Sie sind auf Seite 1von 75

Prepararea cavitatilor de

clasa a III-a pentru inlay

Prepararea cavitatilor de clasa


a III-a pentru inlay
tratamentul leziunilor carioase localizate pe suprafetele
aproximale ale dintilor frontali la care unghiul incizal nu este
compromis.

Cavitatea de clasa a
III-a

l
g
a
f

- lingual
- gingival
- axial sau parapulpar
- vestibular

Particularitati de preparare a cavittilor:


1. deschiderea cavitatii:
se

respecta factorul estetic


pe fata orala
pe fata vestibulara
largirea deschiderii

inspre colet
smaltul sanatos trebuie conservat chiar
daca nu este sustinut de dentina
cervical,vestibular, incizal

Prepararea cavitatilor de
clasa a III-a pentru inlay
Deschiderea

procesului carios:

minima, dictata strict de marimea


procesului carios sau de existenta unei
obturatii vechi;
pe fata orala;
vestibular doar cand evolutia procesului
carios a realizat distructia smaltului de pe
suprafata vestibulara;
estetic- smaltul sanatos trebuie conservat
la nivel vestibular, cervical si incizal chiar
daca nu este sustinut de dentina sanatoasa;

Prepararea cavitatilor de
clasa a III-a pentru inlay
2.

Exereza dentinei alterate:

freze globulare la viteza conventionala,


escavator;
concentric, incepand cu peretii laterali
si terminand cu peretele pulpar;
Jonctiunea smalt-dentina!

Prepararea cavitatilor de
clasa a III-a pentru inlay
3.

Asigurarea retentiei forma


cavitatii

unghiuri bine precizate;


unghiuri externe rotunjite;
peretele axial convex / plan;
peretele oral conservat;
daca preparatia se extinde gingival la
nivelul radacinii adancimea peretelui
gingival va fi de 0,5 0,75 mm;

4. extensia preventiva
Prepararea marginilor: - indepartarea prismelor de smalt
colorate si demineralizate
- netezirea marginilor;

Se poate realiza un bizou ingust (0,5 -1 mm) la


nivelul marginilor accesibile;

Prepararea cavitatilor de
clasa a III-a pentru inlay
Asigurarea

rezistentei:

primeaza principiul estetic;


se pastreaza smaltul nesustinut de
dentina;
marginile de smalt fragile si
anfractuoase se indeparteaza;

Prepararea cavitatilor de
clasa a III-a pentru inlay
turbina,

freze cilindrice /
cilindro-conice, sub racire cu
apa;
se incepe cu conturarea
cavitatii palatinale, incizal
fata de cingulum, la o
profunzime de cca. 1 mm.

Prepararea cavitatilor de
clasa a III-a pentru inlay
se

continua de-a lungul zonei


mediane a cingulumului, in
directie gingivala (pana la
cca. 1 mm);
apoi, din capatul incizal,
preparatia se extinde spre
suprafata proximala pe care
este localizat procesul carios;

Prepararea cavitatilor de
clasa a III-a pentru inlay
Va

rezulta o cavitate orala de


aspectul literei L/ L intors
(in functie de fata proximala
pe care este localizat
procesul carios), cu latimea
de aproximativ 1 mm;

Prepararea cavitatilor de
clasa a III-a pentru inlay
conturarea

cavitatii proximale
se incepe de la nivelul fetei
orale;
se urmareste deschiderea
minima vestibulara (se
pastreaza smaltul nesustinul de
dentina vestibular, oral si
incizal); se indeparteaza doar
marginile de smalt fragile si
anfractuoase.

Prepararea cavitatilor de
clasa a III-a pentru inlay
Peretele

gingival va fi plasat sub


punctul de contact cu dintele
adiacent

Prepararea cavitatilor de
clasa a III-a pentru inlay
Se

accentueaza unghiurile
gingivo-axial si incizo-axial ale
preparatiei;
Se evita subminarea unghiului
incizal;

2,1,3

Prepararea cavitatilor de
clasa a III-a pentru inlay
Peretele

axial al cavitatii se
realizeaza convex

Prepararea cavitatilor de
clasa a III-a pentru inlay

Orientarea

peretilor cavitatii este


responsabila de retentia cavitatii

Prepararea cavitatilor de
clasa a III-a pentru inlay
Finisarea

marginilor cavitatii se
realizeaza cu freze diamantate
efilate

1,3,2

Prepararea cavitatilor de
clasa a III-a pentru inlay

Bizotarea

marginilor se poate
realiza un bizou ingust (0,5 1
mm) la nivelul marginilor
accesibile

Prepararea cavitatilor de
clasa a III-a pentru inlay
Aspectul

oral al cavitatii de
clasa a III-a, foarte
asemanatoare cu cavitatea
de clasa a II-a;

Prepararea cavitatilor de
clasa a IV-a pentru inlay
rezulta

din tratamentul cariilor localizate


pe fetele proximale a dintilor frontali cu
unghiul incizal distrus;
prepararea cavitatii - similar cavitatilor
de clasa a III-a;
cavitati de intindere mare:
cavitati suplimentare de retentie: localizate
oral / incizal; forma de sant / coada de
randunica; adancime 1- 1,5 mm, intre cavitati
istm;
mijloace suplimentarea de retentie: pivoturi
dentinare;

Prepararea cavitatilor de clasa a V-a


pentru inlay

Rezulta din tratamentul leziunilor carioase


situate in treimea cervicala a fetelor vestibulare si
orale ale tuturor dintilor.

Prepararea cavitatilor de clasa a V-a


pentru inlay

Deschiderea procesului carios:


- este realizata de obicei de evolutia procesului
carios;
- consta in largirea deschiderii cavitatii prin
indepartarea smaltului afectat de la marginea
cavitatii simultan cu exereza dentinei alterate;

Prepararea cavitatilor de clasa a V-a


pentru inlay
Exereza dentinei alterate:
- freze globulare la viteze conventionale;
- se incepe cu peretii laterali si se termina
cu peretele parapulpar;

Prepararea cavitatilor de clasa a V-a


pentru inlay
Extensia preventiva si retentia:
- se realizeaza simultan;
- indepartarea marginilor cretoase; contur extern =
oval / rotund /reniform
- retentia: exprimarea unghiurilor de intalnire dintre
pereti; peretele axial convex, similara convexitatii
suprafetei pe care se realizeaza cavitatea; realizarea
de canale dentinare pentru crampoane metalice;

Prepararea cavitatilor de clasa a V-a


pentru inlay
profunzimea initiala a
cavitatii va fi de cca. 1 mm;
daca este posibil se
pastreaza nivelul
supragingival al pragului
gingival;

1,3,2

Prepararea cavitatilor de clasa a V-a


pentru inlay
Suplimentarea

retentiei:

canale dentinare cu diametrul de


0,6 mm;
plasate in general la capetele
mezial, respectiv distal al
preparatiei, evitand lezarea
camerei pulpare dar si riscurile
de lezare a fetelor proximale;

1,3,2

Prepararea cavitatilor de clasa a V-a


pentru inlay
Suplimentarea

retentiei:

se incepe conturarea canalelor


dentinare cu freze globulare;
canalele dentinare vor fi
perpendiculare pe suprafata
vestibulara, respectiv orala a dintelui;
profunzimea canalelor dentinare 1,5
3 mm;
Atentie la paralelismul canalelor
dentinare !

2,3,1

Prepararea cavitatilor de clasa a V-a


pentru inlay
Se

realizeaza un bizou de 45
grade, pe o latime de cca. 0,5
mm freza flacara
diamantata.

aa

Realizarea step-by-step a restaurarilor


de tip inlay
decizia

realizarii unui inlay (discutia cu


pacientul);
Verificarea urmatoarelor detalii:
vitalitatea dintelui clinic si radiologic
- d.devitali risc crescut de fractura necesara mai
multa substanta dentara;
RCR se realizeaza cu rasini compozite duale si pivoti
din fibra de sticla sau cuart (adeziune mai buna);

verificarea pungilor parodontale


design diferit la nivelul punctului de contact
interdentar inlay/ dintele vecin

Realizarea step-by-step a restaurarilor


de tip inlay
verificarea ocluziei static si dinamic;
preparatia pentru inlay-uri ceramice si compozite:
se va limita la maxim extinderea preparatiei;
se prefera pastrarea stopurilor ocluzale in smalt; cuspizi
subminati
onlay /
utilizarea unui ciment glassionomer pentru sustinerea lor;

Inlay-urile ceramice necesita preparatii mai extensive


decat cele compozite; colajul adeziv si elasticitatesa
cimentului-rasina face ca inlay-ul compozit sa intareasca
cuspizii restanti
principiul biomecanic ! reducerea la minim a extensiilor
preventive - scad rezistenta deja redusa a dintelui;
se prefera preparatiile supra sau juxtangingival

Realizarea step-by-step a restaurarilor


de tip inlay
preparatia pentru
compozite:

inlay-uri

ceramice

si

se prefera preparatiile supra sau juxtangingival;


preparatiile subgingivale: pot genera amprente
incorecte, adeziune de proaste calitate (cimentare
pe cement si dentina radiculara), nu este posibila o
amprenta optica cu scannere intraorale a
preparatiei (necesita o buna vizibilitate a
marginilor);
prepararea se face sub magnificare (lupe cu
marire de minim 2,5x si cu iluminare puternica /
microscop)

Realizarea step-by-step a restaurarilor


de tip inlay
preparatia
compozite:

pentru

inlay-uri

ceramice

si

forma preparatiei extinderea procesului carios /


vechea restaurare de inlocuit, pozitia contactelor
ocluzale in smalt;
grosimea minima ceruta de materialul restaurativ:
1,5 mm ceramica presata; 2 mm ceramica
feldspatica; sub 1 mm la zirconiu; minim 1,2 mm la
compozit.
limita preparatiei nu se va plasa pe varful cuspidului
sau in foseta (risc de fractura), ci pe versantii
cuspidieni / pe fetele vestibulara si orala (onlay);

Realizarea step-by-step a restaurarilor


de tip inlay
verificarea
preparatiei:
amprenta
segmentara in silicon / scanner intraoral,
softul marcand zonele retentive;
finisarea atenta:
- toate unghiurile rotunjite;
- forma finala a preparatiei sa permita existenta
unui ax de insertie, cu pereti usor divergenti (4
6 grade: refluarea cimentului adeziv, insertia si
dezinsertia usoara la proba, de preferinta in axul
dintelui);

Realizarea step-by-step a restaurarilor


de tip inlay
lucrari provizorii obligatoriu cu un inlay
provizoriu in prezente inflamatiei gingivale;
aplicarea unui strat de bonding;
obturatie provizorie din compozit / material
termoplastic gutaperca (impiedica proliferarea
tesutului parodontal in cavitate si pastreaza
punctul de contact);

Realizarea step-by-step a
restaurarilor de tip inlay
amprentarea:

tehnica digitala cu scannere intraorale


(CEREC AC BlueCam, Sirona, E4D
Dentist, D4D Technologies)
metoda conventionala cu materiale de
amprenta de precizie, polivinil siloxani
(Take-1 Kerr, Aquasil Dentsply, Imprint
3 3 M) sau polieteri (Impregum, 3M)

Realizarea step-by-step a
restaurarilor de tip inlay
amprentarea:

tehnica digitala cu scannere intraorale:


scaneaza direct preparatia in cavitatea bucala
model virtual;
medicul / personalul auxiliar va realiza designul restaurarii cu
ajutorul unui soft specializat

Realizarea step-by-step a
restaurarilor de tip inlay
amprentarea:

metoda conventionala cu materiale de


amprenta de precizie se recomanda
amprenta arcadica

Amprenta

laborator realizarea
modelului de ghips clasic,
pe care se realizeaza etapele de laborator, sau
va fi scanat pentru inlay-urile CAD/CAM
(pragul situat subgingival, scanarea fiind
dificila / imposibila)

Cazuri

complexe

medicul realizeaza in cabinet


lucrarea provizorie din acrilat /
compozit,
verifica ocluzia,
se rescaneaza ocluzia (dubla
scanare), informatia ajunge in
laborator pentru parametrii optimi
functionali.

Metoda indirect
similar

cu amprentarea pentru
coroanele de nveli - nu pretinde
dilatarea anului gingival;
materialul se introduce cu
spatule mici / seringa n detaliile
cavitii, nainte de amprentarea
global (cu portamprent) a
arcadei dentare.
nu se uleiaz cavitatea ci se
usuc.

Transferul de date se poate face si


prin
metoda direct - machetarea
intraoral a viitorului inlay;

Metoda direct sau machetarea


cear

albastr / incolor pentru


inlay-urile fizionomice
introdus i presat n cavitatea uleiat;
sculptarea i verificarea morfologiei;
detaarea n ax, cu ajutorul unei tije
metalice nclzit moderat i aplicat n
centrul machetei;
controlul exactitatii machetei;
trimitere in laborator pentru ambalare i
turnare.

rini

acrilice autopolimerizabile.

Machetarea
Macheta:

precursorul lucrrii protetice;


realizata din cear / rini acrilice;
de dimensiune i morfologie identic cu a lucrrii
finite.

Machetarea
Indicat

metoda indirecta - avantaje:

scade timpul de lucru n cabinet;


ofer posibilitatea de a obine machete
mai complexe, mai dificile;
asigur o modelare mai corect a
morfologiei datorit accesului pe toate
feele dintelui stlp;
asigur posibilitatea de corecie i
verificarea machetei;
permite obinerea lucrrilor metalice
placate cu materiale fizionomice.

Etapele de obinere a machetei


identificarea

limitei preparaiei - va
fi trasat cu un creion;
blocarea zonelor retentive cu cear
aderent;
spaierea:
pentru a crea locul necesar cimentului cu
care se fixeaz lucrarea;
lac colorat, vizibil, depus prin pensulare
1-2 mm de marginea preparaiei (a nu
altera adaptarea marginal a lucrrii);
grosimea lacului cca. 0,2 mm.

Etapele de obinere a machetei


Izolarea:

faciliteaza detaarea machetei de pe model;


scade tensiunea superficiala a bontului ceara fierbinte picurat pe model s curg
perfect;
Izolarea:

ulei de parafin;
excesul ndeprtat cu o pesul / aer
comprimat;
dac substana izolatoare a fost absorbit
complet, se pensuleaz nc un strat.

Tehnica picurrii cerii n exces i rzuirii

asigur

o adaptare maxim la pereii cavitii i


tensiuni interne sczute.
Tehnica:
picurarea cerii n cantiti mici pn la umplerea cavitii
(in exces);
aplicarea unei presiuni digitale constante pe suprafaa
liber a machetei timp de un minut (dupa solidificarea
cerii);
caviti cu adancime mare depunere rapida, n straturi; se
evita apariia minusurilor n machet i a fenomenului de
laminare a cerii;
inlay-ul se extinde pe mai mult dect o fa (mezio-ocluzal,
disto-ocluzal sau mezio-ocluzo-distal), umplerea feelor se
va face pe rnd.

Tehnica picurrii cerii n exces i rzuirii


indeprtarea

excesului de cear de pe faa


ocluzal cu un instrument nclzit;
modelarea fetei ocluzale prin contactul repetat
cu modelul antagonist n IM si radierea cerii;
zonele machetei care realizeaz contacte
premature sunt evideniate cu pudr de talc sau
stearat de zinc (arde fr rezidiu);
zonele proximale - iniial modelate
supraconturat; se ajunge la morfologia
normal prin rzuirea cerii.

Tehnica picurrii cerii n exces i rzuirii


indeprtarea

machetei de pe model:

manual;
cu ajutorul unei srme de cupru nclzite,
poziionat n fosetele mezial i distal;
detaarea

srmei din machet - o pens


incalzita se ine cteva secunde n contact cu
srma;
orificiile lsate de srm vor fi umplute prin
picurare de cear fara a deteriora morfologia.
finisarea machetei - cu o bucat de bumbac
ud nfurat pe o scobitoare.

Macheta pregtit n vederea ambalrii cu o tij cu o bil


pentru contracie

Relizarea inlay-urilor ceramice in


laboratorul de tehnica dentara
Inlay-uri

feldspatice pe masa
refractara
piesa protetica foarte fragila;
tehnica laborioasa, consumatoare de
timp;
ocluzia poate fi verificata doar dupa
cimentare;
inserarea in cavitate se face cu
ultrasunete cu ansa cauciucata
(grosime minima a cimentului)

Relizarea inlay-urilor ceramice in


laboratorul de tehnica dentara
Inlay-uri

ceramice realizate prin presarea


ceramicii in tipar
tehnica nu este laborioasa;
inlay-urile pot fi reintroduse in cuptorul de
sinterizare ;
se poate verifica ocluzia inainte de cimentare;
permit un modelaj ocluzal aditiv din ceara (de tip
wax-up), generand interferente ocluzale minime;
rezistenta mai mare la flexiune;
cimentare mai facila;
zona de tranzitie monocroma zone laterale !

Relizarea inlay-urilor ceramice in


laboratorul de tehnica dentara
Inlay-uri

ceramice frezate prin


tehnologie CAD/CAM 2 tipuri de
ceramica
oxid de zirconiu:
opacitate crescuta;
indicate la pacientii cu ocluzie dificila,
distructii extinse ale punctelor de contact;

blocuri de ceramica vitroasa


imbina avantajele tehnologiei CAD/CAM cu
estetica.

Proba restaurarilor
Hartie

de articulatie lichida
Artispot
se aplica pe fata interna a inlay-ului;
contacte prea stranse reducerea se
face din dinte;
punctele de contact interdentar prea
stranse se reduc cu gume
diamantate;
forma punctului de contact este
marita fata de cea a dintelui natural
pentru protectia papilei si rezistenta

Cimentarea restaurarilor din compozit


conditioneaza

longevitatea

restaurarii
izolarea cu diga;
pe suprafata preparata a dintelui se
aplica un sistem adeziv (de
preferinta in 3 timpi, acid-primeradeziv);
pe fata interna a inlay-ului (sablata
in laborator) se aplica un primer de
activare a rasinilor compozite
(Composite primer, CG)

Cimentarea restaurarilor din ceramica


feldspatica si vitroasa
conditioneaza

longevitatea restaurarii

izolarea cu diga;
pe suprafata preparata a dintelui se aplica
un sistem adeziv (de preferinta in 3 timpi,
acid-primer-adeziv);
in laborator se sableaza ;
in cabinet:
se graveaza acid cu acid fluorhidric 4,5%, 90
secunde si
se silanizeaza cu silan bicomponent (Bis-silane,
Bisco)

Cimentarea restaurarilor din ceramica


oxid de zirconiu
conditioneaza

longevitatea restaurarii

izolarea cu diga;
pe suprafata preparata a dintelui se aplica
un sistem adeziv (de preferinta in 3 timpi,
acid-primer-adeziv);
se sableaza cu Rocatec (3M) sau
aplicarea unui primer Z-prime (Bisco) care
va creste adeziunea

Materiale de cimentare
Ciment

rasina cu priza prelungita

se aplica pe fata interna a inlay-ului si pe peretii


cavitatii;
inserare treptata (refluarea treptata a
cimentului);
prepolimerizarea cimentului refluat 1 secunda
(excesul se indeparteaza in faza de gel inainte
de priza finala, cu chiurete Gracey)
Polimerizarea finala sub protectia unui gel pe
baza de glicerina (asigura stabilitatea
coloristica si previne microinfiltratia marginala)

indepartarea

digii;
verificarea - ocluziei;
- punctelor de contact stranse;
- stopurilor ocluzale ;
finisarea cu gume diamantate (dupa 24 ore);
gutiere 4 saptamani / toata viata
(bruxism)
Indicatii de igienizare: dus bucal, ata
dentara;
Consultatii periodice la 6 luni