Anexa nr.

la Metodologia de organizare i desfurare a examenului de certificare a calificrii

absolvenilor nvmntului liceal, filiera tehnologic
MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

FIA DE EVALUARE A PROIECTULUI I A SUSINERII ORALE

Examenul de certificare a calificrii absolvenilor nvmntului liceal, filiera tehnologic,
nivel 4
Sesiunea: IUNIE 2015
Centrul de examen: LICEUL TEHNOLOGIC DUILIU ZAMFIRESCU
Calificarea profesional: TEHNICIAN MECANIC NTREINERE I REPARA II
Numele i prenumele candidatului: DUMBRAV C. SABIN
Unitatea de nvmnt absolvit: LICEUL TEHNOLOGIC DUILIU ZAMFIRESCU
Tema proiectului: MAINI DE MORTEZAT UNIVERSALE. REPARARE I NTREINERE
Numele, prenumele i specializare ndrumtorului de proiect:OLARU GABRIELA, MECANIC TCM

Partea I: Monitorizarea progresului n realizarea proiectului5

1. Data nceperii activitilor de realizare a proiectului: 15.02.2015
2. Competene vizate / implicate n realizarea / execuia proiectului(care se refer la tema proiectului conform
standardului de pregtire profesional):

- C.12.1. Analizeaza uzarea si influenta ei asupra duratei de functionare a masinilor si utilajelor

- C.12.2.Stabileste lucrarile de intretinere a masinilor si utilajelor
- C.12.3. Urmareste lucrarile de reparatie a masinilor si utilajelor
-C1.1. Descrie operaiile de ntreinere tehnic i periodic

-C1.2. Execut operaiile prevzute n normativul de ntreinere i reparaii

- C5. Comunicare:
5.1. Susine prezentri pe teme profesionale.
5.3. Elaboreaz documente pe teme profesionale
3. Stabilirea planului de activiti individuale ale candidatului pentru proiect:
-

Data: 15.02.2015
Semntura candidatului:
Semntura ndrumtorului:

4. Stabilirea planului de redactare a Proiectului prezentarea scris:

- Perioada: 17.03.2015-17.05.2015
- Revizuit: 17.05.2015-01.06.2015
- Data la care este acceptat forma final a proiectului de ctre ndrumtor:15.06.2015

Nr.
crt.

1
2
3
4
5

Observaii
Consultaii i ndrumri privind structura i coninutul tiinific.
Consultaii i ndrumri privind anexele, desenele i schiele.
Consultaii i ndrumri privind tehnoredactarea.
Verificarea coninutului pe suport electronic nainte de listare.
Recomandri finale i completri n vederea obinerii formei finale a
proiectului.
Page
1

Semntura
elevului

5. ntlniri pentru monitorizarea proiectului (cel puin 5 ntlniri)

LICEUL TEHNOLOGIC DUILIU ZAMFIRESCU

COM. DRAGALINA JUD. CLRAI

PROIECT,
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL 3

CANDIDAT:

DUMBRAV C. SABIN

TEMA:
MAINI DE MORTEZAT UNIVERSALE REPARARE I
NTREINERE
AN DE ABSOLVIRE:
DOMENIUL:

2014-2015
MECANIC

CALIFICAREA PROFESIONAL:

TEHNICIAN MECANIC NTREINERE I

REPARAII

NDRUMTOR ,
Page
2

ing. GABRIELA OLARU

CUPRINS
Pag.
ARGUMENT .4
CAPITOLUL1. PRELUCRAREA PRIN MORTEZARE 5
CAPITOLUL 2 REPARAREA SI NTREINEREA MASINII DE
MORTEZAT...10
N.T.S.M..15
BIBLIOGRAFIE 16
ANEXE...17

Page
3

ARGUMENT
ntreinerea urmrete s menin mainile, utilajele i instalaiile n condiii
normale de exploatare ntre dou reparaii consecutive, reducnd posibilitatea apariiei
unor reparaii accidentale.
Este necesar ca periodic s se verifice i starea accesoriilor din dotarea mainii,
utilajului i a instalaiei respective, chiar dac sunt situaii cnd unele dintre acestea sunt
folosite mai rar.
Activitatea de ntreinere i reparare a utilajelor este impus de faptul c, pe
parcursul folosirii lor productive, acestea sunt supuse procesului de uzur fizic i
moral. Ca urmare, a procesului de uzur fizic, are loc un proces de pierdere treptat a
valorii de ntrebuinare a utilajului, i n final o pierdere a capacitii de satisfacere a
nevoii sociale pentru care a fost creat.
Obinerea unei durate de funcionare normale ct mai lungi se poate realiza prin
ncetinirea procesului de uzare fizic a pieselor componente, aceasta asigurndu-se prin:
exploatarea mainilor, utilajelor i instalaiilor la sarcina normal (prin evitarea
suprancrcrilor), ntreinerea corect i curirea zilnic, ungerea pieselor n micare,
observarea continu a strii i funcionrii lor, lucrul de bun calitate a echipelor de
ntreinere i reparaii i executarea reparaiilor la timp, conform prescripiilor
ntreprinderii constructoare.
n vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului i a funcionrii n
condiii ct mai apropiate de cele iniiale, n cadrul ntreprinderilor se organizeaz un
serviciu de ntreinere i reparare a utilajului de producie. Din analiza comportamentului
utilajelor n procesul de uzur fizic se poate constata c uzura n timp a diferitelor
componente are loc n mod difereniat.
O ntreprindere de producie pentru a funciona n mod ritmic i cu eficien
economic ridicat, necesit existena alturi de unitile de producie de baz a unui
ansamblu de uniti de producie auxiliare i de servire. Acestea se constituie n uniti
specializate n ntreinerea i repararea utilajelor, pentru producerea i distribuirea
Page
4

diferitelor SDV-uri necesare procesului de producie de baz, pentru producerea i

distribuirea diferitelor feluri de energie, sau pentru asigurarea proceselor de transport i
depozitare. Depistarea din timp i eliminarea cauzelor care provoac ieirea prematur
din uz a organelor de maini au rezultate economice importante:
- micoreaz opririle neproductive;
- mresc perioada dintre reparaii i reduc cheltuielile pentru efectuarea acestora;
- elibernd, pentru alte lucrri, un numr mare de muncitori calificai.
Multe piese importante ale mainilor, utilajelor i instalaiilor au suprafee active
insuficient protejate (ghidajele batiurilor, meselor etc.) fiind supus n acest fel unei uzri
abrazive intense.
Lucrarea de fa MAINI DE MORTEZAT UNIVERSALE REPARARE I
NTREINERE cuprinde reguli generale i specifice de reparare precum i
defeciunile i repararea acestora pentru masina de mortezat.

CAPITOLUL 1. PRELUCRAREA PRIN MORTEZARE

1.1.GENERALITATI
n construcia de maini sunt foarte multe piese care au una sau mai multe
suprafee plane, cum ar fi, de exemplu, batiurile, carcasele, coloanele, mesele mainilorunelte etc. Unele dintre aceste suprafee ale pieselor ndeplinesc funcii de baz, fiind
prevzute cu alezaje, altele cu rol de ghidare, de reazem sau de fixare.
Condiiile tehnice care se impun suprafeelor plane se refer la: planitatea
suprafeelor, paralelismul sau perpendicularitatea axelor fa de suprafaa plan
principal a piesei, rectilinitatea suprafeelor etc. Suprafeele plane pot fi prelucrate prin
diferite procedee: rabotare, mortezare,frezare, broare, strunjire plan, rectificare. Dintre
procedeele de netezire a suprafeelor plane se menioneaz: frezarea fin, lepuirea i
rzuirea. Alegerea procedeului de prelucrare economic depinde de forma
i dimensiunile piesei, de natura i starea materialului, de precizia de prelucrare prescris
i de volumul de fabricaie.
Rabotarea i mortezarea sunt operaii caracteristice prelucrrii n atelierele de
reparaii i de sculrie a pieselor mici, mijlocii i mari, n producia de serie mic i
individual. Mortezarea se utilizeaz mai ales pentru prelucrarea contururilor
interioare.
Productivitatea operaiei de rabotare i mortezare este mic, datorit urmtoarelor
cauze:
prelucrarea se efectueaz cu un cuit sau cu un numr mic de cuite;
existena unor curse inactive;

Page
5

mrimea vitezei de lucru limitat la valori mici, datorit dificultilor constructive pe

care le prezint maina, prin apariia unor fore de inerie nsemnate la utilizarea unor
viteze mari de lucru;
reglarea la dimensiune a cuitului se face dup trasaj, dup metoda achierilor de prob
sau dup ablon;
prinderea piesei se face direct pe masa mainii sau n menghine aezate pe masa
mainii.
Mrirea productivitii operaiilor de rabotare se poate obine prin urmtoarele
msuri:
folosirea mai multor cuite pe acelai suport, care permit
scoaterea la o trecerea unui adaos de prelucrare mai mare;
prelucrarea concomitent a mai multor suprafee;
folosirea cuitelor late i a avansurilor mari la rabotarea de finisare;
folosirea dispozitivelor rapide de aezare i strngere;
ntrebuinarea abloanelor pentru aezarea cuitelor;
ntrebuinarea prelucrrii succesive, paralele sau mixte, prin aezarea corespunztoare
a pieselor pe masa mainii;prin alegerea adncimii i avansului regimului de achiere la
degroare astfel ca achia s aib seciunea maxim n raport cu dimensiunile cuitelor i
rigiditatea sistemului tehnologic.
Precizia prelucrrii prin rabotare i mortezare depinde de o serie de factori:
aezarea i fixarea piesei s nu provoace deformarea acesteia, ndeosebi n cazul
operaiilor de finisare, pentru care motiv, la trecerea de la degroare la finisare, cnd
aceste dou faze se execut pe aceeai main, toate strngerile sunt slbite pentru a se
nltura eventualele deformaii elastice de strngere;
precizia lucrului depinde de calificarea i de experiena muncitorului, deoarece
reglarea cuitelor la dimensiune se execut prin metode a cror precizie este influenat
de calificarea acestuia
FIG.1.1. PROCESUL DE MORTEZARE

Page
6

1.2. SCULE UTILIZATE LA MORTEZARE

Cuitele de mortezat au o construcie specific datorit particularitilor procesului de
achiere i anume:
cuitul este solicitat la flambaj sub aciunea forei Fz;
cuitul este respins de pe suprafaa prelucrat, datorit forei Fy care produce
ncovoierea cuitului i reducerea grosimii achiei;
ptrunderea sculei n material se face cu oc;
Elementele constructive ale cuitului de mortezat sunt prezentate n figura 1.1.
Principala deosebire fa de cuitul de rabotat const n faptul c poziiile feelor de
degajare (A ) i aezare (A ) sunt inversate. O a doua deosebire este aceea c tiul
este deplasat fa de coada sculei cu o mrime m, n scopul nlturrii frecrii cu
suprafaa prelucrat.
Principalele forme de cuite de mortezat sunt prezentate n figura 1.2.

Page
7

FIG.1.2. CUTITE DE MORTEZAT

1.3. MASINI DE MORTEZAT

Mainile de mortezat se folosesc la fabricaia individual i de serie mic (n
special la fabricaia de maini grele), pentru prelucrarea canalelor de pan n guri,
prelucrarea suprafeelor plane verticale i nclinate, contururi interioare ale cadrelor i
ramelor, pentru executarea gurilor ptrate, dreptunghiulare sau de alte forme,diferite de
cele rotunde. Pentru astfel de guri cu forme speciale, la fabricaia de serie mare i de
mas, n locul mortezrii se folosete broarea. La mortezare cuitul efectueaz micarea
rectilinie alternativ n plan vertical. Masa mainii, pe care este fixat piesa, are
micarea de avans n plan orizontal.
CLASIFICARE
Page
8

Mainile unelte de mortezat se deosebesc n principal dup lungimea cursei utile i

din acest punct de vedere se clasific n:
maini unelte de mortezat mici, avnd cursa pn la 250mm;
maini unelte de mortezat mijlocii, avnd cursa ntre 250 i 800mm;
maini unelte de mortezat mari, care au cursa peste 800mm.
Masina de mortezat universala
1.Dispozitiv portcuit.
2.Berbec.
3.Ghidaje.
4.Cutia de viteze.
5.Tablou de comand.
6.Mecanism cu clichet.
7.Montant.
8.Motor electric.
9.Cap divizor.
10.Batiu.
11. Sania transversal.
12. Sania longitudinal.
13.Masa mainii.

Page
9

Page
10

CAPITOLUL 2. REPARAREA SI INTRETINEREA MASINILOR DE

MORTEZAT
2.1.SISTEME DE REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe
sisteme , principalele fiind urmatoarele :
Sistemul de reparatii executate dupa necesitatedupa acest sistem ,masina se repara
atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si numai din cauza
uzarii avansate a pieselor.
Sistemul de reparatii pe baza de constatari este sistemul prin care cu ocazia unei revizii
executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia
urmatoare , precum si volumul reparatiei, pregatindu-se piesele de schimb si materi-alele
necesare. Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.
Sistemul de reparatii cu planificare rigida prevede scoaterea obligatorie a masinii din
functiune,pentru executarea reparatiilor, la anumite perioade stabilite,independent de
starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea pieselor si organelor componente
la termenele stabilite.
Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate se bazeaza pe determinarea cat
mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si elementele masinilor.
Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ, piesa sau element
in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua reparatii,
exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt folosite
pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru reparatii
(structura ciclurilor de reparatii) .Avantajele principale ale acestui sistem constau in
evitarea iesirii neprevazute a masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune
organizari si pregatiri areparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice
termen. Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii.
Reparatia curenta poate fi de gradul I sau degradul II ,in functie de marimea
intervalului de timp de functionare intre reparatii , de importanta lucrarilor executate si
valoarea pieselor si a subansamblurilor reparate,reconditionate sau inlocuite.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I :
Page
11

1. Deconectarea masinii de la retea;

2. Demontarea partiala a masinii;
3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina;
4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii );
5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri;
6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic;
7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere
8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie;
9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor;
10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii;
11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
12.Confectionarea de piese noi;
13.Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara;
14.Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei
sitabloului electric;
15.Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate;
16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii);
3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii;
4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii;
5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii);
6.Repararea sistemului de racire si ungere;
7.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
8.Repararea dispozitivelor de protectie;
9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii;
10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
11.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
12.Vopsirea masinii;
13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea subansamblelor de la,respectiv la,locul de functionare al masinii;
17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea
sidemontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric;
18.Repararea motoarelor electrice;
Page
12

19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente

desiguranta,butoane de comanda );
20.Inlocuirea conductorilor uzati;
21.Repararea lampii de iluminat;
22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri;
23.Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric.
Reparatia capitala -Rk-reprezinta categoria de interventie care se efectueaza dupa
expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca scop readucerea
caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial si preantampinarea
iesirii din functiune a acestuia inainte de termen.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale
A. Partea mecanica
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea completa a masinii in parti componente;
3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor;
4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor);
5.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
6.Repararea sistemului de ungere si racire;
7.Repararea dispozitivelor de protectie;
8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii;
9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
10.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
11.Chituirea si vopsirea masinii;
12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare;
13.Reconditionarea pieselor uzate;
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare;
B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si verificarea
aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor
Page
13

2.2. REPARAREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI MECANICEALE

MASINII DE MORTEZAT
Repararea mesei: masa se uzeaza in zona canalelor T de prindere a pieselor. In
majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu
nervurile din zona canalelor T rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu
diferite denivelari,provenite din aschierea cu cutitele atunci cand lucratorii scapa sculele
pe masa masinii. Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele
operatii:
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata;
confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasuluifrezat din
zona uzata a mesei;
montarea placii prin suruburi pe masa uzata;
rectificarea suprafetei mesei.
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare si repararea pieselor
mecanismului de ridicare a mesei. Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect plana.
Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm.
Repararea batiului: lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si lovite.
Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe
suprafetele lor, apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal . Precizia de instalare este
de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se verifica cu
rigla si cu calibrul de interstitii. Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are, corpul se
raboteaza. Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin
incarcare cu aliaj de antifrictiune . Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si se
razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri: consta in repararea sau inlocuirea axelor, a
bucselor , a lagarelor de alunecare , a rulmentilor,a rotilor dintate , apenelor, etc. , care se
uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara prin procedee de
reconditionare obisnuite. Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifica,sau se
reconditioneaza prin cromare , prin calarea pe ele a unor bucse, precum si prin alte
procedee. Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi.
Repararea transmisiilor prin curele: Defectele frecvente care se pot constata la
transmisiile prin curele sunt : incovoierea arborilor , uzura fusurilor arbor-ilor, uzura
lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea. Repararea rotilor de curea consta in
rectificarea suprfetei de lucru a obezii, reconditionarea alezajelor butucului la
dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii prin pana
a rotii si arborelui .
Page
14

Repararea angrenajelor: se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uzurii,de

materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii. Rotile de
fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc. Rotile din hotel cu dinti
uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc. La rotile care au modulul mai mic de 6
mm, nu se admite inlocuirea dintilor rupti ; la cele cu modulul mai mare de 10mm ,se
admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti, cu dinti sudati si rectificati, sau cu dinti
filetati; fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea la
dimensiunile initiale; piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele)se
inlocuiesc cu piese noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune, rectificarea
placilor de presiune , reconditionarea sau inlocuirea elementelor deasamblare si reglarea
ambreiajelor
2.3.INTRETINEREA MASINILOR DE MORTEZAT
Una dintre operaiile de ntreinere este ungerea curent a mainii. Ea este mijlocul
cel mai eficace pentru reducerea uzrii premature, puterii consumate i pentru
meninerea preciziei n timpul lucrului. n fiecare zi, nainte de nceperea lucrului, este
indicat ca muncitorul s controleze nivelul din baia de ulei i s verifice dac locaurile
de ungere nu snt murdare, dac transmit cantitatea de ulei necesar i dac ghidajele au
pelicula de ulei corespunztoare. n general, ungerea se execut pe baza schemei de
ungere, ntocmit pentru fiecare main. Este necesar s se respecte lubrifiantul prescris,
precum i data de nlocuire.
In cazul mainilor de mortezat cu dimensiuni foarte mari, se prevd mai multe
instalaii de ungere, fiecare deservind o anumit parte a mainii (de exemplu suporturile
laterale de rabotare, traversa etc.).
Instalaiile de ungere trebuie s fie prevzute cu aparatur de controlat care s
permit urmrirea funcionrii n timpul lucrului precum i cu aparatur de reglare a
debitului de ulei necesar ungerii.
Pentru a se uura respectarea intervalelor de ungere prevzute n instruciuni,
locurile de ungere pe main snt marcate cu simboluri, astfel:
un semicerc indic dou ungeri pe schimb;
un cerc indic o singur ungere pe schimb;
un triunghi indic o singur ungere sptmanal;
Page
15

un ptrat indic ungere lunar sau trimestrial.

Locurile de ungere sunt vopsite n culori diferite corespunztoare unui anumit
lubrifiant. In timpul lucrului, operatorul trebuie s nu prseasc maina i s nu lucreze
cu scule uzate, ascuite sau montate necorespunztor.
La apariia celui mai mic defect, maina trebuie oprit imediat, analizat cu
minuiozitate i repus n lucru, numai dup ce s-a remediat defectul. Dup terminarea
lucrului, muncitorul trebuie s curee maina i s o lase in perfect ordine. Maina se
cur de achii cu o perie i apoi cu crpe. Ghidajele berbecului i ale mesei se terg cu
o crp curat umezit n petrol lampant, apoi cu o crp uscat, dup care ghidajele se
ung cu ulei mineral curat.
Ambreiajul, rulmenii, ghidajele i curelele de transmisie trebuie verificate periodic i
eventual reglate.
Cel puin o dat la 10 zile se verific starea conductoarelor electrice, iar periodic,
motorul de antrenare.

NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINEREA SI

REPARAREA MASINILOR DE MORTEZAT
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita
carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de
munca .Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire
si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece
cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum siurmatoarele
norme specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conduc-erea unui
maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulanteetc.)utilizate de
echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrulsau seful
de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa acci-dental in miscare,
iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verti-cale
trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
Page
16

dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de

montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost
inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis
fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi
bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere aincendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protec-toare
pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor
purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea
electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea ali-mentelor
precum si fumatului.

BIBLIOGRAFIE
1.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masiniN.Huzum, G
RantzEditura Didactica si Pedagogica 1979
2.Intretinerea tehnica a utilajelorhttp://www.scribd.com
3.Masini-unelte si prelucrari prin aschierehttp://www.regielive.ro
4.Imaginihttp://www.google.com
5.Prelucrari mecanice prin aschierehttp://www.scribd.com
6.Utilaje si echipamente pentru prelucrari mecanicehttp://www.scribd.com
7.Prelucrari mecanice si control dimensionalhttp://www.scribd.com
Page
17

de
are

NORMATIVE DE REPARAII

Denumirea categoriei,
grupei, subgrupei, i a
tipului de fond fix

Durata
de
servici
u
norma
t
(ani /
orex1
03)

Nr.
de
sch.

Ciclul de reparaie i intervalul

dintre intervenii (n ore de
funcionare)

Rt
Rc1
Rc2
Rk
Page
18

Timpul de staionare
n reparaie(zile
lucrtoare)

Costul n %
reparaiilor din va
de nlocuir