Anatomia i fiziologia pielii

EMBRIOLOGIA PIELII
ECTODERM

EPIDERM + ANEXE

MEZODERM

DERM si HIPODERM

NEUROECTODERM
(CRESTE NEURALE)

MELANOBLASTI + CEL.
MERKEL

PIELEA (ORGANUL CUTANAT)

SUPRAFATA: 1,5 1,8 mp
GREUTATEA: 1/15 din Gc
GROSIMEA:
(f)

sex
(f) varsta
(f) rasa
(f) regiunea anatomica
Subtire: pleoape, preput (0,2mm cu 0,1mm epiderm)
Groasa: palme, plante (5mm cu 1,5mm epiderm)

PIELEA
MACROSCOPIC
1.

marile plici
intertrigo

2.

cadrilajul normal
lichenificare

3.

dermatoglife (pp),

4.

pori

Gl sebacee

amprente

HISTOLOGIA PIELII
EPIDERMUL

Epiteliu pavimentos
pluristratificat

Zona disjunct

Str. CORNOS 18%

Str.

Str. LUCIDUM (pp)

GRANULOS 10%

Str. SPINOS (MALPIGHI) 50%

Str. BAZAL (GERMINATIV)
1 rnd de celule

2 POPULATII CELULARE:
KERATINOCITE (populatia celulara majoritara)

CELULE DENDRITICE

Pe parcursul acestui traseu

se realizeaza
KERATINIZAREA
(functie dominanta,
permanenta, a epidermului)

Epidermul nu are vase

(se hraneste prin imbibitie pe
seama vaselor dermului)

KERATINOCITUL

(bazal)

Membrana
Glicocalix

(complex glicoproteic superficial)

Plasmalema

= membrana plasmatica propriuzisa (complex lipoproteic)

Citoscheletul

(proteine fosforilate)

Citoplasma; In str. bazal -sinteza proteica intensa

incepe biosinteza keratinei

Nucleul cu membrana dubla,

carioplasma si nucleoli

Str. BAZAL
- cel. cilindrice voluminoase
asezate cu axul mare
perpendicular pe mb bazala
- citoplasma intens bazofila,
nucleu mare, intens colorat
- numerosi nuclei si celule in
diviziune

FUNCIA GERMINATIV
(EPIDERMOPOIEZA)

Str. SPINOS
- cel. voluminoase, poligonale,
asezate in mozaic, turtindu-se
pe masura ce inainteaza spre ext.
(axul mare tinde sa devina paralel
cu suprafata pielii)
-citoplasma eozinofila,
strabatuta de tonofilamente mai
groase
-cu organite spec.
(keratinozomi / corpi Odland)
- contin un nr redus de granule
de melanina

Str. GRANULOS
- cateva randuri de celule
romboidale, dispuse cu axul mare
orizontal
- contin granule de keratohialina
(intens bazofile)
- nucleii sunt alterati, picnotici iar
organitele se degradeaza si
dispar; in zona superioara a str.
granulos celula devine o structura
uniforma de filamente imersate
intr-o matrice
Grosimea str granulos e invers proportionala cu ritmul epidermopoiezei

Str. CORNOS
- 4-10 randuri de cel. care si-au
pierdut nucleul si organitele
- cel. cu forma turtita; se dispun
sub forma de lame orizontale
strans intercalate intre ele
- contin tonofilamente groase
dispuse in pachete orizontale
imersate intr-o matrice
interfibrilara densa

Zona disjunct
- partea cea mai superficiala a str.
cornos
- cel. isi pastreaza rezistenta dar
pierd forta de coeziune dintre ele
- cornocitele se desprind in grupuri
de pana la cativa mm si se elimina
DESCUAMAREA FIZIOLOGICA A PIELII
Scuamele = agregate de celule cornoase
(ortokeratozice, parakeratozice)

TURNOVER NORMAL: 28-30 zile

ADEZIVITATEA INTERCELULARA IN EPIDERM

se realizeaza prin
3 tipuri de dispozitive:

DESMOZOMI
TONOFILAMENTE
HEMI(SEMI)DESMOZOMI

ADEZIVITATEA INTERCELULARA IN EPIDERM

DESMOZOMI

= discuri ovoide pereche (placi de

ataare) situate in citoplasma a doua
keratinocite vecine
1.

Zona extramembranara:
densificare a substanteiciment intercelulare

2. Zona membranara:
ingrosare a plasmalemei
3

3
2

3. Zona citoplasmatica:
densificare hemisferica
traversata de fibrile

ADEZIVITATEA INTERCELULARA IN EPIDERM

DESMOZOMII

Putin evidenti in str bazal

Bine reprezentati in str spinos
Dispar in zona disjuncta

Placile de atasare
nu sunt fixe !

ADEZIVITATEA INTERCELULARA IN EPIDERM

TONOFILAMENTE
Fibrile din citoplasma keratinocitelor
fixate cu un capat pe placa de atasare a
desmozomilor; capatul liber orientat
spre nucleu

HEMIDESMOZOMI
Situati la polul dermic al keratinocitelor
bazale, au o singura placa de atasare

CELULE DENDRITICE
(Au ca element morfologic
comun prelungirile dendritice)

MELANOCITE
CELULE LANGERHANS
CELULE MERKEL
CEL. DENDRITICE NEDIFERENTIATE

MELANOCITELE
cel. neregulate, dispuse printre

keratinocitele bazale

reprezinta 8% din totalitatea

celulelor epidermului

prezente si in:

Bulbul si teaca ext a fir de par

La niv ochiului (coroida, retina)
Unele structuri nervoase (pia)

MELANOCITELE

Prelungiri dentritice
conin

MELANOZOMI

organite specifice in care se sintetizeaza

MELANINA (pigmentul cutanat)

MELANOCITELE

Prin prelungirile dentritice melanozomii sunt

transferati keratinocitelor din jur

1 M / 36 K
UNITATEA
MELANICA
EPIDERMICA

In keratinocite melanina e dispusa

deasupra nucleului

MELANOCITELE

si

CULOAREA PIELII

Nr de melanocite este cam acelasi la toti indivizii.

Marimea si numarul melanozomilor difera insa enorm de la
individ la individ, in functie de tipul de pigmentatie.

Persoanele cu piele de culoare inchisa

produc melanozomi mai mari si mai
numerosi.

CELULELE LANGERHANS
(1868)

reprezinta 8% din totalitatea

celulelor epidermului
dispuse in str bazal (suprabazal)
prezente pe toata suprafata pielii si
la nivelul tuturor mucoaselor ( in ggl
limfatici si timus)
au in citoplasma granule
caracteristice (Birbeck)

CELULELE LANGERHANS
sintetizeaza si exprima pe suprafata lor antigene clasa II
a CMH (singurele celule de acest fel din epidermul normal!)
Singurele celule prezentatoare de antigen din epidermul
normal
Rol imunologic
dermatita de contact C L = subpopulatie mobila a C P A cu originea in maduva
osoasa, cu pasaj in interiorul epiteliilor de acoperire si
migrare ulterioara in ggl limfatici

CELULELE
MERKEL

- probabila origine in creasta neurala

- contin granule neurosecretorii
- rol de receptor tactil

CELULE DENDRITICE NEDIFERENTIATE

FUNCTII PROPRII ALE EPIDERMULUI

FUNCTII ALE KERATINOCITELOR

Functia GERMINATIVA
KERATINOGENEZA
FUNCTII ALE MELANOCITELOR

MELANOGENEZA

Functia GERMINATIVA
(celulele bazale si parti ale stratului suprabazal - 30%)

TURNOVER NORMAL: 28-30 ZILE

Factori ce scad
ritmul mitotic

Factori ce cresc
ritmul mitotic

Adrenalina
Corticoizii
PG E
Acetilcolina
Estrogenii
PG F

(turnover PSORIAZIS: 3-4 zile)

KERATINOGENEZA
KERATINA = scleroproteina cu 18 aa,
bogata in sulf
-Productie zilnica: 0,6-1 g keratina
-Functie legata exclusiv de piele
-Productia incepe in str bazal si continua
pana in str cornos

KERATINOGENEZA
Str. BAZAL

Incepe sinteza lanturilor polipeptidice

Protofilamente Tonofilamente (TF)
(rare, subtiri, dispuse in lungul axului
celulei bazale)

Str. SPINOS

TF numeroase, groase, dispuse in retea

TF cu cisteina TF cu cistina
(gr sulfhidril S-H gr disulfidice S=S)
K matura, stabila, rezistenta

KERATINOGENEZA
Str. GRANULOS

Str. CORNOS

Sinteza keratohialinei (al 2-lea

component al keratinei) = complex
format din lipoproteine, ac grasi,
trigliceride, mucopolizaharizi, etc
(inglobeaza TF si le sudeaza)

Sinteza proteica inceteaza (nucleii si

organitele au disparut)
Se formeaza legaturi disulfidice
incrucisate
K f stabila, rezistenta la acizi si solventi

MELANOGENEZA
= sinteza si stocarea la nivelul pielii a
pigmentului cutanat: MELANINA
(polimer stabil in toti solventii)

Tipuri de melanina: Eumelanina (neagra)

Feomelanina (galbena sau rosie)
TIROZINA

DOPA
tirozinaza
(melanocite)

DOPACHINONA

MELANINA

MELANOGENEZA

e strict controlata genetic

Culoarea CONSTITUTIONALA
(din zone neexpuse la soare)
Factori stimulativi
h. melanostimulant (MSH) - stimuleaza tirozinaza
ACTH - are o portiune protidica comuna cu MSH
boli hepatice incapacitatea ficatului de a inactiva MSH
estrogeni, progesteron
factori externi: UV, rad ionizante, termice, metale (Cu, As)

Factori inhibitori
h. CSR
tiamina, ac ascorbic, hidrochinona

CULOAREA (PIGMENTATIA) PIELII:

CONSTITUTIONALA
FACULTATIVA -indusa de

:bronzarea

PIGMENTAREA IMEDIATA (scurta durata)

PIGMENTAREA DE LUNGA DURATA
Tot in tipul facultativ se includ
modificarile induse de hormoni
(in graviditate, in boala Addison)

FOTOTIPURILE CUTANATE
Clasificarea FITZPATRICK si PATHAK

(f) de gradul de eritem / capacitatea de bronzare

dupa expuneri scurte (< 30) la
Fototipul 1 : se ard intotdeauna, nu se bronzeaz niciodata

Fototipul 2 : se ard ntotdeauna, se bronzeaza greu

Fototipul 3 : se ard, dar se bronzeaz bine, gradual
Fototipul 4 : se bronzeaz fr s se ard
Fototipul 5 : asiaticii cu piele mat, mediteraneeni, metii
Fototipul 6 : negrii

Fototipul 0 : lipsa complet a pigmentului melanic = albinoii

FOTOTIPURI CUTANATE
Caractere generale

Risc de
arsura

Capacit.
de
bronzare

Risc de
cancer
cutanat

Piele alba-palida, ochi

albastri/caprui, par
blond/roscat

Inalt

Absenta

Inalt

II

Piele deschisa, ochi de

culoare deschisa
Piele alba, saten sau
brunet, ochi deschisi
Piele bej-oliv, ochi de
culoare inchisa
Piele maro deschis

Inalt

Slaba

Inalt

Moderat

Buna

Scazut

Scazut

Foarte
buna
Excelenta

Scazut

III
IV
V
VI

Piele maro inchis sau

neagra

Foarte
scazut
Foarte
scazut

Excelenta

Foarte
scazut
Foarte
scazut

ZONA BAZALA SUBEPIDERMICA

1

ZONA
CITOPLASMATICA
(un hemidesmozom)
Plasmalema K bazal

2 MEMBRANA
BAZALA

LAMINA
SUBBAZALA
(FIBROASA)
(zona fibrelor de
ancorare)

Placa densa subbazala

Lamina lucida
Lamina densa

FIRUL
DE PAR

4
GLANDA
SEBACEE

UNITATEA
PILO-SEBACEE

FIRUL DE PAR

PAPILA

zona dermica bogat vascularizata

situata in scobitura din partea inf a bulbului
sediul celor mai import. schimburi nutritive

FIRUL DE PAR

2
BULBUL

portiune epiteliala voluminoasa

zona inf = centru germinativ
zona super; prin diferentierea celulelor se formeaza:

parul propriu-zis

teaca epiteliala interna

FIRUL DE PAR

RADACINA

tine de deasupra bulbului pana la

locul de deschidere al canalului
sebaceu principal
formata (de la int spre ext) din:
Firul de parul propriu-zis

Teacile epiteliale (interna si

externa)

FIRUL DE PAR
RADACINA
1. FIRUL DR PAR PROPRIU-ZIS
CUTICULA
CORTICALA

MEDULARA (prezenta numai in parul de tip terminal)

FIRUL DE PAR
RADACINA
2. TEACA EPITELIALA INTERNA

3. TEACA EPITELIALA EXTERNA

- invaginarea epidermului de suprafata.

-se subtiaza progresiv de la supraf spre profunzime (ivers decat
teaca epit int)

FIRUL DE PAR

TIJA

partea libera a firului de par

Incepe la nivelul infundibulului (aici

dispar tecile epiteliale)

Firul de par propriu-zis e format

dintr-o masa de celule keratinizate

D.p.d.v. chimic: sclerokeratina (o keratina cu continut

crescut de cistina si multe punti disulfidice)

TIPURI DE PAR
LANUGO

= Parul moale, fin, discret pigmentat care acopera fatul

(dispare de regula cu 1 luna inainte de nastere)
VELLUS

= Parul scurt, fin, foarte putin pigmentat care acopera

majoritatea corpului la copii si adulti
TERMINAL (DEFINITIV)

= Parul lung, gros, mai pigmentat, situat la nivelul sprancenelor,

genelor, scalpului, barbii, mustatii, axilar si pubian

PILOGENEZA

(Formarea firelor de par)

= FUNCTIE SPECIFICA A UNOR FORMATIUNI NUMITE

FOLICULI PILOSI

Se dezvolta in viata embrionara

(Nu exista neogeneza de foliculi pilosi dupa nastere !)

Formati din:
Papila

(distrugerea ei duce la caderea ireversibila a

firului de par)
Matrice (formata prin migrarea spre profunzime a
celulelor din str bazal al epidermului; acestea devin
adiacente papilei)

PILOGENEZA
Acelasi folicul de pe scalp poate genera in
timpul vietii toate cele 3 tipuri de par:
Lanugo la inceput
Terminal mai tarziu
Vellus la adulti la care apare alopecie (chelie)

Foliculii sunt sub influenta unor factori

GENETICI (ex: diferente rasiale, etc)
HORMONALI (ex: schimbarile de la pubertate, A.
androgenica, efectele Cs endogeni/ exogeni)

Fiecare folicul, independent de altii, sufera un ritm de

crestere ciclic, cu faze de latenta. La sfarsitul fiecarei
faze de latenta parul cade si ciclul se reia.

FAZELE CICLULUI PILAR

1.ANAGEN

= FAZA DE CRESTERE

2. CATAGEN = FAZA DE TRANZITIE

3. TELOGEN = FAZA DE LATENTA

FAZELE CICLULUI PILAR

1.ANAGEN = FAZA DE CRESTERE

Mitoze frecv in celulele

matricei

Bulbul firului e in dermul

profund sau tes subcutanat

Fir ferm atasat prin radacina

(nu cade singur, extragere
dureroasa)

Dureaza 3-6 ani

FAZELE CICLULUI PILAR

2. CATAGEN = FAZA DE TRANZITIE

Mitozele se opresc.

Firul de par se desprinde de papila si urca spre

suprafata

Dureaza cateva zile

FAZELE CICLULUI PILAR

3. TELOGEN = FAZA DE LATENTA

Firul de par poate fi

extras usor, fara durere
sau cade singur

Dureaza 3-4 luni (pe scalp)

FAZELE CICLULUI PILAR

Normal (scalp)
85% anagen
0,5-1% catagen
15% telogen

O pierdere de 50-100 fire par in faza

telogen/ zi este fiziologica

FIRUL DE PAR
FUNCTII
PROTECTIE FATA DE
RADIATIILE SOLARE
CONTRIBUIE LA CRESTEREA
SENSIBILITATII TACTILE
SOCIO-SEXUALA

GLANDELE SEBACEE

Glande acinoase
Se deschid la nivelul infundibulului pilar
4

Canal excretor principal cu epiteliu

pluristratificat, keratinizat in partea
terminala; se continua cu epidermul de
suprafata

Pot fi unilobulare
sau multilobulare

GLANDELE SEBACEE
DISTRIBUTIE
PE TOATA SUPRAFATA TEGUMENTULUI UNDE EXISTA
FIRE DE PAR (
nu pe palme, plante, interdigital)
MAI NUMEROASE PE FAA (mediofacial), SCALP, UMERI,
PRESTERNAL, INTERSCAPULO-VERTEBRAL

Mari

Zone de seboree

Gl.sebacee Dense
Multiacinoase

PE PLEOAPE, AREOLELE MAMARE si MUCOASE (buze, pliul

intern al preputului, labiile mici) se deschid liber la suprafata
pielii (gl sebacee ectopice)

Pete/graunti Fordyce

Macule/ papule 2-3 mm

Galbui-palide

FUNCTIA GLANDELOR SEBACEE

Secretie continua
Lichid vascos, galben pal
Se elimina prin canalul sebaceu si
impregneaza firul de par si stratul
cornos
Sebumul contine gliceride, acizi grasi
(nu ac grasi liberi!), ceruri esterificate si
scualeni

FUNCTIA GLANDELOR SEBACEE

Productia de sebum variaza (f) varsta
E semnificativ mai crescuta la sexul M

3-5
luni

copilarie
pubertate

50
ani

FUNCTIA GLANDELOR SEBACEE

Factori genetici
Factori hormonali
Gl. sebacee
Testosteron
liber
Testosteron
+SBP

DHT
5-
reductaza

Nc

Proteina
citoplasmatica
transportoare

Testosteron
Testicular (M)
CSR si ovarian (F)

Estrogenii

Secretia de sebum

GLANDELE SEBACEE
FIZIOPATOLOGIE
SEBOSTAZA (ASTEATOZA)
ATOPIE
ICHTIOZA

SEBOREE
ACNEE

VULGARA
DERMATITA SEBOREICA

GLANDELE SUDORIPARE
EPIDERM

DERM
GL.
SUDORIPARA
ECRINA

HIPODERM

FIR PAR
GL.
SEBACEE

GL.
SUDORIPARA
APOCRINA

GLANDELE SUDORIPARE
ECRINE

APOCRINE

Distributie

Toata suprafata
corpului

Axile, perineu, areole

Marime

10x

Structura

Glomerul +
Duct :deschidere
independenta de
firul de par
(atrichiale)
Functionale dupa
nastere

Glomerul (mai
profund)
Duct: la nivelul
infundibulului pilos
(epitrichiale)
Ating marimea si
functia deplina la
pubertate

Functia
(varsta)

GLANDELE SUDORIPARE
Secretia
(sudoare)

ECRINE

APOCRINE

Clara, fluida, apoasa

Alb-laptoasa, mai vascoasa

pH acid

pH alcalin

Secretie continua

Secretie intermitenta

Contine NaCl, ac lactic,

uree, amoniac

Contine colesterol,
trigliceride, ac grasi, urme
de steroizi

Secretie nemirositoare
Miros nespecific, acid
sub actiunea florei de la
suprafata pielii (micrococi,
stafilococi)

Secretie nemirositoare
Miros caracteristic sub
actiunea corinebacteriilor
din aceste zone (transforma
steroizii in feromoni)

GLANDELE SUDORIPARE
FIZIOPATOLOGIE
SECRETIA ECRINA: 800ml 3l (10l) /zi
REGLAREA SECRETIEI ECRINE
Factori extrinseci: T mediului
Factori intrinseci:
A) nervosi (secretia psihogena) sau emotionala
B) hormonali (aldosteronul si ADH scad secretia)
Rol in TERMOREGLARE (perspiratie insensibila transfer
de caldura spre exterior cu pierdere hidrica minima)

GLANDELE SUDORIPARE
FIZIOPATOLOGIE

SECRETIA ECRINA

ANHIDROZA/ HIPOHIDROZA

BOLI ENDOCRINE (MIXEDEM, B. ADDISON)

LEZIUNI ALE SNC SAU SN PERIFERIC (POLINEVRITE ETILICE,
DIABET ZAHARAT, LEPRA)
PROCESE INFLAMATORII (DERMATITA ATOPICA)
GENODERMATOZE (ICHTIOZA)

HIPERHIDROZA

STARI FIZIOLOGICE (CLIMAX)

BOLI ENDOCRINE (HIPERFUNCTIE TIROIDIANA, HIPOFIZARA,
DIABET)
STARI CU CRESTEREA CATECOLAMINELOR (SOC,
HIPOGLICEMIE, FEOCROMOCITOM)
BOLI NEUROLOGICE (HEMIPLEGII, TABES FDORSAL)

MILIARIA (SUDAMINA): blocarea ductului datorita

transpiratiei abundente; M. cristalina si M. rosie/ profunda

DERMUL
PAPILAR
Papilele si o banda subtire subpapilara
(care contine vasele subpapilare)
Fibre colagen strans intretesute

RETICULAR
Fibre

colagene dispuse in benzi groase,

orientate paralel cu supraf pielii

FUNCTIILE PIELII
Germinativa
Keratinogeneza
Melanogeneza / fotoprotectia
Reteaua de melanina absoarbe UV si neutralizeaza radicalii liberi

Pilogeneza
Secretia sebacee
Secretia sudoripara ecrina si apocrina

FUNCTIILE PIELII
FIZIOLOGIA DE SUPRAFATA A EPIDERMULUI

FILMUL HIDROLIPIDIC (sebum)

Autosterilizare (pilomicoze!)
MANTAUA ACIDA (pH 5-6)
Protectie antimicrobiana
gresarea si mentinerea supletii str cornos
reglarea hidratarii pielii
functie de tampon (neutralizarea unor ag chimici)

FUNCTIILE PIELII
PROTECTIE MECANICA (toate straturile + anexele)
PROTECTIE TERMICA (gl ecrine, sist vascular, hipoderm)
FUNCTIA DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA

Descuamarea continua
pH acid
Ac grasi (autosterilizare)
Euflora normala (stafilococi nepatogeni, streptococi nehemolitici,
bacili pseudodifterici, coliformi, etc)

FOTOPROTECTIE (melanina, epidermul in general, ca

bariera fizico-optica)
FUNCTIE DE TAMPON
MENTINEREA ECHILIBRULUI MEDIULUI INTERN

FUNCTIILE PIELII
FUNCTIE IMUNOLOGICA (cel Langerhans, keratinocite,
limfocite, monocite, macrofage)
FUNCTIE SENZORIALA
FUNCTIE ENDOCRINA (producerea colecalciferolului sub
actiunea UV)
FUNCTIE RESPIRATORIE (pielea asigura 0,3-1,5% din
schimburile gazoase)
TERMOREGLAREA (termoreceptori, vascularizatie,
aparatul sudoripar, tes conjunctiv si adipos)
EXCRETORIE
FUNCTIE SOCIOSEXUALA

PARTICULARITATILE PIELII
IN RAPORT CU VARSTA

COPII
SUBTIRE, SUPLA
BOGATA IN APA
VASCULARIZATIE BOGATA
GL. SEBACEE/ CU SECRETIE REDUSA
pH MAI ALCALIN SUSCEPTIBILITATE INFECTII

PARTICULARITATILE PIELII
IN RAPORT CU VARSTA
VARSTNICI
SUBTIRE (ATROFICA)
DESHIDRATATA
VASCULARIZATIE SCAZUTA;
VASE CU REZISTENTA
SCAZUTA (PURPURA SENILA)
ELASTICITATE SCAZUTA
CAPACITATE DE
REGENERARE SCAZUTA