mixturi de diferite specii, iar componentele trebuie sa corespunda, inainte de efectuarea
amestecului, regulilor si normelor in vigoare. Mentiunile care figureaza pe eticheta
oficiala pentru mixtura de seminte sunt prezentate in Anexa nr.1, art.51.
(4) Samanta se poate comercializa si in ambalaje mici, cu acordul
autoritatii. Greutatea ambalajelor mici este pana la 10,0 kg inclusiv. Ambalarea,
inchiderea, etichetarea si marcarea se efectueaza conform prevederilor din Anexa nr.1.
Inchiderea se face oficial sau sub supraveghere oficiala.
(5) Samanta se comercializeaza si ca samanta necertificata final,
daca a fost ambalata si etichetata oficial. Indicatiile care figureaza pe eticheta si pe
document sunt prezentate in Anexa nr.1, art.52.
(6) Depozitarea semintei ambalate se va face in depozite special
amenajate, dezinfectate, uscate. In timpul depozitarii si comercializarii umiditatea
semintelor nu va depasi 14 %.
Art.52. Samanta de Sorghum spp. va fi controlata oficial, prin sondaj, pe
perioada comercializarii.
Art.53. Samanta destinata comercializarii va fi ambalata si insotita de
documentele prevazute in Anexa nr.1.

DEPOZITAREA
11

Artene Ioana Maria

IPA an 4

Sorgul pentru boabe se recolteaz la maturitatea deplin a seminelor, cnd

umiditatea boabelor este mai mic de 14 %, deoarece nu exist pericolul de scuturare.
Sorgul pentru furaj verde se recolteaz cnd plantele au nlimea de 40-50cm, iar
pentru

fn

la

apariia

paniculului.

nlimea fa de sol este de 8-10 cm, pentru a stimula refacerea plantelor i obinerea
unei

producii

de

otav.

Conservarea sub form de siloz a sorgului se realizeaz, ca i la porumb, n

condiii optime datorit coninutului ridicat de zaharuri solubile (peste 22%), care
poteneaz fermentaia lactic.
n depozite se urmrete periodic temperatura n masa produsului, care trebuie s
fie sub 10 C, iar umiditatea nu trebuie s depeasc 13-14%, pentru ca boabele s poat
fi pstrate n condiii bune, 1-2 ani.
Pe durata depozitarii, se pot contamina cu urmtoarele tipuri de mucegaiuri:
- mucegaiuri de cmp propriu-zise, care contamineaz cerealele nainte de
recoltare, cum ar fi Altenaria, Fusarium, Clodosporium;
- mucegaiuri de depozitare, ce se dezvolt n spaiile de depozitare din sporii de
Aspergillius, Penicillium, Rhizopus;
- mucegaiuri provenite n cursul procesului de alterare

CONCLUZII
Sorgul are o valoare nutritiv apropiat porumbului, boabele de sorg au o larg
ntrebuinare n alimentaia taurinelor la ngrat i a psrilor;
-este folosit ca materie prima in industria zaharului (sorgul zaharat)
-se adapteaza usor conditiilor climatice,este rezistent la seceta.
La

nivel

mondial,

sorgul

de promitatoare nu numai pentru valoarea

zaharat este o

cultura extrem

sa economica

ridicata

(datorita productivitatii sustenabile 20 - 50 t masa uscata/ha si cu o gama larga

de sub- produse: cereale, zahar,lignocelulozice), dar si pentru capacitatea sa de a oferi
o gama foarte larga

de

produse cu

potential

energetic

regenerabil,marfuri industriale, produse alimentare (cereale si zahar) si produse pentru

12

Artene Ioana Maria

IPA an 4

cresterea animalelor. Sorgul zaharat poate fi considerat astfel o cultura de valoare

universala, deoarece acesta poate fi cultivat in toate continentele, in regiunitropicale, subtropicale, temperate precum si in soluri de calitate proasta si in regiuni semi-aride

BIBLIOGRAFIE
Internet:
1. https://standardizare.wordpress.com/tag/sr-en-iso-243332010/
2. http://biofuels.dbioro.eu/sorg.php
3. http://www.agromonitor.ro/tehnologia-de-cultura-a-sorgului/
4. http://www.cartiagricole.ro/cultura-orzului/#CULTURA_SORGULUI
5. http://www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole/sorgul-sorghum-bicolorl-moench.html
Carti:
1. Horia L Popa,2001 Managementul i ingineria sistemelor de
13

Artene Ioana Maria

IPA an 4

producie, Editura Politehnica, Timioara.

2. Muste Sevastita.Muresan Crina.2011Controlul calitatii materiilor prime de origine
vegetala. Ed. Rissoprint , Cluj Napoca
3. Muste Sevastita.2011,Materii prime vegetale, Ed. Risoprint Cluj Napoca
4. Al. Ignat, A. Ionel, 1990, Producerea si conservarea furajelor, Ed. Tipe
Agronomia, Cluj Napoca

14