ASEPSIA SI ANTISEPSIA

INTRODUCERE
Organismul uman se gaseste permanent intr-un mediu ambient in care isi duc existenta o
multitudine de microorganisme. Pentru mentinerea starii de sanatate, organismul uman
este intr-o continua lupta cu aceste microorganisme, lupta care, in majoritatea cazurilor,
nu este sesizata (ca expresie a sistemului imun de aparare), ajungandu-se astfel la un
echilibru. Acest echilibru poate fi perturbat fie prin scaderea mecanismelor de aparare ale
morganismului, fie prin cresterea agresivitatii microorganismelor, in ambele cazuri
ajungandu-se in final la starea de sepsa (de infectie) a organismului.
In conditiile unui act medical (in special interventii chirurgicale) suntem nevoiti sa
aplicam o serie de masuri menite sa intareasca bariera dintre mediul inconjurataor si
organismul uman. Acest lucru se poate realiza prin aplicarea metodelor de asepsie si
antisepsie, ce fac parte din grupa metodelor prin care se realizeaza dezinfectia.
I. CURENIA este metoda de decontaminare care asigur ndeprtarea
microorganismelor de pe suprafee, obiecte sau tegumente, odat cu ndeprtarea
prafului i a substanelor organice.Aplicarea corect a metodelor de curenie a
suprafeelor, obiectelor i echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95-98%,
foarte apropiat de cea obinut prin dezinfecie. Prin activitatea de curenie se
acioneaz asupra tuturor microorganismelor. Nu nlocuiete dezinfecia ci o
completeaz crescnd nivelul de decontaminare pn la 99,9%.
II. DEZINFECTIA este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate
microorganismele patogene (n proporie de 99,99%) cu excepia sporilor
bacterieni,. de pe obiectele din mediul inert.Dezinfecia se aplic n cazurile n care
curenia nu elimin riscurile de rspndire a infeciei, iar sterilizarea nu este
necesar.
III. ANTISEPSIA reprezinta totalitatea mijloacelor prin care se urmareste distrugerea
germenilor patogeni prezenti intr-o plaga, in mediu sau tegumente, fiind o metoda
CURATIVA.
IV. ASEPSIA reprezinta ansamblul de masuri prin care se impiedica contactul
germenilor cu plaga operatorie; este o metoda PROFILACTICA, fiind definita cel
mai bine prin STERILIZARE.

1.
2.
3.
4.

I. CURATENIA - METODE GENERALE DE EFECTUARE.

Cuprinde:
Splarea,
tergerea,
Aspirarea,
Perierea.

1. Prin splare sunt ndeprtate, prin udare, concomitent cu procedurile mecanice,

pulberile i substanele organice. Puterea de splare depinde de capacitatea de
udare. Splarea se realizeaz prin folosirea de ap cald i substane tensioactive.
Apa cald, la 35 45 C, are o putere de splare superioar apei reci, deoarece are
o putere mai mare de emulsionare i dizolvare.
2. Prin tergerea umed a suprafeelor (ex.: lambriuri, mobilier) se realizeaz
ndeprtarea microorganismelor. Se practic pentru ntreinerea cureniei n
intervalele dintre splri.
3. Aspirarea. Curenia prin aspirare este recomandabil numai cu aspiratoare cu
proces umed, a cror construcie permite curarea i dezinfecia lor i meninerea
uscat dup utilizare.
4. Metode combinate. Pentru curenia pavimentelor i a mochetelor (este
recomandat limitarea utilizrii lor n spaiile unitilor sanitare) pot fi utilizate
aparate care realizeaz splarea i aspirarea umed.
5. Alte metode de curenie. n anumite cazuri se pot utiliza mturatul sau
periatul umed, metode care au eficacitate redus. Nu se recomand mturatul
uscat, sau scuturatul, n ncperi, locuri circulate sau aglomerate.
6. Curenia i dezinfecia n ncperi trebuie ntotdeauna asociate cu aerisirea.
Curenia se practic n mod obinuit ca metod de decontaminare profilactic;
n bolile infecioase cu transmitere aerian (ex.: rubeol, rujeol, varicel etc.)
aerisirea este singura metod de decontaminare necesar n focar.
Produse utilizate n procesul de efectuare a cureniei
1. SPUNURI
Spun tare: ntreinerea suprafeelor cu ceramic, ulei, oel inoxidabil.
Spun moale (spun negru): curare grosier (ex.: paviment mozaicat,
gresie).
2 DETERGENI
Detergeni neutri sau detergeni lichizi universali pentru: mobilier, paviment,
vesel i splarea manual a textilelor.
Detergeni alcalini sau decapani. n funcie de diluie: splarea zilnic a
pavimentelor sau / i decaparea pavimentului placat (ntreinere de fond), nainte
de aplicarea unui nou tratament.
Detergeni acizi sau detartrani: curarea materialelor cu depuneri de
piatr: ceramic, pavimente placate cu materiale care suport acizi, sticlrie de
laborator, bazine, bazinete, urinare.
Dac produsul este avizat pentru sectorul alimentar, se spal vesel i ustensile
de buctrie.

Detartrani tamponai utilizai pentru: robinete, baterii, chiuvete inox, alte

articole inox.
Detergenti-dezinfectantii sau detergentii cationici sunt produse a caror
proprietate pricipala este cea de curatare si secundar dezinfectanta.
II. DEZINFECIA
2. DEZINFECIA PRIN MIJLOACE FIZICE
Dezinfecia prin cldur
- Cldura uscat: flambarea i incinerarea.
1 Flambarea este utilizat n laborator; flambarea instrumentelor medicochirurgicale n recipiente cu alcool este interzis - fiind ineficace!
2. Incinerarea se utilizeaz pentru obiecte contaminate, fr valoare i pentru deeuri
cu potenial contaminant, septice, de la sli de operaie i sli de tratamente, pentru piese
anatomice rezultate din intervenii chirurgicale, pentru cadavrele animalelor de laborator.
- Cldura umed: pasteurizare i fierbere
3. Pasteurizarea: este o metod de dezinfecie a lichidelor, la temperaturi cuprinse
ntre 55 - 95C. Dup expunere, de durat variabil n funcie de rezistena germenilor,
sunt distruse 90 95% din microorganismele patogene.
4. Dezinfecia prin splare la temperatura de 60 - 95 C (dezinfecie termic) este un
proces complex la care, pe lng aciunea cldurii umede, se adaug i aciunea
detergenilor sau a altor substane, ct i aciunea mecanic de splare. Acest procedeu se
folosete la splarea i dezinfecia lenjeriei, veselei, sticlriei de laborator,
instrumentarului.
5. Fierberea n ap la temperatura de 100C sau utilizarea aburului de 100C
realizeaz distrugerea n decurs de 10-20 minute a formelor vegetative ale
microorganismelor patogene, precum i a unor forme sporulate mai puin rezistente la
temperaturi ridicate.
Fierberea alimentelor este una din metodele curente de prevenire a bolilor
transmisibile cu poart de intrare digestiv. n anumite cazuri, pentru prevenirea acestor
boli, apa de but se consum fiart, rcit i aerat.
Fierberea la temperaturi ntre 100 - 110C se poate obine prin adaosul unor substane
care ridic punctul de fierbere (ex. adaosul de carbonat de sodiu, pentru fierberea
lenjeriei).
Dezinfecia prin cldur umed, cu fierul de clcat, completeaz decontaminarea
lenjeriei, distrugerea formelor vegetative a bacteriilor, n 5 - 10 secunde i a sporilor, n
50 secunde.

Dezinfecia cu raze ultraviolete

Indicaii: dezinfecia suprafeelor netede i aerului n boxe de laborator, sli de
operaii, alte spaii nchise, pentru completarea msurilor de curenie i dezinfecie
chimic.
Condiii de eficacitate:
1. Condiii generale: utilizarea doar a lmpilor destinate dezinfeciei; lmpile destinate
dezinfeciei pot fi fixe sau mobile, cu tuburi de UV ntre 15 i 30 W, prevzute s
funcioneze n absena omului (cu radiaie direct) sau n prezena omului (cu radiaie
indirect, ecranat i fr emisie de ozon).
2. Condiii speciale, pentru dezinfecia suprafeelor:
- se utilizeaz aparate cu radiaie direct;
- dezinfecia se efectueaz n absena omului;
- durata de expunere se calculeaz innd seama de gradientul energetic al
radiaiei bactericide dat de distana dintre surs i suprafaa tratat i de
cantitatea de energie necesar pentru distrugerea n proporie de 99,90
99,99% a germenului test tratat.
Dezinfecia prin mijloace chimice
n unitile medicale dezinfecia se realizeaz, n principal, prin utilizarea unor
substane dezinfectante chimice.
Un produs etichetat ca detergent dezinfectant nu este similar cu un produs etichetat ca
dezinfectant. Detergentii-dezinfectanti, in concentratiile de utilizare recomandate de
producator, sunt produse a caror principala actiune este cea de curatare. Dezinfectia se
realizeaza cu produse etichetate ca dezinfectanti.
.
Clasificarea dezinfeciei (adaptat dup CDC).
Aceast clasificare se bazeaz pe tipul de microorganisme patogene distruse i are n
vedere timpul de contact necesar substanelor dezinfectante pentru a distruge
microorganismele. Dup aceste criterii, dezinfeciei se clasific pe patru nivele:
- Sterilizare chimic
- Dezinfecie de nivel nalt
- Dezinfecie de nivel intermediar
- Dezinfecie de nivel sczut
1. STERILIZARE CHIMIC
Realizeaz distrugerea tuturor microorganismelor i a unui numr mare de spori
bacterieni.
Timpul de contact necesar al substanei chimice cu substratul tratat este de cteva ore.
Este obligatorie respectarea recomandrilor productorului referitoare la timpul de
contact i condiiile de realizare.
Substanele chimice care realizeaz sterilizarea chimic sunt:
- Glutaraldehida (2%)
- Peroxid de hidrogen stabilizat (6%)
- Acidul peracetic (diferite concentraii)

2. DEZINFECIA DE NIVEL NALT

Realizeaz distrugerea tuturor microorganismelor, cu excepia unui numr mare de
spori bacterieni.
Timpul de contact necesar al substanei chimice cu substratul tratat trebuie s fie de
cel puin 20 minute.
Este obligatorie respectarea recomandrilor productorului.
Substanele chimice i mijloacele prin care se poate realiza dezinfecia de nivel nalt
sunt:
- Glutaraldehida (2%)
- Peroxidul de hidrogen stabilizat (6%)
- Acidul peracetic (diferite concentraii)
- Hipocloritul de sodiu (5,25%)
.
3. DEZINFECIA DE NIVEL INTERMEDIAR (MEDIU)
Realizeaz distrugerea Mycobacterium tuberculosis, a bacteriilor n form vegetativ,
a celor mai multe virusuri i fungi, dar nu i a sporilor bacterieni.
Timpul de contact necesar al substanei chimice cu substratul tratat este de 10 minute.
Substanele chimice care realizeaz dezinfecia de nivel intermediar sunt:
- Fenoli
- Iodofori
- Alcooli
- Compui pe baz de clor
4. DEZINFECIA DE NIVEL SCZUT
Poate distruge cele mai multe bacterii n forma vegetativ, unele virusuri, unii fungi,
dar NU distruge microorganisme rezistente, cum sunt Mycobacterium tuberculosis, sau
sporii bacterieni.
Timpul de contact necesar al substanei chimice cu substratul tratat este de sub 10
minute.
Substanele chimice care realizeaz dezinfecia de nivel sczut sunt:
- Dezinfectante care conin fenoli, iodofori, substane cuaternare de amoniu i
ageni de spumare;
- Alcooli (70C, 90C);
- Hipoclorit de sodiu (5,25%)
CLASE CHIMICE DE SUBSTANE DEZINFECTANTE I DEZINFECIA
CHIMIC
1. FENOLII
Fenolul i derivaii fenolici (fenoli)
Fenolul a fost prima substan ntrebuinat n dezinfecie. Actualmente nu se mai
utilizeaz ca atare, ci sub forma de derivai fenolici, care au proprieti antibacteriene
superioare fenolului.
n comparaie cu alte substane dezinfectante, fenolii sunt mai ieftini i stabili n
soluie. Pentru a le crete solubilitatea n ap se aditiveaz cu un detergent sau un spun
compatibil.
Fenolii au aciune bactericid, inclusiv pentru Pseudomonas aeruginosa, fungicid i
tuberculicid; nu au aciune sporicid. Prezena materialului organic nu influeneaz

activitatea biocid. Deoarece au activitate virulicid slab sau nul, tiut fiind c pentru
un dezinfectant este important prezena activitii virulicide (ndeosebi mpotriva
virusurilor transmise prin snge: virusurile hepatitice B, C, virusul imuno-deficienei
umane - HIV, etc.), dezinfectantele pe baz de fenol au o utilizare din ce n ce mai
limitat.
Folosirea fenolilor este limitat doar pentru dezinfecia mediului (suprafee, aer).
NU este recomandat utilizarea lor pentru dezinfecia instrumentarului, datorit
corozivitii i nici utilizarea ca antiseptice, datorit toxicitii.
NU este recomandat utilizarea fenolilor n ariile de preparare a mncrii, n ariile de
cazare a bolnavilor, pentru dezinfecia echipamentelor care vin n contact cu mucoasele,
precum i n seciile de pediatrie i nou-nscui.
Este un iritant puternic pentru piele.
Este un iritant puternic pentru ochi.
Inhalarea sub form de vapori, n doze cronice, duce la iritarea cilor respiratorii i
determin scleroza vaselor sanguine.
n caz de ingestie, produce efecte caustice asupra tubului digestiv, tulburri
neurologice, cardiovasculare, hepatice, renale.
Doza letal pentru om este de 10 g fenol.

2. HALOGENII: compui care elibereaz clor, brom sau iod

Substane chimice care elibereaz clor:
Se utilizeaz pe scar larg, ca ageni eliberatori de clor, n special:
dicloroizocianuratul de sodiu (NaDCC) i hipocloriii, fiind de preferat altor compui
eliberatori de clor, cum ar fi: cloraminele B i T i varul cloros.
Aceste dezinfectante, care acioneaz prin eliberarea clorului, sunt ieftine i
eficiente, nu sunt toxice la concentraii mici i au un spectru larg de utilizare, att n
mediul spitalicesc, ct i pentru uz gospodresc. Sunt folosite pentru:
- tratarea apei,
- curarea biberoanelor,
- dezinfecia zonelor de preparare a mncrii.
Agenii care elibereaz clor nu sunt compatibili cu unii detergeni; din aceast
cauz trebuie s se aib n vedere compatibilitatea detergentului utilizat la curenie.
nainte de aplicarea soluiilor clorigene, suprafeele trebuie cltite pentru a se ndeprta
urmele de detergent.
Nu trebuie amestecai cu acizi - inclusiv fluide acide ale organismului, (ex.: urin),
deoarece clorul eliberat poate fi periculos, mai ales n spaiu nchis. Soluiile pot fi
stabilizate cu substane alcaline sau clorur de sodiu.
Dicloroizocianuratul de sodiu
Dezinfectantele pe baz de NaDCC sub form de tablete, pulbere, granule; prezint
siguran i uurin n preparare, chiar i pentru persoanele neexperimentate. Sunt
stabile pe perioada stocrii i sunt mai eficiente i mai puin corozive dect soluiile de

hipoclorit. Prezint avantajul c se pot folosi pentru dezinfecia instrumentarului din

metal inoxidabil.
Soluiile sunt instabile, de aceea, n practic se recomand utilizarea soluiilor
imediat dup preparare.
Dezinfectantele pe baz de NaDCC au activitate: bactericid, fungicid, virulicid i
tuberculicid i sunt recomandate n special n cazurile n care exist riscul unor
contaminri virale.
Sunt rapid inactivate de ctre materia organic (ex. puroi, murdrie, snge, etc.).
2. Hipocloriii
Hipocloriii sunt cei mai vechi dintre compuii cu coninut de clor activ utilizai n
domeniul dezinfeciei chimice. Au proprieti dezodorizante, nu sunt substane
otrvitoare pentru om, chiar n concentraii ridicate, sunt colorai, dar nu pteaz i sunt
uor de manipulat.
Se comercializeaz sub form de soluii, dintre care, cel mai mult se utilizeaz
hipocloritul de sodiu, sub denumirea de Extract de Javel i Ap de Javel.
Hipocloritul de sodiu: conine 12,5% clor activ (150g Cl/l)
- soluia 4% conine 0,5% clor activ
- soluia 10% conine 1,25% clor activ
Concentraii recomandate:
Suprafee (perei, pavimente): soluie 4%
Lenjerie, echipament de protecie: soluie 2%
Vesela: soluie 0,5% - 1%
Sticlrie de laborator folosit: soluie 10%
Hipocloriii nu sunt produse periculoase n condiiile manipulrii corecte. Studiile
experimentale au demonstrat c soluiile au o causticitate descrescnd, n funcie de
concentraie.
3. Cloraminele
Cele mai cunoscute cloramine folosite n dezinfecie sunt cloraminele organice, cum ar
fi: cloramina B i cloramina T. Se prezint sub form de pulberi albe cristaline, sau sub
form de comprimate. .
Cloraminele prezint activitate bactericid (cu spectru larg de aciune fa de flora
Gram negativ i Gram pozitiv, iar n concentraii crescute distrug Mycobacterium
tuberculosis), fungicid, virulicid.
Cloramina B: conine 25 - 29% clor activ
Concentraii recomandate:
Suprafee (perei, pavimente): soluie 2 g %
Lenjerie, echipamente de protecie: soluie 1 - 1,5 g %
Obiecte (sticl, porelan, plastic, jucrii, termometre): sol. 1%
Vesel: soluie 0,5 g % - 1 g %
Sticlrie de laborator folosit: soluie 2 g %

Toxicitatea Cloraminelor
Efectul expunerii pe termen scurt: irit tractul respirator. Inhalarea vaporilor poate
cauza reacii de tip astmatiform. Atenie! Persoanele cu afeciuni astmatice nu trebuie s
vin n contact cu cloraminele.
4. Iodul i iodoforii.
Iodul se caracterizeaz prin aciune bactericid i virulicid i se utilizeaz sub forma
de soluii apoase, hidroalcoolice sau iodofori. Dintre acestea menionm: Lugolul soluie apoas de iod, tinctura de iod - soluie hidroalcoolic de iod. Sub aceste forme,
iodul este folosit ca antiseptic al pielii i ca dezinfectant al unor instrumente medicale,
mai ales din sticl (termometre orale i rectale), iar n cazuri de urgen, chiar al
instrumentelor din metal.
Utilizarea soluiei hidroalcoolice (tinctura) ca antiseptic al plgilor prezint unele
dezavantaje: evaporarea rapid a solventului las un reziduu de iod i iodur de potasiu,
care sunt caustice pentru piele i nu permite realizarea timpului de contact necesar.
Iodoforii
Soluiile de iod tensioactiv neionic au fost denumite iodofori, definind prin aceasta
rolul de purttor al iodului (phoros) pe care l ndeplinete substana tensioactiv.
Iodoforii nu au miros i nu pteaz. Sunt practic fr toxicitate i neiritani. Activitatea
germicid este mai ridicat dect a soluiilor apoase sau alcoolice de iod ioduri. Aceasta
se explic prin faptul c puterea de ptrundere a iodului sub form de iodofor este mult
mai mare, datorit substanei modificatoare de tensiune superficial.
Iodoforii au activitate bactericid, virulicid i micobactericid; activitatea sporicid
este slab, iar activitatea fungicid este variabil.
Iodoforii reunesc n aceeai form dou proprieti eseniale n dezinfecie: activitatea
detergent (datorit substanei tensioactive) i puterea germicid (datorit iodului).
5. COMPUI CUATERNARI DE AMONIU
CLORURA DE BENZALKONIUM,
CLORURA DE DIDECILDIMETILAMONIU,
CETRIMIDE
Srurile cuaternare de amoniu (SCA) sunt tensioactivi cationici i prezint urmtoarele
proprieti: sunt detergeni i emulsionani, netoxici la concentraiile de utilizare, solubili
n ap i alcool, prezint stabilitate, nu au miros i nu pteaz.
Srurile cuaternare de amoniu prezint activitate bactericid, selectiv fungicid i
virulicid pe virusurile lipofilice. n general, nu prezint activitate tuberculocid sau
sporicid .

6. CLORHEXIDINA
Clorhexidina face parte din clasa biguanidelor i se prezint sub form de sruri. Cele
mai folosite sruri de clorhexidin sunt acetatul de clorhexidin sau gluconatul de
clorhexidin.
Este recomandat n antisepsie i n dezinfecie, dar este folosit n special pentru
dezinfecia igienic i chirurgical a minilor, deoarece prezint o activitate rezidual
dup aplicare. Se folosete i pentru dezinfecia preoperatorie a pielii.
Dezinfectantele pe baz de clorhexidin prezint activitate: bactericid, fungicid i
virulicid asupra virusurilor lipofilice. Clorhexidina nu are activitate tuberculocid i
sporicid. Activitatea bactericid este mai mare asupra germenilor Gram-pozitivi, dect
asupra celor Gram-negativi.
Gluconatul de clorhexidin n concentraie de 0,5% n soluie
alcoolic (70%) se folosete pentru dezinfecia preoperatorie a pielii, iar n concentraie
de 0,05% n soluie apoas se folosete pentru dezinfecia rnilor.
7. ALCOOLII
Cei mai uzuali alcooli utilizai n dezinfecie i antisepsie sunt: alcoolul etilic i
alcoolul izopropilic. Acetia nu trebuie utilizai n stare pur, ci n soluie apoas,
deoarece: apa este necesar pentru ca alcoolul s poat fi absorbit de suprafaa celulei
microbiene, iar alcoolul pur sau concentraiile foarte nalte determin fenomene de
coagulare la nivelul celulei, formnd astfel o barier de protecie.
Concentraiile optime cu efect biocid sunt de 30-50% pentru alcoolul izopropilic i
50-70% pentru alcoolul etilic. Alcoolul izopropilic se poate folosi i n concentraii
mai mari, fiind uor mai activ dect alcoolul etilic i mai puin coroziv pentru obiectele
metalice.
Alcoolii prezint activitate: bactericid, tuberculocid, fungicid, virulicid.
Activitatea antiviral este variabil, iar la virusurile fr nveli (ex. virusul polio) apare o
tendin de rezisten, mai ales la izopropanol. Nu au activitate sporicid.
Alcoolii se folosesc n dezinfecie i antisepsie. Ca dezinfectant, se utilizeaz pentru
dezinfecia suprafeelor, instrumentelor, cum ar fi: termometre orale i rectale,
stetoscoape, laringoscoape, iar n combinaie cu alte substane active, se pot folosi pentru
decontaminarea instrumentarului chirurgical. Dac obiectele sunt contaminate cu snge
sau secreii, se recomand o curare prealabil.
Se pot utiliza ca antiseptice pentru piele (mini), nainte de efectuarea injeciilor
(alcool etilic 70%, alcool izopropilic 60%), iar n combinaie cu clorhexidina, povidoneiodine, triclosan se utilizeaz pentru dezinfecia minilor, avnd o aciune rezidual pe
piele.

8. ALDEHIDE
Aldehidele sunt utilizate n mediul spitalicesc pentru dezinfecia de nivel nalt i ca
sterilizante.

1. Formaldehida se utilizeaz ca dezinfectant i sterilizant, n ambele forme: lichid i

gazoas.
Formaldehida este agentul antimicrobian cu cel mai larg spectru de aciune biocid:
bactericid, tuberculocid, fungicid, virulicid i sporicid. Prezena materialului organic nu
influeneaz activitatea biocid.
Formaldehida se poate folosi n spitale pentru dezinfecia suprafeelor,
instrumentarului chirurgical, lenjeriei, excreiilor i la formolizarea ncperilor.
2. Glutaraldehida este utilizat pe scar larg n unitile sanitare, ca dezinfectant de
nivel nalt i ca sterilizant chimic, sub forma de soluii apoase.
Glutaraldehida prezint un spectru larg de aciune biocid: bactericid, fungicid,
tuberculocid, virulicid i lent sporicid. Deoarece activitatea sporicid se instaleaz lent,
este necesar un timp de contact de cel puin 3 ore. Activitatea biocid nu este influenat
de prezena materialului organic.
Dezinfectantele comercializate fi numai pe baz de glutaraldehid, sau combinaii de
glutaraldehid cu alte substane active, care se folosesc ca dezinfectante de nivel nalt,
sau ca sterilizani chimici, n funcie de concentraie i timpul de aciune.
Glutaraldehida n concentraie de 2% este folosit pentru sterilizarea chimic a
articolelor, obiectelor i echipamentelor medicale care sunt sensibile la cldur i nu pot
fi sterilizate prin autoclavare.
Ca dezinfectant de nivel nalt se folosete pentru echipamentul medical termosensibil,
cum ar fi: endoscoape flexibile, echipament de terapie respiratorie, dializoare,
echipament de anestezie.
Toxicitatea glutaraldehidei
Contactul cu pielea:. Singurul efect semnalat n caz de expunere repetat este apariia
eczemelor alergice. Determin sensibilizarea pielii, provocnd dermatita alergic de
contact.
n caz de contact accidental cu ochii, substana poate produce conjunctivit.
. Vaporii sunt iritani pentru tractul respirator, cauznd senzaii de usturime ale nasului
i gtului.
Glutaraldehida are potenial mutagen, cancerigen, teratogen.
9. PEROXIDUL DE HIDROGEN I COMPUII NRUDII
Peroxidul de hidrogen se poate folosi n unitile sanitare ca dezinfectant i antiseptic,
n diferite concentraii. n concentraie de 3%, se folosete ca antiseptic i pentru
dezinfecia de rutin.
Peroxidul de hidrogen stabilizat, n concentraie de 6%, este considerat ca dezinfectant
de nivel nalt. Se poate utiliza pentru dezinfecia aparatelor pentru msurarea tensiunii,
lentilelor de contact, ventilatoarelor i endoscoapelor.
Peroxidul de hidrogen prezint un larg spectru de aciune biocid: bactericid,
tuberculocid, fungicid, virulicid, sporicid.
Contactul de scurt durat poate produce prurit, cu nroire local, de la uoar la
sever, n funcie de concentraia substanei. Soluiile concentrate pot produce flictene ale
pielii.

ANTISEPTICE
Antisepticele sunt preparate ce dein proprieti antimicrobiene limitate, sau care
distrug microorganismele, sau inactiveaz virusurile de pe esuturile vii (piele sntoas,
mucoase, plgi). Antisepticele nu sunt sterilizante, dar reduc temporar de pe piele i
mucoase numrul de microorganisme.
Antisepticele se deosebesc de dezinfectante prin:
- concentraia de utilizare a substanei chimice
- timpul de contact.
Utilizarea antisepticelor pentru a elimina, distruge sau inactiva microorganismele
prezente pe piele sau mucoase permite:
- realizarea ngrijirilor aseptice,
- reducerea transmiterii germenilor, de la bolnav la bolnav, prin intermediul
minilor,
- tratarea infeciilor locale cutanate si mucoase.
Concentraii de utilizare. Exemple.
Alcooli: - alcool etilic (50-70%);
- alcool izopropilic (30-50%)
Clorura de benzalkonium:
- piele intact: soluie alcoolic 0,1-0,2%
- pe rni: soluie apoas 0,1-0,2%
- n obstetric: 0,05-0,10%
- soluii oftalmice: 0,01%
- instilaii vezic urinar i uretr: 0,005%
Clorhexidina:
- dezinfecia pielii: 0,05% + cetrimide 0,5%
- dezinfecia preoperatorie a pielii: 0,5% n alcool 70%
- dezinfecia rnilor: soluie apoas 0,05%
- dezinfecia uretrei i lubrefiant: 0,05% n glicerol
- spalturi vezicale: 0,02%
- obstetric: 1% sub form de crem
Iod: soluie 1% n etanol 70%
Povidone-iodine: 7,5-10%
Tinctura de iod 5%
Ap oxigenat: 3%

IV.STERILIZAREA este forma cea mai completa de dezinfectie

Sterilizarea este operaiunea prin care sunt eliminate sau omorte microorganismele,
inclusiv cele aflate n stare vegetativ, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul
acestei operaiuni fiind starea de sterilitate (conform EN 556 = starea unui produs liber
de microorganisme viabile). Probabilitatea teoretic a existenei microorganismelor
106.

Dispozitivele i materialele de unic folosin nu vor fi niciodat reprocesate n

vederea reutilizrii.
Termenii produs sterilizant sau sterilizare chimic sunt utilizai pentru o gam
restrns de compui chimici (formaldehida, glutaraldehida) care, n condiii controlate,
pot distruge sporii bacterieni.
Toate dispozitivele medicale i materialele care urmeaz a fi sterilizate trebuie curate
prin metode fizice i dezinfectate chimic nainte de a fi supuse unui proces de sterilizare
standardizat.
Toate instrumentele chirurgicale, materialele textile i alte obiecte sau soluii care
ptrund n esuturile sterile sau sistemul vascular, inclusiv instrumentele stomatologice,
trebuie s fie sterile (instrumente / obiecte critice).
n unitile de asisten medical sterilizarea se poate realiza prin :metode fizice- abur
sub presiune (sau abur la temperatur i presiune ridicat/scazut), cldur uscat, metode
chimice- oxid de etilen, sterilizanichimici: formaldehid si abur la temperaturi joase
si presiune subatmosferic.
n stadiul actual al datelor tiinifice, sterilizarea cu vapori de ap saturai sub presiune
trebuie s fie metoda de elecie, dac dispozitivul medical suport aceast procedur
ASEPSIA, ca metoda profilactica, include urmatorii timpi ai unei interventii chirurgicale:
a. -spalarea mainilor chirurgilor
b. -protejarea acestora cu manusi sterile
c. -dezinfectia campului operator
d. -sterilizarea instrumentarului, campurilor si materialelor necesare in
momentul operatiei
e. -pastrarea sterila a plagii operatorii
Asepsia se realizeaza printr-o serie de mijloace fizice si chimice:

Mijloace fizice
o Mecanice
o Caldura
Umeda
Uscata
o Radiatii

Mijloace chimice
o Formol
o Glutaldehida
o Etilenoxidul

MECANIC se actioneaza pentru pregatirea materialelor si instrumentarului in vederea

sterilizarii. Se utilizeaza spalarea si curatarea mecanica (perii, apa, sapun, detergenti in
concentratii 1-2%, solutii dezinfectante).

CALDURA este utilizata sub doua forme:

- uscata
- umeda
Mecanismul de actiune este reprezentat de coagularea proteinelor, ce apare la temperaturi
de peste 500C fiind proportionala si cu cantitatea de apa inmagazinata de microorganism.
In cazul aceluiasi germene, forma vegetanta nu rezista mai mult de cateva minute la 55700C, pe cand forma sporulata (saraca in apa) rezista si cateva ore la 1000C.
CALDURA USCATA este reprezentata prin :

flambare
incinerare
sterilizarea prin aer cald

FLAMBAREA utilizeaza caldura produsa de flacara.

Se realizeaza prin trecerea unor obiecte (sticla, metal), sau expunerea unor suprafete la
nivelul flacarii.
Aceasata metoda este intalnita cel mai des in laboratoarele de microbiologie pentru
sterilizarea anselor, baghetelor, pipetelor si a eprubetelor.
In chirurgie este utilizata doar in cazuri exceptionale (izolare) pentru instrumentele
metalice, dejavantazul constand in deteriorarea acestora si sterilizarea incompleta prin
neincalzire neuniforma.
INCINERAREA se efectueaza in crematorii unde se ard materialele folosite pentru
pansamente, fragmente si piese anatomice, in general tot ce prezinta risc biologic de
contaminare. Legislatia in vigoare obliga cabinetele medicale si spitalele sa aplice
normative standardizate pentru manipularea si distrugerea acestor produse rezultate in
urma activitatii medicale.
STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA este metoda cea mai utilizata pentru
sterilizarea instrumentarului metalic.
Aparatul utilizat se numeste pupinel sau etuva cu aer cald.
Pupinelul este o cutie metalica cu pereti dubli, lateral fiind montate rezistente electrice ce
au rol in ridicarea temperaturii, uniformizarea aerului cald realizandu-se cu ajutorul unui
ventilator. Prezinta un sistem de reglare a temperaturii si duratei de sterilizare, precum si
un termometru ce prezinta temperatura din interiorul acesteia.
Parametriii de sterilizare la pupinel:
- 160-1800C
- Durata normala intre 30 de minute si 2 ore in functie de materialele utilizate si
germenii potential prezenti.
Etapele necesare in realizarea sterilizarii cu ajutorul pupinelului sunt:
-instrumentele curatate mecanic si chimic (cloramina, detergenti) sunt asezate in cutii
metalice
-asezarea cutiilor metalice cu capacul deschis in interiorul acestuia
-reglarea parametrilor de lucru ( cel mai adesea 1800C peste 40 minute)

-dupa oprirea aparatului se asteapta ca temperatura in interior sa coboare la 30-400C

-cand se deschide pupinelul se verifica realizarea sterilizarii prin indicatorii utilizati
(caramelizarea celulozei din hartie).
Se inchid cutiile metalice si se banderoleaza, mentionandu-se data de realizare a
sterilizarii.
Instrumentele astfel sterilizate pot fi utilizate in conditii optime in urmatoarele 24 de ore,
nu mai mult.
STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA se poate realiza in functie de prsiune
astfel:
- fierbere (presiune atmosferica)
- caldura umeda sub presiune-AUTOCLAVARE
FIERBEREA este o metoda care s-a utilizat mult timp pentru sterilizarea seringilor,
instrumentelor, tuburilor de cauciuc. Astazi este utilizata in conditii deosebite, unde un
pot fi utilizate alte mijloace.
Aparitia seringilor de unica folosinta, incompleta sterilizare a germenilor la 1000C a dus
la utilizarea cat mai restransa a acestora.
Sterilizarea prin fierbere se realizeaza cu ajutorul fierbatoarelor ITM care sunt cuve
metalice in care se aseaza instrumentarul, se inunda cu apa, aceasta fiin incalzita cu
ajutorul unei rezistente electrice. Se considera sterilizat la aproximativ 30-40 de minute
dupa ce apa a atins temperatura de fierbere. Pe parcursul fierberii un se ridica capacul
fierbatorului, Instrumentele se pot utiliza 8 ore dupa incetarea procesului de sterilizare.
Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune,
Aceasta metoda este cel mai des utilizare in spital. Aparatul se numeste AUTOCLAV,
metoda purtand denumirea de autoclavare. Aceasta metoda de sterilizare este cea mai
eficienta si se bazeaza pe punctul de fierbere a apei direct proportional cu presiunea.
Astfel vom avea:
la nivelul marii, cota 0, punctul de fierbere este de 1000C
la 900 m punctul de fierbere este de 960C
o atmosfera duce de punct de fierbere 1200C
cresterea cu 2 atm punct de fierbere 1360C
cresterea cu 3 atm punct de fierbere 1440C
In functie de ceea ce dorim sa sterilizam si parametrii sunt diferiti:
inventar moale (campuri, halate, comprese etc.) se sterilizeaza la 2,5 atm 30-40
min
apa sterila, sonde, ata chirurgicala se sterilizeaza la 1,5 atm 30-40 min
Autoclavul este un cazan cu perete dublu. Cazanul interior este in contact cu spatiul
dintre cei 2 pereti prin mai multe orificii si cu exteriorul printr-un numar de robineti.
Exista 2 tipuri de autoclav:

Chamberland care isi produce aburul in cazanul de sterilizare (de interes istoric)
Autoclavul cu pereti dublii cu sursa exterioara de abur; acest tip este utilizat in
spitale avand avantajul volumului mare de lucru cat si a posibilitatii de uscare a
materialelor in finalul sterilizarii; sursa exterioara de produs aburi poate fi
centrala termica a spitalului (cel mai des folosit) sau generatoare proprii cu
rezistenta electrica situate in apropierea autoclavului,

STERILIZAREA PRIN RAZE ULTRAVIOLETE (RUV)

Razele ultraviolete in sterilizare au ca mijloc de actiune efectul germicid manifestat prin
incetinirea sintezei ARN a microorganismului precum si aproteinelor exterioare,
actionand in acelasi timp prin inhibitia totala temporara a sintezei ADN. RUV actioneaza
asupra bacteriilor si virusurilor. Nu au putere de penetrare, de aceea spatiile de
dezinfectat trebuiesc in prealabil spalate.
RUV se utilizeaza pentru sterilizarea suprafetelor si microaeroflorei din salile de operatii
sau din incaperile carte necesita un grad ridicat de asepsie. Eficacitatea este de pana la 11,5 m fata de sursa. Este total contraindicata folosirea sterilizarii cu RUV in prezenta
personalului medical.
STERILIZAREA PRIN RADIATII IONIZANTE
Cele mai utilizate sunt radiatiile gamma. Acestea sunt utlizate pe larg pe scara industriala
pentru sterilizarea tuturor materialelor medicale de unica folosinta (seringi, manusi,
campuri, instrumente, halate, fire de sutura etc.). Mecanismul de distrugere a germenilor
are la baza capacitatea de ionizare si excitare a atomilor acestora.
Actiunea razelor gamma este direct proportionala cu doza aplicata.
Avantajul sterilizarii cu radiatii gamma consta in faptul ca nu produce cresterea
temperaturii obiectului sterilizat fiind posibila iradierea produselor ambalate, avand o
putere de penetrare ridicata.
STERILIZAREA CU ULTRASUNETE
Este o metoda moderna de sterilizare, ultrasunetele fiind vibratii cu peste 9000 de
ciclii/sec. In functie de ordinul de marime a frecventei, microoragnismele pot suferi
alterari fizice si chimice. La frecvente foarte inalte se produce ruperea membranei si liza
celulara a microorganismului. La ora actuala pregatirea materialelor prin sterilizare prin
autoclavare sau etilen-oxid prezinta o faza initiala reprezentata de sterilizarea prin
ultrasunete ce vine sa completeze pregatirea materialelor prin metodele amintite anterior.
MIJLOACE CHIMICE

formol
etilen oxid
glutaraldehida

FORMOL
Se utilizeaza sub forma de vapori la rece sau la cald
OXID DE ETILEN
Este o metoda fizico-chimica. Se bazeaza pe efectul bactericid asupra tututror
microroganismelor atat in forma vegetativa cat si sporulata. Oxietilena este un gaz
incolor, cu miros dulceag cu capacitate ridicata de penetratie prin textile, hartie, cauciuc,
mase plastice. Este inflamabil. In amestec cu freonul devine stabil. Temperatura de lucru
este de 50-600C, presiune de 1-1,5 atm, cu o durata intre 1 si 5 ore.
Avantajele sunt multiple. Dezavantajele-nu pot fi sterilizate materialele puternic acide sau
alcaline, nu pot fi resterilizate materiale care initial au fost sterilizate prin radiatii gamma
deoarece se formeaza etilenclorhidrin, o substanta iritanta pentru tesuturi.
Indicatii: materiale si instrumente termosensibile:
instrumente si materiale chirurgicale metalice sau mase plastice
tuburi cauciuc sau PVC
materiale ce urmeaza a fi implantate in tesuturi (proteze)
canule si materiale folosite in anestezie
Controlul sterilizarii se realizeaza prin benzi indicatoare din hartie, precum si prin
verificarea directa a echipamentului de control (termometre, manometre).
STERILIZAREA PRIN SUBMERSIE IN SUBSTANTE GERMICIDE
Aceasta metoda este utilizata frecvent pentru toata gama endoscopiei, laparoscopiei, si
echipamente termosensibile.
Sunt utilizate glutaraldehida 2% - se prepara extemporaneu, solutia fiind activa 14-21
zile; durata de sterilizare 20-30 minute pana la 2 ore (pentru distrugerea formelor
sporulate).
CONTROLUL STERILIZARII
Se realizeaza prin mijloace fizice, chimice si biologice
Fizice-manometre, termometre cu sau fara sistem de inregistrare grafica
Chimice-substante sub forma de pulberi cu punct de fuziune cunoscut, benzi de hartie
impregnate cu diverse substante (testul Bowie &Dick), lichide aezate n tuburi care la o
anumit temperatura i schimb culoarea. Dintre pulberi, sulful cu punct de topire 118 0
C, acidul picric la 1300 C.
Biologice cu Bacillus stearothermophylus comercializat sub form de Sterotest 120
(fiole, coninut limpede, culoare violet), care este un indicator pentru controlul sterilizrii
cu autoclav la 1200C pe o durat de 30 de minute, fiind puse n incubator la 560C.
Mentinerea aspectului, culoare, transparenta, arata o sterilizare corect, virajul la galben
i o uoar opalescen, arat o sterilizare sub parametrii de eficien.

PREGATIREA INSTRUMENTARULUI CHIRURGICAL

Dupa utilizare, instrumentarul se lasa in apa cu un antiseptic (bromocet), se spala cu
solutie de amoniac 2-3 %, se limpezeste cu apa si se usuca. Se verifica instrumentarul din
punct de vedere functional. Se poate apela la o presterilizare cu ultrasunete inaintea
sterilizarii la pupinel sau inainte de autoclavare. Se aseaza in cutii metalice pentru diferite
tipuri de interventii si se sterilizeaza la pupinel sau autoclav.
Pregatirea instrumentarului pentru chirurgia celioscopica.
Instrumentarul utilizat in celioscopie are dezavantajul de a fi delicat, sensibil la
manipulare. Dupa utilizare instrumentele se lasa 30 min in solutie antiseptica, apoi partile
demontabile se desfac si se curata cu mare grija de sange si parti organice cu periute , se
usuca cu aer. Se verifica functionarea si se sterilizeaza.
Sterilizarea se face prin:
glutaraldehida 2-3% 15-30 min, se spala cu apa sterila si se sterg (mai putin
camera)
autoclavare cu exceptia celor care contin parti termosensibile
la oxid de etilen
Pregatirea inventarului moale
Campurile pentru operatii, mese, comprese, halate, masti, se sterilizeaza in casolete
metalice de diverse dimensiuni prin autoclavare 2,5 atm 40 min. Dupa ce au fost utilizate
cu exceptia celor de unica folosinta (comprese) se triaza, se spala cu detergenti specifici
ce indeparteaza petele de natura biologica, se usuca si apoi se resterilizeaza.
Pregatirea personalului pentru interventia chirurgicala
La nivelul blocului operator, personalul medico-chirurgical este obligat sa poarte
echipament specific blocului operator (bluza/pantalon), avand posibilitatea sa se schimbe
de echipamentul purtat in restul spitalului intr-o zona de filtru. Acest echipament este
folosit in ziua respectiva, apoi se recicleaza.
Chirurgul trebuie sa-si pregateasca tinuta, constand in bluza/pantalon, boneta, saboti si
protectii pentru acestia din materiale plastice sau hartie speciala.
Dezinfectia mainilor se realizeaza in mod clasic prin spalare cu apa sterila si sapun timp
de 15 minute, fragmentat in 3 etape cu clatirea si indepartarea sapunului intre acestea
dupa cum urmeaza: 5 min mana plus antebrat, 5 min mana plus 2/3 distale antebrat, si 5
min numai mana, pe toata aceasta perioada mainile trebuie sa stea intr-un plan superior
(vertical) fata de planul articulatiei cotului (folosind curgerea progravitationala a apei de
la nivelul mainilor si antebratelor).

Odata cu perfectionarea compozitiei detergentilor, spalarea mainilor operatorului se face

cu solutii antiseptice care realizeaza sterilizarea in circa 3-5 min, fara sa irite
tegumentele. Dupa terminarea spalarii, chirurgil isi usuca mainile cu ajutorul unui camp
steril, apoi se scoate din casoleta masca, care este fixata de catre asistenta, fara sa atinga
mainile chirurgului. Halatul steril nu trebuie sa atinga hainele decat pe interiorul sau.
Dupa imbracarea halatului urmeaza imbracarea manusilor sterile asa incat mana nu
trebuie sa atinga fata exterioara a acestora.
Pregatirea campului operator
Inaintea oricarei interventii chirugicale tegumentele trebuie curatate, apoi dezinfectate cu
ajutorul unui antiseptic bactericid.
Curatarea mecanica a tegumentelor incepe in seara dinaintea interventiei, printr-o baie
generala si imbracarea in lenjerie curata. Dupa baie regiunea unde urmeaza sa se faca
incizia se dezinfecteaza cu tinctura de iod sau septozol si se panseaza steril. Dupa ce
pacientul este asezat pe masa de operatie si anesteziat, se pregateste campul operator: se
dezinfecteaza tegumentele, apoi se izoleaza regiunea cu campuri sterile, lasand la vedere
doar locul inciziei.
In ultimii ani campul operator este acoperit cu o folie de plastic, care se incizeaza odata
cu tegumentul.
STERILIZAREA APEI PENTRU SPLAREA CHIRURGICALA -la o presiune de
sterilizare de 1,5 bari i un timp de sterilizare de 30 minute.
Conductele pentru aducerea apei sterile de la autoclave la spltoare trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii:
a) distana maxim de la autoclav la punctul de distribuie nu va depi 20 m
b) sunt admise numai conducte fr mufe
c) eliminarea oricrei posibiliti de contaminare a apei sterile prin stagnarea n
sistemul de distribuie (cu interzicerea coturilor n U sub nivelul conductei)
d) apa steril pentru splarea chirurgical se prepar n ziua utilizrii ei.