Sie sind auf Seite 1von 2

A pignata

A FRAGULA E RA CASTAGNA

A pignata nu cocciu i terra assai


curiusu,
nu mpastu fattu cu li mani,
u lavuru da massara Tresa,
chi a suruaca mentia a cucinari.
Nta pignata nci sugnu tanti cosi,
ncesti ajju,erbi e pummadoru,
chi si spusanu cu na guccia i vinu,
quandu a pasta abbrazza cchanu
cchanu.
A pignata cchina di lamenti,
staci sempi nta li carvuna ardenti,
certi voti ahjancu focularu,
stritta,stritta mu cerca riparu.
A pignata tutta ncinnarata,
panza larga e vucca scummajjata,
ogni tantu volu nu morzu sbattuta,
e conzata addopedi natra vota.
A pignata grida quandu sicca,
amasposti mu nci menti lacqua,
riminii a suruaca e nci fai na mpipata,
chi cacci quandu bella gujjuta.
A pignata comu a vecchiareja,
passau tempu e tutta si cunzuma,
comu a tuvajja i na lavandara,
comu a condila chi chi non ajuma.

Supra nu vancu de mercatu,


de frutta frisca e sicca cummegliatu,
'na fragula de serra assai sucusa
de se vantare nu circava scusa:
- Cast...! Castagna...! Nu vidi quanti
curiusi
de mia su' gran guliusi?
Me miranu e luntanu
e ppue stnnanu ra manu.
Certu, confrontu nu c ccu' ttia
chi te coglianu e te trovanu pp via:
Iu..., sugnu russa, sucusa, frisca e
profumata.
Tu, senza addru, scura, de manti e
dde spine cummegliata.
Rispunna ra castagna:
-Destate si' certu a cchi amata
ma nu canciamiantu daria ed eccute
lmata!
Si nnu te mancianu a na vota,
na vota chi si cota,
si te va bene pp tri juarni campi,
sempre chi are licerte e are maruzze
scampi.
Iu, chi cummegliata e manti e rizzi
sgnu,
pp ra vernta a sicurezza dgnu:
cacciate e spine e ri manti,
cc ru friddu piaciu a tutti quanti
e ccru tiampu e re dovute cure,
me ndcisciu..., canciu sapure,
ma tu
"Na fragula sucusa nu sse spsa
ppecch de iddra nu resta nnente,
si nno nu scartu de simente
intra na ngaglia e dente".
Luisella Stranges

Un populu mittitilu a catina


Spugghiatilu
Atttupatici a vucca,
E` ancora libiru.
Livatici u travagghiu
U passaportu
A tavula unni mancia
U lettu unni dormi,
E` ancora libiru.
Un populu
Diventa poviru e servu,
Quannu ci arrobbanu la lingua
Addutata di patri:
E` persu di sempri.
Diventa poviru e servu
Quannu li paroli nun figghianu paroli
E si mancianu tra d'iddi.
Mi nn'addugnu ora
Mentri accordu a chitarra du dialettu
Ca perdi na corda lu iornu

Un popolo mettetelo in catene


spogliatelo
tappategli la bocca
ancora libero.
Levategli il lavoro
il passaporto
la tavola dove mangia
il letto in cui dorme
E' ancora libero.
Un popolo
diventa povero e servo
quando gli rubano la lingua
ricevuta dai padri :
perso per sempre.
Diventa povero e servo
quando le parole non figliano le parole
e si mangiano tra di loro.
Me ne accorgo ora
mentre accordo la chitarra del dialetto
che perde una corda al giorno

Ignazio Buttitta
http://selliaracconta.blogspot.it/2012/05/tantissimi-proverbi-calabresi-sul.html

Das könnte Ihnen auch gefallen