Sistemul nervos 2

Encefalul

Mielencefal bulbul rahidian

- puntea lui Varolio
Metencefal cerebelul si pedunculii cerebelosi
Mezencefal coliculii cvadrigemeni
- pedunculii cerebrali
Diencefal - talamus
- epitalamus cu glanda epifiza
- metatalamus
- hipotalamus
- subtalamus
Telencefal
emisferele cerebrale
- nucleii bazali

Trunchiul cerebral - morfologie

Bulbul rahidian

Este situat in continuarea maduvei spinarii; are 3 cm.

Morfologie :
- fata antero laterala: - fisura mediana anterioara,
- decusatia piramidala
- santul bulbo-pontin
- piramidele bulbare, olive bulbare
- fata posterioara : - santul median posterior
- pedunculii cerebelosi inferiori
- portiune din ventriculul IV
Structura :
- substanta alba - fibre ascendente specifice si nespecifice
- fibre descendente
- fibre de asociatie
- substanta cenusie fragmentata in nuclei dat. incrucisarii unor
fascicule nuclei senzitivi, motori, vegetativi, proprii
- substanta reticulata

Nucleii bulbului rahidian

nucleii motori

Nucleii
senzitivi
-contin

Nucleii vegetativi

Nucleii proprii

deutoneuronul
cu care fac
sinapsa fibrele
nervilor

Nucleii motori
ai nervilor
cranieni :
IX
-nucl.ambiguu
pt.
X
XI
XII

Nucleii
senzitivi ai
nervilor
cranieni :
V
VII
VIII
IX
X

Salivator inferiororigine reala a

fibrelor
parasimpatice
senzoriale care vor
intra in compunerea
nervului cranian IX

Nucleii substantei
reticulate
Nucleii olivari
Nucleul Goll
(gracilis)
si
Nucleul Burdach
(cuneatus) contin
deutoneuronul
- dorsal al vagului
(cardiopneumogastr pt.fibrele care
conduc
icloc de origine
sensibilitatea
pentru fibrele
exteroceptiva(tac
parasimpatice din
tila
componenta
fina,vibratorie) si
nervului X
proprioceptiva
kinestezica,fiind
integrate in
-

Functiile bulbului rahidian

Functia de conducere
I.Caile ascendente-vezi cai medulare
II.Caile descendente-

A)piramidale:=corticospinale(cai descend.medulare)-sunt lungi(fasciculele

piramidale direct
si incrucisat)
=corticonucleare=mai scurte,unele au originea in cortex, altele se
desprind sub forma de colaterale din fasciculele corticospinale;se
termina in nucleii motori ai nervilor cranieni
-

B)extrapiramidale:-unele au originea corticala,altele

subcorticala-in ganglionii bazali,diferiti nuclei ai trunchiului cerebral
constituind fasciculele extrapiramidale
III.Caile de asociatie
-

Functia reflexa:
- reflexe somatice

deglutitie,
- statice si statochinetice au centri in toate etajele

trunchiului,
- reflexe vegetative reflexe adaptative cardiovasculare
- reflexe secretorii si motorii digestive
- reflexe respiratorie

Puntea
lui Varolio (protuberanta
Morfologie banda de substanta alba dispusa transversal
intre bulb si mezencefal
Fata anterioara santul median longitudinal
- piramidele pontine
- santul bulbopontin, santul
pontopeduncular
Fata posterioara pedunculii cerebelosi mijlocii,
delimitarea ventricul IV
Structura - substanta alba la periferie
- substanta cenusie si reticulata , central

nucleii motori
Nucleii nervilor
cranieni
V, VI, VII

Nucleii senzitivi

Nucleii
vegetativi

Nucleii proprii

-Nucleul
terminal
principal al
nerv. V
- Nucleii
cohleari ai
nervilor VIII

Salivator
superior,
Lacrimomucona
zal
( VII )

respiratori
-cardiovasculari

Functiile puntii lui Varolio

Functia de conducere:
Cai ascendente
Cai descendente
Cai de asociatie
Functia reflexa :
- reflexe somatice - reflexe statice si statochinetice
- reflexele mimicii
- reflexul corneean de clipire
- reflexul masticator
- reflexe vegetative :
- reflexe adaptative cardiovasculare
( depresoare parasimpatice )
- reflexul lacrimal
- reflexul salivar superior

Mezencefalul
Localizare intre punte si diencefal

Morfologie
Fata anterioara pedunculii cerebrali
Fata posterioara coliculii cvadrigemeni superiori si
inferiori + tectum

Structura
- substanta alba la periferie
- substanta cenusie si reticulata la interior in nuclei

Nucleii
motori

Nucleii
senzitivi

Nucleii
vegetativi

Nucleii proprii

Nucleii
nervilor
cranieni III,
IV

Nucleii
tractului
mezencefali
c ai
nervului V

Nucleii
accesori ai
nervului III

-Coliculii
cvadrigemeni
-Nucleul rosu
-Substanta neagra
-Nucleii substantei
reticulate

Sectiune transversala prin mezencefal

Functiile mezencefalului
Functia de conducere: cai ascendete specifice si
nespecifice, cai descendente, cai de asociatie

Functia reflexa :
Reflexe somatice :
- reflexe statice si statochinetice
- reflexul de orientare vizuala : oculocefalogir
coordonat de coliculii cvadrigemeni superiori
- reflexul de orientare auditiva : acusticocefalogir
coordonat de coliculii cvadrigemeni inferiori
Reflexe vegetative :
- reflexul pupilar fotomotor de micsorare a diametrului
pupilar (mioza)
- reflexul de acomodare la distanta prin convergenta
axelor globilor oculari si bombarea cristalinului la
privirea unui obiect situat la o distanta mai mica de 6 m.

SRAA sistemul reticulat

activator ascendent
Substanta reticulata de la nivelul maduvei sacrate
-> talamus

Este compusa din numerosi neuroni cu prelungiri

scurte, dispuse in retea

Primeste colaterale de la caile de conducere

Circuitul cortico-reticulo-cortical asigura :

- starea de excitabilitate a acestor structuri
- mentirea in stare de alerta si de monitorizare
selectiva

SRAA indeplineste 2 functii :

1. Functii specifice intretine tonusul cortical , reactia
de trezire a scoartei cerebrale
- regleaza motilitatea automata
- intervine in mecanismul somnveghe
2. Functii nespecifice

Cerebel
Localizare - ocupa partea posterioara a cavitatii craniene
- separat de emisferele cerebrale prin fisura
transversala

Morfologie
- 2 emisfere cerebeloase unite prin vermis
Suprafata prezinta 3 fete : anterioara, laterala, superioara
- brazdata de : santuri profunde -> lobi, lobuli
santuri superficiale -> lamele
Filogenetic : arhicerebel = lobul floculonodular si vermis
paleocerebel = lobul anterior
neocerebel = lobul posterior

Fata anterioara pedunculii cerebelosi PCI,

PCM, PCS
Structura: - substanta cenusie
- substanta alba

Scoarta
cerebeloasa
- stratul extern
(stratul molecular)
- celule stelate
- celule in cosulet
- stratul mijlociu stratul
celulelor Purkinje
- stratul intern
(stratul granular)
-celule granulare
- celule Golgi

Substanta alba

- fibre de proiectie

aferente si eferente
- fibre de asociatie
- fibre comisurale
Origine

Denumirea tracturilor

Aferentele cerebelului

Pedunculii cerebelosi
prin care intra in
cerebel

Maduva spinarii

Tracturile
PCI
spinocerebeloase
directe
PCS
Tracturile cerebeloase
incrucisate

Caile auditive si
vizuale

Tracturile
tectocerebeloase

PCS

Segmentele
periferice ale
analizatorului
vestibular

Tracturile
vestibulocerebeloase

PCI

Neocortexul motor

Tracturile corticoponto-cerebeloase

PCM

Eferentele cerebelului

Origine

Statii
Pedunc
nume tract
intracerebel ulii
(structura unde
oase
cerebel se termina)
osi
prin
care
parases
c
cerebel
ul

Arhicere
bel

Nucleii
fastigiali

Paleocer
ebel

Nucleii
PCS
globosi si
emboliformi

Cerebelorubric
-nucleul rosu

Motilitatea
automata,
stereotipic
a

Neocere

Nucleii

Dentotalamocort

Control

PCI

PCS

rol

Fastigiovestibula control
r
postura
-nucleii
vestibulari
Fastigioreticulat
-substanta
reticulata

Arhicerebelul ( vestibulocerebel
Este asociat cu nucleii vestibulari laterali

Intervine in mentinerea posturii si in reflexele vestibulare

Aferentele vin de la receptorii vestibulari

Eferentele sunt transmise tractului vestibulospinal

Paleocerebelul (spinocerebel)

Este asociat cu nucleii globosi si emboliformi

Controleaza musculatura striata axiala si distala a

corpului

Primeste informatii de la fasciculele spinocerebeloase

Trimite eferente prin fasciculele vestibulospinale,

reticulospinale, rubrospinale, dento-talamo-cortical
Neocerebelul (cerebrocerebel)- Este asociat cu nucleii dintati

Are functie de coordonare si reglare a miscarilor fine ,

voluntare initiate de creier

Majoritatea aferentelor de la scoarta cerebrala isi au

originea in cortexul motor

Extirparea cerebelului

Tulburarea motilitatii musculaturii striate :

- astazia imposibilitatea de mentinere fara
sprijin in pozitie bipeda
- astenia oboseala musculara la efort
minim
- atonia pierderea tonusului muscular
Aceste tulburari dispar dupa cateva
saptamani, prin preluarea functiilor
cerebelului de catre scoarta cerebrala.

Diencefalul sau creierul

intermediar

Localizarea sub emisferele cerebrale, in prelungirea

trunchiului cerebral si deasupra mezencefalului

Morfologie o fata dorsala , o fata bazala, doua fete laterale

- central se afla ventriculul III- inferior comunica
cu
ventriculul IV prin apeductul Sylvius iar superior
comunica cu ventriculii I si II din emisferelor
cerebrale prin orificiile Monro

Structura

: talamus
metatalamus
epitalamus
subtalamus
hipotalamus

Talamusul
O pereche de formatiuni ovale de substanta cenusie plasate lateral de
ventriculul III

Aceste formatiuni sunt formate din nucleii :

Nuclei de releu statii sinaptice obligatorii pentru caile
sensibilitatilor exteroceptive, proprioceptive si interoceptive cu
exceptia cailor olfactive, vizuale si auditive si fibrele sensibilitatii
viscerale ce ajung aici dupa ce fac sinapsa in hipotalamus
Rol reglarea intensitatii stimulilor care sunt proiectati in scoarta
cerebrala

Nucleii de asociatie primesc colaterale de la toate caile senzitive si

motorii extrapiramidale
Rol intervin in coordonarea senzitivo - motorie, realizand integrarea
impulsurilor de la mai multi nuclei talamici
Nuclei nespecifici fac parte din formatiunea reticulata si realizeaza
conexiuni subcorticale
Rol reglarea ritmului nictemeral (somn-veghe)
- realizarea unor procese afective

Fata bazala

Metatalamusul

Situat inapoia talamusului

doi corpi geniculati laterali -statie de releu pe
calea vizuala, conectati cu coliculii cvadrigemeni
superiori
doi corpi geniculati mediali statie de releu pe
calea auditiva, conectati cu coliculii cvadrigemeni
inferiori

EPITALAMUS=alc. Dintr-un nucleu in care se inchid

reflexele olfactivo-somatice

este situat posterior fata de talamus

glanda epifiza si nucleii habelunari

Rol - coordoneaza reflexele olfactivo-somatice
- coordoneaza reflexele motorii si secretorii
digestive

hipotalamusul
Este situat la baza diencefalului, sub talamus, superior
trunchiului cerebral si flancheaza lateral ventriculul III

Inferior fuzioneaza cu mezencefalul , poate fi delimitat pe

fata bazala a encefalului , de la nivelul chismei optice si pana
la marginea posterioara a corpilor mamilari ( statie de releu a
caii olfactive)
- infundibul = tija pituitara : - tractul hipotalamo-hipofizar
- sistemul port hipofizar

Este alc. Din mai multi nuclei:Nuclei : anteriori, mijlocii,

posteriori
Nucleii anteriori : contin neuroni secretori -> ADH si ocitocina
- rol de integrare parasimpatica
Nucleii mijlocii : contin neuroni secretori -> neurosecretii care
stimuleaza sau inhiba activitatea lobului anterior hipofizar
- rol de integrare parasimpatica
Nucleii posteriori : au rol de integrare simpatica

Functiile hipotalamusului

Este centrul de reglare, coordonare si integrare a principalelor functii

ale organismului uman

Formeaza o unitate functionala cu sistemul limbic -> coordonarea

reactiilor instinctuale si emotionale

Rol vital in mentinerea homeostaziei

Functii specifice :
1. Reglarea activitatii SNV
2. Centrul reactiilor emotionale
3. Termostatul organismului uman centrii termoreglarii -> homeotermia
- in hipotalamusul anterior termoliza(intensificarea transpiratiei,
reducerea ratei metabolismului, vasodilatatie periferica)
- in hipotalamusul posterior - termogeneza (frisonul,
vasoconstrictia, intensificarea ratei metabolismului celular)
4. Reglarea aportului alimentar centrii foamei si satietatii
5. Reglarea echilibrului hidric si setei- informatii de la osmoreceptori
6. Reglarea ritmului nictemeral
7. Controlul sistemului endocrin prin neurosecretiile nucleilor mijlocii si
ai nucleilor anteriori

Conexiuni

Fibre aferente vin de la:

nucleul dorsal al vagului
mezencefal
calea optica
formatiuni olfactive
talamus
sistemul extrapiramidal
Fibre eferente pleaca spre : mezencefal
talamus
hipofiza
trunchi cerebral
traiect optic
cortex cerebral
Fibre internucleare

Emisferele cerebrale
Localizare = In cutia craniana
Morfologie

2 emisfere cerebrale - usor asimetrice

- separate de fisura interemisferica
- unite la baza de corpul calos, fornixul,
comisura alba
anterioara

Fiecare emisfera are 3 fete laterala, mediana, bazala

- fata laterala santuri adanci santul central Rolando , santul lateral
Sylvius delimiteaza lobi : frontal, parietal, temporal, occipital
- santuri superficiale circumvolutii : precentral,
postcentral,
occipital, hipocamp
Suprafata totala a emisferelor = 2.500 cm 2
Structura : - substanta alba la interior: - fibre de asociatie,
- fibre comisurale
- fibre de proiectie
- substanta cenusie la exterior : scoarta cerebrala
In interiorul emisferelor sunt ventriculii laterali

ventriculii

Scoarta cerebrala
ALOCORTEX :

Partea cea mai veche , 2 straturi celulare

Este compus din :

1. Arhicortex creier primitiv : bulbii olfactivi si unii nuclei
ai ganglionilor bazali
2. Paleocortex structuri ale sistemului limbic

IZOCORTEX sau NEOCORTEX

85 % din scoarta cerebrala

6 straturi celulare (neuroni piramidali, granulari, fusiformi)

SISTEMUL LIMBIC bulbii olfactivi, corpul amigdalian,
hipocampul
in jurul diencefalului
conexiuni cu tractusul olfactiv, talamusul, hipotalamusul,
trunchiul cerebral, si alte zone corticale

Functiile

sistemului limbic

Zona de proiectie primara si de integrare a

informatiilor olfactive
Intervine in asigurarea capacitatii organismului
de a se apara sau de a fugi de un pericol
Contribuie la memorarea acestor evenimente
care au produs emotii puternice (hipocampul)
Coordoneaza comportamentele intelectuale si
elaborarea motivatiei
Formeaza o unitate functionala cu
hipotalamusul, fiind implicat in coordonarea
functiilor vegetative si endocrine
Realizeaza legaturi cu talamusul in reactiile
emotionale si comportamentale

Neocortexul

- compartimentul executiv al
sistemului nervos
unde se afla centrii
constientei

Structura 6 straturi celulare

Reprezinta 40% din masa totala a creierului
Grosime de 2 4 mm; circumvolutiile tripleaza
suprafata

Ariile corticale = ariile lui Brodmann ( 1909 )

Sunt diferentiate functional in arii motorii, senzitivo
- senzoriala (senzitiva) si de asociatie
Fiecare emisfera controleaza sensibilitatea si
miscarile partii opuse a corpului
Cele 2 emisfere sunt specializate functional
Nici o arie corticala nu actioneaza independent ci
interactioneaza pentru indeplinirea oricarei functii

Neocortexul motor

Regiunea in care sunt initiate impulsurile motorii

Arie motorie primara in aria 4

Homunculus motor : reprezentarea segmentelor corpului

in concordanta cu complexitatea miscarilor acestora
( reprezentarea este deformata, rasturnata si
contralaterala)
NEOCORTEXUL RECEPTOR SAU SENZITIVO-SENZORIAL

Este zona de proiectie a sensibilitatii specifice, care

cuprind
1 - sensibilitatea generala a corpului _ tactila, termica
si dureroasa :
- aria somestezica I din girusul postcentral din lobul
parietal
- aria somestezica II in peretele superior al santului
lateral Sylvius
2 sensibilitatea senzoriala vizuala, auditiva,
olfactiva, gustativa, vestibulara

Homunculus senzitiv AS I reprezentarea spatiala

direct proportionala cu densitatea receptorilor

Homunculus motor
senzitiv

Neocortexul de asociatie
Comunica cu ariile motorii si senzitive

Cuprinde 4 arii functionale :

1. Cortexul prefrontal
- este aria cea mai complexa,
- este implicata in cognitie, inteligenta,
personalitate, memorie,etc.
- pierderea functionalitatii face imposibila
capacitatile de abstractizare, rationare,
memorizare, constientizare, planificare, etc
2. Ariile limbajului din jurul santului lateral
3. Aria de interpretare generala extinsa in trei
lobi parietal, temporal, occipital
4. Aria de asociatie viscerala din apropierea ariei
limbajului

PROCESELE CORTICALE
FUNDAMENTALE
EXCITATIA este procesul prin care o activitate este declansata,
intensificata si intretinuta

INHIBITIA este procesul prin care o activitate este diminuata sau

oprita
Dinamica corticala interconditionarea si mobilitatea celor 2 procese
- se deruleaza dupa 2 legi :
1. legea iradieri si concentrarii viteza
iradierii
excitatiei este mai mare decat viteza
iradieri
inhibitiei
2. legea inductiei reciproce
Reflexele conditionate sunt raspunsuri declansate de un stimul
indiferent (SC) , dupa ce acesta a actionat de mai multe ori impreuna
cu un stimul neconditionat (SN)
Reflexele neconditionate
INHIBITIA :
Neconditionata inhibitie de protectie (supraliminara), inhibitie
externa
Conditionata - inhibitie de stingere , de diferentiere, de intarziere

Reflexele
neconditionate

SNV coordoneaza si regleaza

functiile organelor interne

SNV SIMPATIC: se distribuie difuz in peretii viscerelor

Centrii nervosi in coarnele laterale medulare:
- centrii pupilodilatator-cervico-dorsali
- centrii vasomotori- toracici
- centrii pilomotori- toracici
- centrii sudorali- toracici
- centrii defacatiei, mictiunii, sexuali lombari
Componenta periferica :
- lanturile ganglionare paravertebrale- 22-25 perechi
- plexuri viscerale celiac, mezenteric superior,
mezenteric inferior si hipogastric ;
- plexuri intramurale: Meissner, Auerbach
- Caile eferente 2 neuroni : neuron preganglionar si un
neuron post ganglionar

SNV parasimpatic se distribuie in

teritorii limitate

PARASIMPATICUL CRANIAN :in trunchiul

cerebral
- nucleul accesor al oculomotorului -III;
- nucleii salivatori superiori si lacrimali
VII ;
- nuceii salivatori inferiori - IX ;
- nucleul dorsal al vagului - X.
PARASIMPATICUL SACRAT ; in segmentele
medulare sacrate S2-S4
Componenta periferica ; 2 neuroni

comparatie

Efecte ale stimularii

SNV isi desfasoara activitatea prin acte reflexe;

Centrii nervosi vegetativi realizeaza :
- integrarea vegetativa propriu-zisa prin actiunea
antagonica a celor doua sisteme;
- integrarea somato-vegetativa prin
intrepatrunderea
unor functii vegetative cu manifestari ale vietii
de relatie
( contractia musculara si vasodilatatia) ;
- integrarea neuro-endocrina

Efectele

SNV asupra organelor efectoare

Efectori

Efectele SNV simpatic

Efectele SNV
parasimpatic

Muschii radiari ai
irisului

Contractie-dilatarea
pupilei (midriaza)

Muschii circulari ai
irisului

Contractie
micsorarea pupilei
(mioza)

Muschii ciliari
radiari

Relaxare- vedere la
distanta

Muschii ciliari
circulari

Contractie-vedere de
aproape

Bronhii

Bronhodilatator

Bronhoconstrictor

Inima

Cardioaccelerator

Cardiomoderator

Vase coronare

Coronaroconstrictie

coronarodilatatie

Vase din tegument

Vasoconstrictie

Vasodilatatie

Vase din muschi

Vasoconstrictie

Vasodilatatie

Vase din creier

Vasoconstrictie

Vasodilatatie

Stomac si intestin

Diminuarea
tonusului
si motilitatii
Constrictia
sfincterelor

Cresterea tonusului
si motilitatii
Relaxarea
sfincterelor

Vezica urinara

Relaxarea
muschiului vezical
Contractia
muschiului vezical
intern

Contractia muschiului
vezical
Relaxarea sfincterului
vezical intern

Glandele lacrimale

Vasodilatatie,
secretie glandulara
abundenta

Glandele salivare

Secretie redusa de
saliva vascoasa

Secretie abundenta
de saliva apoasa

Glande gastrice si
intestinale

Inhibarea secretiei

Stimularea secretiei