PTA Val taced Bee Mesa elm UM) Oe a a aeDULGHER 15 Noiembrie 2013 INVITATIE Stimat& doamna / Stimate domn, va invitam in data de 15 Noiembrie 2013 la ora 10:00 { } laa 5-a Conferinta DULGHER. a h Temele conferintei sunt: @ Starea actual a constructiilor din lemn in Romania ————— ®@ Promovarea optima a constructiilor din lemn DULGHER Tetinologia de var pentru constructiile din lemn Constructiile din lemn sunt cele mai eficiente constructii de viitor, ecologice, economice, avand un confort mare de locuit. Evenimentul va avea loc la: HOTEL CUBIX BRASOV- ROMANIA. ORGANIZATOR PARTENERI S.C. EURO-HOLD SRL SEMA-Soft - Germania Str. Noud Nr. 275 HUNDEGGER - Germania RO-507270 Vulcan-Brasov Tel. 0741-770183 info@dulgher.ro www.dulgher.ro completa datee fel a perseancor cl 52u pune complera direct frmularulontine de patcipare pe seul wwew.ulgherroEDITORIAL Prin aceasta nous editie cu articolele si temele ei, doresc s va ofer unele informatii si ajutoare pentru munca dumneavoastra de zi cu 11. La fiecare noua editie ma straduiesc si aleg, pe baza informatiilor pe care le obtin din partea clientilor si a celor interesati s8 se dezvolte in domeniul constructiilor din lemn, temele cele mai potrivite pané la o noua editie. Mi-ar fide un mare ajutor si obtin din partea dumneavoastra, cacititor, sugestii pentru temele viitoare. Aceasti revist8 va este dedicat in special pentru a afla noutatile sau lipsurile pe care le aveti in acest domeniu Nu ezitati s§ ma contactati direct pe e- mail, la adresa: info@dulgher.ro, unde puteti si- mi trimiteti sugestille sau chiar problemele de care v-atj lovit in ultimul timp, iar eu va garantez c& voi analiza cu mare atentie sugestiile dumneavoastré si voi rspunde promt in editia viitoare la cele mai importante intrebari sub forma unui articol sau chiar ca o pregatire profesionala. Pentru a vi ajuta tn aceasti directie pot face orubricd cusistemele constructive: Constructiile cu structurd de rezistenta; Constructiile chertate din lemne profilate; Constructii de scdri. Saupe temele adiacente constructiilor din lemn: Lemnul siproprietatile sale; Rezistentain constructiile din lemn; Pregatire profesional; Proiectare cu SEMA-Soft; Materiale speciale in constructiile din lemn; Tehnologia folosits pentru prelucrarea pieselor din lemn. Va multumesc anticipat pentru ajutorul dumneavoastr’ pe viitor si va doresc afaceri prospere. Cu stimd, Michael Holdreich www.dulgher.ro CUPRINS: EDITORIAL EdltOFil a nosnninnnnnininnnnnininnneninned ARTICOL ‘Studiul pregatirii profesionale in Romania. 4 PROIECTARE Proiectare cu SEMA Soft - Seara. 8 HUNDEGGER ROBOT-DriVE.sonssnnsnnnnnsnsnninn 10 CAPRIORUL Extragerea dimensiunilor unui cSpror. 12 REZISTENTA, Rezistenta in constructil Dimensionarea cépriorulu...15 HUNDEGGER TURBO-Drive.. 2 FIZICA Fizica in construct, Relatia inte greutate, masé, incBreare siforts 2 MEMO. Determinarea inelinatiei acoperisului eu ajutorul unui metru 25 HUNDEGGER Noul sediu Hundegger intr-o forma atipic® de AthILECLUE onsen 26 LEMNUL Proprietitile mecanice fzice sitehnologice. 30 SEMA-SOFT Fizican constructie cu SEMA-Soft. 32 SEMA-SOFT Noutati in SEMA-Soft 34 SEMA-SOFT Highlights versiunea v12.2. 37 MEETING International SEMA-Meeting 2013. 38 ISSN 2286 - 9257 ISSN-L 2246-9257 info@dulgherro wwnw.dulgherro Revista DULGHER Editor: 5.C. Euro-Hold S.R.L. str Nua nf. 275 RO-507270 Vulean - Brasov Continutl revstel DULGHER® este protejat prin copyright. Este interzisé copierea sau editarea, fe digitolé sau tipdit, continutuluifntreg sau partial al revistei fra acordul cris al ‘firme! EURO-HOLD SRL IIn decursul a mai multor ani am analizat cu atentie dezvoltarea sectorului constructiilor din lemn si pregatirea profesional’ din Romania. Am observat lipsa de implicare direct a elevilor si studentilor in dezvoltarea proiectelor reale de catreaceste grupe. Suntem convinsi ci pregatirea profesionali ar trebui s aib& forma unui sistem dual, care si contin’ partea de predare a materiei si partea practica. Partea practic’ pentru materia insusit& din domeniul constructiilor din lemn se face cel mai usor prin transferul celor invatate si punerea lor direct in practica. Prin acest transfer vizual si operativ, cele invatate redau o forma reala, iar memorarea lor este mult mai usoara, simpld sieficient& decat orice masuré de memorare numai pe calea materiei predate. Al doilea deficit pe care |-am observat este acela c& firmele din domeniu, pe o parte nu au personal pregatit si pe alti parte nici nu se stréduiescsd caute solutiisausaseimplicein pregatirea personalului, care este principalul capital in viitor. Multe firme investesc sume foarte mari in tehnologii ultramoderne, iarincele mai multe cazuri, cand aceste tehnologii sunt puse in functiune, observa c& nu au personalul suficient de pregatit. Am observat cA investitia, bugetul de finantare, in pregatirea profesionala la aproape toate firmele de specialitate din domeniul constructiilor din lemn nu este unelement esential, nu se pune accent pe acest deficit. Angajatorii solicit’ de la angajati/personal sd fie bine pregatiti, s& aiba si o experienta bogata si indelungata, dar nu-si pun intrebarea de unde s& aib& aceasta pregatire sau experient’, cand acest sector, si aici vorbim de constructii moderne din lemn si nu de case traditionale in stil si tehnologie invechite, nu a fost inca pregatita sau nu a existat vreodat® o pregitire profesional pentru aceasta tehnologie de construire. Pregatirea profesionala inc nu face parte din bugetul de finantare al vreunei firme sieste inc considerat c& ,0 primim toatdde-agata”. Rezultatul analizei noastre dup’ cAtiva ani in domeniul constructiilor moderne din lemn in Roménia a dat dovada unei note foarte mici in comparatie cuaalteitarieuropene. www.dulgher.ro Cele mai multe firme s-au ndscut din mici dulgheri fri. pregatire profesional’ la nivelul cerintelor de ast&zi. @ Firmele medii si mari s-au infiintat in mare parte din firme produc&toare de mobila in stil industrial, fara personal pregatit pentru constructii moderne dinlemn: @ Sectorul constructiilor din lemn inc& nu este acceptat ca fiind un sistem constructiv alternativ sau comparativ cu sistemele constructive existente din materiale masive. @ Lipsa scolilor de specialitate in meseria DULGHER. Este nevoie de o pregatire specific’ pentru DULGHER care s& includa sipartea de constructii. @Lipsa de promovare speciala si adecvata pentru constructiile moderne din lemn cu o distantiere radicala de la caseletraditionale din lemndintrecut. © Lipsa de organizatii, asociatii specifice numai pentru domeniul constructiilor din lemn, far& a atinge alte lucrari adiacente din domeniul tamplariei din lemnsaudinsectorul forestier. ©Clasificarea exigenté a diferitelor constructii din lemn, precum: chioscuri din lemn; case moderne de locuit cu structura de rezistenta din lemn; case traditionale cu barne din lemn ‘=| ARTICOL sau schelet din lemn; fara folosirea denumirii generale ,Cas& din lemn’, Sub aceasta denumire am gasit toate aceste categorii constructive, iar noi vrem s& subliniem faptul c& un chiosc din lemn nu are nici in cea mai mic& parte tangent& cu o cas& modernd la care, de exemplu, se foloseste o structurd de rezistenta din lemn cu placari, etc. Dar, aproape toate firmele din Roménia se folosesc de denumirea de CASA din LEMN fie cd este un chiosc, fie c& este o casi adevarat8 de locuit. Acestlucrueste o prezentare fatala care il face pe client s& fie foarte reticent la aceste constructii © Lipsa de promovare corect’ a preturilor pentru o constructie moderna din lemn, care s& includ o carte tehnicd specialé din care se poate extrage exact tehnologia folosit’, pentruase departa de cei care incearca s promoveze la un pret inferior aceasta’ tehnologie moderna Lipsa de promovare adecvata pentru constructiile moderne din lemn cu o distantiere radical’ de la casele traditionale dinlemndintrecut. @Fondurile de investitii pentru pregatirea profesionala lipsesc aproape integral si nu sunt un post fix intr-o firma, iar fra aceasta pregatire i lipseste acest capital uman, care el ‘insusi duce la succesul unei firme. ePromovarea corecta4 si corespunzatoare pentru fiecare sistem constructiv precum: chioscuridinlemn, c&sute de gradina din lemn, case cu structur’ de rezistenta din lemn, case din lemn profilate de locuit, case traditionale din barnedelemn, etc. © Fiecare firm si-si dezvolte concepte proprii pentru diferite sisteme constructive din lemn si fixarea tehnologiei alese in documentatii tehnice, inglobarea metodelor de calcul pentru lucrarile oferite in raport cumaterialelefolosite. Fixarea unui buget fix si permanent pentru pregatirea profesional. @Colaborarea cu scoli de specialitate care s& asigure pe viitor personal pregatit. © Dezvoltarea organelor sau asociatiilor specifice domeniului, pentru a avea o baz8/platforma central unde s se centralizeze toate materialele si activitatea sectorului pentru constructiile din lemn. Numai intr-o alianta este garantat faptul ca toti cei care vor fi implicati in acest domeniu vor beneficia de toate noutatile siexperientele castigate si implementate. @Consultarea si respectarea regulamentelor si a legilor din domeniul constructiilor din lemn la nivel national siinternational © Colaborarea directi cu organismele existente pentru a afla eficienta si proiectele la care se cerceteaza si se lucreazd efectiv din domeniul constructiilordinlemn @Pozitionarea imaginii/brandului pentru constructiile din lemn la acelasi nivel cu restul sistemelor constructive. Pentru acest lucru este nevoie de o prezentare ultramoderné a avantajelor si a beneficiilor acestor sisteme constructive fata de cele cunoscute si apreciate de cei mai multi, pana in prezent. Inchei acest articol cu speranta ca acesta a dat nastere la o gandire mai profunda pentru cei din domeniu, care impreuna pot urmari intr-un cluster sau asociatie aceste tinte care ar aduce succes intregului sector al constructiilor din lemn pe piata intern’, dar si o imagine profesional alacestora pe piata externa. Michael Holdreich www.dulgher.ro EXPERIENCE www.sema-soft.ro =in versiunea programului SEMA 14.1, care va fi livrata in luna decembrie 2013 ca prim upgrade pentru 2014, este posibil proiectarea automata a unei scari dup& un poligon liber. in poligonul desenat, programul o sa indice automat o linie de mers care se poate modifica, din nou cu o functie automata, pentru a fixa cea mai optima linie de mers pentru modelul de scar ales. Dupa ce s-a creat aceast& linie, programul automatizeaza toatd proiectarea, far a mai fi nevoie de alti pasi. Proiectantul poate verifica scara finalizata si, dac& mai este nevoie, mai poate face eventuale modificari __ Lg rh Scara individuale pentru arhitecturd sau chiar la partile constructive, dup’ care urmeaza extragerea datelor pentru productie sau orice alté informatie precum: lista de materiale, planuri de executie si alte coordonate necesare pentru procesare. Pentru inceput, desenam in sectiunea de CAD un poligon din carewww.dulgher.ro dorim ca programul s8 execute automat untipdescardales. Din sectiunea de scara alegem un model de scar3 pe un poligon CAD, il selectim, dupa care fixim punctul de ‘inceputsipunctul de sfarsit pentruscara. Dupé aceastd operatiune vom putea vizualiza proiectulfinalizatin 3D. a Dupé ce am fixat punctul de sfarsit, programul va crea automatlinia optima de mers, linie care se poate modifica inainte de fixare, dupa liniile exterioare, liniile Scara este finalizata in cateva clipe interioare sau orice alté pozitie pe | intr-un poligon variabil. Nu exist alt’ deschidereatreptelor. solutie mai rapida decat proiectarea unei scdricuSEMA-Soft. in continuare va vom prezenta cAteva exemple cu posibilitatide tiparire a planurilor de executie. Aceste planuri se pot tipari pentru o singura pies’, sau automat pentru toate pieseleuneiscari. Lainceput selectdm o piesa, in cazul acesta selectim o treapta pentru care Dupa fixarea liniei de mers, dorim sa tiparim planul de executie. programul creazi automat scara de tipul alespeliniademers. IUrmeazi tiparirea piesei cu toate vederile sale, ulterior vom transmite plansele c&tre productie. Astfel putem s& selectim fiecare pies’ sau s& automatizim planurile pentru toate piesele. Dupa ce am ales piesa, apisim butonul pentru a ne afisa piesa impreund cucotelesale. Testati programul SEMA, pentru a vedaeficientalui. Sema GmbH Germania Reprezentant in Romania Info@sema-soft.10 Noul automat Hundegger ROBOT-Drive combina toata experienta acumulata din productia a peste 4500 masini de prelucrare CNC a lemnului de constructie. ROBOT-Drive este o masin& compact care prelucreazi toate cele 6 suprafete ale unui reper din lemn. ROBOT-Drive poate prelucra piese cu sectiuni de la 20 x 60 mm pana la 300 x 1250 mm si ofer 0 flexibilitate foarte mare pentru prelucrarile dulgheresti. ROBOT- Drive este predestinat pentru un un loc de functionare destul de micsi poate fiachizitionat launpretaccesibil. |cu ajutorul programului SEMA-Soft in ajutorul celor care doresc s se prezinte cu uninalt grad de profesionalism si care nu au capacitatea proprie de proiectare, oferim servicii de proiectare cu ajutorul programului SEMA-Soft. Pe langa acestea, oferim si alte servicii din jurul proiectelor dumneavoastra, cum ar fi: calcule de rezistenta pentru constructii dinlemn, consultantatehnica, 5.a.m.d. © echipa tanar& si dinamica, specializata in domeniul constructiilor din lemn va sté permanent la dispozitie pentru dezvoltarea ideilor dumneavoastra si fixarea acestora pe planse prin intermediul softurilor speciale. Pentru cei care doresc sa se dezvolte in aceasta brans, oferim servicii de consultant, pregatire profesionald si alte servicii pentru Start-UP in domeniul constructiilordinlemn. Principalele servicii oferite sunt: © dezvoltarea de proiecte. @ machetarea si elaborarea de materiale de prezentare. © servicii de webdesign pentru prezentarea firme’ sia proiectelor dumneavoastra. @ proiectarea sau reproiectarea proiectelor dumneavoastra din alte softuri de proiectare cu ajutorul programului SEMA-Soft. © exportul de coordonate catre fi prelucrare CNC. @ calcule de rezistenta. @ elaborarea de fise tehnice pentru diferite sisteme constructive. @ asistenta si consultant pentru dezvoltarea sau retehnologizarea firmei dumneavoastra. @ alte servicii legate de domeniul constructiilor si sc&rilor din lemn. Daca sunteti interesati de serviciile noastre, nu ezitati sé ne contactati pe adresade e-mail: start-up@dulgher.ro I'mExtrageréa dimensiunitor Pentru a extrage dimensiunile reale si corecte dintr-un proiect este nevoie si facem o sectiune a constructiei direct prin cAprior. Din aceasta sectiune putem sa preluam toate dimensiunile c&priorului, precum lungimea si dimensiunile prelucrarilor ce trebuiesc executate, ins& de aici nu putem afla latimea c&priorului pe care trebuie sé o extragem dintr-o vedere a sarpantei sau o sectiune perpendiculara pe piesadinlemn. Dac& sarpanta este in doua ape avand pe ambele parti aceeasi inclinatie, mm: se unui caprior atunci exist& o simetrie a pantelor si putem face extragerea dimensiunilor numai dintr-o singura parte a acoperisului (profilul de acoperis).Pentru a afla toate dimensiunile, cum ar fi: lungimea cpriorului si punctele pentru prelucrarile cdpriorului, fix’m pe exteriorul suprafetei in care se afl& c&priorul linii ajuttoare pe care ne construim mai intai un triunghi dreptunghiular. inie vertical www.dulgher.ro Din triunghiul dreptunghiular ABC, din care de regula stim indltimea si latura de jos putem s& extragem lungimea c&priorului sau mai bine spus lungimea materialului/piesei brute din care vom construi c&priorul. Piesa brut8 din care construim c&priorul trebuie sd aiba toate dimensiunile exterioare si suprafetele netede pentruatransfera cu mare precizie dimensiunile din proiect.Proigctare 2030 CAD Dupa ce am pregitit toate piesele din lemn pentru cpriori, care sunt identice, incepem sa transferam dimensiunile/cotele din proiect pe piesd/piese. Pentru a face acest lucru avem nevoie de planurile de executie in care piesele sunt desfasurate si care contin toate informatiilenecesare. in planurile de executie dimensionarea se face din punctul -O- (zero) pe BARA DE COTARE, in acest caz linia rosie. La fiecare punct de intersectare al unui punct de prelucrare se coteaza din nou distantadin punctulzero. Astfelavem o bara de cotare pe care se afla aliniate, AK PERIE Coordonate pent productea Madernizatt Veualzare incepand dela zero, toate punctele pecare le putem transfera direct pe pies, pe suprafata corecté a acesteia. ATENTIE! Cotarea se face intotdeauna pe suprafata cea mai complexd a piesei. Suprafetele de prelucrare le marcim cu o alta culoare, in acest caz cu culoarea albastr§ pentru a mentine si vizual aceste suprafete. jn caz real, piesele identice pentru prelucrare se aseaza in grup pe caprele dulgheresti, iar trasarea se face tot in grup, pentru a reduce timpul necesar pentru transferul cotelor. Chiar si atunci cand o firma este dotata cu masini speciale, prelucrarile necesare se pot executa direct la toate piesele deodata, fai a mai fi nevoie sa se execute fiecare piesddecdpriorin parte.C&priorul este elementul din lemn care in general formeaza structura de rezistent& a acoperisului, impreuna cu pane, popi si clesti, denumita sarpant’. Capriorii sunt asezati la o anumita distant intre ei pe pane, iar panele se sprijina pe popii sau peretii de rezistenta ai cladi i. Pentru a forma un sistem rigid, in general cApriorii sunt legati sub forma unui triunghi cu ajutorul clestilor, corzilor saua planseului inferior. Un alt sistem constructiv pentru acoperis este pe fermele din lemn| REZISTENTA (denumite si grinzi cu z&brele). Acest sistem are avantajul unui consum mai redus de lemn, ins& nu este foarte eficient pentru folosirea spatiului din interiorul sarpanteipentrumansardare. Pentru a determina exact sectiunea unui caprior, trebuie sa cunoastem caracteristicile lemnului de constructie folosit precum si actiunea fortelor care actioneazd asupra unei constructii pe durata ei de viata Principalele caracteristici ale lemnului ca material de constructie sunt: rezistenta lui, in functie de specie, durabilitatea in timp, umiditatea de lucru, deformarea, elasticitatea si imbatranirea. Foarte importanta este si protectia lui pentru a elimina orice degradare sau deteriorareintimp. Pentru a forma un ansamblu rigid ‘intre piesele de lemn, ne folosim de TMBINARI, fie executate dulghereste, fie cu piese de legatura din metal. Punctele de intersectie ale pieselor formezd NODUL de imbinare care trebuie sa fie astfel construit incat sa reziste la m= «| forteleaplicate, si-simentina integritatea gi rezistenta pe toata durata de viata a constructiei £ Dimensionarea unui c&prior este determinat’ de sarcinile cu care el este incdrcat in timp, precum si de greutatea lui proprie. Aceste sarcini rezult’ din greutatea materialelor constructive ale intregii sarpante si ale invelitorii (cu toate straturile aferente) dar si din fortele exterioare care actioneazd asupra sarpantei: pada, vant, forte seismice. ACaracteristicile de inc&rcare sau rezistentele la incrcari ale unui c&prior ca piesd din lemn, sunt redate de esenta lemnului, umiditatea acestuia, sectiunea transversala, lungimea elementului, punctele de sprijin si distanta dintre acestea. Capriorul preia direct incarcarile invelitorii si inc&rcarile variabile care pot fi uniforme pe toata suprafata acoperisului sau diferit pe zone de suprafeje. Aceste incarcari produc incovoierea cpriorului (cdpriorul se curbeaz8”) precum si comprimarea acestuia. Astfel dimensionarea trebuie s& contina valori cu un maxim de forte posibile care actioneazd pe suprafata sipe durata de viata constructiei. Suma inc&rcarilor din acoperis se descarca prin punctele de sprijin care, in general, sunt panele. Toate aceste sarcini curg mai departe prin popi sau prin peretii de rezistenta in asa fel incat acestea si fie www.dulgher.ro descarcate cat mai uniform pe toata fundatia uneiconstruct Alegerea sectiunii unui cprior se realizeaza in primul rand din conditii de rezistent&, ca acesta s& poaté prelua greutatea aferenta ce se descarca pe el, apoi din conditia de deformabilitate (sau rigiditate), ca deformarea acestuia din Incovoiere s& nu produca daune celorlalte elemente cu care este conectat. De exemplu, desi rezistenta c&priorului este asiguraté, el se poate deformain timp atat de mult incat se poate rupe, se pot fisura straturile invelitoarei, sau se poate fisura finisajul peretilor, etc. La alegerea materialului pentru caprior se tine cont si de condifii economice, deoarece lemnul este totusi o resursd care costa si nu trebuie s8 facem risip§ mrind foarte mult sectiunea fra rationament. Dacd lum in considerare coeficientul termic al anvelopei, aceasta solicita o izolatie termicd cu o anumita adancime, automat sectiunea cApriorului va prelua aceastd adancime (indltime). In concluzie prima dimensiune a sectiunii cdpriorului pe care © vom lua in calculul de rezistenta va fi inltimea c&priorului, iar l3timea luio vom, stabilicaadoua valoare. Comportarea la incovoiere a cSpriorului este cea specifica unei grinzi. incovoierea este data de fortele Ive| REZISTENTA care actioneazd perpendicular pe deschiderea grinzii si se manifest prin curbarea elementului si prin efecte de intindere si compresiune in sectiunea transversalé a elementului. De exemplu, mai jos este reprezentatd o grinda orizontala, incarcata uniform (caprior cu greutatea acoperisului, grind de planseu cugreutatea planseuluipeea). Grinda orizontalé ‘incarcat. cu greutate uniform distribuita Sectiune prin mijlocul grinzii, inlocuita cu resorturi Pe m&sura ce greutatea dispusa pe element creste, resorturile de sus se comprimé, cele de jos se intind Cand greutatea este foarte mare si este depasitd rezistenta lemnului, acesta se rupe, in mod aseménator cu ruperea unui arc intins foarte mult ml Pentru a vedea cum se comporta, am putea face o sectiune prin mijlocul grinzii, pe caream putea sd oinlocuim cuo serie de resorturi((arcuri, cacelefolosite la cAntarit) pe care le-am dispune pe indltimea intregii sectiuni. Pe masur’ ce marim incdrcarea, putem vedea c& resorturile de sus s-ar comprima iar cele de jos s-ar intinde, pana cand se produce ruperea. r|| —><—_Asadar, in alegerea sectiunii optime pentru piesa unui caprior, conteaz’ si modul in care dispunem sectiunea transversal in raport cu deschiderea si distributia incarcarilor. Va prezentim o scurt& analiz comparativa a doua sectiuni de lemn iL] SII 1 40mm 40mm 240mm KA 100mm Stim c& rezistenta la compresiune sau intindere a oricdrui element, indiferent de material, depinde de rezistenta caracteristicé. a acestuia la intindere si de aria sectiunii transversalea elementului. Daca notaém cu R rezistenta caracteristicd pe m? la intindere sicuA=b xh, atunci rezistenta la intindere a unui element cu laturile egale cu b (latime) sih (Indltime), va fi Forta= Rx A=xkilograme. Rezistenta la incovoiere a unui element nu depinde proportional de dimensiunile laturilor b si h, respectiv nu inseamna cé daci dublez latura b, se dubleaza si incarcarea la care rezist8, ci depinde de modul in care sunt dispuse acestea raportate la deschidere si la www.dulgher.ro incarcari. Rezistenta la incovoiere depinde, de exemplu, de valoarea indltimii sectiunii ridicatd la patrat, precumsidelungimeaintrereazeme. Sa ludm un exemplu foarte simplu: un cdprior cuo singura deschidere de 3m si o pant a acoperisului de 45 de grade. Consideram initial o sectiune de 14 x 14 cm, aria totald de 196 cm?, apoiun cdprior cu laturile de 10 x 20 cm, aria este aproximativ egala cu cea initiala de 200 cm?. Este dispus o data cu latura de 20cm pe inaltime si o data cu latura de 10 cm pe \\I es Ex -—— 240mm inaltime. LL Xx 4omm 140mm 240mm 00mm 100mm Dispunerea variantelor de capriori studiate: in continuare putem vedea deformarile din incovoiere ale cpriorilor, strict sub greutatea proprie. Observam c& cel mai deformat este cdpriorul cel de jos, dispus cu latura de 10 cm pe inaltime, iar cel mai putin deformat este cel din mijloc dispus cu latura de 20 cm pe inaltime. Mentionam c& avand aceeasi arie Im| REZISTENTA echivalent&, cei 3 c&priori au aceeasi greutate pe metru liniar si totusi diferite deformari Sectnes Sectunee A YL Daca m&rim deschiderea c&priorului, atunci vor creste implicit si deformirile. Dac& deschiderile devin prea mari, atunci va fi nevoie de un reazem suplimentar, adicd 0 pan intermediar’. m= | Mai jos putem vedea deformarea c&priorilor de mai sus, in varianta de 5 m lungime inclinat& fara rezemare intermediar&. Reprezentarea grafic este facut la oscara exagerata pentrua putea face vizibil’ comparatia, ins echivalent’ intreelemente. Sectunes Setunesin tabelul de mai jos va prezentam comparativ cateva sectiuni uzuale folosite pentru capriori, la care se pot vedea incarcarile pe care acestea le-ar putea prelua, in functie de deschidere si de numarul de reazeme: Wiaarae rerinenti la ineowaicre Latur Arie imenstune eSptio, blan} herd Asma} | wera} 4 va | sew $489 Debitari rapide cu preluarea coordonatelor CNC. TURBO-Drive este o magsin& perfect dezvoltata pentru debitari ultrarapide si foarte flexibile la un pret foarte avantajos, La nevoie, aceasta magina poate fi dotata si cu un agregat de frezare, gdurire si marcaj. www.dulgher.ro Concluzia cred c& 0 putem trage ‘impreuna: Este important ca dimensionarea cSpriorilor s& se faci cu mare atentie! Michael Holdreich, Soflete Marius Theor capable a functle ce decchidare lograrse diswibulte pe met lntar) Tonarcare caval et 333 an rl SH 329 ae aoa a7 Tea Err @ a 16a of Tus Br oe 30 3400 ar 2080 Sr Bea nearer a Deschleere de: ‘ead 2, peschiderlde Zan Zain uae rae Zien Gavan waar Eaarr PIFS] Siam Sate Reprezentanta in Romania Ll infe@handeggero JS} aed L 7?Greutatea ca proprietate fizicd defineste masa unei piese/unui produs in kg incorporata intr-un anumit volum. in general aceasta unitate de masura se foloseste in relatia comerciala pentru a cAntari produsul. Greutatea se noteza in sistemul international cu litera G6". Daca ne folosim de aceasta proprietate fizic’ in domeniul constructiei, greutatea devine o valoare prin care definim greutatea proprie a uneipiese, greutatea care actioneaza pe restul ansamblului constructiv ca oincarcare sau oforta. Greutatea total a piesei A apasa pe piesa B printr-o suprafaté partiald a corpului. Astfel numim greutate totala a piesei A ca o incarcare pe piesa B ce se descarcd pe o anumita suprafata. Cu cat este mai micd aceasta suprafata cu atat greutatea piesei A ,apasa” mai tare pe suprafata piesei B. Descarcarea acestei greutati este forta care se descarc pe aceast& suprafaté si va avea o relatie directé cu suprafata de descarcare. In cazul acesta, aceasta greutate devine o fort ,F” care apasi pe o anumita suprafatain ,cm2". jn concluzie o greutate este masa unei piese atrasa de forta gravitationala. Formulagreutatiieste: G=m-g G=Greutatea m=masa g=fortd gravitationala www.dulgher.ro Forta gravitationala este forta de atragere, sau c&derea liber3/perpen- diculara a unui corp pe pamant si diferita putin fat de meridianele pamantului. Acesté cddere liber se exprima prin masa corpului si variatia vitezei de cddere intr-o secunda, practic acceleratia pe care o are un corp in cdere liber’, notata ,,m/s?". Valoarea acestei acceleratii notata cu ,a” difera intre 9,780 m/s? si 9,830 m/s?. Deci, un corp cu o masa de 1 kg x acceleratia gravitationala de 9,80665 m/s? apas/se descarca cu o valoare de 9,80665 kg/ms? perpendicular pe suprafata p&mntului. Pentru a avea o notiune mai fixa a acestei forte s-a ajunsla folosirea notiunii de Newton, care exprima forta cu care un corp cu masa de 1kg este atras de Pamant sau apas’ pe suprafata pamantului, respectiv 10 N (Newton) =1daN. I>| FizicA Cu 1N (Newton) se noteaza forta care ar imprima unui corp cu masa de 1kg © acceleratie de 1 m pe secunda’. in fiecare secunda in care se misca, viteza corpului creste cu cate un metru/ secunda. Exemplu: daca aruncdm un corp de la 10 m, dupa prima secund’ de cadere, acesta va avea viteza instantanee de 1m/s, dupa a 2-a secunda de cadere, acesta va avea viteza de 2m/s, .a.m.d. ike, m/s jn constructii vom lucra agadar cu »forte = F” care actioneaza in diferite directii. Masa unei constructii se descarcd perpendicular pe pamant prin asa numita fundatie. Fundatia este acea suprafata care preia toate aceste incarcari de masa, dar si alte forte care actioneaz’ din diferite alte directii asupra unei constructii. Cea mai frecventa forta este =| vantul care actioneaza din toate directille, alteincarcéri statice precum zapada, darsi forte date de inghet sau seisme care actioneaz din interiorul paméntului. Fundatia unei constructii trebuie s8 fie agadar construiti suficient de adanc incat sd nu fie avariat8 de inghetul pamantului pe timp de iarn’, amplasamentul/ paméntul trebuie s& aib& 0 compactare echivalenta pentru a prelua uniform toate aceste sarcini si s& aib’ si rigiditate lateral suficienta pentru a prelua fortele seismice. Jy forte an sreuatea constructs zipada, vant > Perete Vant lateral. > > | 4 WW +44 Ez Plangeu fundatie Fundatie Fortedin > compactare of Fonte din pamant, + compactare ‘inghey > i pamant, inghet Forte setsmice toate directille Intr-un alt articol vom analiza toate fortele care actioneaza intr-o piesa si descarcarea lor in restul ansamblului unei constructii. Michael Holdreich, Marius $ofletePY oD od | ‘ er CC! OL L/L Na natiei isului cu ajutorul unui metru Demulte orineaflim pe santiersinu avem instrumentul de masura pentru a masura unghiul unui acoperis. Caajutorne putem folosi de o metoda simpla, exemplificatd mai jos, cu aceeasi precizie casicuunecher. Determinarea usoara si rapid’ a unei inclinatii a unui acoperis se poate face simplu cu ajutorul unui METRU. La lungimea de 1m se formeaza cu cealalta latura a metrului un unghi de 90° (perpendicular) iar la interesectarea liniei inclinatiei acoperisului pe linia deinaltime se poate citi indltimea in cm. Raportul intre latura de 1 m gi aceasta inaltime indica unghiul acoperisului. in tabelul de mai jos ga: valorile pané la o inclinatie de 45°. In acest caz lungimea laturii de 1m (100 cm) este egala cu inaltimea din triunghiul drept- unghiular, 1m(100cm).forma atipica de arhitectura in data de 17 iunie 2013 firma Hans HUNDEGGER Maschinenbau GmbH a inaugurat noul sediu pe langa fabrica de productie din Hawangen-Germania. Noul sediu, sub forma unei panze circulare pentru lemn, red prin arhitectura lui speciala, dezvoltarea tehnicdafirmei de-a lungul anilor, special pentru prelucrarile CNCdinlemn. Lipsadespatii pentrubirouri Dezvoltarea firmei, in special la noile programele CAM denumite ml CAMBIUM ila partea de service pe care le oferd firma astazi, a solicitat permanent spatii sibirouri mai multe. in felul acesta s- a ajuns la concluzia c un sediu nou pe \anga fabric este cel maifavorabil. Idea pentru noul sediu a fost, in general, si ocupe cel mai favorabil amplasamentul rimas pe langa fabricd si constructia s& contin& cele mai multe elemente posibile arhitecturale pentru a reflecta cea ce face firma Hundegger si, desigur, s8 fie din lemn. Asa s-a ajuns printr-un concurs mic de arhitectura sédevind 0 constructie ovala in care sunt incadrate elementele unei panze circulare. La constructie s-au folosit cele maiadecvate sisteme dinlemn. Sisteme constructive folosite Peretii sunt construiti, dup’ ideea domnului Hans Hundegger, din MHM, pereti masivi din lemn, un concept dezvoltat de mai multi ani si mult acceptat la constructiile masive din lemn. MHM este o tehnologie in care se pot folosi scanduri din lemn la o calitate mai slaba care se monteaza intr-un automat de panouri mari in straturi perpendiculare fixate cu cuie din aluminiu. Aceste panouri se prelucreaza pe o linie PBA creat tot de Hundegger. www.dulgher.ro Fiecare perete este ca un dinte dintr-o panzi si este format dintr-un panou MHM intre care este prinsi o fereastra mare. Pentru a asigura si un coeficient termic foare bun, s-a aplicat un sistem de termoizolatie din aschii de lemn pe exterior, iar in fata un strat de ventilatie. Pentru stratul final s-au folosit placi pentru fatade care au fost prelucrate pe masina SPM-2, 0 freza portala special pentru prelucrarea CNC a placilor de constructie. Pentru rezistenta constructiei s-au integrat st4lpi speciali din lemn prelucrati pe o linie K2i. Pe acesti stalpi, pana la peretii exteriori sa montat cate un planseu sub forma unei felii din panz’ circulard din lemn, care contine caile de acces si birourile moderne. Pe aceste plansee s-au montat doua straturi de izolatie fonica. Prin primul strat inferior au fost montate toate instalatiile tehnice. Planseul superior care formeazéi acoperisul plan este construit astfel incat I"mofera un ambient pentruogradina verde. Pentru inclzirea pe timp de iarna si racirea pe timp de vara s-au folosit de un sistem de extragere al energiei geo- termice, astfel toata constructia se ‘incadreazi 100%intr-o constructie verde. Oistorie de succestimpde 35 ani intregul spatiu al firmei HUNDEGGER de 26.000 m? din Hawangen, dupa cons- truirea a incd unei noi hale de productie, va fiocupatlamaxim. Drumul parcurs din anii 70, se reflecta din istoricul pe care |-a parcurs | domnul Hans Hundegger care la inceput a lucrat ca constructor de masini intr-o firma care producea masini pentru tamplarie. Pe langa acest servici a inceput s& dezvolte masini care s8 functioneze mai rational decat cele existente. In anul 1978 infiinteaza prima firma intr-un grajd, unde dezvolt’ prima masin& de prelucrare automata pentru lemn de constructie, pe care din anul 1985 o livreaz& in serie sub numele ,,P8”. Solicitarea de astfel de masini era foarte mare, de aceea din anul 1987 s-a inceput construirea unui nou produs, asa numitul »HMA\, care este o masina de rindeluit robust pentrugrinziladimensiuni mari. Din acest punct, firma Hundegger era prezent in piata nationald si in cea internationald, ca specialist pentru masini automate de prelucrare a lemnului de constructie.Anul 1988 a fost anul in care s-a integrat primul program de procesare care prelua datele direct din softuri de proiectare si nu mai era nevoie de programari manuale. De aici s-a pornit intr-un ritm mai accelerat in dezvoltarea masinilor noi si au urmat: P10, K1 (1996), k2 (1999), K3 (2004), masini care azi au un renume in domeniul prelucrarilor CNC a lemnuluide constructie. www.dulgher.ro in paralel s-au dezvoltat si masini speciale precum Speed-Cut (2003), Automat pentru prelucrarea placilor de constructie SPM (2007), iar de actualitate s-a prezentat masina ROBOT-Drive pentru prelucrariin 6 axe si sistemul de procesare CAMBIUM. Hans Hundegger Maschinenbau GmbH, Kemptener Str. 1, -87749 Hawangen Tel. 0049/8332/9233-0 Fax 0049/8332/9233-11 wwwhundeggerdeFiecare constructor DULGHER, inainte de folosirea materialului lemnos, trebuie s& cunoasca foarte bine toate proprietatile lemnului pentru a-l utiliza si pentru a-l folosi cat mai corect in constructiile sale. Lemnul, fiind un material ,viu“, isi poate schimba proprietatile in functie de mediul inconjurator si de conditiile de utilizare. in concluzie lemnul ,lucreaza” permanent, aceasta proprietate aritandu-ne c& trebuie s8-i acordim o atentie mult mai mare decat oricarui alt material deconstructie. in medie, densitatea celulelor lemnului are o valoare de 1,5 g/cm? Densitatea lemnului rezulta din proportia celulelor pe cm? si difera de la specie la specie de la 0,13 -1,3 kg/dm®. Densitatea lemnului variazd si in functie de temperatura si umiditatea mediului in careseafla. Urmatorul tabel indicd densitatea unor specii de lemn uzuale in constructiicu indicative la téiere — lemn ud gi la uscare, cu un procentaj de umiditate intre 18-20% la o temperatura de cca. 20°C si umiditatea relativa a aeruluide sub 80%. brad 940 430 pin 860 300 stejar 930 580 frasin 920 620 ee) tz AP EWN Rezistenta lemnului variaz’ in functie de specie, dar si in functie de cresterea anuald. Asadar o piesa de lemn nu are permanent aceleasi caracteristici www.dulgher.ro cao piesa similara chiar daca are aceleasi valori pe toata lungimea sa. Acestlucrune araté cat de atenta si pretentioasa este alegerea unei piese de lemnca material de constructie. Un alt factor important este si umiditatea lemnului care mareste sau scade rezistentauneipiese dinlemn. ‘jn general, umiditatea unei piese de lemn trebuie sa fie intre 8-18% in functie de aplicarea lui. Pentru mobild, in general se foloseste lemn cuoumiditate de 8-12%, iar pentru constructii se foloseste lemn cu © umiditate de 16-18%, max. 20%. Daca aceasta umiditate se mareste cu 1%, rezistenta laintindere scade cu 1-3% sila compresiune cu 4-6%. Acesti indici ne arata cat de sensibil este lemnul si cu cata atentie trebuie si-I alegem ca piesa de constructie. jn urmatoarele editii vom continua cu proprietatile de elasticitate, duritate si coeficientul de transfer termicin raportcu umiditatealemnului. Acestpacheteste ofeitdoaro singurd datala firma, ‘SEMA-Soft pachet full option ™ SEMA Proiectare constructii din lemn. ™ SEMA Proiectare scari din lemn Cod de cumparare: CONDUL2013 “apr gaos oe an ama Hee cr eanty Ha TNT ‘epevinlesra gohan aanGHELD on Weg, Conferinta DULGHER 2013 +40-741-70183 info@sema-sott.1o @ wwwsema-soft.roBB semasort 2 det ot ot CHARA RAAR ~o?>eoee4484 oo 4 & GS tM ee “eoeoead AA yy cu SEMA-Soft Proiectantul trebuie sé acorde o atentie deosebita in procesul de proiectare si proprietatilor fizice ale unei constructii, mai ales la alegerea unui sistem tehnologic de construire care asigura un ambient placut care rezulta in mare parte din confortul termic al unei constructii. SEMAa integrat un nou modul prin care se poate face direct dintr-un perete proiectat o analiza a coeficientului termicintr-oanumita pozitie. jn prima faza, proiectantul isi alege un anumit sistem tehnologic pentru un m=! perete exterior sau interior care se compune din structura de rezistenta si diferite straturi de izolatie sau placi de constructie. In continuare este reprezentata o sectiune a peretelui ales cu structura de rezistenta in care este inglobat izolatiatermica, iar pe interior este o placare cuo placa din gips si pe exterior o placare cu OSBsiuntermosistem. Pentru a afla coeficientul termic dupa GLASER, selectam un perete si accesim butonul pentru analiza fizicd a acestui perete. In prima sectiune ne este indicaté sectiunea peretelui ales si proprietatea umiditatii in perete inclusiv punctuldecondesare. jn a doua sectiune ne este aratata perioada decondensare. www.dulgher.ro jn sectiunile urmatoare ne sunt aratate urmatoarele: proprietatile con- densarii, parametri fizici ai ambientului, iar in perete, un tabel cu temperaturile in fiecare strat, un tabel cu presiunea in fiecare strat, si coeficientul lao sectiunein pozitia unde se afld structura de rezistenta si o pozitie fara structura de rezistenta si mediaintr-unperete.Noutati in in ultima perioad’, SEMA a dezvoltat multe instrumente noi de proiectare cu scopul de a automatiza cat se poate de mult proiectarea pentru a diminua timpul de lucru. Pe langa acestea a dezvoltat si multe noi instrumente care ajuta la exportul coordonatelor pentru productie. Trebuie si amintim aici faptul c& SEMA-Soft este singurul producator care asigura doud upgrade-uri pe an in care sunt prinse toate dezvoltarile in interval de jumatate de an, iar intre aceste intervale mai exist& si posibilitatea de a folosi update-uri periodice in sistem on- line. Credem c& este necesar s& va prezentim cele mai importante noutati = | SEMA-Soft din programul SEMA cu o explicatie minima ca siajutor in folosirea acestor noi instrumente. ASISTENTUL DE PROIECTARE in prezent este integrat un asistent de proiectare pentru constructiile din lemn gi altul pentru scdrile din lemn cu ajutorul caruia prin 3 pasi ajungem la un proiect final, din care putem extrage toti parametrii necesari de arhitecturd, lista de materiale, planurile de executie si toate datele de export ale coordonatelor CNCdeprelucrare. La asistentul de proiectare pentru constructiile din lemn, avem la alegeremai intaiunitem constructiv, de exempluo casa cu structura de rezistenta din lemn sau din barne, dupa care se deschide a doua fereastra unde avem posibilitatea sa fixim toti parametrii proiectului si proiectareaeste gata. La asistentul pentru scari, prima dat selectam tipul de scar, dupa care se deschide o nou’ fereastra unde fixim restul de parametri si este terminata si proiectarea pentruoscara. www.dulgher.ro Nae Prin folosirea centrului de control avem un instrument la dispozitie care execut automat o verificare a proiectului sine indica, prin diferite semne, pozitiile unde trebuie s& acordim o atentie deosebita constructiei executate automat, iar dac& este cazul si facem 0 modificare manual’. Acest centru de control il mai putem folosi chiar si ca 0 agenda pentru derularea proiectului in care ne putem face mentiuni sau putem fixa eventualele reclamatii direct prin fixare in project a punctelor care necesit’ oremediere. mu rr mm ALLBB sevasort Pentru a vedea o greseala la acoperis, am prelungit un cprior care trece peste suprafata acoperisului. in aceasta pozitie am deschis sectiunea pentru mentiu si am notat aici un mic text cu ce corectare trebuie facuta la acest proiect. Aceasta mentiune am adaugat-o la pozitia din constructie. Acum ar fi posibilitatea de a se trimite proiectul la persoana responsabild pentru remediere. Aceast& persoané are posibilitatea si se uite pe proiect si s§ deschida aceste puncte cu mentiuni in care se afla toate comentariile necesare pentru aceasta remediere care contine chiar si data cand s-a facut aceasta mentiune. Acest instrument este special dezvoltat pentrua se urma cu cea mai mare precizie derularea completa a unui proiect ‘incepnd de la proiectare si pan la finalizare. SE in centrul de control se afla si alte elemente care indica o prioritate anume pané lao mentiune foarte importanta sau chiarfatala Sema GmbH Germania Reprezentant in Roménia info@sema-soft.ro ice gi Reprezentanta in Romania S.C. EURO-HOLD S.R.L. Str. Noua nr. 275 RO-507270 Vulcan-Brasov info@hundegger.ro www.hundegger. roSena Highlights versiunea V12.2 05/2013 EXPERIENCE JD D> Sabloane de giurire a Definit si programari confortabile la sabloanele de géurire Piese metalice: Conector simplu <4 Imbingri simple din metal silemn... > Piese metalce:imbindri pentru noduri Automatizarea imbinarii wultor piese din lemn cu ajutorul placilor ‘muiticui sau al plcilor speciale gaurte. Piese metalice: Ansamblu de piese metalice Scar elegante Scri elegante 5 stilate cu vanguri paralele. Diferite forme ale sectiunilor din lemn, tema a2-a Construirea rapids 5 usoar3 a unui profil prin stantare directa in sectiunea unei piese din lem, D> Prelucrarea in modulul Centru de contro! Recunoasterea automata a eventualelor greseli la prelucrarea ‘automatizaté intre dou piese din lemn. Lucru eficient cu bazele de date . Folosirea eficient a mai multor baze de date. > Noutatile in CAD si dimensionare 1, saute ktoaeed co, Bnensonares |) moma prea pageant ol Noutati la pereti Definirea spatilor de montaj pentru ferestre si usi, tehnologii noi la modulul de export FHP, greutatea elementelor de planseu ‘de acoperis. i > Scari suspendate FE ative vera ascriorsuspendate ou deft directs a pieselor constuctive de susie ores 4 Exportul automatizat pentru scari Exportul complet automatizat al parametrilor citre CNC de prelucrare scari. Exportul citre sistemele CAM al masinilor de prelucrare CNC, 7 ‘Modulul de calcul WGsystem ome Calcularea simpla si perfect a proiectului cu SEMA si WGsystem. www.sema-soft.roSEMA-Meeting 2013 Ca in fiecare an, SEMA organizeaza un meeting international in cadrul c&ruia se intalnesc toate grupele de angajati ai firmei si reprezentantii internationali (partenerii Sema). Anul acesta la sfarsitul luiseptembrie 2013 aavut loc, timp detrei zile, un meeting unde s-au prezentat noutatile versiunei 14.1 ale programului SEMA. Aceasta versiune 14.1 se va livra la sfarsitul anului 2013, ca prim upgrade pentru 2014, la toti clientii cu contract de mentenanta. Noua versiune 14.1 prezinta multe noutati care scurteazd cu mult timpul de proiectare, in plus are si diverse functiinoi. incepand cu anul 2014, toate upgrade-urile vor contine o denumire/ cifr& in paralel cu anul si cu perioada de livrare, astfel fiecare client poate urméri dupa cifra versiunii actualitatea pro- gramului. Deci versiunea V14.1 este versiunea pentru prima jumatate a anului2014, iar versiunea V14.2 va fi upgrade-ul pentrua douajumatateaanului 2014. Cu ocazia acestui meeting, firma HUNDEGGER a invitat toata echipa SEMA pentru a le prezenta noul sistem de operare CAM numit CAMBIUM. Acest sistem de operare, garanteaza preluarea datelor din programe de proiectare, in acest caz de la SEMA-Soft fard a mai fi nevoie de o reglare ulterioar’. Dup& prezentarea softului, a urmat si o scurta prezentareanoilor masini CNC. Intalnirea s-a incheiat intr-un cadru festivin propria gradina de bere denumita “Hundeggers BIERGARTEN”, gradina care seafldin interiorul sediului HUNDEGGER. www.dulgher.ro Dupa cele treizile de meetinglacare s-a memorat si acumulat multa materie noua, SEMA a organizat, ca la fiecare SEMA-Meeting international, o seard festiva unde partenerii internationali au avut ocazia sa discute intre ei toate temele de actualitate, dar si s8 cunoasca direct mentalitatile si culturile din toat europa si tarile internationale unde SEMA este prezenta. Meetingul a devenit o traditie anuald, participantii asteptand deja cu mare nerdbdare Meeting-ul International SEMAdeanul viitor. Echipa SEMA-Soft I>aX Reprezentanta in Romania S.C. EURO-HOLD S.R.L. str. Noua nr. 275 RO-507270 Vulcan - Brasov PERIENCE Tel.: 0741-770183 ——_ www.sema-soft.ro