9)Alegerile

Alegatorii din majoritatea democratiilor tind sa fie de varsta mijlocie si mai bine
educati,cu slujbe de birou,preponderant din mediul urban si suburban.cei care nu voteaza
reprezinta opusul acestora si anume: tinerii,fara educatie,lucratori manuali sau someri.Venitul si
educatia ,rasa,varsta si zona de rezidenta sunt factori cheie in a determina cine voteaza. Oamenii
cu venit mai mare voteaza mai mult decat cei cu venit mai mic,iar cei mai bine educati mai mult
decat cei fara liceu.Venitul ridicat da oamenilor o miza in rezultatele alegerilor,iar educatia creste
nivelurile interesului si sofisticarii.
Teoria votului (DOWNS) oamenii voteaza daca profiturile depasesc costurile.C u alte
cuvinte,daca mizele par importante,cetatenii vor face efortul de a vota.Proprietarii care se tem de
cresterea impozitelor sunt mai dispusi sa voteze fata de chiriasii care nu sunt direct afectati de
impozit.Tot el conculuzioneaza ce cei saraci si needucati din majoritatea societatilor sunt mai
putin interesati sa voteze.
Diferenta dintre cei care voteaza si cei care nu voteaza este un sentiment de
eficacitate,sentimental ca individual alre cel putin o mica putere. Se pare ca educatia este cel mai
puternic determinant al celor care voteaza.
Exista posibilitatea ca nici cetatenii educati sa nu vada alternative intre partied si
candidate si ajung la concluzia ca politicienii sunt murdari.A aparut
POSTMATERIALISMUL,o teorie conform careia a aparut schibarea valorilor,indepartarea de
societate si individualismul. Doar lucrurile personale conteaza in noua epoca:relatiile,a tine o
dieta corecta,actvitatile in aer liber,muzica.Chestiunile sociale si politice nu mai intereseaza pe
multi.Asadar Postmaterialismul=teorie conform careia cultura moderna a evoluat dincolo de a
obtine si a cheltui.
Varsta: tinerii sub 25 de ani sunt mai putin implicate politic si voteaza mai putin.
Genul:Barbatii votau mai mult decat femeile in aproape orice societate.Femeile au c astigat
dreptul de a vota relative recent (Elvetia a acordat femeilor drept de vot in 1971). Din 1921,cand
sufragiul(dreptul de a vota) femeilor a fost acordat in SUA,diferenta dintre prezenta la vot a
barbatilor sic ea a femeilor s-a micsorat si apoi s-a inversat:la recentele alegeri americane,femeile
au votat mai mult decat barbatii,reflectand nivelurile de educatie mai ridicate ale acestora.
Resedinta: locuitorii mediului urban voteaza mai mult decat locuitorii din mediul rural.
Oamenii voteaza in functie de 2 variabile:pe termen lung sau pe termen scurt.Cei care voteaza in
functie de prima variabila au o identificare partinica,adica au un atasament pe termen lung farta
de partid,iar cei care voteaza pe termen scurt,la urmatoarele alegeri isi ot schimba opinia.
Identificarea partinica a ancorat alegatorii alaturi de partied.Odata cu declinul votului de
clasa si aparitia parlamentarismului identificarea partinica a inceput sa slabeasca si volatilitatea
a inceput sa creasca. Votul de clasa reprezinta tendinta unei clase sociale date sa voteze pentru un
partid care promoveaza interesele sale economice. Politicienii practicanti si politologii numesc
bloc de vot un grup cu tendinta de a se identifica cu un partid.
Votul regional: unele regiuni se identifica puternic cu anumite partide.
Realinierea electorala: politologii au dezbatut indelung o teorie a alegerilor critice sau a
realinierii electorale. Alegerile critice se manifesta ca o reliniere,adica ca o schimbare majora,pe
termen lung,in identificarea partinica.
Alegerile sunt castigate in general de persoanele carismatice,de persoanele cu
personalitatea cea mai stralucitoare si cu cele mai bune reclame.Acest lucru insemna ca
invingatorul este persoana cu cei mai multi bani,deoarece televiziunea este extreme de scumpa.

Votul retrospectiv: alegatorii aleg pe baza prestatiei in ansamblu a guvernantilor in

functie.Majoritatea campaniilor sunt construite sa corespuna opiniilor si nevoilor
circumspcriptiei candidatului,adesea determinate prin sondaje de opinie publica.

Sistemele electorale sau sistemele de vot ntlnite n ntreaga lume

sunt strns legate sistemele de partide din ara luat in considerare.
Sistemele de vot reprezint mecanismul prin care se selecteaz
reprezentanii unei grupri crora li se deleag autoritatea de a-i
reprezenta alegtorii i de a lua decizii n numele i pentru acetia din
urm.
n cadrul democratic de analiz a procesului electoral se ntlnesc
dou

mari

tipuri

de

sisteme

de

vot: sistemul

electoral

majoritar i sistemul electoral cu reprezentare proporional . n

genere, sistemul electoral majoritar este ntlnit n acele ri care
prezint democraii majoritariste (de exemplu Marea Britanie, SUA),
iar sistemul electoral cu reprezentare proporional este caracteristic
rilor care i-au organizat regimul politic conform unei democraii
consensualiste (de exemplu Germania, Italia, Belgia).Diferenele
dintre cele dou tipuri de sisteme electorale pot fi corelate a adar cu
dou interpretri majore ale procesului democratic. Una dintre ele,
bazat pe logica deciziei eficiente, privilegiaz ideea potrivit creia,
ntr-un sistem politic democratic, guvernarea se fundamenteaz pe
exprimarea voinei majoritii. Cealalt, pornete de la o cu totul alt
viziune

privina

reprezentrii

politice.

Conform

principiului

proporionalitii, nu este suficient ca rezultatul alegerilor s reflecte

prezena unei majoritii, ci este necesar o inventariere ct mai fidel
a opiunilor electorale, astfel nct minoritile semnificative s nu fie
dezavantajate.