Sie sind auf Seite 1von 6
y JURNALIST ACUZAT DE INSULTA- CAUZA LINGENS CONTRA AUSTREL IN Farr @ Di ingens, zs asia nscut in 1931, locet in Vieng ereaz ea edactor ge a "evs Pol |. ARTICOLELE SCRISE DE RECLAMANT $I CONTEXTUL PUBLICARIT LOR 6, La9 octombrie 1975, pat zile dupa aleyerile generale din Austria, in cursul unui interviu eeviza, Simon Wiesenthal, presedintle Centrului Fureiese de Documentare, 1-a scuzat pe Eviedrich Peter, preseintele Partidului Liberal-Austia, de apartenena, in timpul celal desl doilea aor eondia, a primr-rigadi SS de infanterie, in mod repeat, acrsté brigadé a ‘masierat civil in sptee lnilor germane din Rusia. DI Peter nu a nega ealitatee de mem ‘scesei brig, dara afirmat env a partcipat la nici una dine atrociaile coms. in repli®, ‘Wiesenthal a menjionat cd nici nua formulatacuzait de aceasta natura. insu utonre, Brun Krish, canara gue precedent presen al Patil cist Any fa ee ses a ‘Cut np nated ner sal Canc! Fed, hie desea eae fone tu av conor fn copa fer mou pve, inics ne Saeed te pee Pent cn porodaprenergtoue lear cin $ext se fama dee Cat fsvemamensie Krely-Pes in inp mer dl Krsly reves Sees a SSmenea oli ci pail pe care conduct acitpre najenog sep tect imac timp Kreis & ssid poi Peer eteandosenoronataacieage ali) Whsental, le sumit wate plicated mati” Exe pda fet publ doa itn clan tatu ineria sada de eer Rec @ incest comet, reclarmantul«publicat dou’ enicole in revista vieneed Profil rim aol a pirat le 14 ocombvie 1973 sab tial Cea Poe" AU fot tea eet es enone predestined nantrde seme esta frase supra roll p cre Ina vat Petra investiga pale declan ie Gea sbandone lei) tnpotva menor set ban text cone, ater arena amie, dey dl ete te Indep beetles de erase nevi, eae a face compa x pon de poiian Wr AUSTSE TEMAS Son cl
  • sau «Prea curindy", jurnalistal a admis ed nu se poate Protesta prin argumente de Tipul .Realpolitik” impotiva unor asfel de atiudini. Potrivit Afirmatilr sale, au weeut vremurile cénd din motive electorale nu numa nazigit era Iuai in ‘onsiderare, igi vietimele lot... ultimil au supraviejit celor dint. Cu toate aeesta, Austria, ‘ate a produs pe Hitler, pe Eichmann i mul lj criminal de rizboi, nu a reusitreconeilierea fu treutul pur $i simplu T-aignorat. Avesta politics creeazariseul preluai ii, in vitor, de 0 rmigcae fascist. Referindu-se la cancear,jumalistl a afimat: ,Comportamental dui Kreisky nu poate fjudecat de fap nt-o manic rafionale! numa pe Baze ea ral gi Tipst de demnitate", Mai mul, un astel de comportament su era necesar pens €& poporul “asia Se poate reconcilia eu trcutul fra a apela la sorvicile fostlor nazis or minimalizind problema lagirelor de concentrate sau eprogindu-idlui Wiesenthal cl sbuzesz8 de antisemitism. [Nu este surprinzitor faptul cA treizeci de animal tlrzu se vorbeste inca" de acest lurur, ch, Aimpotriva, ef atit de mulfi oameai sunt prea curénd” pregitifis& inehid’ ochit in faqa ‘ormanului de eadavre. in final, relamantul a ertca lipsa de tact manifesta de dl Kreisky {aga de vietimele nazismuli 5. A dous seeiune a comentat atituines societi austiec, in general, cu privite ta crimele rnazismulti ila fogttnazigt. in opiniaautorulu, prin refugerea tn filozofia alrnativa dintre vina colectva gi nevinovajia coletiva, austreci au evtats& se confrunte In mod direct cu 0 vinovite real, distinct $i posbil de evaluat. Dupa o lunga expunere a varietiitipurlor de responsable, jumlisul a sublinate& in prioada nazismului a existt posi itatea alegeci inte bine gi ri oferind exemple ale unor persoane care au refuzat colaborarea cu nazi. DI Lingens a menjonat in final acste seciun c, dae Bruno Kreisky svar fwilizat reputaia personal pent a pune in evident aceast Austrcdifevta si mai bund, in fell i care a folosit © pentru a1 proteja pe dl Peter, ar fi oferit acest fri ~ dupa teizeci de ani element de ‘maxima necesitate penta a se reconilia eu tecutul: 0 mal mae ineedere in sine" 6. Secyiunile tei gi patra (care aletuiau © time din aticol) au tratat nevota dea bir idea vine’ colective, pentru a crea premiscle determiniti vinovagilorreale, Sub ttl .A fost nevesar fie impuseaji oameni lipsi de aplrare?", dl ingens a distins ire unite speciale si forfele nilitareaflate in mod eurent in armata celui de-al reilea Reich; el a sublinate& nimeni nu era inseris in mod forat in untaile speciale: membrii acestora au fost voluntar. in seefiunea urmitoae, jumalstl s-a referit la diferen dintre persoanele vinovate de comiterea unor infracfuni sf peroanele eae, din punet de vedere moral, trebuieprvite in calitaede compli ‘argumentatideea potrivt carla Austria ar fi prvit spre reeutl stu cu mai rut calm, fir ‘complexe de vinovafjie si cu mai mulld incredere dact sar fi judecat nazigtii ma. devreme, mai repede si in profuncime, DI Lingens a expus apoi motivele care au immpiedicat 0 asfel de {judecatd, apirindu-l pe dl Wiesenthal de invinuirea c& ar fi aparinat unei mai". in final jumalistol 8 lua in considerare varanta clemenei, dupl att de mult timp, afmand : Este ‘reptul fieerei socetti arate clemengd, dar nu'si menfind o relate nesindtoasi cu lege, achitind crime clare, ficdnd concesii,camuflénd si negind vinovijii evident. in a cineea ‘setiune, dl Lingens @ eomparatexzul Peter cu un alt caz, de naturd predominant economic’, referitr la dl Helbich, unul dine conducstort Partidului Poporului Austic, gi a examinal reacfile diferite ale premicrului Kreisky in cele dou cazuri Auorul a argumentat cd cireumstanele primului eaz au fcut ea dl Pete si fie considerat nepoeivit penru calitatea de smemb al Paramentul, politician # membraal guvermliin aest context srs ext st ut mia de eed polite”. .Monsioeites” nua Const n opinajmalsa a fatal il Wiesenthal a riiat yi dictt acest chest, cin dora ll rcs dea 0 tre sub ee. Seeisnee final atoll eat pariele poi, in gen dar Prez! unor fot nazi in infil de concer in opna june l Per ae a Aemisioneze nu ea un seminal recuncatr props vino pena demons pesca seen calla necunoscut di Kreis, anne ac 2 AV. STAM Ae . (CUYLANGERILE PENALE FORMULATE DE DL KREISKY IN NUME PROPRIU 7. La 29 octombrie si 12 noiembric 1975, cancelarul in functe la acea data formulat dout plangei in nume propria tmpotriva dlui Lingens. El a considerate anumite pasje din cuprinsul aicolelor rezumate anterior au avut un caraeter insultitor, invocdd aticoul 111 din Codul penal austriac ; acest are urmatorul continu wl Cel care, ft-o manirtssizabil de un teacup cineva de otis de cuciee sau de edit ode o attuneconard.onoae rk mri, de natrs satrap dispel of Injsites public, va i pedepsit cu o pedcapst de eel mult ae fn! Inchisoae sa amend, Cel are comite seas infaefuneInr-an material part, rin mijloace adiovizuae on occe ata modaliate prin care deftimarea devine acest une! lrg secu « pobliull va ht pedepst «0 pedeapst de el mut un an inchisoare sau amend8. Autor afrmalii na va pede dct aceasta se dovedeyte afl advarats.Raspunderea pols pent infaciunea deta th Pim agra va fi Intute se dovedests exist wor emstane Ue nant FT T COTTE Pe autora afimmajei de adevlrul sceseia" ‘Aniolul 112 prevede: .Proba verti gia bunei-credinte vor fi admisibile numai dac8 autorul afirmatiei cere instanfei adminisrarea dovezii coretitudinit eelor afirmate ori bunei sale creding..” A. Prml grup de proceduri judiciare 1, Seninja Cui: Regionale Viena La 26 marie 1979, Curtea Regional Viena I-adeclarat pe ‘Lingens vinovat de insults (aricolul 111 paragraful 2) pentru folosirea expreslor cel tai

    Das könnte Ihnen auch gefallen