URKUNDENBUCH

ZUR GESCHICHTE DER DEUTSCHEN

IN

SIEBENBORGEN

FOlVFTER BAND
1438-1457

EDITURA ACADEMDEI
IlElUIBLiai

SOCIAUSTE

ROMAMA

Digitized by the Internet Archive

in

2009 with funding from

Ontario Council of University Libraries

http://www.archive.org/details/urkundenbuchzurg05gn

UUKLNDENBUCH
ZUR GESCHICHTE DER DEUTSCHEN
IN

SIEBENBURGEN
FUKFTEB BANU
1438

1457

URKUNDENBUCH
ZUR GESCHICHTE DER DEUTSCHEN
IN

SIEBENBURGEN

FONDATOR FRAXZ ZIM M ER \I AXN

VOLUMUL V
1438-1457
DOCUMENTF.LE KR.

CU

3 09

2 300

FACSIMILE

PUBLICATE DE

GUSTAV GiJNDISCH

EDITURA ACADEMIEI HEPUBLICII SOCIALISTE IIOMANIA

7
n U C U P> E S T
I

<>

T)

URKUNDENBUCH
ZUR GESCHICHTE DER DEUTSCHEN
IN SIEBENBORGEN
BEC.

RiJXDET VON

RA

N Z ZIMMERMAXX

FLXFTER

BMD

1438-1457
IMUMMEK
AIIT 9

3003 098

fAFELN

BEARUEITET VON

GUSTAV GtJNDISCH

\ERLAG DER AKADEMIE DER SOZIAUSTISCHEIM REPUBLIK RUMANIEN

BUKAREST,

1975

\i

Cuprins
IX

uvint inainte

XIX XXV

Introducere

Rezumatele

in

limba romana

ale

XXVII LX

documentelor

Texte

si

regeste

585

Bibliografie

Lista arhivelor

^i a

fondurilor con-

591

sultate

Lista figurilor

Lista figurilor

documenle

593
595

sigilii

Lista documentelor false

Indice de localitati

si

persoane

597
.

598

nhalf
^^orworl

Einleitung

Rumanisches Regeslenverzeichnis
Urkundenlex.te und Regesten

VII VIII

XI XVIII
XXVII LX
1

Literaturverzeichnis

585

Verzeichnis der beniitzten Archive.

590

Verzeichnis der Urkunden-

Abbildungen

592

Verzeichnis der Siegel-Abbildungen

594

Verzeichnis gefalschter Urkunden..

596

Namenweiser

598

Vorwort
/;i (ler

:weilen Hiilfte

rfes

7.9.

Jahtlninderts

nimmt

die europdische Geschichts-

schreibunq eine neue Ricliluny. Die Geschichte wird durch neue Erkenntnisse berei-

Immer mehr Denker

cherl.

lehnen

es ab, der Geschiclde weiterhin eine zweitrangige,

der Mcltipluisil; unlcrgcordnele Bedeulung

nimml

iluen

Ausgung

-u-uerkennen. Die neue Ausrichtung

voni molerialislischen, mar.ristischen

Denken. Die

Auffassung von der Geschichte wird allmdhlich durch die Textkritik

litcrarische

ersetzt.

Der

deutschen historischen Schule kommt in dieser Entwicklung die Prioriidt zu (Niebuhr,

Mommsen, Savigny, Rankc u.a.). Die neuc Auffa.ssung stosst in Frankrcich (Berr,
Lavisse, Rumhaud, Glotz u.a.) und in England ( Stubbs, Acton u.a.) zu breiterer
Wirkung durch. Die positivistische Richtung in der Historiographie widmet sich den
Geschichtsquellen

und

geht der

Enideckung und der Herausgabe von Quellen

aller

Gattungen nach. Die historischcn Grundwissenschaflen erleben eine Enlwicklung

Ausgabe der Geschichtsquellen und ihre Verweriung nach Massgabe unssenschdftlicher Krilik. loan Bogdan, Dimitrie Onciul,
Kardcioni/i Jdnos. Nicolae lorga u.a. sind es, dic sich um die hislorischen Grundwissenschaflen Run^dniens grusse Verdiensle erworben haben. Franz Joseph Zim-

chnegleichen: Die wisscnschaftliclie

mermann
Fr.

reiht .^ich

ihnen wiirdig an.

Zimmermann

hat die historischen Grundwissenschaften (Paldographie,

Urkundcnlehrc, Archiu- und Aktenlchreund Siegclkunde) mit wertvollen Deitrdgen

bereicherl.

Uns

scheinl, dass sein

bedeutendster Beitrag zur Enlwicklung der Ge-

dem Corpus urkundlicher Quellen zur

ist, dem: Urkundenbuih
zur
Geschichtc dcr Deutschen iii Siebenbiirgen ( begrundet von Fr. Zimmermann, der
in den Jahren 1S!)2 1902 zusammen mit C. Werner und G. Mtiller die ersien
drei Bdnde herausgegeben hat).
Seit dem Ersrhcinen des drillen Bandes ( l'JI)2) war ein Zeilraum von dreieinhalb Jahrzehnten notig, ehe ein underer Hisioriker und Vertreter der hisiorischen
Grundwissenschaften im Jahre 1!)37 den vierten Band erstellen konnte: Prof. Dr.
Gustav Giindisch. Mil dem Eifer und der Akribie, die ihn kennzeichnen, hat G. Gundisch das werlvolle Urkundenwerk durch den IV. Band vermehrt, uim er nun den
neuen V. Band folgen Idsst.
Durch Archivforschungen hierzulande und im Auslciid ist es ihm gelungen,
schichtsschreibung in unserem Vaterland in
Geschichie der

die

Siebenbiirger

Uheilieferung

Jahren

14-38

Urkunden

niedergelegi

uber die geschichtliche

7:^.57

ri

Sachsen

Vergangenheit

wesentlich auszubauen,

indem

er in

ginulurkunden. Transsumple, zeitgenossische

Siebenburgens

in

den

dem neuen Band 799

und spdtere Abschrifien)

VII

zusammenfasst, darunter 365

(iiber

45%)

35%)z.T.soguiwieunveroffentlichte

bisher unveroffentlichte Stucl<e,

Stuctce, weilsiein

Veroffentlichungen erschienen sind, und 159 (fast

215

(fast

z.T .nur schwer zuydnglichen

20%)

in der

Form

von Regeslen

oder Auszugen.

Unter Beibehaltung der bisherigen Ausgabeteclmik und der EditionsgrundBdnde wird der vorliegende fiinfle Band auch mit Regeslen in

sdtze der frilheren

um auf diese Weise das Studium der hier enthalUrkunden fur alle Beniitzer leichter zu gestalten.
Die Urkunden erhellen eine Reilie wesentliclxer Probleme siebenbiirgischer
Geschichle in dem Zeitabschnitl zweier Jahrzehnte (143Sli57) von unbestreitrumdnischer Sprache ausgestattet,
tenen

barer Bedeutung, da er die Folgen der Unlerdriickung des grossen Bauernaufstandes

von Bobilna in

gesellschaftlicher,

wirtschaftlicher,

kultureller

und

inslilutioneller

Hinsicht widerspiegelt.

Die Herausgabe des neuen Bandes der Sammlung Urkundenbuch slellt

zweifellos ein wissenschaftliches wie Iierausgeberisches Ereignis von Bedeutung dar.
Sein Herausgeber, Gustav Giindisch, verdient den

Dank

aller, die sich

um

ein

hdtsgetreues Bild der mittelalterlichen Gesellschaft Siebenbiirgens bemiihen.

Stefan Pascu

wahr-

CuvTnt Tnainte
In a doiia jiimfHafe a

secohiliii al

noi orientari. Istoria se inihogdtesle

sd mai acceple

isloriei iin

istoriografia eiiropeand ciinoaste

noi sensiiri. Tot

cii

rolsecundar,

XlX-lea

stipiis metafizicii.

mai

miilli gindilori refiizd

Noiia orientare

originea gindirii materialistc. marxiste. Conceptia literard a

istoriei

germand are meritul

inlocuild cu critica textelor. Scoala istoricd

isi

daloreaza

este,

treptal,

prioritdtii (Niel)ulir,

Mommsen, Savigny, Ranke elc). Noua conceplie se generalizeazd in Franta (Berr,

Ramhaud. Glolz elc), Anglia (Stubbs, .Acton etc). Curentul pozitivist

Lavisse,

in istoriografie cullivd izvorul isloric, se

relor de loale categoriile.

preocupd de descoperirea

Arheografia cunoasle o dezvoltare fdrd precedent: piiblicarea

stiinlificd a izuoarelor si folosirea lor

pe haza

Onciul, Kardcsonyi Jdnos, Nicolae lorga

cisligat

maii

nierile

piihlicarea izvoa-

si

loan Bogdan, Dimitrie

ciiticii sliinlifice.

etc.

i.si

inscriu niimele inlre cei ce si-au

Romdniei. Franz Joseph

in arheografia

Zimmermann

li

se

asociazd cu cinste.
auxiliare

Stiinlele

diplomatica,

(paleografia,

arhivistica)

sint imbogdlite

Zimmermann. Cea mai de seamd

cu contributiile valoroase ale lui Fr.

contrihulie

a sa la dezvoltarea istoriografiei din lara noastrd ni se pare corpusul de izvoare

Urkundenbuch zur Geschichte

Zimmermann, primele trei volume

diplomatice cu privire la sasii din Transilvania:

der Deutschcn in Sicbenbiirgen (iniliat de Fr.

edilate de el

De
de

impreund cu C. Werner

G. Miiller intre anii

volum (1902) a

la aparitia celui de-al treilea

decenii

Irei

si

al IV-Iea, In

si

jumdtale penlrii ca un

all istoric.si

1892

fosl

1902).

nevoie de un rdstimp

arheograf sd realizeze volumul

1931: prof .dr.Gustav Giindisch. Cu hdrniciasi acribia

ce-l caraclerizeazd,

monumentul arheografic de mare valoare care esle

Urkundenbuch piin volumul al IV-Iea, iar acum il consolideazd si mai

prof. G. Giindisch a consolidal

colectia

mult prin

noiil voliim, al V-lea.

Cercelind arhivele din lard

imbogdleascd substantial
anii

H38 1457

din strdindtale, prof. G. Gundisch a reusil sd

si

cu piivire la trecutul istoric al Transilvaniei intre

stirile

piin cele 799

de documenle cuprinse in noul volum (originale,

Iransumpte, copii contemponmc sau ulterioare) dintre care 365 (pesle

275

(circa

35%)

greu accesibile

sau

45%)

inedite,

uncori cvasiinedite, deoarece au fosl tipdrite in publicaiii in parte

azi, iar

159 (aproape

20%)

aii

fosl publicate

sub formd de regest

text partial.

Pdstrindu-se

criteriile si

tehnica de publicalie

V-lea a fost imhogdtit cu regesle

si

in

limba romdnd,

ale volumelor precedente,

ai

usiirind aslfel sludiul docu-

mentelor cupiinse in paginile sale.

IX

Dociimenfele de fala lamiiresc o seama de probleme esentiale din istoria Transilvaniei pe o perioadci de
iestahila,

reflectind

sub aspecl

social,

doua

iirmarile

economic,

decenii

politic,

Publicarea noului volum al

un evenitnent

stiintific si

prof. Gustav Gundisclt,

(1138

inal)usirii

1457). rastimp de insemnatate incon-

maiii rascoale popiilare de la

Bnbilna,

ciillural, institutional.

colecliei

Urkundcnbuch

editorial de inconteMabila

constituie, fara indoiala,

insemnatate, iar edilorul

lui,

binemerila multumirile tuturor celor ce se straduiesc sa

reconstituie tabloul veridic al socieldlii

Transilvaniei medievale.

Stefan Pascu

Einleifung

Die Gcschichte des sozialistischen

Kampf

gegen die Ausbeutung,

fur sozialc

und nationale

Rumanien macht

Vergangcnheit des

zur Aufgabe, die bewegte

fiir

die

Freilieit

zu

Wahrung

es der l*"orschung

ruinanischen

Volkes, seinen

Unabhangigkeit und
uulersuchen und zur DarstcUung zu
seiner

Geschehen auf dem Boden dieses Landes hat

gczcitigt, abcr auch kraftige Bekunschwerer
Erprohung
Momente
manche
dungen cines uncrschuttcrlichcn Willcns zu cineui Lcbcn in Freiheit und Unabhangigkeit. Dic G<'schichte unseres Vaterlandes schliesst aber auch den Beitrag
dcr mitwohnenden Nationalitaten ein, dic an dcr Scite des rumanisclien Volkes
mit ihrcm Arbeitsethos und dcm Einsatz ihres Lcbens den Unbilden verflossener
Zeiten die Stirn geboten haben, gemeinsara an den Erfolgen auf dem unauf-

bringen. Das tausendjahrige

haltsam nach aufwarts fiihrenden Wcg der Gescllschafl tcilhabend und sich
ihrer erfrcuend. Die Entwicklungen, Ereignisse und Uinformungen, dic sich

im Ablauf dcr Geschichte crgcben haben, diirfen nicht nach nationalen

und bemessen werden. Denn scit ihrer Ansicdlung
haben die Madjarcn, Deutschen und Scrben, wie die Sohne anderer Volksstiimmc Seite an Seitc mit dem rumanischen Volk gclcbt, gearbeitet und schopfcrisch gewirkt. Ihre Geschichte stellt demnach etwas Gemeinsames, Unteilbares
dar, obwohl es nicht nur Zeiten des Friedens, der Zusammenarbcit und des
Einvernehmens gegeben hat; es sind auch Momente verwickeltcrcr, stiirmischerer und widerspriichlicherer Natur gewcscn. Aus solcher Schau muss auch
die geschichtliche Vergangenheit dcr dculschcn Bevolkcrung Rumaniens gesehen
wcrdcn. Nur untcr dicsem Blickpunkt kann sic in ihrer wahren Erscheinung
hier

Kriterien aufgcgliedert

erfasst werden.

Die geschichtliche Forschung, das Aufhellcn vergangener Zeiten fusst auf

Quellen, auf der uncrbittlichen Priifung, die der Ilistoriker diesen Quellen ange-

deihcn

lasst.

Es

ist

daher kein Zufall, dass dic rumanische Geschichtsschreibung

der Herausgabc von Quellen vorziigliche Aufmerksamkeit gewidmct hat und

auch weiterhin widmcl. Grosse, iu den Ictzten Jahren erschienene Quellenwerke
stellen dicsc Bcmiihungcn untcr Bcwiis. Fiir die Epoche des Feudalismus sind
heivorzuhcbcn dic Rcihcnvcruffcntlicluingcn der Documenta Bomaniae Historica,
Cronici medievale ale Rorndniei ('Mittelalterliche Chroniken Rumaniensj, die
neue Scric dcr Coleclia Hiirmnzaki, Cdldtori strSini despre (drile romdne
(I-rcindc

Rciscndc

vechiiilni drept

iiber

romunesc

die

sciis

ruinanischcn Lander), dic

Sammlung

Izvoarele

(Die Quellen dcs alten rumanischen geschriebenen

XI

Rechts), Inscnptiile medievale ale Romdniei (Die mittelalterlichen Inschriften

Rumaniens) und wcitere thematisch gebundene Qucllenausgaben. In die Reihe

dieser letzteren stellt sich auch der vorliegende Band, der Fiinfte der Sammlung
Urkiindenbuch ziir Geschichte der Deulschen in Siebenburgen, ein Unternehmen,
das iiber Initiative der Aliademie fiir Soziale und Politische Wissenschaften der
Sozialistischen Republil< Riimanicn im Zusammenhang mit der Entfaltung der
Forschungen zur Gescliichte der mitwohnenden Nationalitaten Rumaniens
wieder aufgenommen worden ist.
Mit dem Siebenbiirfiisch-Sdchsischen Worierbucli geht damit auch das
Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenhiirgen aus den Handen
provinziellen Vereins

des Vereins

fiir Siebenbiirgische LandesForderung

kunde
des wissenschaftlichen
Lebens unter den Siebenbiirger Sachsen unleugbare. grosse Verdienste erworben

eines Ivleinen,

hat, in die

und

um

der sich zu seiner Zeit

Obhut des hochsten

die

Rumanien

iiber

der rumanische Staat

dem

aliademischen Forums

erfreut sich somit aller Unterstiitzung, die

in

Damit sind auch die Anspriiche

gestiegen, die an die Bearbeitung dieses neuen Bandes eines Unternehmens
mit einer Tradition von iiber acht Jahrzehnten gesteilt werden miissen. So
ist auch dem Bearbeiter dieses Bandes die von der rumanischen Geschichtswissenschaftlichen Leben angedeihen lasst.

wissenschaft bei der Ilerausgabe mittelalterlicher L^rkunden gesammelte Erfah-

rung zugute gekommen. In der Hoffnung, dass die fortschrittliche Tradition

in- glucklicher Weise mit den heutigen Erfordernissen wissenschaftlicher
Quellenausgabe vereinen wird, haben wir uns bemiiht, in diesem Band

sich

alle

urkundlichen Zeugnisse aus der Vergangenheit der deutschen Bevolkerung

Siebenburgens ih

dem Zeitraum von 14381457

aus

dem Gesamtbereich

der

Geschichte Rumaniens zu erfassen.

Der Gedanke, alle Urkunden zur altereu Geschichte der Deutschen Siebenbiirgens in einem Corpus gesammelt herauszugeben. ist in jenem Kreis hoher
Kultur entstanden, der sich gegen Ende des 18. Jahrhunderts um die PersonSamuel von Brukenthals gesammelt hatte. Man wollte den verein-

lichkeit

aufklarerischen Monarchen das

entwickeUe
Bild der Vergangenheit
und
aus
ihnen
auf L'rkunden
entgegenhalten. Es gelang, den bekannten Gottinger Universalhistoriker und
Publizisten August Ludwig Schlozer fiir die Sache zu gewinnen, der in den
Jahren 17951797 seine Kritischen Sammlungen zur Geschichle der Denlschen
in Siebenbiiryen veroffentlichte. Das erste Ikft dieses Werkes war schon ein
Urkundenbuch in nuce". ..Meine Arbeit wird wichtig", schreibt Schlozer ini
Blick auf diese Sammlung. wenn man daraus das Bediirfnis ersiehet, baldmoglichst einen Codicem diplomaticum zu veranstalten" (Brief an J. P^r. Rosenfeld vom G.Marz 1796, in: TransiIvania"3, 1863, S. lll).Untersolchen Antrieben
heitlichenden, nivellierenden Tendenzen des
gestiitzte

sind in den folgenden Jahrzehnten zahlreiche handschriftliche

Urkundensamm-

lungen angelegt worden, inanche davon auch heute noch brauciibar (etwa die
Urkundensammlung Martin Reschner im Staalsarchiv Sibiu). Mil der 1840

XII

Grundunjf des ^Vercins

erfoltjteii

Sirbcnburgischc Landeskunde" sringen

fiir

Beniiiluinyen uni ein Urkundenbucli auf diesen iibcr. Sclion in der ersten

alle

Gencralversaninihmg dcs Vereins

Urkundenlniches in Antrag

konntc der
dass bald

Vorsitzendc

..ailcn

sammlung

dic

des

Brasov (1843) wurde die Anfertigung

Zu Begiun dcr Fiinfzigerjahre

in

eines

gestellt".

Vcreins,

Kronc aufsetzen" werde

Bcdcus

Joscf

Unlcrnchnuingen dcs Vereins

der

Acltcre,

scine siebenbiirgische

...

lioffen

Urkunden-

(Bericlil iiber die Enlsfelniiifj, die Scliick-

sale iind Leisliimien des Vereins fiir siebenbiiri/isrhe

Landeskunde, Sibiu, 1853, S.

Im Auftrag des Vcrcins haben dann G. D. Tcutsch und Fr. Firnhaber

einen Band Urkundenbiicli zur Geschichle Sfefiwiftu/i/ens (Wien, 1857) crscheinen
23j.

Die gcstellte Aufgabe eines gcsamtsicbenbiirgischcn Urkundenbuches

hat aber dic Kriifte des Vereins wcit iibersticgen. Es kam hinzu, dass das
lassen.

Untcrnchmen von Teutsch und FMrnhabcr schon bci seiucm Erscheinen in dcr
Methodc vcraltcl war und dcn Erfordernisscu der damaligen Urkundenkritik
und Editionstechnik in kciner Weise mchr entsprach.
Zwei Jahizehntc spatcr hat dann Franz Zimmermann dic Aufgabc der
Schaffung eines Uikundenbuches zur Geschichte der Siebenbiirger Sachsen
neu aufgegiiffen. In der neuen Wiener Urkundcnschule Theodor Sickels aus-

Zimmermann im Jahre 1875

gebildet. hat sich

in Sibiu als

Archivar

am damaligen

Stadt- und Universitatsarchiv nicdergelassen. In dcni Urkundenbuch zurGeschichle

der Deutschen

in

Siebenburijen, wie

Zimmermann

wollte

auf

Anlehnung an SchlOzer nannte

er es in

Gcschichte des sicbenburgischen Dcutschtums bezughabenden urkundlichen Quellen zusammenfassen

alle

dic

mittelaltcrliche

und damit fur die Erforschung dieser Periode eine gcsicherte QucJlengrundlage
Uber scinc Bcmiihungcn in dicscr Richtung geben seine Verijffent-

schaffcn.

iichungcn Handschriflliche Urkundensainmliinijen siebenbiirgischen Ursprungs...

(Sibiu, 1884)

und Ueber Archive

zeitig organisierte

Zimmermann

in

Unrjarn

lichen Uberlieferungen, Abscliriftcn.

Sibiu befindcn

(F"r.

(Sibiu, 1891)

Aufschluss. Gleich-

das Abschreiben aller einschliJgigen urkund-

Sontag, Franz

die sich

heute ab 1458 im Staatsarchiv

Zimmermann,

in:

Figuri de

arhivisli,

S.

241-256, Bucuresti, 1971).

Bcarbcitung der drei crsten Biinde, die zwischen 1892 und 1902
Zimmermann in dcm Mediascher Geschichtsforscher
Carl Werncr (18451913) und dem Archivar Georg Miiller (18661944) aus
F^iir

die

erschienen sind, hatte sich

Band ist dann

den vorliegendcn

Sibiu geeignete Mitarbeiter gefunden. Der vierte

erst

1937 erschicnen. Das urkundliche Material

fiinften

ist

auf zahlreichcn .\rchivbcreisungen

zum

fiir

grosstcn Teil noch vor

im Jahre

Band
dem Zweiten

Weltkrieg gesammelt und bearbeitet worden. Die durch den heutigcn Stand der
Herausgabe von Urkniidcn bcdingten Anfordcrungen sowie die im In- und
Ausland eingetretcnen Vcranderungcn in Bezug auf den gegenwartigen Standort
der Archivgutes habcn einc nochmalige Durchsicht des Urkunden-Manuskriptes

Dank dem Entgcgenkomnicn der Akademie konnte diese

vorgenommen werden. Auch sind dem Manuskript eine Reihe
Urkunden einverlcibt worden, die mittlerweile neu zutage getreten

unerlasslich gemacht.

Oberpriifung
weiterer

waren.

XIII

Nach der dieseiii Werk zugrundeliegenden Editionstechnik wcrden die

Urkunden nach dem Original oder nach der jeweils altcsten bzw. besten Ubcrlieferung wicdtTgegebcn.

Dic

Wicdcrgabe

crfolgt

,,in

extenso", einschlicsslich

der Kanzleivermerke und eventueller Riickvermerke, sowcit diese zeitgenossisch

sind.

Wenn

es sich

um

wcniger wesentliche Inhalte bzw.

um

formelliafte Stiicke

handelt, wcrden dicse lediglich in Rcgcsten oder auszugsweise wiedergcgebcTi.

Verschreibungen im Original und Nachtrage

in

der

Anmerkung

festgchaltcn.

Ebenso

am Rand

oder iibcr der Zeile werden

werden abweichende Lesarten bei

mehrercn Oberlieferungen der gleichen Urkunde in dcr Anmcrkung v^crmcrkt.

Liicken und Rasuren kommen in eckige Klanimern und wcrden nach Moglichkeit crganzt. Die Ausmasse dieser Liicken und Rasuren werden festgehaltenIn Hinsicht auf die Tcxtgcstaltung wird die Interpunktion der Vorlage

dem

Sinn entsprechend abgcandert. Grossbuchstaben wcrdcn nur bei Satzan-

fangen sowie bei Orts- und Personennamen und davon abgelciteten Adjektiven
verwendct. Eine Ausnahme raacht das in der Datumzeile fiir dic Daticrung
entschcidende Element z. B. dominica Reminiscere. Die Buchstaben u, v und

wcrden nach ihrem fonetischcn Wert, dem hcutigen Gcbrauch entsprechcnd

wiedergegeben, doppelt ij und y in der Verj wird mit
transkribiert.
Das c des Originals, soweit es an
wendung von ii werden als ii
steht, wird mit t wiedcrgegcbcn. Wo entgegcn dcn klassiStelle des klassischen
schen Diftongen ae und oc im Original c odcr c caudata verwendct wird, haben
wir den friihercn Banden folgend ae oder oc eingescizt. Von dicsem Grundsatz
werden die Personen- und Flurnamen ausgenommcn, die buchstabengctreu
wiedcrgcgeben werden. Die deutschen Urkundentexte werden ihrer Scltenheit
und ihrer grossen Bedeutung fiir die Sprachgeschichtsforschung halbcr mit
genauer Beriicksichtigung der Orthographie des Originals abgedruckt. Bei der
Textwiedergabe werden im allgemciucn aucli alle Absatzc dcr Vorlage bcriickbehandelt. J)as lange

sichtigt.,

Literaturnachweise wcrden in der Regel unter abgekiirztcra Titel

dann folgen Band- und Seitcnzahl sowie

falls

angegeben

raitgeteilt,

auch

die

Ord-

nungszahl, unter der die Urkunde zitiert wird. Bei periodischen Veroffentlichun-

gen wird das Erscheinungsjahr angegeben. Das Biichcrverzeichnis ara Schluss

des Bandes cnthalt bci haufiger zitiertcn

Wcrken

die

genauen bililiographischen

Nachwcise.
Gegeniibcr dcn friiheren Banden wcist der vorliegcnde auch insowcit eine
Anderung auf, als bei der Angabe iiber den gcgenwartigen Aufbewalirungsort
einer Urkundc jeweils auch dic Aufstcllungssignatur mitgeteilt wird. Im Namcnsverzeichais Averden dieVcrweise bei Ortsnamen unter der heute geltcnden amtli-

chen Be^eichnung gesammelt. im iibrigen wird darauf vcrwicsen. Untergegangenc Ortschaftcn crscheincn unter ihrer urkundlichcn Bezcichnung.
Die Datierung wird aufgelijst und die Urkunden wcrden in chronologischcr

Reihung

Urkunde steht unter einer eigenen Ordnungszahl, die

Band angcfangen durchgehend lauft. Der vorliegendc Band umfasst
799 Urkunden aus dem Zeitabschnitl von 14381457 mit dcn Nunimern 2 300
3 098. Von diesen Urkunden wcrden 491 in vollem Wortlaut wiedergegeben

vom

XIV

mitgeteilt. .ledc

erstcn

30iS

iii

iiichr-wi-Tiigcr

ausfuhrlichon Reyesten odiT

sind hier erstmalig veroffentlicht,

davon 216

ini

Auszii<)'.

365 Urkundcn

cxtenso" und 149

als aus
Auszug. Weiterc 70 hier in vollein Wortlaut wiedergegebene rrkundcn waren bisher nur als Regeslen bekannt. 205 Stiick ganz und
fiihrliciiere

Rcgestcn oder

,,in

iin

Rcgestcn oder auszugsweise mitgeteilte Urkunden sind schon fruher

schwer zuganglichen Veriiffentlichungen im Druck erscliicncn. Von den
799 Urkundcn gehcn 631 auf Originale bzw. auf Einschaltungen zuriick, 45 auf
glcichzeitigc .\bschriften, 47 auf spatere Abschrilten und 76 auf Druckc.
159

als

in z. T.

Die Thcinatik dcs Bandcs crgibt sich aus dein Titel, den das Gesaintfiihrt; und wie in jeder thematisch gebundenen Quellcnsainmlung

untcrnchmen
spiegelt sich

amh

hier die unlosbare Einheit voin

AUgeineincn und dcin Beson-

deren. Die deiilschc Bcvolkcrung Siebcnbiirgcns hal nicht in eincin geschichtli-

chen Leerraum gclcbt, sondcrn verankcrl

auch

in

dcn Gcgcl)cnheiten dieses Landcs,

Band vereinigten Urkunden

Urkundcn bclcuchten einen wcsentlichen Teil siebcnbiirgischer Geschichte in den bciden auf den grossen Bauernaufstand von Bobilna
folgendeu Jahrzehnten. Die Begebnisse des Kampfes der rumanischen und
cine Tatsachc, dic

in

dcn

in

dcin vorliegcnden

klar zutagetritt. Diese

madjarischcn Bauernschaft blciben auch nach Unterdriickung dieser in ihrera

ganzen Wcsen antifeudalen Erhebung lebendig. \'on clen gewaltigen Erschijtterungen, dic aus dcn inneren Gcgcnsatzlichkeilcn dcr siebenbiirgischen Gesdlschaft jener Zeit aufbrachen, konntcn auch dic Deiitschcn Siebenbiirgens nicht

Baucrn aus dcn auf Koinitatsbodcn liegenden

dcr ruinanisclicn und inadjarischen Baucrn
an, wahrend das Patriziat der sachsischen Stadtc mit dcm Adel und den Fiihrern
der Szekler jeiu' beriichtiglc unio trium nationum" schlicsst, die sich gegen den
unberiihrt bleiben. Die sachsischcn

Dorfern schliessen sich dein

Kampf

Aufstand richtcte. Dicse Tatsachen erhcllcn aus ciner Reihe von Urkunden
denen grosse Beachlung zukommt.

dieses Bandes,

gesamte siebenbiirgische l^^cudalgescllschaft kennzeichnenden

auch inmitten der
deutschcn Bcvolkerung dcs Landes. Zalilreiclie Urkundcn gewahren Einblicke
Dic

fiir

die

sozialen Gegensatze crscheinen in dcr ihnen cigencn Forin

in

das gcsellschaftliche und organisatorische Leben der Stadte, Markte und

Dorfer aus den Selbstverwaltung.sgebieten des sogcnannten Konigsbodens und

vom siebcubiirgischen Komitatsbodcn. Die Quellen unterrichten uns iibcr die

Beziehungen der Dorfgemeinschaften zu jener feudalen Schicht der Grafen, die

nach Durchsetzung fcudaler Rechlsgrundsatze

jn den sachsischen Dorfschaften

strebtcn.

Wertvolle Einzelheiten erfahren wir iibcr die soziale Lage einiger

Bauerngemeinschaften auf dein Gcbict des Komitatcs Tirnava. Den Gemcinden

Balcaciu und jidvei sichert Johannes von Hunyad eigene Rechtssprechung. Sie

werdenvon der Komitatsgerichtsbarkeit

bcfreit

und crhalten

die Gerichtsinstanz

der Sieben Stiihle als Appellationshof. D,!r gleicha Johannes von

Hunyad

ihnen 1453 auch die Hochgerichtsbarkeit zu. Besonders aufschlussreich

Urkunde vom

August 1438,

in

dcr die Beziehungen der Horigenzu

spricht
ist die

dem Grund-

herrn eines Dorrteilcs geregclt werden. Diesc I^cgclung spiegelt den allgemeinen

Stand der Urbarialvcrhaltnisse

in Siebenbiirgcn wicder.

XV

Das Recht der untertanigen Bauernschaft auf

Freiziigigkeit stellt in jener

Zeit cine der grundlegenden Manifestationen der Gegensatze zwischen den Bauern
und dem Adel auf der einen, den Stadten und dem Adel auf der anderen Seite
dar. Die Adligen trachten, die

Bauern daran zu hindern, sich auf den autonomen

Im Jahre 1447 gelingt

Gebot zu crwirken, demzufolge alle fliichtigen Horigen aus
den Stadten, Markten und von den koniglichen Domanen mit Gewalt auf Adelsboden zuriickgebracht werden diirfen.
Den Blick auf das wirtschaftliche und soziale Leben in Siebenbiirgen,
der auf Grund der in diesem Band zusammengeschlossenen Urkunden weitc
Sicht erhalt, crschliesst besondcrs auch die sehr kraftige Bckundung der Gcgensatzlichkeiten ura die freie Entfaltung des Handels, um die Bemiihungen der
Stadte, den Missbrauchen des Adels zu wehren und die inneren Zollschranken
zu beseitigen. Aufmerksamkeit beansprucht auch die Art, wie in den entwickelteren Stadten die Arbeitsteilung von statten geht. Uber Verlangen der Handwerker setzt Johanncs von Hunyad eine ins Einzelne gehende Abgrenzung des
handclsmassigen von dem gcwerblichen Bereich fest, indem er die GewcrbetreiVerwaltungsgebieten oder in den Stadten niederzulassen.
es

ihnen

z.

B., ein

benden aus der Bevormundung durch

die Kaufleute lost.

In den auswartigen Beziehungen spicgelt der Urkundenstoff die schwere

Bedrohung durch

die

Osmanen

widcr.

Neue Lichter

fallen insbesondere auf

den

grossen Tiirkeneinfall von 1438, in dessen Verlauf Sibiu einer langeren Belage-

rung standgehalten hat. Bestimmt durch die Erfahrung dieses Jahres verfiigt
der Rat von Sibiu die Zerstorung des den Befestigungsanlagen vorgelagerten
Dominikanerklosters, um so den Turken die Gelegenheit zu nehmen, sich dort
fcstzusetzen. In einer bisher unbckannten Eingabe an Papst Nikolaus V. hat
vermutlich der damalige Stadtnotar jene riihmenden Worte tiber Sibiu als Bollwerk, Mauer und Schild im Kampf gegen die Tiirken gepriigt, die dann von
der Papsturkunde iibernommen wurden, viel zitierte Worte von denen

zu Unrecht geglaubt hat, dass

um

sie

man

bisher

aus der papstlichen Kanzlei stammen.

Jahrhunderts von den VQIkcrn des unteren

Donauraumes entfesselte antiosmanische Bewegung ist eng verbunden mit
der kraftvollen Personlichkeit des Johanncs von Ilunyad. Mit dem Jahre 1440
Die

tritt in

die Mitte des 15.

den Urkunden unseres Bandes die Gestalt dieses Tiirkenkampfers zutage,

dessen Verbindungen zu den siebenbiirgischen Stadten bcsondcrs augenfallig

Uber 130 Urkunden dieses Bandes, darunter manche Erstvcroffentlichungen, sind von Johannes von Hunyad sclbst ausgestellt. Er gibt bei dcn Handwerkern von Brasov und Sibiu Kricgsgerat in Auftrag: Lanzen, Schwerter,
Kricgswagen, Kugeln, Hufciscn u. a. Ubcr seine Anregung werden durch aus
Bohmen herbeigebrachte Werkmeister die ersten siebenbiirgischcn Geschiitze
in Braov hergestcllt, die von Johannes von Hunyad in dem sogenannten langen

sind.

Feldzug des Jahres 1443 verwendct wcrden. Im Lichte der in diesem Band
zusammengetragenen Urkunden kann man es nichl als Obertrcibung anschen
die Stadte Brasov und Sibiu als die eigentlichen
Waffenarsenale dieses grossen Trup])cnfiihrers zu gelten haben. Seine Zusam-

wenn wir bdhaupten, dass

mcnarbeit mil dcn erwahnten Stadten beschrankt sich aber kcineswcijs allein

XVI

und Brasov erbiltet und erhall er laufend

Bewoguugen
der turkischen Heere; or selbor
wertvollo Inforniationen iiber dio
vorsorgt sio mit
Nachrichten und Borichleu iiber seinc Kaniijfo mit den
Tfirken in don Gebieten sudlich der Donau.
darauf.

Von den Stadtraten

in Sibiii

Die roichen urkundliclion Zeugnisso iiber dio ausserordontlicli lebendigon

Wechselbeziehungen der Stiidto im siidlichen Siebenbiirgen mit dcn rumanischen
Fiirstcntiimern. besondcrs der Walachei, lasscn die wirtschaftliche und politische
Interdependenz dieser Lander sehr deutlich werden. Der bisher unbekannte

Text eincr Instruktion

fiir

einc Gesandschaft dcr Sicben Sliihle in die Walachei,

von uns dcm Band einverloibt worden ist. beleuchtet violleiclit bosonders treu
die Natur dieser vielfaUigen Beruhrungen um die Mitte des 15. Jahrhunderts.
Auf die Ilerrschcrpersonlichkeit des Fiirston Ylad Tepes fallt cbenso ncucs
Licht. wie auf das politische Vermogon der sachsischon Gebietskorperschafton,
deren Gewicht aus zahlreichen Entscheidungen im Zuge der diplomatischen
und handelspolitischen Boziohungen von Sibiu und Brasov zu den Fiirstcn der
die

Walachei klar zutage

Tepes mit Siebenbiirgen

681

698,

und

G. Giindisch, Cii privire

tritt (vgl.

Tepey cu Transilvania in anii

in

1456 145S (Ubor

den Jahren 14.56 1-158),

Vlad

la relaliile lui

Beziehungcn des Vlad

die
in:

Studii", 16, 1963, S-

derselbe, Vlad Tepes iind die sdchsischenSelbstverwaltiinrisyebiele

Siebenbiirgens, in:

Revuo Roumaino d'Histoire"

8.

1969. S. 981

992).

Sehr zahlreich sind die l^rkundon, die iibor die Beziehungen und Verhaltnisse des Klerus dieser Zeit Aufschluss geben. Die Befreiung des Laienele-

mentos von geistlicher Bevormundung ist in vollem Gang. Dio Stadtrate stehen
in einem nahezu ununterbrochenen Kampf um die Einschrankung der Grenzen
geistlicher Gerichtsbarkeit.

Emport

iiber

Ausserungen siltonlosen

Lobens

inner-

halb der Goistlichkeit im Bereich der Sieben Stiihle wendet sich der Rat von
Sibiu an den Papst

und verlangt

eine

Untorsuchung diesor Zustaude.

In den Obliegenheiten des siebenbiirgischen Miinz- und Bergwesesns

tauchen zu dieser Zeit zahlreiche Italiener als Fachleute auf. Im Jahre 1456
wird in Sibiu die Miinz- und Bergkammer neu aufgerichtet; in den Berg-

baugebieten des siebenbiirgischen Erzgobirges

stadte als Gerichts-

und Abgabenverband

in

tritt

Bund

der

der vier Berg-

Erscheinung.

Auf dem Gebiet der Kunstgescliichte machon uns die Urkundeii mit
Konrad Lapicida aus Brasov bekannt, dem Erbauer dcs Franziskauerklosters
in Teius und eines Klosters in Boitor (einer Vorstadt von Hunedoara), beides
Griindungen Hunyadis. Damit ist ein kunsthistorisch bedeutsamer Hinweis
gegeben, da sich wertvolle Parallelen zu anderen gleichzeitigen Baudenkmiilern

im

Pauca und Vingard.

Siiden Siebenbiirgens ergeben, etwa den Kirchen in

Die Urkunden dieses Bandes nehmen mitunter auch auf Ereignisse der europaischen Geschichte von ntichhaltigor

Wirkung Bezug. Es

sei

nur auf den Boricht

des in die Walachei gefliichtctcn Bischofs von Konstantinopel an den Biirgermeister

von Sibiu verwiesen,

in

wolchem

tinopels oingehend boschrieben

als er

wird.

die

von einem Augenzeugen schon am

wenige Wochen nach

dem

Belagerung

Dieser Bericht
6.

und
ist

Eroberung Konstan-

umso bemerkenswerter,

August 1453 abgefasst

ist,

akso

nur

Fall der Stadt.

XVII

Es obliegt uns noch, fur crfahrene I-"orderung zu danken. Der Dank aller,
dcnen das Fortschreiten der Forschiingen zur Gcschichte der Deutschcn in
Siebenbiirgen am Herzen liegt, gebiihrt in erster Reihe dcr Akademie fiir Soziale
und Politische Wissenschaften der Sozialistischen Republik Rumanien, die das
Urkundenbuch in ihre Obhut genommen und den Druck dieses Bandes ermoglicht hat. Unscr Dank gilt wciters dem verstorbenen Akademikcr Prof. Dr.
Constantin Daicoviciu, Akadcmikcr Prof. Dr. Stcfan Pascu, Rektor dcr BabesBolyai-Univcrsitat in Cluj, Prof. Dr. Francisc Pall in Cluj, dessen gehaltvoll-

eingehendcs Gutachtcn der Hcrausgabc dicscs Bandcs fordcrlich war und seine
Qualitat gchoben hat, Prof. Dr. Jako Zsigmond in Cluj.

Dank schulden wir auch den Leitungen und Angestellten der viclen Bibliotheken und Archive, dic uns bereitwillig und rnit grossem Entgegegenkommen
die ihnen anvertrautcn
Urkunden-, Handscliriften- und Biicherbestande
zuganglich gemacht haben, insbcsondere der Staatsarchive in Sibiu, Brasov und

Batthancums in Alba Julia, dcr Bibliothek des Brukenthalmuseums

und
in Sibiu
nicht zulctzt des Ungarischen Landesarchivs in Budapest.
Archivar Gcrnot Xussbachcr in Brasov hat uns durch einige Hinweise auf
noch unbekannte Urkundenstiicke verpflichtet.
In den iiber fiinfunddreissig Jahren, seit die Herausgabc dieses Urkundenbandcs als Aufgabe und Verpflichtung vor mir stand, hat mich meine Frau,
Dr. Herta Giindisch, mit ihrem stets entsagungsbereiten Zuspruch gestarkt. Sie
hat auch dic Korrckturen gelesen und das Namens-Verzeichnis ausgearbeitet.
CIuj, des

Gustav Oiindisch

Infrod ucere
Istoria Roinaiiifi socialistc are ca obiecl dc cercetare trecutul framintat
al

roinan, lupta lui impotriva exploatarii, peiitru pastrarea nea-

|K)|)orului

pentru libertatea sociala

tirnarii,

pe meleagurile

tarii a

si

nationala. Acest trecut milenar desfasurat

cunoscut multe momente de grea cumpana, dar

afirmare viguroasa a vointei nestramutate spre o viata libera

Istoria patriei cuprinde insa

alaturi de poporul roinan,

si

si

cesele obtinute

impreuna

evenimentele,

transformarile

de

independenta.

contributia nationalitatilor coulocuitoare, care,

au infruntat

murilor apuse. au beneficiat

si

si

iii

inuuca

beneticiazri, s-au

in inersul ireversibil

petrecute

aici

viata vicisitudinile vre-

bucurat

ascendent
lui

|)ol

so

si

bucura de sucProcesele,

al socielalii.
ti

divizate

nationale, caci de la asezarea lor maghiarii, germaiiii, sirbii

si

fiii

criterii

j^e

altor na^io-

impreuna cu poporul roinan, alaturi de el, au trait, au muncit si creat.

Istoria este deci una singura, comuna si unitara, chiar daca nu a cunoscut
numai perioade de pace, colaborare si intelegere, ci si momente mai complexe,
mai framintate, mai eontradictorii. In aceasta viziune ne apare si trecutul
populatiei germane din Romania, numai in acest context poate fi inteles in
nalitati

adevarata sa infatisare.
Cercetarea istorica, investigarea vreinurilor apuse se bazeaza pe docu-

mentc, pe ancheta riguroasa pe care o desfasoara istoricul asupra acestora.

Nu

este

deci

Romania

intimplator faptul ca istoriografia din

a acordat

si

acorda o atentie capitala publicarii izvoarelor. Colectii mari aparute in ultimii

ani ilustreaza aceasta stradanie

menea
niei,

ca Documenta

serii

seria

noua

si

nechiului drept

alte publicatii de

se incadreaza si

rcferindu-ne

la

liistorica.

a Coleciiei F{urmii:aki. Cdlcitori

Adiinarea izvoarelor

Romdniei

si

Romaniae

volumul de

ronidnesc

epoca feudala
slrdini

scris.

izvoare tematice.

In

despre

Inscripliile
sirul

fata. al V-lea din colectia

se iinpun ase-

Romd-

medieuale ale

Croiiici

lcirilc

romdne,

medieintle

acestora

din

Urkundenbuch

ale

urma
Ge-

zur

schichte der Deutschen in Siehenhiirgen, reluata la initiativa Acadeiniei de Stiinle

Sociale

si

Politice a Republicii Socialiste

Romania, odata cu dezvoltarea

Romania.

cer-

cetarilor privitoare la istoria nationalitatilor conlocuitoare din

.\laturi

de

Siebenbiirgisch-Sdchsisches Worterhucli,

buch zur Geschichte der Deutschen in Siehenbiirgen

asociatii

modeste de colorit provincial

publicatia Urkunden-

trecc astfel din

.\sociatia transilvaneana

mina unei

de stiinta

promovarea vietii stiintifice

academic din Romania, bucurindu-se de tot

care la timpul sau avea merite incontestabile in

sasesti,

sub egida inaltului for

XIX

sprijinul pe carc statul

acesta

si

roman

il

acorda ccrcctarii

Ne-am

volum din colectia cu o traditie

volum a beneficiat, astfel, de bogata
romana in editarea documentelor medie-

straduit sa cuprindem in volum, tot ce s-a putut aduna despre

trecutul populaliei

ansamblul

mod

crescut in felul

Ingi-ijitorul acestui

experienta acumulata dc istoriografia

in

Au

exigentele fata de prcgatirca noului

de peste opt decenii.

valc.

stiintifice.

istoriei

fericit

germane din Transilvania

Romaniei,

in

intre anii 1438-14.57, privit in

speranta ca traditia inaintata se va intilni

cu cerintele dc azi ale stiintei istorice fala de publicarea izvoa-

relor.

Ideca de a cuprinde toate documentele mai veclii privitoare

la

gcrmanilor din Transilvania intr-un corpus s-a nascut in acel cerc de

istoria

cultura

care s-a format pe la sfirsitul secolului al XVIII-lea in jurul personalitatii

lui

Samuel von Brukenthal. Intentia a constat

triva tendintelor de nivelarc

in aceea de a

impo-

infatisa,

unificare ale imparatului himinat losif al

si

Il-lea

coana trecutului bazata pe documente. Initiativa a fost sustinuta de cunoscutul istoriograf si publicist din Gottingen, August Ludwig SchlQzer, care
a publicat intre anii 1795-1797 ale sale Kritische Sammlungen zur Geschiclite der

Prima fascicula

Dciiischen in Siehenbiiriien.

o colectie de

documente

a acestei opere a constituit in sine

Munca mea va deveni insemnata",

nuce".

,,in

scria

va desprindc din ea cerinta de a se

de documente" (Scrisoarea adrcsata lui .I.Fr

Schlozer cu privire la aceasta colectie, daca se

puhlica

mai curind un

cit

Rosenfcld

iu

ccjrpus

6 marlie 1796, in TransiIvania", 3, 1863, p. 111). in accst con-

text s-au format in

dcceniile

manuscrise, din care unele

isi

Martin Reschner, pastrata

urmatoarc numcroase

pastrcaza
in

si

de

colectii

astazi valoarea (colectia de

documente
documente

Arhivelc Statului din Sibiu). Odata cu infiin-

tarea, in 1840, a Asociatiei transilvanene de sliin^a" straduintele de publicare

a unci colectii de

documente au trecut pc seama

ei.

Chiar in prima adunare

Brasov (1843) ,,s-a propus realizarea unei colcctii

de documente". Imediat dupa 1850 presedintcle asociatiei losif Bedeus
senior .si-a cxprimat speranta ca in curind lucrarile asociatiei... vor fi incunu-

generala a asociatiei linuta

la

nale de colectia sa de documente transilvanene" (Bericht

und Leistungcn

Schicksale

des Vereins

fiir

Sarcina

Entstehung, die

Siebenbtirgische Landeskunde, Sibiu,

1853, p.23). Din insarcinarea asociatiei au tiparit apoi

Firnhaber volumul Urkundenbuch

iiber

G.D.Teutsch

propusa de a publica o colectie de documente privitoare

Transilvaniei in ansamblul

Totodata, publicalia

lui

ei

a depasit insa puterile

Teutsch

si

Mrnhaber

Doua

si

de tehnica editarii

decenii mai tirziu l-'ranz

1875

la

in

noua scoala

(ie

mominl de

XX

criti-

lor.

Zimmermann

a reluat iniViativa pregatirii

di]iIouiatica vicneza a lui

Theodor

Zimmermann,

Sickel, s-a stabilit in

Sihiu iiide|)linind funclia de arhivist al arhivelor orajului

sitatii sasesti. 1u colectia

la istoria

a fost de fapt invechila chiar la

unui corpus dc documcnte [jrivitoare la istoria sailor ardeleni.

format

Fr.

posibilitatile asociatiei.

data apariliei, caci ea nu a corespuns nivtlului atins in acol

ca documentelor

si

Siebenbtirgens (Viena,1857).

zur Geschichfe

si al

uuiver-

1'rUundeniiurh zur Geschichte der Deulschen in Sicben-

btirgen, cuin a nuinit-o clupa inodolul

prinda toatc documentele privitoare

Ziinmcrmann vroia sa cumedievala a sasilor din Tran-

Schlozer,

lui

istoria

la

pentni a realiza o baza documentara sigura referitoare

silvania,

aceasta

la

epoca. Straduintele sale sint ilustrate de doua publicatii: Handschriftliche UrUrsprnngs... (Sibiu, 1884)
Uber Archive
Unyarn (Sibiu,1891). Totodata, Ziminermann a organizat copierea tuturor
documentelor ce urmau sa fie publicate. Copiile referitoare la perioada de dupa
1458 se pastreaza in .\rhivele Statului din Sibiu (Fr.Sontag, Fran: Zimmermann,

kundensmnmltinfjen siehenbiirgischen

(ji

in

in Figuri de arhivisli, p. 241-256, Bucuresti, 1971).

In publicarea primelor trei volume, aparute intre anii 1892

fost ajutat de istoricul

Georg

mediesan Carl Werner (1845-1913)

Miiller (1866-1944). Cel de-al patrulea

Materialul pentru

al cincilea

volum

voluin a fost cules

si

1902,

si

el

de arhivistul sibian

s-a publicat abia in 1937.

pregatit in cea mai mare

parte inca in ajunul celui dc-al doilea razboi mondial. Cerintele impuse de
stadiul actual al publicarii de

inatate

in

scrisului.

pastrarea

documente

materialului

Toata aceasta munca

si

schimbarile produse in tara

arhivistic

s-a

au reclamat

stra-

si

manu-

revizuirea

putut efectua datorita sprijinului primit

din partea Academiei. Totodata, manuscrisul a fost intregit cu piese noi, depistate

ulterior.

in ce priveste telinica de editare, documentele se transcriu

nal,

respectiv

Ele se redau

dupa copia sau transumptul

in

cel

mai vechi sau

intregime, inclusiv notele de cancelarie

si

dupa

cel

origi-

mai bun.

eventualele insem-

contemporane cu documentul. Cind continutul docuinentelor a fost insa de o mai inica insemnatate sau in cazul
formulelor stereotipe, ca de exemplu la intercalarea unor documente mai vechi,
acestea au fost redate numai in regeste sau in extras. Greselile originalului,
adaosurile sau cele scrise deasupra rindului precum si lecturile diferite la documentele originale sau transumpte pastrate in mai multe excmplare se mentioneaza in note. Lacunele si stersaturile, lungimea carora se mentioneaza in
iiote, se indica prin paranteze unghiulare, facindu-se, unde era posibil, completarea. In ceea ce priveste punctuatia in text, ea se da potrivit uzului
modern. Majusculele se folosesc numai la inceputul unei fraze, la numele de
nari de pe verso. daca acestea sint

persoane sau locuri

si la

adjectivele derivate din ele.

cxceptie de la aceasta

regula o formeaza elementele hotaritoare din formula de datare, de exemplu,

dominica Reminiscere. Literele

u,

si

netica conform uzului inodern. Literele

de ii se transcriu ca i sau
sura in care inlocuieste pe

ii.

w
j

dupa valoarea
precum si ij si y in

se transcriu

(i

lung),

lor fo-

functie

Litera c din original este redata prin t in ma-

t clasic.

Diftongii clasici ae

si

oe, care

in

original

apar sub forina de e sau e caudata, se pastreaza la transcriere, ca si la volumele precedente. Exceptie fac numele de persoane si locuri, care se transcriu
ad litteram. Textele documentelor in limba germana se transcriu cu respectarea intocmai a ortografiei originalului, avindu-se in vedere raritatea si marea
lor importan^a pentru cercetarile de lingvistica. Sint respectate de asemenea,
aliniatele din document.
La indicatiile bibliograrice privitoare la docuinente se mentioneaza titlul
prescurtat al cartii, numarul vplumului, pagina si
nudaca este cazul

XXI

marul dc ordine

La

documcntiilui.

al

periodice se adauga

Lista Libliografica de la sfirsitul vohimului

contine

anui de aparitie.

si

titlul

integi-al al cartilor

sau publicatiilor periodice.

Fata de volumele anterioare datele despre locul de pastrare a documentului sint intregite cu indicarea cotei. In indice trimiterile privind localitatile
existente sint insumate sub actuala lor denumire oficiala, iar cele disparute

dupa forma pastrata

se indica

Dala

document.

in

dupa calendarul modern, iar documentele se inira

documenl are numarul sau de ordine, incepind
cu volumul I al colectiei. Volumul de fata cuprinde 799 documente din perioada 1438-1457 cu numerele de ordine 2 300 3 098. Din aceste documente,
491 sint redate integral, 308 in regeste mai mult sau mai putin amanuntite,
sau in extrase. 365 de documente se publica acum pentru prima data, dintre
se calculeaza

in ordine cronologica. Fiecare

care 216 in extenso

noscute pina

149

si

acum doar

cate in intregime

in rcgeste

mai detaliate.

.\lte

din regeste se redau integraL

70 de documente, cu-

205 dc piese

pul)li-

159 redate in regeste au mai fost editate, inparte inpublicatii

si

greu accesibile. Din cele 799 de documente 631 sc redau dupa original sau dupa

transumpte contemporane, 45 dupa

tirzii si 76 dupa lextul tiparit.

contemporane, 47 dupa copii mai

copii

Tematica volumului esle definita de

colectie

si

pc care

il

poarta intrcaga

ca orice culegere tematica de izvoare reflecta unitatea indisolubila

general

dinlre

titlul

si

particular.

inlr-un vid istoric,

Popula|ia germana din Transilvania n-a trai

ancorata in rcalitatile de

ci

ceea ce apare evident

aici,

si

in

volumul de fata. Ele ilustreaza o perioada insemnata

din istoria Transilvaniei in cele doua decenii care au urmat rascoalei t^aranesti
de la Bobilna. Evenimentele luptei ^aranimii romane si maghiare sint inca
vii chiar si dupa inabusirca acestei ridicari de un profund caracter antifeudal.
documentele cuprinsc

De

in

putcrnica zguduire, izbucnita din contradictiile interne ale societatii tran-

silvanene din acea epoca, n-a ramas straina nici populafia germana de

Daca

aici.

taranii sasi din satele aflatoare pe teritoriul comitatelor voievodatului par-

ticipa alatmi de ^aranii

selor incheie

si

romani

maghiari

^i

intare^te cu nobilii

la lupta, patriciatul sasesc al

fruntasii secui faimoasa

unio Iriiim

ora-

nationum

indreptata impotriva rascoalei. Aceasta realitate este reflectata de o serie .de

ddrumente de mare
Contradicjiilc
ucni- in

forma

si

satclor

sociale

lor specifica

docuincule se refera

au

interes, care

la

caracteristice

apar

iptregii

volum.

societali

si

feudalc

germane.

in sinul populatiei

viata sociala

administrativa

informeaza despre

relatiile

si

Amanunte

multe

tirgurilor

din comita-

dintre

feudalii e.xploatatori, acei greavi" ai satelor sase^ti care

sa e.xtinda dreptul feudal asupra acestora.

transilva-

.\stfel,

orasclor,

de pe teritoriile din asa-numitul pamint craiesc

ele voievodale. .\cesle izvoare ne

satesti

fost cuprinse in

obstiile

au incercat

pretioase aflam

si

in

legatura cu situatia sociala a unor ob^ti de pe teritoriul comitatului Tiruavci

Astfel comuuitatilor sase^ti din Balcaciu

XXII

Jidvei

lancu

de

Hunedoara

le

asigiira jurisdictii- propric. Elc sint scoasc dc

biliar

si

li

lancu dc Hunedoara in 1453

Acclasi

sub jurisdictia comitatului no-

ajicl cdc Sa|3tc Scaune.

acorda dreptul dc judccata chiar si

fixcaza ca instanta judccatorcasca dc

sc

in pricinilc capitale.

Dc un

lc

niarc intcrcs cstc docuuientul de la

in care se reglementeaza relatiile dintre taranii iobagi

de sat, reglementare care reflecta o stare generala a

si

august 1438

stapinul unei parti

urbariale din

rclatiilor

Transilvania.

Dreptul de stramutare libcra a laranilor iobagi constituia iu acea epoca

unul din aspcctele fundamentale

sociale dintre larani
alta

i^arte.

Nobilii

autonome sau

si

in care sc

pe de o parte,

nobili,

obtinind

ei

si

dintre orae

si

nobilime, pe de

opreasca stramutarea taranilor

incearca sa

in orase,

manifestau puternic contradictiile

1447,

in

tutea caruia toti iobagii fugiti in orase, tirguri

exem()lu,

de

pe

si

pe teritorii

(ireptul

vir-

iu

domenii regale sa

fie

cu forta pe pamintul nobiliar.

readu.si

l'n

alt

aspect

al

economice

vietii

in toata amploarea ei in

si

sociale transilvanene,

care apare

volum, consta

in manifes-

documentele cuprinse

in

tarea foarte puternica a contradictiilor in jurid desfaurarii libere a comerin straduinta oraselor

tului.

de a stavili abuzurile nobilimii

vamile interne. Rctine atentia

felul

si

in

voltarea diviziunii muncii in orase mai dezvoltate.

Hunedoara

sugarilor din Brasov, lancu de

sfera de activitate comerciala

si

de

inlatura

documenle dez_

care se reflecta in

Astfel, la cererea

mete-

stabileste o delimitare precisa intre

cea mcstesugareasca, scotind pe mesteugari

de sub tutela negustorilor.

Pe plan cxtern documentele reflecta amenintarea grava din partea turcilor.

la incursiunea turceasca din 1438 in cursul

Se aduc date noi mai ales referitoare

careia

a avut de suferit

Sibiul

un asediu mai indelungat.

In

urma

acestui

eveniment, Consiliul din Sibiu a dispus darimarea manastirii dominicane situata

in fata portilor orasului, pentru a lua turcilor posibilitatea de a se instala acolo.
Intr-o scrisoare pina

acum necunoscuta,

adresata papei Nicolae

al V-lea,

pro-

babil notarul de atunci al orasidui a folosit acele cuvinte elogioase despre Si-

biu numindu-1 .,bastion, zid

in

si

documentul papal, mult

scut" in lupta impotriva turcilor, cuvinte reluate

citate

si

despre care s-a crezut pina

acum

ca provin

din cancelaria papala.

Lupta antiotomana de

la

mijlocul secoluhii al

XV-Iea desfasurata de

popoarele din bazinul dunarean este legata de puternica personalitate a

lancu de Hunedoara. Incepind din anul 1440 apare

in

lui

documentele volumului

figura acestui luptator, ale carui legaturi cu orasele transilvanene sint deosebit

de evidente.

Un numar

de peste 130 de documentc incluse in volum

dintre ele publicate pentru

prima data

multe

au fost emanate de lancu de Hune-

comanda mestesugarilor din Brasov si Sibiu armament: lanci, sabii,

de razboi, potcoave etc. La initiativa lui, cu ajutorul mesterilor adusi din

doara. El
care

Cehia

la

Brasov s-au confectionat

si

primele tunuri din Transilvania folosite

de lancu de Hunedoara in campania lunga din 1443. In lumina documentelor

strinse
si

acum

la

un

loc

nu va

fi

o exagerare

daca

vom

constata ca orasele Brasov

Sibiu constituiau un adcvarat arsenal pentru armata acestui

mare capitan de

xxin

osti.

Colaborana

aspect. El cerea

si

lui

cu orasclc amintitc nu s-a marginit insa numai

ob^inea de

la

brasovcni

si

sibieni

micarile armatelor turcesti, trimitea la rindul sau informatii

adresate oiaselor Brasov

si

acest

la

pcrmanent informatii despre

si

chiar rapoarte

Sibiu desprc luptele salc purtatc cu turcii la sud

dc Dunare.
Marturiile bogate ale izvoarelor desprc relatiile atit dc vii dintre oraele

din sudul Transilvaniei cu tarilc

Tara

Romancasca,

Textul, pina

acestor tari.

romanc dc dincolo de Carpati, indeosebi cu

cconomica

intcrdcpcndenta

invedercaza

acum

inedit. al unei

instructiuni

politica

si

pentru o

trimisa de cele Sapte Scaune in Tara Romaneasca, inserat de noi in

solie

volum,

lustreaza poate cel mai fidel natura multipla a acestor legaturi pe la mijlocul
secolului

al

mod

voievodului muntean Vlad Tepes, ca

XV-lea. Personalitatea

capacitatca politica a teritoriilor

clar din

lor politicc si

autonome

multiplele hotarlri adoptate de sibieni

si

comerciale cu domnul Tarii Romanesti, primcsc lumini noi (vczi

G. Giindisch, Cu piivire

la relaliile lui

1458, in Studii". IG, 1963, p. 681

Vlad Tepes cu Tvansilvania

696;

1456

in anii

idem, Vlad Jepes und die

schen Selhstvciwalluniisyebiete Siebenbiirgens, in Revue

8,

si

pondere rezulta in
brasoveni in relatiile

sasesti, a caror

Roumainc

saclisi-

dTIistoire",

1969, p. 981-992).

Numeroase
elementului

laic

sint

documentele privitoare

la clerul transilvanean. Eliberarea

de tutela clericala este in plina desfasurare.

duc o lupta sustinuta pentru ingradirea

jurisdictiei

Con.siliile

bisericesti.

orasenesti

Indignat de

viala imorala a unor clerici din cuprinsul cclor Sapte Scaune Consiliul sibian
sc adreseaza papei, solicitind o ancheta.

In.treburile monetarici
ofera datc despre o
la

seama de

si

mineritului documcntele cuprinse in

volum ne

spccialisti italieni veniti in Transilvania.

Sibiu sc infiinteaza Oficiul cameral pentru mine

si

In 1456

monetarie, iar in regiunile

miniere ale Muntilor Apuseni apare Confederatia celor patru orae miniere.
In domeniul artei documentele

ni-1

prezinta pe mesterul Conrad Lapicida

din Brasov, constructorul manastirii franciscane din Teius

si al

unei manastiri

din Boitor (suburbia Hunedoarci). Aceasta este o precizare pretioasa pentru

istoria artclor, dcoarcce ca ofera o

baza de compara{;ie cu

alte

monumente de

arhitcctura cunfcmporana din sudul Transilvaniei, ca de pilda bisericile din

Vingard

si

Pauca.

Documcntcle vohimului sc rcfcra si la uncle evenimente de istorie europcana dc marc rasunct. Amintim cu titlu decxemplu informarea trimisasibienilor
dc palriarhul de Constantinopol rcfugiat in Tara Romaneasca, in care descrie pe
larg asediul
a

si

ocuparea Constantinopolului; Este interesanta aceasta marturie

si pentru faptul ca ea a fost redactata la 6 august 1453,

unui martor ocular

dcci la citeva saptamini

dupa caderca

orasului.

Raminc

de datoria

noastra,

sa

exprimam muHumiri pentru

sprijinul

cc ne-a fost acordat. RccunostinUi tuturor oamcnilor care se intereseaza de pro-

movarca

cercetarilor cu |)rivirc la istoria popula^iei

germane din Romania

cuvine, inainte de loatc, .Vcadcmici de ijtiin^c Sociale

XXIV

ji

se

Politice a Republicii

Romania, caio

Socialiste

facut

posibila

tiparirea

a liiat

documente i a
voluin. Sintem de asemenea recunoscatori

sub egida

acestui

ei

colectia noastra de

regretatului acad. prof. dr. Constantin Daicoviciu, acad. prof. dr. tefan Pascu,
rcctorul Univcrsitatii Babe-Bolyai din Cluj, prof. dr. Francisc Pall din Cluj

promovat editarea volumului de faja i a ridicat

Jak6 Zsigmond din Cluj.
Exprimam recunostinta i multumirile de asemenea conducerilor i anga-

al carui referat

calitatea

lui,

substantial a

prof. dr.

jatilor tuturor arhivelor si bibliotecilor in care

am

lucrat, indeosebi arhivelor

Brafov si Cluj, bibliotecii Batthyaneum din Alba-Iulia,

muzeului Brukenthal din Sibiu si in sfirit Arhivelor Nationale din

statului din Sibiu,

bibliotecii

Budapesta.

Gernol Nussbacher ne-a indatorat, atragindu-ne

documente inca necunoscute.
In cei peste treizeci i cinci de ani, de cind mi-am asumat obligatia de a
edita acest volum de documente, sotia mea, dr. Herta Giindisch, m-a incurajat
intotdeauna plina de abnegatie. Ea m-a ajutat la efectuarea corecturii i a
Arhivistul braovean

atentia asupra unor

intocmit indicele.

Gustav Giindisch

Rezumatele m limba romana

ale documenfelor
2 300

143S ianaaric

Ctiij-Manafliir. Mihail Jakch.

9,

comitele secuilor, se adreseaza sa$Uor

din cele $apte Scaune, solicitind ajutorul lor inipotriva taranilor rasculati.
2 301

1438 ianuarie

27,

Buda. Albert, regele Ungariei, interzice vame?ilor din Ungaria

Transilvania sa vamuiasca pe comerciantii din Sibiu

?i

Scbe$

$i,

ji

in general, din (inutul

celor Sapte Scaune.

2 302

1438 fehruaric

2 303

2
2
2

6,

Turda. Vlcevoievodul Lorand Lepes confirma reinnoirea uniunii

secuii
saijii celor $apte Scaune.
1438 februarie 14, Budu. Albert, regele Ungariei. comunica bra^ovenilor Invoiala
incheiata cu Vlad Dracul.
304 1438 februarie 14, Alba lulia. Gheorghe L^pes, episcop al Transilvaniei, confirma
documentul papei Eugeniu al IV-lea din 1436 (nr. 2 276) pentru decanatul de la Sibiu
305 143S niarlie 31, Buda. Albert, regele Ungariei, hotara^te ca cele Sapte Scaune ale
sailor sa plateasca censul sf. Martin dupa vechiul obicei.
306 1438 aprilic 1, Ferrara. Papa Eugeniu al IV-lea acorda lui loan, legat apostolic,
dreptul sa confere beneficii devenlte vacante prin resignatie.
307 1438 aprilie 18, Cluj. Gheorghe, episcopul Transilvaniei, d3 plebanilor capitlurilor

din 1437

la

Bistrita

1438

aprilie

$1

Kiralia dispozitii cu privire

1438

la

angajarea clerului de rind.

23, Viena. Albert, regele Ungariei,

iobagilor de a se

2 309

fji

de

2 308

iiitre nobilii.

muta

aprilie 26,

in tinutul celor

Buda. Gheorghe,

da dispozHii cu privire

Doua Scaune

arhiepiscop

la

dreptul

sase^ti.

de Strigoniu, conlirma alegerea de-

canului capitlului de la Sibiu.

2 310

2 314

1438 aprilie 26, Viena. Albert, regele Ungariei, interzice castelanilor de la Bran va
muirea nedreapta a romanilor din f^ra Romaneasca.
2 311 Circo 1438 aprilie 26. Vlad Dracul. voievodul Xarii Romane$ti, intervine la jurati
din Bra^ov pentru saracil" lui, asupriti de catre castelanii de la Bran.
2 312 Circa 1438 aprilie 26. Vlad Dracul, voievodul farii Romane^ti, cere juratilor din
Bra^ov extradarea uciga^ului lui Zanvel.
2 313 1438 moi 3. Gapitlul din Alba lulia arata ca Nicolae de Vingard ridica obiectii In
legatura cu pretentiile lui Petru de Bogath asupra moiilor Balcaciu i Jidvei 51 asupra
unor parti din Vingard.

1438 mal

3.

Capitlul din Alba lulia arata ca Nicolae de Vingard se )mpotrive?te pa-

Suk pe unele mo^ii de pe Seca^.

1438 augusl 1, Siglii^oara. Judele, juratii ?! seniorii din Sighi$oara confirraa donatia
unor curii de pe mo^ia Vulcan catre biserica Sf. Nicolae din Sighi^oara.
2 316 1438 augusl, 10, llnga Borilin (R. S. Cehoslovaca). Albert, regele Ungariei. poruntrunderii lui Benedict de

2 315

ce?te voievodului ardelean sa ia sub protectia sa speciala regiunea miniera

Baia de Cri?.
2 317 1438 septembrie 21. Gurglriu. Emeric Bubek,

Abrud

51

comitele secuilor, comunicS bra$ove-

nilor ^tiri despre turci.

2 318

1438 noiembrie

locuitorii Clujulul

15, Ctuj. Desideriu

de Losoncz, voievodul Transilvaniei, citeazS pe

pentru ziua. de 30 noiembrie In fata instantei.

XXVII

2 319

143S decembrie

Buda. Albert, regele Ungariei, interzice

17,

coinitilor

secuilor

sS

tncalce libertStile bistritenilor.

2 320

1438 decembrie

18,

Buda. Elisabeta, regina Ungariei, scutejte de dare anualS spi-

talul saracilor din Bistrita.

2 321

1438 decembrie 20, Bada. Elisabeta, regina Ungariei, porunce^te

bistritenilor sa re-

faca fortificatiile ora^ului.

2 322
2 323

1438 decembrie 29. Conventul din CIuj-Mana^tur confirma marturiile intr-un proces

al

preotului cu oficialit^tile Clujului.

7459 lanuaric

2.

Capitlul din Alba

vlndut casa din Alba

2 324

1439 ianaarie

13,

lulia

adevere^te faptul ca losif din Teiu?

^i-a

lulia.

Tarda. Nicolae, vicevoievodul Transilvaniei, solicitS sprijinul con-

ventului din Cluj-MSna^tur in procesul lui Gheorghe de Ungura? cu locuitorii din Dej.

2 325

2 327

1439 ianaarie 14, Sibia. Juzii ji juratii ora^ului Sibiu someazS pe juratii din Bra50V s5 acorde libertate exportului de grlne In tinutul celor Sapte Scaune.
2 326 1439 ianaarie 19, Alba lulia. Gheorghe, episcop al Transilvaniei, Imputernice^te
pe preotii decanatelor de la Bistrita i Kiralia sa se foloseasc3 de interdictul bisericesc.
1439 ianuarie 27, Turda. Gheorghe, episcop

al Transilvaniei, scute$te

pe judele din

Cric3u de toate darile catre biserica din Alba lulia.

2 328

2 331

2 332

1439 ianuarie 29, Buda. Albert, regele Ungariei, porunce^te conventului din CIujMana?tur s5 puna pe loan Zaaz in posesia rao^iei Dlmbau.
2 329 1439 ianuarie 29, Bada. Albert, regele Ungariei, porunce^te capitlului din Alba lulia
sa puna pe loan Zaaz In posesia raojiilor Cacova, Vale ?! Noul Roman.
2 330 1439 ianuahe 31, Buda. Albert, regele Ungariei, intervine In favoarea locuitorilor
din Sebe?, care se Intorc din

1439 jebruane

mund

S,

captivitatea turceasc3.

Pressburg. Albert, regeie Ungariei, confirm3 documentul luiSigisa

din 1437 (nr. 2 296) pentru capela

1439 martie

3,

sf.

Martin din Bra^ov.

Pressburg. Albert, regele Ungariei, Ingaduie bra$ovenilor s3 se folo-

sume din fondul de indulgente pentru fortificarea ora^ului.

1439 mariie 9. Conventul din CIuj-MSnS^tur transcrie documentul regelui Albert
din 1439 (nr. 2 328) referitor la punerea lui loan Zaaz In posesia mosiei DimbSu.
2 334 1439 martie 9, Florenfa. Papa Eugeniu al IV-Iea se adreseazS reginei Elisabeta In
problema uniunii cu biserica ortodoxa.
2 335 1439 martie 16, Dej. Janko de Thallbcz, banul Severinului 51 comitele salinelor din
Ungaria, se adreseazS camarajilor din Satu Mare ?i Solnoc la legdturS cu plata chelaseasca unele

2 333

rilor

din Dej

^i Sic.

1439 martie 20, Viena. Martin preot din Cluj ?! capelan al regelui Albert, emite un
document privitor la o datorie facuta de Hans Grendl din Hollabrunn (Austria) la Buda.
2 337 1439 martie 21, Viena. Martin, preot din Cluj ?! capelan al regelui Albert, da un zapis

2 336

pentru suma de 100

2 338

fl.

1439 marlie 25, Ferrara. Papa Eugeniu

al

IV-Iea acordd lui Valentin dln Silvafiu

arhidiaconatul de la Turda.

2 339

2 341

1439 mai 25, Buda. Hans Leramel, comite al Sibiului, soIicitS de la juratii din Torun un certificat de bun3 purtare pentru Hans Puschhausen.
2 340 1439 ianie 7, Media^. Gheorghe, episcop al Transilvaniei, dispune ca preotii decanatelor de la Bistrita ^i Kiralia sS hotarasca singiu^i In treburile lor, exprimlndu-$i dorintele In cadrul capitlurilor.

1439 ianie

15,

Buda. Albert, regele Ungariei, se adreseazS conventului din Cluj-Mdlui Petru de Bogata In posesia unor mo;ii de pe Seca$.

nSjtur pentru punerea

2 342

(Inainlede 2439 lunie 2,

Siftiu;.

Mihail, abate din Clrta, renuntS la abatie In favoa-

rea lui loan de Bornequel.

2 343

1439 iunie 28, Sibiu. Notarul public loan Viselbech transmite docuraentul din 1439
confirmS renuntarea abatelui Mihail.

(nr. 2 342) ji

2 344

1439 iunle 29, Buda. Albert, regele Ungariei, intervine

tului Blstrita, Impilati de comitii secuilor.

XXVIII

In {avoarea sa$Uor distric

Buda. Albert. regelc Un.aariei, intervine pentru dreptiil iobagilor de

pe teritoriul celor Doufi Scaune Media? ^i eica.
2 346 J439 iudf 5, Buda. Albert, regele Ungariei, interzice celor investiti cu putere judecStoreasca sa judece pe negustorii din Sibiu ?i s3 le confijte marfurile.
2 347 1439 iulie 5, Buda. Alberl, regele Ungariei, dfiruie^te unor curteni censul sf. Martin
pe 1438 din Scaunele Media? ^i eica.
2 348 1439 iulic S, Buda. Albert, regele Ungariei, interzice vanie^ilor sa vamuiascS pe sa^il

Z3i5

1439

2.

iiilie

a se straniuta

din Sibiu

2 349

1439

(nr. 2

2 350

2 352

Sebe?

ji

iulie

306)

din tot tir.utul celor ^apte Scaune.

51

ofcra lui Blasiu (hristiani

si

documentul papal din 1438

Alba lulia.

legat apostolic, transcrie

Buda. loan,

11,

dii'

Scica

uii

car.cnicat al capitlului din

1439 iutie 14, Buda. Albert. regele Ungariei, ordonS conventului din CIuj-MSnS^tur
punerea lui tefan ^i Ladislau dc Losoncz In posesia unor mo^ii din comitatul Turda.
2 351 1439 august 2, Seghedin (R.P. Ungard). Albert, regele Ungariei, intervine pe Ilnga
comitii secuilor pentru drepturile sa?ilor din Bra^ov $i fara Birsei.
1439 augusl

Seghedin. Albert, regele Ungariei, interzice comitilor secuilor ocu-

2,

parea cetatii Feldioara.

2 353

1439 august

Seghedin. Albert, regele Ungariei, interzice celor investiti cu putere

2,

judecaloreasca sa cheme pe ncgaslorii din Bra^ov In

numai
2 354

la

1439 septembrie

Kende

din

^{a

instantelor

lor, justiliabili

Bra^ov.
9,

vadul

Tydewrew. Albert, regele Ungariei, acordS

R!u de Mori dreptul de a aduce o cantitate de sare de

Ocna

la

lui

Ladislau

Sibiului pentru

Intretinerea unui pod.

2 355

1439 seplembrie

9,

Beteag. Uesideriu de Losoncz, voievod al Transilvaniei, se adre-

seaza conventului din CIuj-Mana^tur in procesul

Nicolae

lui

2 356

Apa pentru

1439 septembrie

14,

fiilor lui

loan de Bethlen

Impotriva

unele mo$ii.
vadul Tydewrew. Albert, regele Ungariei, destituie pe parohul

tradator Laurentiu din Cilnic

^i solicita

confirmarea noului preot din partea episcopului

Gheorghe.
2 357

1439 septembrie

14, vadul

dreptul dc stramutare

2 358

^i

2 359

1439 septembrie

Tydewrew. Albert, regele Ungariei,

al iobagilor in tinuturile locuite

14, vadul

intervine

pentru

sa^i.

Tydewrew. Albert, regele Ungariei, confirma ora;uIui

scaunului Sebe? vechile drepturi

1439 septembrie

de

^i

libertSti.

IS, Peterwardein. Albert, regele Ungariei, daruie^te lui

loan Zaz,

comite din Sebe?, unele mo^ii.

1439 seplembrie 21. Conventul din CIuj-Mana^tur transcrie documentul din 1439
2 355) ^i comunica lui Desideriu de Losoncz, voievod al Transilvaniei, ca Nicolae
Apa ji-a asumat impreun5 cu fiul sau nona vinurilor din Enciu.
2 361 1439 noiembrie 14, Visegrdd (R.P. Vngari). Elisabeta, regina Ungariei, dfiruie^te
voievodului Liesideriu de Losoncz unele posesiuni In districtul Bistrita.
2 360

(nr.

2 362

2 363

1439 noiembrie 14, Visegrad. Elisabeta, regina Ungariei, cere conventului din ClujM3na$tur sa participe la punerea lui Desideriu de Losoncz In posesia unor domenii din
districtul Bistrita.

1439 decembrie 21. Conventul din CIui-M5natur transcrie documentul din 1439
confirma ca Desideriu de Losoncz a fost pus In posesia unor domenii din

(nr. 2 362) ?i

districtul Bistrita.

2 364

2 366

1440 ianuarie 10, Buda. Elisabeta, regina Ungariei, porunceste sa^ilor din scaunele
Media; 5! eica sa predea curtenilor Henning ^i Josth censul sf. Martin pe anul 1438.
2 365 1440 ianuarie 14, Buda. Elisabeta, regina Ungariei, dSruie^te domeniul Rodna nobililor Jakch de Kusal.
1440 ianuarie 24, Turda. Nicolae de Ocna Sibiului, vicevoievod

al Transilvanlei,

dezbaterea procesului dintre abatele manSstirii din CluJ-MSna?tur

2 367

1440 ianuarie

31, Reghin. Nicolae

nobilii

de Ocna Sibiului, vicevoievod

cere conventului din Cluj-Man3$tvu' sS participe

sesia

ji

la

al

amlnS

de Losoncz.

TransUvaniei,

punerea nobililor de Losoncz

tn

po-

unor mo?ii de pe Tlrnavf.

XXEX

2 368

1440 febraarie

Komdrom.

14,

Elisabeta, regina Ungariei, zaioge^te lui Gregoriu de

Bethlen unele posesiuni din districtul Bistrifa.

2 369

1440 februarie

MSna^tur

17,

Komdrom. Elisabeta, regina Ungariei,

sa participe la

punerea

lui

solicita

conventul din CIuj-

Gregoriu de Bethlen In unele posesiuni din distric-

tul Bistrifa.

2 370

1440 febmarie

Sintimbru. Nicolae de Ocna Sibiului, vicevoievodul Transilva-

15,

din Alba lulia s3 participe

niei, soIicitS capitlul

punerca nobililor din Seleu?

la

In

po-

sesia jumatatii acestei mojii.

2 371

1440 marlie

al

pentru Intarirea

2 372

2 373

1440

Tlrpiu,

1440

51

2 376

conservarea

.?i

fortlficatiilor.

ora$ului.

Komdrom.

aprilie

8,

Dumitra

?i

Elisabeta, regina Ungariei, porunce^te locuitorilor din

Slatinita predarea veniturilor regale catre Gregoriu de Bethlen.

aprilie 11, Floren(a.

Papa Eugeniu

1374 (nr.

(nr. 2 008) 5i din

1427

2 375

Elisabeta, regina Ungariei, comunica lui Desideriu de

Transilvaniei, ca a renunfat la jumatatea din censul ora^ului Bra$ov

1440 aprilie 7. Conventul din Cluj-Mana^tur confirma documentul reginei Elisabeta

din 1440 (nr. 2 371) cu privire la folosirea unei parti din censul Bra^ovului pentru fortificatiile

2 374

Komdrom.

11,

Losoncz, voievod

IV-Iea confirm3 documentele papale din

al

025) referitoare

drepturile calugarilor dominicani.

la

1440 aprilie 25. Capnlul din Alba lulia transcrie documentul din 1440 (nr. 2 370)
comunica vicevoievodului Nicolae de Ocna Sibiului ca Benedict Bychak a protestat

Impotriva punerii nobililor din Seleu? In posesia jumatatii acestei mo^ii.

1440 aprilie 29. Conventul din Cluj-MSna?tur arata: capitlul din Alba lulia a protestat Impotriva donatiei rao^iilor Tinod ^i Cergau Mic lui Desideriu de Losoncz ^ilui

loan de Hunedoara.

1440 mai 4. Conventul din CIuj-Manajtur arata, pebaza de marturii, c5 mo?iiIe Tinod
Cergau Mic au fost donate de Mihail de Diod capitlului din Alba lulia.
2 378 1440 circa mai 15, Sibiu. Cele apte Scaune hotarasc asupra unui diferend de hotarnicie Intre comunele Ocna Sibiului ^i Slimnic.
2 379 1440 mai 25, Sibia. Ladislau Woski, abate din Igri?, confirma ca abatele Mihail din
Clrta a renuntat la abatie In favoarea lui loan de Bornequel.
2 380 1440 augusi 2, Vatchid. Nicolae Apa confirma renuntarea lui la grebionatul din Bier2 377

tan.

2 381

1440 aagast

3,

Pressbarg. Elisabeta, regina Ungariei, indeanina pe nobilii

Instariti ai Transilvaniei sa

2 382

1440 august

9,

ramina credincio^i

fiului ei

Bada. Vladislav, regele Ungariei,

^i

oamenii

Ladislau (Postumul).

daruie^te fratilor loan de

Hune-

doara mo^ii.
2 383

1440 aagust

Nicolae de Ocna Sibiului solicita inter-

10, Sintimbru. Vicevoievodul

ventia capitlului din Alba lulia pentru punerea

lui

Nicolae

Cove? ?i Ighijul Vechi.

1440 augast 11, Buda. Vladislav, regele Ungariei,

Zaz

in posesia mojiilor Btr-

ghi?,

2 384

din CIuj-Mana$tur

2 385

1440 august

la

punerea capitlului din Alba

soiicita participarea

lulia in posesia

conventulu'

unor mojii.

Doi jurati din Viena decid Intr-un diferend cu privire la doMargareta din Bistrita.
Bada. Vladislav, regele Ungariei. daruie^te lui Albert de Slnmihai

11, Viena.

tatia unei slujbe religioase, data de

2 386

1440 august

mo^ia
2 387

13,

Dip^a.

1440 august 28, Cir(a. Notarul public Enric Regis transcrie unele documente din
5i 1440 (nr. 2 343, 2 342, 2 379), cu privire la renuntarea abatelui Mihail din Ctrta.
7440 aagust 30. Capitlul din Alba lulia transcrie documentul regelui Albert diYi 1439

1439

2 388

2 389

(nr.

2 330) cu privire la

1440 septembrie 20,

Enric

2 390

Rcgis

din

1440 octombrie

intoarcerea locuitorilor din Sebe? din captivitatea turcilor.

Igri^.

Ladislau Woski Intarejte documentul notarului public

1440 (nr. 2 387) cu privire

la

renuntarea abatelui Mihail din Clrta.

15, Cdpllna. Vicevoievodul Nicolae

de Ocna Sibiului soIicitS parti-

ciparea capitlului din Alba lulia la punerea lui Nicolae Thoscha

Prejmer

XXX

In posesia

unor parti

ale moiilor Zarnejti ?!

Tohan.

?i

Simon Sartor din

2 381

1440 noicmbrie

Capitlul din Alba

.'o.

Nicolae din 1440 (nr. 2 390)

confirniiS

$i

Nicolae Thoscha

lui

din Prejnier in posesia unor pfirti ale ino^iilor ZSrne^ti

2 392

1440 nniembrie

cu privire

2 393

la

2 397

Sibiii.

o.

Cele $aptc Scaune confirma c3 Nicolae

Sibiu. Vicevoievodul Nicolae de

5,

dc hunS voie

a renuntat

1440 decembrie

Ocna

'!3,

Sibinlui. Vicevoievodui

2 398

plfltit

144>)

chestiunea datoriei lui Laurentiu din Veseud.

a renuntat de

Buda. Fragnientul unui docunient

1441 ianuarie

13, Cluj.

Ocna

Sibiului confirma ca Nicolae

Desideriu

5i

Nicolae de Ocna Sibiului confirmS

o datorie.

In

5^1

Apa

grebionalul din Biertan.

la

confirma unele documente

grebionatul din Biertan.

c5 nobilul I.aurenliu din Veseud a

2 396

^i

Strigoniu,

drepturilc inanastirii din Cirta.

1440 decembrie

Apa
2 395

29. Dionisie. arhiepiscop din

1440 decembrie

buna voie
2 394

la

documentul vicevoievodului
si
Simon Sartor
Tohan.

lulia transcrie

punerea

al

vicevoievodului Nicolac de Ocna Sibiului

$tefan de Losoncz, comitii secuilor. cer judelui

juratilor din Bistrita plata censului, ce se cuvine reginei.

1441 ianuarie

Buda. Vladislav, regelc LTngariei, dS porunca lui Ladislau de Lo$i Papa, cainarari la Dej, bunurile lnstr5inate.

16,

soncz sa inapoieze italienilor loan

399

1441 ianuarie

Apa
2 400

i 9,

a renuntat de

1441 februarie

Dum ftrdBcni. (^ele Doua

bun3 voie
3,

la

Scaune Mediaij

eica confiriiia ca Nicolae

grebionatul din Biertan.

Buda. Vladislav, regele Ungariei, confirma Invoiala Intre nobilii

la inosiile Lechinta, Slngeorgiu Nou, Tonciu ^i Vermi?.

de Losoncz cu privire

2 401

2 404

Dupd

1441 februaric 20, Pdpa. Vladislav, regele Ungariei, poruncete conventului din ClujMana^tur s5 punS pe nobilul Petre de Bogata !n posesia mo^iilor Jidvei ^ii Baicaciu.
2 402 1441 marlie 2, Pdpa. Vladislav, regele Ungariei, solicita participarea conventului
diii Cluj-MSna^tur la punerea nobililor Jakch de Kusal In posesia mo^iilor Lechinta,
Vermi?. Tonciu ^i SJngeorgiu Nou.
2 403 1441 martie 7, Veged. Vladislav, regele Ungariei, porunce^te lui Nicolae de Ujlak
5i loan de Hunedoara sa cerceteze pagubele suferitc de italienii loaii ^i Papa din Dej
din partea nobililor de Losoncz.

al

2 405

1441 martie

Vlad Dracul

7.

solicita din

partea

lui

loan de Hunedoara, voievod

Transilvaniei, o interventie ca sa se facS dreptate supu?ilor sai molestati la Bran.

1441 martie

Itngi cetatea

9,

Kemend. Vladislav, regele Ungariei, intcrzice tuturor

demnitarilor t4rii de a molesta negustorii din Sibiu.

2 406

1441 marlie

detinatorilor de

2 407

1441 martie

vami

2 409

1441 martie

Kemend. Vladislav, regele Ungariei, interzice tuturor

vamuiasca ncgustoriii din Sibiu.
linga cetatea Kemend. Vladislav, regele Ungariei, interzice tuturor

11,

s3

Doua Scaune.

detinStorilor de

vami

16, lingci cetalea Mdrvdnykii. Vladislav, regele Ungariei,

1441 martie

colae

2 410

sS

11, linga cetatea

detinatorilor de vaini

2 408

Kemend. Vladislav, regel Ungariei, interzice tuturor

vamuiascS negustorii celor apte Scaune.

11, lingd cetatea

Apa

sa faca greutati negustorilor din cele

dreptul de mo$tenire

?i

iii

linie

acorda

lui

Ni.

feminina pentru mo^iile sale din Ardeal.

1441 martie 24, Itngd cetatea Nymethi. Vladislav, regele Ungariei, poruncejte nobidin Ilia s3 renunte la deinnitatea de jude scaunal la Ora^tie.
744i martie 27, Buda. Notarul public Dionisie Michaelis transcrie unele documente

lilor

2 411

2 412

cu privire

la

drepturile caiugarilor dominicani.

1441 martie

29, lingd cetatea Nymethi. Vladislav, regele Ungariei, solicita ajutorul

conventului din CIuj-Mana^tur pentru punerea

lui

Gheorghe Literatul din Buda In po-

sesia mo^iei Albe^tii-Bistritei.

2 413

1441

aprilie 8.

Conventul din Cluj-Mana^tur

arata ca voievodul Transilvaniei, loan

de Hunedoara, s-a obligat sa respecte libertStilc ora^ului Cluj.

2414

1441aprilie 11, Buda. Vladislav, regeleUngariei^daruie^teluiDesideriu deLosoncz din

nou mo5iileLechinta,Singeorgiu Nou, Vermi^ ^iTonciu siunele mo^ii dincomitatul Alba.
2 415 1441 mai 5, Architd? loan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, confirma primirea censului sl. Martin din partea locuitorilor din Bra$ov ^i fara Blrsei.

XXXI

2416

$i

2 417

2418

1441 mai 13. Nicolae Emeke, vicecomite al secuilor, coiifirma locuitorilor din Bra^ov
Jara Birsei primirea censului.
1441 mai 16, Sibiu. Notarul public, Urban Petri, adevere^te ca parohul din Slimnic

a revendicat dreptul asupra zeciuielii de la unele teritorii In litigiu.

1441 mai

Tarda. Vicevoievodul Nicolaede OcnaSibiuIui adevereijtc ca procesul

16,

Reghin ^i iobagii lui $tefan de Losoncz a fost aminat.

Bada. Vladislav, regele Ungariei, solicita interventia conventului din
Cluj-Manajtur pentru punerea lui Desideriu de Losoncz In posesia mo^lilor Lechinja,
Slngeorgiu Nou, Vermi? 51 Tonciu.
2 420 1441 mai 29, Biida. Vicevoievodul Nicolae de Ocna Sibiului confirma ca Lauren^iu
de Veseud a protestat ca o rud5 a sa sa se cdsatoreascS cu o persoanS, care nu face parte
intre doi locuitori din

2 419

2 421

1441 mai

23,

din nobilime.

1441

iunie

8 422

Buda. Vladislav,

16,

Nicolae de Ujlak

regele Ungariei,

sint In posesia

unor predii reclamate de citiva nobili.

14,

1441

lulie

porunce?te voievozilor ardeleni

loan de Hunedoara sa apere pe sajii din

?!

Dumitra

51

Tlrpiu care

Turda. Gbeorghe, episcopul Transilvaniei, dSruie$te familiarulul

sfiu

Matia o casS la Gilau.

2 423 1441 septembrie 21, Alba lulia. Gheorghe, episcopul Transilvaniei, dispune ca preotul
din Ruji sS fie desp5gubit pentru transportul dijmei.
2 424 1441 septembrie 2S, Alba Regali. Vladislav, regele Ungariei, invita pe locuitorii din
Bra$ov ?! J ara Blrsei la dieta de pe clmpul R4kos.

2 425

2 426

2 427

Dupi

1441 octombrie

Ungariei, intervine peutru clericul

29, Pressburg. Elisabeta, regina

1441 septembrie

Petru, rectorul capelei

Martin din afara

sf.

fortificatiilor ora^ului

16, lingd. Vfyneph. Nicolae

ai Transilvaniei, intervin In

1441 octombrie

de Ujlak

Bra^ov.

loan de Hunedoara, voievozl

favoarea voievodului Vlad Dracul de a bate

16.

Vlad Dracul, voievodul

"{"^'i

^ovenilor cu privire la libertatea comertului In Jara

2 428

^i

Rom4neti,

monede la Bra;ov<
se adreseazi bra-

RomSneasca.

1441 octombrie 20, Strigoniu. Dionisie, arhiepiscop din Strigoniu, interzice preotUor
?! Birsa s3 presteze episcopului loan din Oradea vreo platS.

din capitlurile Sibiu

2 429

1441 octombrie

21, Loreo. Vladislav, regele Ungariei, interzice episcopului

Gheorghe

alTransilvanieisSridicecu forta subsidiulpentru legatulpapal loan, episcop de Oradea.

2 430

1441 noiembrie

Nicolae de Ujlak

^i

13,

Zenthmiklos. Vladislav, regele Ungariei, poruncejte voievozllor

loan de Hunedoara sa apere locuitorii din Sibiu Impotrlva preten-

unor secui.
1442 ianuarie 3, Turda. loan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, dSruiejte capitlului din Alba lulia unele mo^ii.
2 432 1442, februarie 21, Buda. Palatinul Laurentiu Hed6rv4ri transcrie documentul regelui
Vladislav din 1441 (nr. 2 421) 51 ordonS voievozilor Nicolae Ujlak i loan de Hunedoara
s3 apere pe sajii din Uumitra ^i Tlrpiu de revendicarile nobililor vizlnd posesia unor
tiilor

2 431

2 433

predii.

5i

2 434

1442

Cca 1442

aprilie 23. Boieri din

Bra^ov unele

juratilor din

2 435

18. Capitlul din .\lba

aprilie

lulia

ingaduie preotilor din decanatele Bistrita

Kiralia s5 dispunS prin testament de averea ior.

fara RoraaneascS, Nanul

?i

$tefan LogofSt, comunici

^tiri.

(1442) mai 23. Capitlul din Alba

lulia transcrie

documentul

lui

loan de Hunedoara

din 1442 (nr. 2 431) prin care acesta daruie^te bisericii din Alba lulia unele mo$ii.

2 436

1442 mai

28,

Hirman. Voievodul loan de Hunedoara ofera judelui

^i

juratilpr din

Braijov mijlocirea lui, cu privire la secuii omorlti la Feldioara.

8 437

1442 iunie

15,

Beia. Voievodul loan de

Hunedoara adevere?te, ca

fostul castelan

Hellweny, Antoniu de Arapataka, a pldtit sa^ilor din Mercheasa pagubele fdcute.

1442 iunie 29, Buda. Vladislav, regele Ungariei, abrogS toate donatiile fScute In

al cetatii

2 438

2 439

dauna districtului Bistrita de el ;i de regina Elisabeta.

1442 iulie 26, HSrman. Antoniu, decanul capitlului Blrsei, confirmi c3
din Feldioara ji Rotbav au depus despSgubire pentru secuii omorlti.

XXXII

locuitorii

4-JO

2 441

1442, angust 16, Buda. Vladislav, regele Unyariei, asigura reginei

liberd la iiitrunirea

dm

Antoniu, vicar general

1442

augiist 30.

cesul dintre Petre din

2 442

1442 septembrie

Bogata

^i

vSduva

?i

2 444

al bisericii

lui

din Alba lulia, confirmfi c& pro-

Bolgar din Slncrai a fost amlnat.

^i

din district.

1442 septembrie 25, Buda. Vladislav, regele Ungariei,

loaii

de Hunedoara

Tirpiu

?i

^i

trecere

Notarul public Nicolae Georgii confirma c5 bra^oveanul

17, Bra^ov.

Petru Ursule a fost exilat din ora?

2 443

Elisabeta

Striaoniu.

solicitfi

din partea voievoiilor

Nicolae de Ujlal{ o decizie In procesul dintre sa^ii din Dumitra

cltiva nobili.

1442 noiembrie

15, Strigonia.

Nicolae, vicar geiieral din Strigoniu, acordd preotilor

capitlului Birsa uiiele drepturi.

2 445

2 447

1442 decembrie 10, Sibia. Cele ^apte Scaune confirm3 ImpScarea ivitS In procesul
membrilor unei familii sibiene.
2 446 1443 ianuarie S, Cenad. Voievodul loan de Hunedoara solicitd din partea bra^ovenilor censul

sf.

Martin.

1443 martie

2,

$i loan de Hunedoara
Bra^ov privilegiul pentru coinert In fara Ro-

Seghedin. Voievozii ardeleni Nicolae de Ujlak

reinnoiesc negustorilor din

districtul

m^neasca.

2 448

1443 marlie

6,

Bada. Vladislav, regele Ungariei, intare^te

Tirpiu raai multe documente cu privire

;i

2 449

2 450

la

51

Bachna.

1443 martie

18,

Reghin. Preotul Andrei din Reghin se pllnge de pagubele suferite

din partea unui

om

al lui

18, Reghin. Preotul

1443 martie

^tefan de Losoncz.

Andrei din Reghin cere

pagubire pentru pagubele pricinuite de un servitor

2 451

Dumitra

sa^ilor din

dreptul lor asupra prediilor Fatha, Chege

1443 martie

lui

tefan de l.osoncz des-

al lui.

Media^. Voievodul loan de Hunedoara cere din partea bra$ovenilor

19,

armament de r^boi.
2 452

1443

aprilie

3,

Strigonia. Dionisie, arhiepiscop de Strigoniu, ordona decanului capi-

tlului din Blrsi sS cerceteze ^i sa decida

Apa.
1443 aprilie

diferendul intre magistratul din Sibiu

Ni-

?i

colae

2 453

Bada. Vladislav, regele Ungariei, d3 poruncS capitlului din Alba

punerea voicvodului loan de Hunedoara In posesia diferitelor mo$ii.
Capitlul din Alba lulia transcrie unele documente referitoare la drep-

14,

lulia sa participe la

2 454

1443

aprilie JS.

turile clericllor.

2 455

1443

schiinbul

aprilie 11,

Bada. Vladislav, regele Ungariei, comunica capitlului din Alba

unor mo^ii efectuat

Intre voievodul

de Hunedoara

loan

lulia

Dionisie

51

de

Farnas.

2 456

1443

aprilie

17,

Bada. Vladislav, regele Ungariei, dSruiejte

lui

loan de Hunedoara

unele mo?ii.

2 457

1443 mai

22, Cetalea de Balla. Voievodul loan

de Hunedoara dSruie^te castelanului

din Taimaciu, Simion Magnus, jumStatea prediului RacovitS.

2 458

1443 mai

23, Cetatea de BaltH. Voievodul loan de

din 1434 (nr. 2 201) referitor

2 459

1443 mai

la libertStile sajilor

Hunedoara transcrie un document

din BSIcaciu

31, Bra^oo. Petru, capelan al capelei sf.

^i

Jidvei.

Martin din Brajov, confirmS

cft

va vinde o casS care apartine acestei capele.

2 460 1443 iunie 6, Hanedoara. Voievodul loan de Hunedoara d3 poruncfi magistratulul
din Braijov s5 sprijine infiintarea unei

2 461

1443

mament
2 462

monetirii

iunie 23, Media^. Voievodul loan de

la

Sighi^oara.

Hunedoara comandS de

la

brajoveni ar-

de rfizboi.

1443 tulie 12, Turda. Gheorghe Csupor, vicevoievodul Transilvaniei, face cunoscuti
amtnarea procesului voievodului loan de Hunedoara cu privire la unele mo;ii dfiruite
nobililor de Bogata $i de Losoncz.
2 463 1443 iulie 23, Turda. Voievodul loan de Hunedoara intervine In procesul dintre
sa$ii de la Vurpir ;i nobilii de la Calvasfir.

XXXIIT

2 464

1443 septembrie

17, Brofov.

din 1443 (nr. 2 452)

2 465

1443 septembrie

Bra^ov

ji

Antoniu, decan

citeaza pe nobila

?!

28,

Ana

Bra^ov, transcrie documentul

ai capitlului

pe Nicolae Apa

^i

in fata instantei

Slanl^amen. Vladislav, re^iele Ungariei. porunce$te

din Jara Birsei sa predea censul

Martin voievozilor

sf.

sale.

din

saijilor

Nicolae de Ujlalc

^i

loan de Hunedoara.

2 466

1443 septembrie

29. Tezaurierul (lliristoforus Italicus confirma primirea

din partea juratilor din Bra^ov pcntru infiin(area unei monetarii

2 467

1443 octombrie 21, Alba

lulia.

la

Antoniu, vicar general din Alba

unor unelte

Sighi^oara.
lulia, citeaza

pe

preotul Bartolomeu din Nu^eni In fa^a capitlului.

2 468

1443 noiemhrie

jiu-alii

Slhgoniu. Dionisie, arhiepiscop do

12.

din Sibiu ca

el

Strisoniu,

asisura juzii i

n-a indemnat pe decaiiul capitlului dv Sibui sa prejudicieze juris-

dictia laica.

2 469

1443 decembrie

intrc Sofia

3,

.51

Hunedoara relateaza bra-

Plovdiv. Voievodul loan de

^ovenilor despre succesele sale impotriva turcilor.

2 470

2 473

1443 dccembrie 10, Alba lulia. Antoniu, vicar general al bisericii din .\lba lulia,
confirma aminarea procesului intre Petru din Bogata si Ladislau Bolgar.
2 471 1443, Biertan. loan de Vingard confirma primirea censului din Biertan.
2 472 1444 ianuarie S, Prokuplje. Voievodul loan dc Hunedoara relateaza bra^ovenilor
despre luptele sale cu turcii.

1444 ianuarie

intervine

IS,

Alba

lulia.

Antoniu. vicar general

al

bisericii

din Alba

lulia,

Reghin.

cearta pentru parohia din

In

1444 ianuarie 19, Alba lulia. Antoniu, vicar general al bisericii din Alba lulia,
suspenda pe preotul Bartolomeu de la parohia Reghin.
2 475 1444 ianuarie 20. llngA Nicodin. Vladislav, regele Ungariei, porunce?te conventulul
din CIuj-MSna^tur sa participe la punerea lui Blasiu de Egerwar ^i Ladislau de Ugra
2 474

in posesia

mo^iei Curciu.

1444 iamiarie 25, Belgrad. Vladislav, regele Ungariei, porunce^te capitlului din
Alba lulia sa partcipe la punerea fratilor de Zakol in posesia mo^iei Veseu^.
2 477 ~ 1444 ianuarie 30, Turda. Pancratiu de Dindeleag ^i Nicolae de Ocna Sibiului,
vicevoievozi ai Transilvaniei, citeaza pe nobilul Bychak de Moson In fafa instantei lor
2 476

?i-l

obligS

la

o plata baneasca.

1444 februarie 14. Capitlul din Alba lulia transcrie documentuldin 1444 (nr. 2 477) $i
comunica vicevoievozilor aminareaprocesului intreBychakdeMoson ^inobilii din Seleu?.
2 479 1444 febniarie 23, Suceava. tefan, voievodul Moldovei. comunica judelui 5! juratilor din Braov ca a deschis din nou tara comertului.
2 480 1444 martie 11. Conventul din Cluj-Mana$tur transcrie docunientul papal din 1436

2 478

(nr. 2 275) prin care se

prima instanta.
2 481 1444 aprilie
sotiei sale o

2 482

al

2 483

1444

acorda decanului capitlului de

Roma. Papa Eugen

1,

IV-lea acorda lui loan Faber din Sibiu

^i

aprilie

Roma. Papa Eugen

7,

al IV-lea

nume?te pe

clericul lacob Richer vicar

provinciei dominicane din Transilvania.

484

1444

aprilie

1444 mai

capitlului din

2 485

Sibiu dreptul de judecata in

dispensa.

26,

Inacis.

Voievodul loan de Hunedoara invita pe judele

din Brajov sa trimita delegati

al

la

1444 mai

la

$i

juratii

dieta din Turda.

S/rigoniu. Dionisie. arhiepiscop de Strigoniu. confirma alegerea decanului

1,

Sibiu.
12,

Sibiu. Vicevoievodul Nicolae de

Ocna

Sibiului

comunicS bra^ovenilor

aralnarea congregatiei.

2 486

1444 mai

13,

Roma. Papa Eugen

al

IV-lea ordona abatilor de la Cluj-Manastur

Clrta sa protejeze a^ezarile calugarilor dominicani

2 487

1444 mai

13,

Roma. Papa Eugen

al IV-lea

^i

^i

franciscani din Transilvania.

acorda cSlugarilor dominicani

^i

francis-

cani din Transilvania diferite drepturi.

2 488

1444 mai

14,

Roma. Suplica

a calugarilor

dominicani

$i

ca s5 se acordc indulgente vizitatorilor unor convente ale

XXXIV

franciscani din Transilvania

lor.

2 489

1444

inai

Roma. Suplica a cSlugarilor dominicani

16,

vania ca indulsjenta solicitata sa se acorde

2-490

1444 mai

-4.

conventelor

$1

Pancratiu

Tarda. Vicevoievozii

lor

franciscani din Transil-

^i

din Bistrija.

de Dindeleag

Nicolae

dc

Ocna

Sibiului confirma pentru nobilii din Seleu? diferite documente.

2 491

1444 mai

Turda. Voievodul loan de Hunedoara nume^te pe fostul primar lacob

-J.

conilte al monetariei din Sibiu.

2 492

1444 mai

Turda. Voievodul loan de Hunedoara d5 porunca judelui scaunului

5,

secuiesc Kczdi sa dea satisfactie unui cetatean din Brajov, caruia

2 493

1444 mai

ca dieta din

i s-au furat
23 de boi.
Turda. Voievodul loan de Hunedoara comunica vicecomitUor secuie?ti

2 5,

Buda

a revocat toate donatiile facute de rege din posesiunile ora^ului $i

districtului Brasov.

2 494

1444 mai 2S. Turda. Voievodul loan de Hunedoara confirmS donatiile facute de

Mihail din Nade? capitlului din Alba lulia.

2 495

1444 mai

2 496

Roma. Papa Eugen

28,

dominicanilor

IV-lea acord^ vizitatorilor unor convente ale

al

franciscanilor din Transilvania o indulgentS.

:>i

(1444) mai 29, Vaslui. tefan, voievodul Moldovei, comunic3 bra^ovenilor termi-

narea luptelor cu fratele sau Petru.

2 497

1444

iulie.

Capitlul din Alba lulia confirma cS loan Greb din Merghindeal a vlndut

bunurile sale de pe mo^ia Vulcan bisericii

2 498

1444

iulie

2,

Bra^ov. Voievodul

sf .

loan

Nicolae din Sighi^oara.

de

Hunedoara

interzice

armatei

adunate

Irapotriva turcilor molestarea preotilor din fara Birsei.

2 499

51

1444 iulie 3, Bra^ov. Voievodul loan de Hunedoara acorda locuitorilor din Bra^ov
fara Birsei dreptul de a prinde iji a judeca hotii de pe mojiile nobililor, cu unele

exceptii.

2 500

1444

iulie

din censul

sf.

3. Bra^oD. Voievodul loan de Hunedoara dS poruncS perceptorilor sS dea

Martin 10 marci de ar^int pentru biserica sf. Maria din Brajov $i dou5

marci pcntru fraternitatea

2 591

1444

ialie

6,

bisericii.

Hunedoara da

Cincul. Voievodul loan de

dispozitii pentru delimitarea

me^te^ugurilor de comert.
2 502

1444

iulie

10. Capitlul

din Alba lulia confirma ca Andrei de Gaath

din Meti? au protestat Impotriva acordarii mojiilor Spring, Dra^ov

51

?i

loan Greb

Sebe^el luiMihail

din Nade?.

2 503

1444

iulie

13, Ludo^.

Voievodul loan de Hiinedoara d5 dispozitii pentru plata unor

me^tejugari braoveni.
2 504

1444

ialie

2 503

Sebe^. Voievodul

IS,

lulia posesiunea

1444 augasl

loan de Hunedoara confirma capitlului din Alba

mo^iei Cergaul Mic.

7,

Tirgovi^te.

Vlad Dracul, voievodul Tarii Rom4ne?ti, confirma bra^o-

venilor privilegiul comercial al lui Mircea.

2 506

2 507

1444 augusl 28, Sebef. Voievodul loan de Hunedoara da porunca

Lunga sa Inapoieze bra^ovenilor boii furati.
1444 septembrie

21, Orsova. Vladislav,

regele

Ungariei,

nobililor

din

acorda din nou ora^ului

Cluj toate libertatile pierdute.

308

1444 septembrie

cheme

22.

Orsova. Vladislav, regele Ungariei, interzice judecatorilor biserl-

problema testamentelor in ta\a instantelor lor.

1444 septembrie 26, lingd Timoc. Vladislav, regele Ungariei, da porunca bra^ovenilor
^i locuitorilor farii Birsei sa Inmlneze delegatilor censul sf. Martin.
2 310 1444 oclombrie 12, Rupea. Juzii ^i juratii scaunului Rupea confirma marturia
preotului din Rupea ^i a judelui lor regal cu privire la hotarnicia Intre Csnadie ?i CisnScejti sS

2 509

2 511

locuitorii din Cluj in

dioara.

la

2 512
2 513

1444 noiembrie
hotarnicia

12, Miercurea. Capitlul din

tntre Cisnadie

?i

Sebe? confirmS doua marturii privitoare

Cisnadioara.

1444 noiembrie 13. Preotii capitlului Bra^ov hotarasc noi statute capitulare.
1444 noiembrie 25, Brofov. Voievodul loan de Hunedoara conflrma documentul
regelui Sigismund privitor la dreptul brajovenilor de a face liber negof In Transilvania.

XXXV

2 514

1444 decembrie

28. Judele, juratii 5i

comunitatea ora^ului Turda confirma donatia

unui ele^teu facuta ora^ului.

2 515

1445 febmarie 14, Baia Marc. Notarul public, Petru din Cluj, elibereaza un docu-

raent, Intre martori figurlnd

2 516

1445 martie

16,

Vingard, precum

2 517

si

?i fiul lui

Vincentiu din Sibiu, tezaurierul ora?uIui.

Turda. Guvernatorii Transilvaniei, Lorand L6pes

ji

loan Gereb de

Nicolae de Ocna Sibiului, vicevoicvod al Transilvaniei. elibereazS un

document in procesul fiicelor lui Gheorghe Apa cu Ladislau Bolgar.

1445 mariie 23, Roma. Protonotarul papal Gheorghe Cesarini acorda unei

din Sighi^oara dreptul

familii

alegerea libera a uiiui duhovnic.

la

2 522

1445 mai 12, Pesta. Dionisie, arhiepiscop diii Strigoniu, interzice decanilor din
51 Bra^ov sa execute In tinuturile lor ordir.e papale fara ^tirea !ji consim(amlntuI lui.
1445 iulie 29, Sura Mare. Voievodul loan de Hunedoara apara in posesia bunurilor
sale din Baia de Cri? pe Simon monetarul de florini din Sibiu.
1445 augusl 21, Gyula. Ladislau de Maros dispune ca Simon din Sibiu sa depuna
un juramlnt privind achizitia unor bunuri la Baia de <',ri$.
1445 seplembrie 30. Capitlul din Alba lulia transcrie documentul din 1445 (nr. 2 519)
referitor la bunurile in litiyiu ale lui Simon la Baia de Cri?.
(1445 octombrie decembrie). Vlad Dracul, voievodul Jain Romanejti, solicita din
partea brajovenilor armament

?!

2 523

31).

2 524

2 518

Sibiu

2 519
2 520
2 321

1445 decembrie

(Inainic de

munHii penfru ^cetatea" cucerita din mina

Primarul

^i

juratii din Sibiu solicita

turcilor

papei sa inter-

vina peiitru recladirea manastirii dominicanilor din Sibiu.

1445 decembrie

s3 reclSdeasca

2 525

Roma. Papa Eugen

31,

1446 ianuarie

dintre prepozitul

14,

Alba

Andrea

lulia.

membri

In incinta orauIui.

Abraam de Suk confirma

Notarul public

^i ceilalti

permite jura^ilor celor Sapte Scaune

al IV-lea

man3stirea distrusa a dominicanilor

ai capitlului din

Alba

lulia

invoiala

cu privire

la

strlngerea zeciuielii din partile Tirnavei.

2 526

1446 ianuuTie

22,

Turda. Gregoriu Bodo

ai Transilvaniei, atesta

2 527

1446 ianuarie

3,

^i

Nicolae de Ocna Sibiului, vicevoievozi

aminarea procesului Intre

Sibiu.

nobilii de Seleu i

Bychak de Moson.

Notarul public Urban Petri transcrie documentul din 1445

executarea ordinelor papale Interitoriul capitliu-ilor Sibiu

r?ra0V|
1446 februarie 6, Bistriia. Vicevoievodul Nicolae de Ocna Sibiului porunce^te jiidelui
51 juratiilor din Bra^ov s3 plateasca unui cetatean datoriilc.
2 529 (1446) februarie 12. Dionisie, arhiepiscop de Strigoniu, da porunca lui Antoniu,
preot din Sibiu, sa citeze pe primarul Sibiului la Strigoniu,
2 530 1446 marlie 15, Alba Regala. Voievozii Nicolae de Ujlak i loan de Hunedoara
dau poruncS castelanilor din Bran sa ridice de la lugustorii din Bra?ov vamile dupa
(nr. 2 518)referitorla

2 528

2 531

.:

vechiul obicei.

1446 mariie

16,

Magistrul Nicolae

Sibiu.

^i

Valentin,

juzi delegati ai

pului Dionisie din Strigoniu, transcriu documentul din 1446 (nr. 2 529)

marul Sibiului a fost citat la Strigoniu.

2 532 1446 martie 18. Conventul din Cluj-Mana^tur

5i

1446

aprilie 4. Capitlul din

cu privire la renunjarea

2 534

1446

aprilie

lui

Alba

Nicolae

Apa

Roma. Papa Eugen

6,

lulia transcrie
la

pri-

Gereb de Vingard

certifica ca loan

a protestat Impotriva punerii lui Mihail din [Albe^ti In posesia nio^iilcr Spring

2 533

arhiepisco-

comunica c5

documentul din 1441

ji

Sebe^el.

(nr. 2

399)

grebionatul din Biertan.

al IV-lea

acorda vizitatorilor

bisericii sf.

Marga-

reta din Media? o indulgentS.

2 635

1446

aprilie

6,

Roma. SuplicS pentru acordarea unei indulgente

vizif atorilor bisericii

din Hoghilag.

2 536

1446

capele

2 537

1446

capele

2 638

la

la

1446

aprilie

6,

Roma. Suplica pentru acordarea unei indulgente

vizitatorilor unei

6,

Roma. SuplicS pentru acordarea unei indulgente

vizitatorilor unei

Ha^ag.
aprilie

Valea Viilor.
aprilie

18,

Strigonia. Dionisie, arhiepiscop

jurisdictiei clericale la sa;i.

XXXVI

din Strigoniu, stabilete granitele

2 3a9

144S

inai

IS,

Roma.

mai

31.

Roma. Suplica

Stiplica a celor

apte Scauiie

materie de jurisdictie

lii

cleri-

cal3.

2 5iU

H4S

a celor Sapte Scaune pentru o Interven^ie papala tn

legatura cu viata scandaloasa a unor preoti din districtele Sibiu

2 541

1446

ianie 20, Pesta. Prelatii

^i

Bra^ov.

magnatii Ungariei dau dispozitle conventului din

?i

ia punerea capelei ?! a spitalului sf. Duh din Oradea !n posesia

unor mojii de pe Tirnave 51 In comitatul Alba.
2 5i2 144S iitnie 22. Pesla. Guvernatorul loan de Hunedoara consimte ca Miliail de Nade?
sa daruiasca uiiele mo^ii intre Tirnave spitalului sf. Duti din Oradea.

Cluj-MSiiajtur s3 participe

2 543

144S

Guvernatorul loan de Hunedoara intervine ca doi cet3teni

23, Pesla.

iunie

din Sibiu sa plateasca fratilor Jodoc

544

144S

ji

Henning

o datorie de 1 000 florini.

iulie

22.

Conventul din Cluj-Manajtur

iulie

25,

Lunca Mare^ului. Guvernatorul

evaluarea

certifica

veniturilor

unor

mojii.

2 545

144S

te(an de Losoncz sa

2 546

144S

din cele

ia

vama de

la locuitorii

loan

de

Hunedoara

interzice

din CIuj din unele posesiuni aie

lui

lui.

Lunca Mure^ulai. Guvernatorul loan de Hunedoara ordona locuitorilor

^i eica sa depunS acte privind plata censului sf. Martin

iulie 25,

Doua scaune Media?

din anul 1438.

2 347

144S

ialie

Guvernatorul

31, Apold.

loan

de

Huaedoara ordona vicevoievodului

Micolae de Ocna Sibiului s5 ajute cele $apte Scaune In lupta Impotriva bandelor de hoti.

2 3i3

144S

iulie

31,

Anold. Guvernatorul loan de Hunedoara interzice voievodului Moga

Ladislau de Moros sa stlnjeneasca act'Vitatea

^i lui

lui

Simon din Sibiu

In spdlStoria sa

de aur din Baia de Ariej.

2 349

144S aagasl

tilor

2 550

9,

Slrigonia. Dionisie, arhiepiscop

din Strigoniu, aminte$te

oficialitfi-

din Sibiu c5 a intervenit In diferendele lor cu clerul.

144S aagast

23,

Seghedin. Guvernatorul

loan

de Hunedoara

ordon5 locuitoriior
numai la camera

din districtele montane ale Transilvaniei s3 schimbe metalele pretioase

raonetara din Cluj.

2 551

144S septembrie

2 552

20, Sibiu.

Notarul public Urban Petri transcrie unele documente

mojia Pauca.
1446 seplembrie 24, Buda. Prelatii

cu privire

la

^i

magnatii Ungariei dau dispozitie primarului

Jodoc ?! Hennlng datoria lor.

144S septembrie 24, Bada. Prelatii ?i magnatii Ungariei dau dispozitie sajilor din
cele Doua scaune Media? ?i eica s5 pl3teasc5 cavalerilor Jodoc ?! Henning datoria lor.
2 554 144S octombrie 13. Conventul din Cluj-ManS^tur transcrie unele documente cu privire
la drepturile sajilor din Dumitra 5i Tirpiu asupra prediilor Fatha, Chege ?i Bachna.
2 555 1446 octombrie 25, Osi. Guvernatorul loan de Hunedoara scrie braovenilor despre
noua raoneda introdusS.
2 336 1446 octombrie 28, Vilonya. Guvernatorul loan de Hunedoara solicita din partea
lacob

2 553

5i

altor doi cetateni din Sibiu sa plateasca cavalerilor

bra^ovenilor

$1

Jarii Birsei predarea censului.

Oradea confirraS c5 spitalul sf. Duh din Oradea

Nade? posesiunile donate de el acestui spital.
2 558 1446 noiembrie 13. Conventul din Cluj-Man5?tur confirra3 c5 Mihail din Nade? a
dSruit raosiile Bun, Spring, Drajov ji Sebe?el bisericii din Alba lulia.
2 539 1446 noiembrie 13. Conventul din Cluj-M3n3?tur confirra3 c3 Mihail de Nade? a
d3ruit mosiile Bun, Spring, Dra^ov ?i Sebeijel capitlului din Alba lulia.
2 360 144S noiembrie 30 (Bra^oo). Petru, capelan al capelei sf. Martin din Bra^ov, da o
dispozitie cu privire la un iinpruraut facut pentru Intretinerea unei curti apartinatoare

2 537

1446 noiembrie

11. Gapitlul din

a arendat lui Mihail de

capelei.

2581

1416 iecembrie

21.

Brafoo. Glieoriiihe

Laczk de Zanto

?i

Nicolae Apa solicitSajutorul

brasovenilor pentru a doblndi cetatea Soimu?.

2 362

1446 decembrie

22.

Nicolae de

firraS primirea censului din

2 363

Bra^ov

.?i

Ocna
fara

Sibiului, vicevoivod al Transilvaniei, conBlrsei.

1447 iannarie 24. Turda. Cristofor. episcop din Coron, acord3 judelui regal din

Slbiu loan Zaaz dreptul de a avea un altar purtStor.

XXXVII

2 564

1447

2 568

ianuarie 29, Turda. Gheorglie, Marcu ?i Stefan, viccvoievozi ai Transilvaniei,

confirma invoiala facuta Intrc Martin dc Balsan si ora^ul Brasov.
2 365 1441 februarie 4, Buda. Dionisic, arhiepiscop din Strigoniu. porunce^te decanului
decanatului Brasov sa excomunice pe cei ce dauneaza jurisdictici clericale.
!>i preotilor
2 366 1447 febniarie 19. Budci Veche. Guvernatorul loan de Hunedoara porunce^te capitlului din Alba lulia sa participe la punerea fratilor loan iji Lazar din Cimpulung in
posesia localitatii Bran.
2 567 1441 fcbruarie 28. Decanul capitlului din Sibiu certifica ca Petru Antonii renun^
la o curte in litigiu care se afla peste drum de manastirea sf. Petru ^i Pavel din Bra^ov.

1441 marlie

24.

Conventul din Cluj-Mana^tur

2 569

ca nobilii de Vingard au

certifica

protestat impotriva daruirii mo^iilor Spring. Drajov

capHlului diii Alba lulia.

Buda. .Xicolae de Ujlak, voievod al Transilvaniei. da porunca vicevoievozilor Transilvaniei sa-i extradezc pc iobagii care s-au rcfugiat in ora^e ^i tir.suri
libere. precum $i pe domcnii regale.

1441

aprilie

si

Sebeijel

2.

1447 aprilie 4, Buda. Prelatii ^i magnatii Ungariei dau porunca lui Xicolae de Ujlak
Emeric de Pelsocz, voievoziaiTransilvaniei. sarechemepe toti iobagii care s-au refugiat
iu orafjc 51 pe domeniile regalc.
2 571 1447 aprilie 8, Roma. Papa Nicolae al V-Iea acorda tuturor celor care au luptat

2 570

si

Impotriva turcilor o indulgenta.

loan dc Hunedoara zaloge^te comitilor de

Emeric Zyndy. mo^ia Tatirlaua.
2 57U 1447 aprilic 11, I.asldu. Guvernatorul loan de Hunedoara solicita ajutorul conventului din CIuj-Manastur pentru punerea lui Nicolae Pogan ^i Emeric Zyndy in posesia

2 572

1447

aprilie

11,

Laslau. Guvernatorul

Pogan

saline. Nicolae

iji

mosiei Tatirlaua.

2 574

1447

aprilie

Viemi.

25,

Hanns Litschauer, cismar

din Viena,

^i

sofia sa

inchiriaza

o casa care apartinea unei capele din Viena, dotata de Margareta din Bistrita.

2 573

1441

aprilie

2 376

28,

Alba

Dumitra

Cristian din

1447 mai

lulia.

a facut

Matei, episcop

al

Transilvaniei. confirma ca pnntul

un schimb de bunuri.

1.

Conventul din CIuj-Mana^tur transcrie un document cu privire

1.

Conventul din CIuj-Mana^tur transcrie un

la

moia

Oarda.
2 377

1441 mai

alt

document cu privire

la

mosia Oarda.
2 579

2 380

2 378

Roma. Cardinalul Alfons precizeaza drepturile clericilor.

Hunedoara poruncejte conventului din
CIuj-Manajtur sa participe la punerea lui Nicolae Pogaji ^i Eraeric Zyndy in posesia
1441 mai
1441 mai

3,
3,

Lasldu. Guvernatorul loan de

mo?iei Tatirlaua.

1447 mai

prelatilor

12,

Tarda. Vicevoievozii Marcu, Gheorghe

Ujlak din 1447 (nr. 2 569)

2 581

1447 mai

15,

Roma. Papa Nicolae

V-Iea din 1426 (nr.

2 582

$i

$i

Stefan transcriu documentele

al voievodului Nicolae de
dispun readucerea iobagilor fugiti de pe mojiile nobililor.

magnatilor Lingariei din

1447 (nr. 2 570)

al

V-lea

ji

confirma

documentul

972) despre desfiintarea prepoziturii de

la

lui

Martin

al

Sibiu.

1441 mai 23, Timi.foara. Guvernatorul loan dc Hunedoara dcclarii ca a tnapoiat

lui Sigismund de Losoncz toate mo^iile, exceptlnd Filpi^ul Mare si Filpi^ul Mic,

vaduvei

detinute de
2 583

2 586

altii.

vaduva
2, Sibiu. Judele 51 juratii din' Sibiu comunica brasovenilor ca
Agnes a numit pe fiul ei Gheorghe procurator.
2 584 1447 ianie 3. Conventul din Cluj-Mana^tur confirma pentru locuitorii din Ocna Dcjului doua documente anterioare despre libertatile lor.
2 585 1441 iunie 7, Sibiu. Juzii ^i juratii celor Sapte Scaune dau dispozitie celor Sapte
am3nuntul
51 celor Doua Scaune sa impiedice pe ncgustorii din Bra$ov la vinzarea cu
1441

iunie

a marfurilor textile.

1447 iunie

tatii

2 587

1,

Sibiu. Juzii

1441 ianie

1.

juratii celor apte

i>i

Scaune

sase^ti solicita apararea liber-

din cele Sapte Scaune.

Notarul public Nicolae Thoscha transcric un documcnt

din Brasov din 1380 (nr.

XXXVIII

^i

de comert a ncgustorilor din Sibiu

135) cu privire

la

al

capitlului

raporturile capitlului cu districtul Brajov.

2 588

1447 iunie 22, Homa. Papa Nicolae

V-Iea d3 poiuiicii decanului

al

Sibiu. s5 intervinfi pentru dobindirea unui teren pentru mutarea

nilor

2 589

!n

1447

incinta orajului.
25, Pcsla.

iitnic

Guvernatorul loan de Hunedoara

din Alba lulia penlru puiierea

2 590

5i

lui

Nicolae de Ocna Sibiului

solicila ajutorul capitlului

in

proprietatca mo^iei Roian.

Roma. l^apa Nicolae al V-lea da porunca ariiiepiscopului din Strigoepiscopului din Alba lulia sa viziteze eparhiile lor ?i sa stlrpeasca desfrlnarea

1447 iunic

niu

capitlului din

manastirii dominica-

30,

de acolo.

2 591

1447

Roma. Papa Nicolae

iunic 30,

al

V-lea

confirma pentru universitatea sa^ilor

din Transilvania documeiitul cardinalului .\lfons din 1447 (nr. 2 578) despre drcpturile
clerului.

2 592

1447

Roma. Papa Nicolae

iunie 30,

al

V-lea porunce^te tuturor abatilor din Tran-

silvania sa restabileasca tn manastirile lor morala.

2 593

1447

2 594

1447

decanate

2 595

13, Szecsing.

iulie

sa gazduiascii
iulie

Guvernatorul loan de Hunedoara porunce^te bra^ovenilor

pe Vladislav Wolahus din Tara Romaneasca.

23, Medias. Notarul public I.auren^iu Michaelis

de asupririle episcopului de Alba

sasefjti faja
4,

BacHu. Roman,

10.

Antoniu, decan

1447 august

Moldovei,

voievodul

confirma protestul unor

lulia.

invita

pe negustorii bra^o-

veni In tara.

2 596

1447 august

capelanul capelei

al capitlului

Martin din Bra^ov

sf.

^i

din Braijov, confirma o invoiala intre

notarul public Nicolae Thoscha, care detine

o casa a capelei.

2 597

1447 august

tat de

2 598

2 599

2 600

Notarul public Urban Petri confirma ca Nicolae Apa a renun-

16, Sibiu.

buna voie

la

grebionatul din Biertan

$i

nu va contcsta testamentul rudei

1447 august 30. Christofor Italicus, comite

al

.sale

Ana.

monetariei din Sibiu, confirma bra.^o-

seama censului.
Alba lulia, Notarul public Stefan Mathiae confirma conventia
Incheiata intre prepozitul Andrei ji capitlul din Alba lulia referitor la impartirea veni-

venilor primirea a 60 de niarci de argint in

1447 septcmbric

5,

turilor capitlului.

1447 oclombrie

capitlului din

Timi^oara.

12,

Alba

lulia

Guvcrnalorul

loan

Hunedoara

dc

pentru punerea a doi cetateni din Turda

solicita ajutorul

in posesia

mo^iei Ta-

tlrlaua.

2 601

1447 octombrie

?iiIor

S 602

Aiud. Guvernatorul loan de Hunedoara consimte

29,

Boiu, Spring, Dra^ov, Sasciori, Cacova

1447 oclombrie

29,

?i

la

donarea mo-

Sebeel capitlului din Alba lulia.

Aiud. Guvernatorul loan de Hunedoara porunce^te conventului

din CIuj-MiSnajtur sa puna capitlul din Alba lulia In posesia unor mo.?ii. majoritatea
fiind

2 603

2 605

din jurul Sebei>ului.

1447 noiembrie 1. Capitlul din .\Iba lulia transcrie documentul din 1147 (nr. 2 600)
5i confirma ca cei doi cetateni din Turda au fost pu?! hi posesia mo?iei Tatlrlaua.
2 604 1447 noiembrie 4, Media^. Guvernatorul loan de Hunedoara interzice tuturor mo^ierilor Transilvaniei sa opreasca pe iobagi, sa se stahileasca in orasele ^i tinutm-ile
sase^ti.

2 606

1447 noiembrie
1447 noiembrie

Testamentul

5.
6,

litatilor ?! mofjierilor

lui

Nicolae

Apa

din

Nu^eni.

Mediaf. Guvernatorul loan de Hunedoara interzice tutiu^or oficiadin Transilvania sa sileasca pe sa^ii din ora^ele

^ii

districtele libere

de a extrada iobagii a^ezati acolo.

2 607

1447 noiembrie

Sighi^oara. Guvernatorul loan de Hunedoara confirma ca proJodoc de Kussow ?i citiva cetateni din Sibiu a fost aminat.
1447 noiembrie 12, Sighi^oara. Guvernatorul loan de Hunedoara acorda nobililor
10,

cesul dintre nobilul

2 608

2 609

2 610

de Veseud, Buia

^i

Calvasar dreptul de judecata penala.

1447 noiembrie 23, Bra^ov. Guvernatorul loan de Hunedoara daporunca bra^ovenilor sS procure unui nobil o lorica !n seama censului nou.

1447 noiembrie

Hunedoara da porunca bra?oveMatias In contul censului nou opt scuturi.

23, Bra^ov. Guvernatorul loan de

nilor sa piateasca concetateanului lor

XXXIX

2 611

1441 noiembric

Conventul din CIuj-Mana?tur transcrie documentul din 1447

Demetriu de Gath ^i al lui loan Gereb de Vingard

26.

(nr. 2 601) 51 adevere^te protestul lui

Alba lulia In posesia mo$iilor Spring, Draov etc.

1447 decembrie 4, Brafon. Toma Armenus, delegat al arhiepiscopului din Strigoniu.
pentru vizitarea capitlurilor din Sibiu ?! Bra?ov, ccrfera capitlului din Bra^cv statute noi.
Impotriva punerii capitlului din

S 612

2 613

(Circa

1447 decembric

4,

Bra^ov).

Toma

Arnienus.

delegat al arhiepiscopului din

un document din 1447 (nr. 2 596) cu privirc laconverlia incheiata

intre capelanul capelei sf. Martin din Bra$ov ^i Nicolae Thoscha.
1447 decembrie 5, Bra^ov. Toma Armenus. delcgat al arhiepisccpului din Strigoniu.
confirmS ca notarul public Thoscha ^i toti lccuitrrii unei ca.se a capelei sf. Martin din
Strigoniu, transcrie

61-4

Braifov beneficiaza de drepturile ecleziastice.

2 615

1447 decemhrie

2 602)

5i

in posesia mo?iiler

Impotrivapunerii
de Gath
2 616

Conventul din Cluj-Mana^tur transcrie dccumentul din 1447 (nr.

lulia a fost pus in proprietatea mo^iei Boiu, iar

6.

confirm5: capitlul din Alba

51

1447 decembrie

Spring, Drasov etc. ar lij :ctestat rrbilul Demetriu

Gereb de Vingard.

nobilii

Alba lulia confirnia: contele Petru din Bra?ov a daTohanul confraternita(ii bisericii sf. Maria din Brajov.
BrafOD. Guvernatorul loan de Hunedoarn interzice tuturor in-

13. Capitlul din

ruit mo^iile lui din Zarnesti 51

2 617

1447 decembrie

16,

stantelor judecatore^ti sa Impiedice activitatea ncgiisloril(-r din Bra^ov.

2 618

(Cirea

1447 1452

decembrie 17). Vladislav, voievodul farii RomSne$ti,comunica bra-

50Venilor ca va pl3ti despagubirea pentru porcii instrainati.

tn^tiintindu-i totodata

ca drumul Prahovei este liber.

2 619

1447 decembrie 23. Brafov. Guvcrnatorul loan de Hurcdcara

daruie^te bisericii

din Feldioara veniturile regale provenite de la o moara.

2 620

1447 decembhe 24. Brafov. Guvernatorul loan de Hunedoara confirma documentul

51 consimte la daruirea mosiilor Zarne^ti ?i Tchan contraternitatii

din 1447 (nr. 2 616)

Maria din Bra^ov.

1447 decembrie 26. Bra^ov. Guvernatorul loan de Hunedoara confirma bra^ovenilor

bisericii sf.

2 621

2 622

primirea censului.

1448 ianuarie

Sf. Gheorghe.

5,

Guvernatorul loan de Hunedoara cere castelanilor

din Bran s3 clarifice cearta Intre Petru din Bra^ov

siile

2 623

Satu Nou

1448 ianuarie

Sibiu.

8,

intervine Intr-un proces

2 624

1448 ianuahe

^i

ncbilul

Simon Forro penli u mo-

Comlos.

8.

al

Toma

.Vrmenus, delegat al arhiepiscopului din Strigoniu.

capitlului din Sibiu cu decanul Mihail.

Toma Armenus,

delegat al arhiepiscopului din Strigoniu, confirma

statutele capitlului din Sibiu.

2 625

1448 ianuahe

15,

Gereb de Vingard
sia

2 626

2 627

Turda. Vicevoievozii ardeleni Marcu si Gheorghe confirmS c3 loan

opus cu fc^-ta la punerea lui Mihail Salamonis din Nade? in pose^

s-a

mo^iilor Spring, ,Dra?ov

$i

Sebe?el.

1448 ianuarie 17, Odorhei. Guvernatorul loan [de Hunedoara d3 porunca'capitIuIui

din Alba lulia sa participe la puncrea prtotuiui Ptliu d;r Feldicara in pcsesia unei mori

dSruitS bisericii.

1448 ianuahe

31. Capitlul din

Alba

lulia transcrie

mai wulte dccumente cu

referire

mo$ia SlngStin.
2 628 1448 februahe 4, Kwla. Guvernatorul loan de Hunedoara solicitS ajutorul lui loan
Gereb de Vingard la stabilirea hotarelor Intre orasul Bistrita 51 mo$ia Prundu BlreSului.
2 629 1448 februahe 16, Turda. Vicevoievozii ardeleni Marcu, Gheorghe ^i Kicolae confirma protestul locuitorilor din Dej Impotriva ocuparii pustiei Beke de nobilii din Nima.
la

2 630

5i

2 631

1448 fcbruahe

19. Capitlul din

Alba

lulia transcrie

confirmS punerea preotului din Feldioara

documentul din 1447

(nr. 2

626)

In posesia morii.

1448 febniahe 20, Sebe?. Guvernatorul loan dc Hunedoara poruncejte

secuilor scau-

nului Kczdi sS Inapoieze sa^ilor din Bra^ov 42 de boi.

2 632

U48

februarie 20, Sebe?.

Guvernatorul

loan de

Hunedoara intervine

din Bran pentru Inapoierea celor 42 de boiluati brajovenilor de

XI,

cfitre secuii

la

castelanii

scaunulul Kezdi.

'i (ht;i

144S fehniarie -0, Buda.

Justh

2 KVi

si'

KW

144S febniarie

B:t

144S marlic

si

6:17

7.

144S marlie

amlna procesul

intre nobilul

144S martie

loan,

lei;at

papal, daruie^te unei capele, care

sf.

C.onventul din

S.

ManS$tiu- transcrie docunientul din 1447 (nr. 2 573)

si Enieric Zjiidi in posesia nio^iei Tatlrlaua.

(.iuj

Nicolae Popan

lui

Slrigoniii. Dionisie, arhiepiscop din Strigoniu,

Jv.

decanatcle Sibiu

2 638

inagnatii Ungariei

Maria din Sibiu. indulfjenta.

Timi^oarii. Guvernatorul loan dc Hunedoara porunce^ite brafjovenUor
coniertul cu {'ara Uomaneasc5 de moneda curenta ungarS.

confirmS punerea

^^i

"4. \ir;i. C.ardinalul

va infiinta pe lln^a biserica

sa se loloseasca in

l'icla(ii

cltiva sibieni.

5i

acorda preolilor din

Bra^ov unele drcpturi

^i

144S marlie 1-^, Slrigoniu. Dionisie, arhiepi.scop din Striponiu, perniite dccanilor
5i Brajov sa absenleze de la sflntul sinod.
144S marlie 20, Roma. C.ardinalii Gheorphe. loan .^i Prosper acorda bisericii din

din Sibiu
6:i9

2 6i0

\elu5 o indulgenta.
144S marlie 30. Conventnl din <.luj-Mana>.tur coniunica vicevoievozilor Marcu, Ghcor!ihe ^i Nicolae ca in urma unei anchetc s-.i constalat cS mo^iilc Jifiau.
Bachna. Falha
si

6-41

?i

Tliewkes s-au mostenit

144S

aprilie

si

in linie

feminina.

Tigau. Notarul public Luca "Wayz confirma ca comunele

3,

Tirpiu au protestat

inipotriva procedurii la depunerea juramintului lui

Dumitra
loan de

SinReorz.

2 642

744*

Roma. Suplica

aprilie 6.

a preotului

si

primarului din Sibiu pcntru o indul-

^'enta data vizitatorilor bisericii din Sibiu.

64.1

2 6-54

144S
mutarea
144S

aprilie

6,

Romu. Suplica

aprilie

Roma. Suplica

6.

a vicevoievoduiui Nicolae de

Ocna

Sibiului pentru

Veseu^. distrusa de turci, in manastirea franciscanilor.

bisericii din

a vicevoievoduiui Nicoiae de

Ocna

Sibiului penlru

cedarca manastirii eremitiior paulieni din Pauca calugarilor franciscani.

2 645

Notarul public Irban Petri confirnia ca comunele Crit, Me^ennumit procuratorii in procesul lor cu abatele din Cirja.
144S aprilie, 12. Conventul din Cluj-Mana.'>tur marturise^te cS nobilii din Beclean
Nu^cni au protestat Inipotriva folosirii unor pSrti din Prundu [Blrpiaulul de catre

144S

dorf

2 6-56

iji

aprilie S, Sibiu.

locuitorii din

2 647
2

fr'i

ji-au

5i (.loajterf

Bistrita

^i

I.ivezile.

144S mai 11. Alba lulia. Albert. arhidiacon al bisericii din Alba lulia. transcrie
testamentul lui .Xicolae Apa din 1447 (nr. 2 605).
I44S mai 15. Conventul din Cluj-M3na5tur transcrie documentul din 1447 (nr. 2 601)
cu privire la punerea capitlului din Alba lulia in posesia diferitor niosii din jurul Sebc$ului.

2 649

si

2 650

144S mai

144S iunie

12, Vacz. Prelatii

2 572) cu privire

(nr.

2 651

22. Sibiu. Cele .Saptc

144S

bilii

croitorilor

5i

niagnatii

Ungariei transcriu documentul din 1447

zalosirea mosiei Tatirlaua,

!>i

hot3rasc

in

si

Gheorghe transcriu documentul

procesul dintrr comunele Dumitra

si

Tirpiu

si

no-

din Singeorz in favoarea acestor nobili.

144S

iulie

31, Sebe^. Guvernatorul

Otatea de Balta
2 653

la

Turda. Vicevoievozii Marcu, Nicolac

iulie 12,

din 1448 (nr. 2 640)

2 652

Scaune decid intr-o cearta intre breasla

cea a blanarilor din Sibiu.

144S augusl

sa?ilor sa

In

7.

loan de Hunedoara intervine

favoarea locuitorilor din Balcaciu

si

la

castelanii din

Jidvei.

Rupea. Guvernatorul loan de Huncdoara da porunca universitStii

rtin Jara Romaneasca In mijlocul lor cu

primeasca pe voievodul Vladislav

respcctul cuvenit.

2 654

144S augusl

12, Hendorf.

Guvernatorul bjan de Hunedoara revendica urpentarea

predarii impozitelor colectatc.

2 655

144S augusl

15,

Agnila. Guvernatorul loan de Hunedoara cere trimiterea

al 000

de bucati de potcoave.
2 656

144S augusl 22. Episcopul Cristof transcrie un document

dintre sa^i

5i

referitor la

diferendele

cler.

XT.T

2 857

1448 mtgusl

19,

Sihiii.

riuvernatoriil

de Hiinedoara interzice capitliilui din

loaii

Sibiu sa execute ordine papale care conlravin obicciurilor (arii.

144S seplembrie 11. Suceaim. Petru. voievodul Moldovei. rcinnoieste locuitorilor din
2 658

2 659

Bra^ov privilegiile comercialc.

144S oclomhrie 11, Albe^li.

Nades confinnii

Mitiail Salainonis din

dispozitiilc ante-

rioare ale testamentului sau.

2 660

144S oclombrie

22,

Laslau. Vicevoievozii

tului din (",luj-Mana?tur sa participe

la

Marcu

si

Olieornhe dau dispozi\ie conven-

punerea capitlului din Alba

Uilia

posesia

in

mo^iei Sprint!.
2

fifil

Dupa

si

din .\lba

in

6S:i

2 664

2 6S2
2

144S oclomhrie

1418 (nr. 2 660)

lulia

3 665

Dumbraoeni. Testanientul Anei. vaduva

.31,

Tirgooisle, Vladislav. voievodul Jarii

despre luptele

1448 decembrie

4,

lui

lui Gheorghc Appa.

Romanesti. comunica bra-

loan de Hunedoara cu turcii.

Roma. Papa \icolae

al

V-Iea confirmS unele

documente cu privire

drepturile calugarilor dominicani.

1448 decemhrie

capitlului

posesia mo^iei Sprinii.

28,

un

20. .ludele

Arad

si

]ura(ii din

daruiesc confraternitalii pielarilor din

.luj

elesteu.

1448 deccmbric

din

2 667

docunientul din

Marcu despre punerea

1448 oclomhrie

('.luj

2 666

si

144S oclomhrie

!>oveTiilor ^tiri

la

C.luj-Mana^tur transcric

22. r.onventul din

relateaza vicevoievozilor Gheor.ahe

22, Seghcdin.

1449 ianunrie

a proteslat

Guveniatorul lonn de Ilunedoara porunceijte capitlului

pe loan Gereb de Vini;ard

sa citeze

14. Capitlul

din Alba

lulia

in fa^a instantelor.

confirma ea NMcoIae Thoscha din Prejmer

Impotriva daruirii mosiilor Tohan

si

Zarnesti coiifraternilAtii bisericii

sf.

Maria din Brasov.

2 668

S 669

cetaleiiii sibieni

8 670

reluarea

2671

1449 februaric 15. ('.apiliul din .\rad transcrie documentul din 1418 (iir. 2 666) ^i
comunica guvernatorului termenul penlru dezbaterea procesului intre loan Gereb de
Viniiard

capitlul

din

.MIki

lulia.

'1449 marlie 1, I.nslau. Vicevoievodul Marcu de Hcrepea intervine pentni

procesului intre unii cetatcni din Bistrita.

^i

1449 marlie

din C.luj-Mana^tur Iraiiscrie doeumentul din 1449 (nr. 2 670)

lui

Gheor-

Aurifaber.

1449 marlie

14031105 cu

/4. ('.onventul

relateaza ca procesul Intre cetalenii din Bistrila s-a terniinat in favoarea

,i;he

2 672

si

1449 fehraarie 24, Budii. Prelatii ^i maynatii fns^ariei condanina pe

Osvald si Mihail la plata sumci datorate lui lodoc de Kasso.

19.

Conventul

privire

diii

la nios;iile

Cluj-Manafjtur transcric inai imiltc documente dintre

Sebcjel, Sprins;

^i

Urasov.

Buda, Prelatii ?i magnatii Ungariei dau porunca judelui si juratilor

din Sibiu sa intervina pe Ilnija locuitorii orai>ului pentru plata unor datorii.
2 67i 1449 aprilie 9. liuda. Guveriiatorul loan de Hunedoara da porunca minerilor din
Baia de .Vries sa plateasca urbura lui Simon din .Sibiu.
2 675 1449 mai 2, Laslau. ViceVoievodul Marcu de Herepea comuiiica capitlului din Alba

2 673

1449 marlie

lulia

30,

anianunte despre fixarea liotarelor intre orasul

luj

si

conveiitiil

din CIuj-Ma-

na^tur.

1449 mni 7.3. (.omilele Pelni din UrasoV confirma ca a daruit. iKlinioara. lui Nicolae
Thoscha par(ile sale din inosiile Zarnesti si Tohaii.
2 677 1449 mai 22, RWri/fi.Rinold de Rozqony. comilele seeuilor. confirma ca comunele

2 676

Dumitra
si

2 678

Tlrpiii au riimpSrat de

1449 mai 22.

mitra
2 679

51

la

nobilii din Sinijiorz prediile Follin.

Bachna, Czcge

Thclcews,

si

Bi.itril(i.

Viccvoievodul Marcu dc Herepea confirmfl

Tirpiu au prelual de

la

cii

comunelc

Uii-

nobilii din Siniiiorz prediile sus-mentionate.

1449 mai 26. Conventul din Cluj MiSnaslur confirnia cS

sasii

din Dumitra

^i

Tlrpiu

au preluat din partea nobililor din Siiigiorz ino^iile sus-mentionate.

2 680

1449 iunie

13,

Sihiu. C.ele Sapte

din Scbe^i cu monetarul Simon.

XLII

Scnune

fin

judecatS In proresul aiirarului larob

S 681

1449

iunie 13. Sibiti.

elc

$apte Scaune transcriu docunientul din 1448

privind cearta diiitre brcasla croitorilor

2 682

(nr.

2 649)

bra?ovenil<ii- tiri

despre

cea a lilinarilor din Sibiu.

51

14 19 iulie 10, Pesla. Guvcrnatorul loan de

Huncdoara cerc

miscarile turcilor.

2 683

5i

S 685

2 686

2 684

1449 august
locuitorilor

3,

diii

Vaslui. Alcxandru. voievodul Moldovci, reinnole^te braijovcnilor

Jarn Blrsei privilegiilc comerciale.

1449 august 29. Sihiu. Magistratul din Sibiu vinde capilluiui din Sibiu o casa.
Slrigoixiu. Dionisic, arhiepiscop din Strigoniu, da dispozitic paro1449 octornbrie
hului din Bra?ov sa perceapii de la preotii capitlului Birsa ajutorul acordat pentru
I '>.

lntre(increa biscricii-catedrale din

1449

octoml>rie

Stri.ijoniu.

Slrigoniu. Dionisie, arhiepiscop din Strigoniu, solicitS din partea

7.i.

preotilor capitlului Birsa a zecea partc a veniturilor lcr anuale pentru intretinerea
bisericii-catedrale din

2 687

1JJ9

cu privire

2 688

Stri>oniu.

-7. Capitlul din

oclon-ifirie

Alba

hotarnicie intre loan Gereb de Viiuurd

2 689

1449 decembrie

cu referire
cuitorii

2 690

2 691

lulia confirnia

documciitul din iT2?, (nr.

donatia satului Cisnadicara tacuta nianastirii din Cirta.

1449 noiembrie 12. C.apitlul dln Alba lulia confirina hotSrirea luata

;i8)

la

la

din

(i.

Sibiu.

hotariria

in

cle

si

in

procesut de

locuitorii din Cristian.

Sapte Scaune transcriu documentul din 1449

(nr. 2

prccesul de hotrirnicic dintre loan Gereb de Vinpard

688)

si

lo-

(ristiaii.

1449 decembrie
comunei Prejrner.
1449 decemhrie

9.

Judele

juratii din

si

fara Birsei

confirnia

hotdrnicia

Xolarul public Nicdtaf Ihdscha transcrie documeiitul

Urasou.

IS.

Brasov

din 1449 (nr. 2 690) privind hdtarclc coniunei Prejmer.

2 692

1449 decembrie

17. Pesla.

Guvernatorul loan de Hunedoara comunica brasovenilor

intentia de a Incheia pacea cu turcii.

2 694

1449 decemhrie
1449 decembrie

in

articulo morlis.

2 695

1450 ianuaric 20. Notarui

2 693

29,
29.

Roma. Cardinalul loan acorda bisericii din Sarcij

iiidulpen|a.
Bomu. Suplica uiici femei diii Sibiu pentru iertarea pacatelor
l rbaii

Petri confirnia ddcunientul din 1447 (nr. 2 578)

despre drepturile biserice^ti.

2 696

14S0 ianuarie

Balcaciu

^i

26.

Jidvei pot

Turda. Vicevoievozii Marcu

fi

cheniati

numai

^.i

Mihait confirma ca locuitorii din

in fala in.stantetor

comunale. respectiv

in fata

instantelor celor .^apte Scaune.

1450 februarie 21. Judele si juratii din tJuj atesta vinzarea unei case.
7450 marlic 21, Koma. Suplica preotului si coniunitatii diii Brasov penlru prelungirea indul.uentei acordate bisericii sf. Maria din Braso^
2 699 (1450 1451) inainte de marlie 24. Bogdan, voicvodul Motdovei. solicita interventia
bra^ovenilor pentru nobilii din Lunya.
2 700 1450 martie 25, Roma. Cardinalul Domiiiic acorda tui Simon
sotiei dreptul de
a-.si alege un duhovnic.
2 701 1450 marlic 2/i, Alba lulia. Notarul Pavel Pauli Cdiitirnia: capitlul din Alba lulia a
numit procuratorii sai In procesul cu preotul Gheorf^hc din Sebe^.
2 697

2 698

<ji

2 702

2 705

1450 martie 30. Conventul din (.luj-Mana.^tur confirma: secuii scaunului Arie?
au protestat impotriva ocuparii unui teritoriu de catre nobilul Dionisie dc Farnas.
2 703 1450 marlie 31, Sighifoora. Primarul si juratii diii SiEhi^oara confirmii ca nobilii
din Vlnatori au vindut locuitcritor din Saschiz ui.elc tcrcnuri ?i o casa.
2 704 1450 aprilie 25, Strigoniu. Dionisie, arhiepiscop din Strieoniu. acorda decanului
capitlului din Braijov diferite drepturi.

1450 mai

12.

Turda. Antoniu, abate din Ctuj-Mana^tur, intcrzice vamesilcr

sai sa

molesteze pe coinerciantii din Sibiu.

2 706

1450 mai

12.

Sibiu. Notarul public

vire la impacarea bisericilor

^i

Urban

Petri Iranscrie

doua docuniente cu

pri-

cimitirelor din interiorul capitlului Sibiu.

XLIII

2 707

HoO

iunic

Tlioscha

2 708

diri

1450 ianie

2 710

juratii din

51

ruda

.^i

Scaune

Sibia. Cele Saptc

-5,

Bra^ov confiruia invoiala

fiiouta

iiitre

Nicolae

sa Siinion.
se

adrcseaza juralilor din Wieiier Xeustadt

mo^tenirea ramasa dupa raposatul Si.nisniund Walach,

1450 iunie 7. Papa Nicolae al V-lea acorda bisericii sf. Maria din Bra^ov o indul-

cu privire
2 709

Judele

2.

Prejmer

la

genta.

1450 iunie

Capillul din Alba

9.

transcrie documentul

lulia

din

1-149

(nr.

2 690)

despre hotarele comunei Prejmer.

Alba lulia transcrie documentul din 1450 (nr. 2 707) despre

Thoscha din Prejmer ^fi ruda sa Siniion.
2 712 1450 iunie 9. Gapitlul din Alba lulia transcrie docuraentul din 1449 (nr. 2 676) despre daruirea unor parti din inosiile Zarne?ti iji Tohan lui Nicolae Thoscha.
2 713 1450 ianic 9. C.apitlul din Alba lulia transcrie docuinentul din 1437 (iir. 2 298) despre Zarne^ti si Tohan.
2714 1450 ialie 3. Buda. Guvernatorul loan de Hunedoara iiitervine pentru ncyustorii
din Sibiu, moleslati de catre Kowachbiro din Alba Regala.
2 715 1450 iulie 4, Bada. Guvernatorul loan de Hunedoara ordona juratilor din Sibiu
sa inapoieze foslului primar Antoniu Trauteiiberser averea confiscata.
2716 \450 iulie 17. Mcdias. Vicevoievozii Marcu si Gheorghe ordona capitlului din Alba
2 711

1450 iunic

9.

(lapitlul din

invoiala facuta intre Micolae

punerea

lulia sa participe la

Albe^ti

2 717

1450 aagusl

comunica

inai

multnr nobili

in

posesia unor parti ale mo^iilor Zoltan.

Laslaul Mic.

.^i

17, Capitlul din

Marcu

vicevoievoziliir

unor parti
1450 septcmbrie

Alba lulia transcrie documentul din 1450 (nr. 2 716) ji

si Gheorghe efectuarea Ipunerii mai
multor nobili in

posesia

ale mosiilor Zoltan. .Vlbe^ti

2 718

27, Pozsonypiispoki.

2 719

iji

Laslaul Mic.

Guvernatorul loan de Huiiedoara ordona bra

sovenilor plata censului.

1450 oclomhhe

Media^. Judele

6,

cesul Intre Nicolae Zaz

2 720
2 721

1450 octomhrie

2 722

lui

8, .ilba

lulia.

Nicolae Gerend

24-50 decembrie

comunele C.isnadie
2 723 1450 dccembrie

juratii scaunelor

Media?

si

Seica decid in pro-

judele Simion din Media^.

30. loan C.sech

1450 noiemhrie

vaduva

i}i

^i

si

confirma bra^jovenilor primirea censului.

Prepozitul .\ndrei din .\lba lulia amina procesul

iiitre

preotul din Biertan.

Sipte Scaune decid

5,

Sibia.

^i

Cisnadioara.

5.

Roma. Papa Nicolae

C.ele

al

in

proccsul de hotarnicie intrc

V-lea acorda nobilului

Nicolae Pa.!jan

^i

sotiei sale iertarea pacatelor.

2 724
S 725

sf.

2726

Cca 1450. Testamentul

1451

ianiiarie

Mihail din

7,

Clluj

1451 ianuaric

lui

Karjie Laurenfiu

91 al sotiei sale.

Roma. Cardinalul Petru acnrda

altarului

sf.

Francisc din biserica

o indulgenta.

19.

Roma. Papa Nicolae

ov dreptui de a reconcilia biserici

si

al

V-lea acorda decanului capitlului din Bra-

cimitire.

1451 marlie 12. Sintimbru. Judecatorii nobilimii din coinitatul Alba confirina cS
Veseud au protestat iinpotriva zalogirii unor parti ale mo^iei Slngatin.
2 728 1451 marlie 12, Slankamen. Guvernatorul loan de Hunedoara porunceste iobagilor
din Sprinj,', Dra^ov ^i Sebesel sa recunoasca .pe nobilul loan Gereb ca stapln al lor.
2 729 1451 martie 24. .\ntoniu, abate din Cluj-Manastur. decide In procesul dintre prepo2 727

nobilii din

zitul

.^i

capitlul bisericii din .Vlba lulia.

(1451) aprilie 2. Conventul din C.luj-Manastur confirma ca .\na, fiica lui -Mihai
de Oabica, a renuntat la unele bunuri.
2 731 1451 aprilie 29, Alba lulia. .\lbert, vicar jieneral al bisericii din Alba lulia, aprobS
2 730

vinzarea unci

vii

drale din .Vlba

2732

1451 mai

1,

de a chema pe

din Vurpar, care facea parte din dotarea unui altar

bisericii-cate-

Scbcf. Guveriiatorul loan de Iluiiedoara interzice judecatorilor biserice^ti

sa^ii din

Transilvania In fata instantelor lor In chestiuni testamentare

care nu privesc biserica.

XLIV

al

lulia.

7:i:i

1431 moi
Baia dc

clin

7:Ji

^:!.";

mai

;j.i/

(nr.

12

mai

Strigonin. Dionisie. arliiepiseop din Strigoniu, cere din partea comHilor

O.

14ol mai

Sibiu plata veniluiilor euveiiite bisericii din

Scbcs. Guveriiatorul luan

9.

mai

14 Jl

Hunedoara transcric documentul din 1443

cle

daruirca juniiitatii din nio^ia Racovita catrc Siniion Magnus.

la

Matliia sa eheine pe clujeiii

2 7a7

Muiiecloara coiiuinic3 z31osirca urburllor

dupa baterea

Striiioniu

de argint.

iiionedelor
7:lfi

flc

Siljiu.

clin

Scbef. Guvcrnatorul loan

1.

nionelariei din

lui Siiiion

457) cu privirc

14.'il

loau

Schoi. riuveiiintoiul

l.

(',ri!>

ile

Huiudoara

interzice episcopului ardelean

(a\a instantei sale In chestiuni testanientare laice.

iii

Turda. Vicevoievodul Gheorghc de Rycalll da dispozitie convcntului

Sibinlui in posesia
sii participe la punerea celor doi Nicolae de Ocna

''.

din (luj-.Maiiastur
Idiciu.

inosiei

7:tll

1451) mai 11. C.onventul

din Alba lulia impotriva

mai

14.il

2 742

mo.vilc

Spriiit;,

Uraijov

lulia a

pro-

Hunedoara comanda

din

Sebe^el.

de

Ocna

Sibiului

si

loan Gereb de Viiiijard partieipa

la

adu-

scaunului Mures.

secuilor

14.il iiinie

loan

f,\

sayeli.

si

14.il ianie 17. Xicolae de

iiarea

Dra^ov

Guveriuilorul

Pclermonostora.

16.

/J.Ji innic

partea bra^ovenilor lanci

2 741

la

t.onvcntul din (.luj-.MaiiasUir eonfirma: capitlul din Alba

1~.

inipotriva ocuparii inosiilor Boiu, Sprini!.

testat

2 740

Gereh dc Vingard cu privire

Sebe^el.

?!

2 7:i9

(.Inj-Mana^tur coiifirina reluarea proeesului capitlului

diii

lui loaii

Roma. Papa Nicolae

-'-'.

al

V-lea dispuiie incheierea procesului pentru

ocuparea parohiei din Reghin.

2

74;t

14ol ianie 25. Alba

hilia. I-^piscopul traiisilvanean

subordine, sa interzica autoritatilor din cele Sapte

si C.luj

7H

vatama

1451 iunie -o,

14S1

iiilie

Sibiii. C.ele

$apte Scaune confirina, ea Nicolae

--. Sihiu. (.ele

^apte Scaune Iransinit juratilor

si fii lui

l'eterinann din (^lmpulung, aflati la Sibiu.

iulie 22,

Sibiu.

Primarul

^i

2 748

1451

iulie

Diidu.

30,

Apa

diii

Bistrita

si

locuitorii diii

Wiener-Neustadt decla-

juratii din Sibiu cer juratilor diii

predarea averii deeedatului Sigismund Walach

2 747

diii

cu gradul de rudenie dintre Sigisniund Walach

1451

Doiia Scaune.

difcrend decit grebionatul.

alt

ratiile martorilor interogaji In lcgatura

2 746

Matei porunee^ite unita(ilor din

diii eele

jurisdictia spirituala.

Biertan n-au avut

S 743

si

Guvernalorul

fiilor

lui

Peterinann

Wiener-Keustadt
diii

Glmpulung.

de Hunedoara interzice brasovcnilor sa

loaii

iinpiedice pe preoti sa alcatuiasca teslainente.

1451

iiilie

Buda. Dionisie, arhiepiscop din Strigoniu, interzice bra^ovenilor ames^i in special In chestiuni testamentare.

31,

tecul in treburile biserice^ti

2 749

1451

aiigust

29. linga celatea Zcntltkfiral.

ordona capitlului
doara

2730

in

?!

Gonventul

16.

1451 octombrie

niunclor Duniitra

au cuinparat
2 752

17.

2753

s'

si

.Jidvei.

luj-Manastur arata ca delegatii comunclor Du-

^i

Theivkes.

Tirpiu au predat nobililor

ino^iile

1451 oclombrie

18,

diii

Singcorz restul suniei pentru care

sus-mentinnate.

Turda. Gheorghe, vicevoievodul Transilvaniei, solicita conventul

la

punerea coniunelor Dumitra

Tirpiu

tn

posesia

mo-

sus-mentionate.

1451 noicmbric

2 752)

Vicevoievodul ardelean Gheorghe Rycalf arata ca delegatii co-

din Gluj-M3nastur sa participe

^iilor

diii

dc Rozgony. voievodul Transilvaniei.

punerea guvernatorului loan de Hune-

Tirpiu au predat nobililor din Singcorz rcstul sunici cu care au cumparat

mosiile Tigau. Bocltonija, Fatlta

2 731

loaii

lulia sa participe la

posesia unor parti ale mosiilor Balcaciu

1451 octombrie

mitra

Alba

diii

9i

2,

Gonventul din (.luj-Mana^tur transcrie documentul din 1451 (nr.

si Tirpiu in posesia moijiilor sus-men-

contirma punerea coinunelor Duinitra

tionate.

75-4

1451 noiemhrie 5. Gapitlul diii Alba lulia transcrie documentul din 1451 (nr. 2 749) i
confirmapunerealui loan deHunedoara lnposesiauiiorpartialemo?iilorBalcaciu?lJidVei.

XLV

2 755

140

noicmbrie

Guveriiatorul

Visk.

S.

loari

de Hunedoara

iiivita

pe brasoveni

sS

piateasca censul.

2 75S

1451 noiembrie

partea CDnventului

Fallw

2757

22.

2 761

H51

hotarnicia

ino^jiilor

solicita

din

Tigau, Boclionya,

C.onvetitul din C.luj-Mana^tur traiiscrie docuiiientul din 1451 (nr.

6.

atesta hotarnicia

si

2 758

la

Tliewkcs.

si

1451 decembric

2 756)

Gheorghe, vicevoievodul Transilvaniei,

TirnSveni.

C.luj-Mana^tur participarea

diii

sus-mentionate.

inoijiilor

1451 decembric 8, Hunedoara. Francisc Literatus, castelanul cetatii Hunedoara, roagi

pe bra^oveni sa predea deleualului s5u censul scadent.
27759 1451 deccmhrir 10. Cipitlul din Alba lulia transcrie docuinentul din 1450 (nr. 2 719)
cu privire la procesul dintre Micolae Zaz ?! judele Siinion din Media^.
2 7S0 1451 decembrie 15. Brnsov. Martin. arhidiacon al Hunedoarei, confirma bra^ovenilor
primirea censului.
decembrie 28.

din biserica

2 762

Bra^oi).

lacob. episcop titular al Vidinului, acordS unui altar

Maria din Bra^jov o

sf.

1452 ianuarie

indul^'eiita.

Bada. Guvernatorul loan de Hunedoara

4.

traiiscrie si

confirma co.

munelor Dumitra si Tirpiu unele documente cu privire la procesul lor cu nobilii din
Sliigeorz pentru mosiile T'gau, Bochonya, Fatha ji Tewlces.
2 763 1452 iannarie IS. Hunedoara. C.astelaiiul ceta^ii Hunedoara confirma bra?ovenilor
prirairea censului pe anul 1451.
2 764 14 52 ianuarie 26. Turda. VMcevoievozii transilvaneni Marcu si Mihai confirraS dreptul
.Jidvei ^i Balcaciu

comunelor

de a avea ca instanta de apel forul judiciar

celor ^apte

al

Scaune.

2 765

2 766
2 767

1451 februarie

inainlea aniilui

pe bra^oveni ca

se

Inainlea annlui

la

juratii

1452

Vladislav, voievodul

6.

farii

Romane^ti.

li

asigurS

va jine de invoiala incheiatS.

1452 fehrnarie

6.

Vladislav. voievodul

farii

Roni4ne.'>ti, intervine

Brajovului pentru exportul unor scuturi cumparate.

februarie

Buda.

6,

Guvernatorul

loan

dc Hunedoara comunica bra^ovenilor

incheierea unei paci de trei ani cu turcii.

2 768

1452 februarie

sasilor

2 769

Buda. Guvernatorul

7.

loan

de

Hunedoara

ordoiia

uniiurilor

?i

din CIuj sa respecte Invoiala Incheiata.

1452 martie

Guvernatorul loan de Hunedoara indica juratilor

urmata fafS de Jara Romaneasca.
Roma. Papa Nicolae al V-lea da din nou dispozitii cu privire la

30, Zakalospazlhoh.

din Brajov politica ce trebuie

2770 -

H52

aprilie

1.

ocuparea parohiei din Reghin.

2 771 1452 aprilie 24. Slrigoniu. Dioiiisie. arhiepiscop din Strigoniu, confera decanului
capitlului din Sibiu dreptul sa dispuna de mostenirile preotilor decedati fara sa fi lasat
testaniente.

2 772

1452

2773

1452

24.

aprilie

.'ilrigonin.

Dionisie,

arhiepiscop

diii

Strigoniu, acorda decanului

Bra^ov dreptul de primS instanta.

capitlului din

24,

aprilie

capitlului din Sibiu

Slrigoniu. Dionisie, arhiepiscop din Strigoniu,

iji

comunica decanului

parohului Sibiului s3 arunce iiiterdictul asupra judelui

^i

juratilor

din Brasov, daca se vor mai amesteca In chestiuni testamentare.

2 774

1452

24, Slrigoniu. Dionisie,

aprilie

capitlului de la Sibiu dreptnl de

2775

7452

(iir.

30,

aprilie

2 759)

si

arhiepiscop

din

Strigoniu,

acorda

decanului

prima instantS.

Bacs. C.anonicul .\ndrei din

intervinc ca juzii celor

Doua Scaunc

BAcs transcrie documentul din 1451

pronuntati Impo-

sa execute sentinta

triva nobilului Nicolac Zas.

2 776

7452 mai 20. Capitlul

Intre Nicolae de

2 777

7452 lunie

Crihalma
2 778

^i

Ocna

bisericii ^Chasinensis"

Sibiului

10. Capitlul

^i

din .\lba

lulia

confirm3 vlnzarea unor p3rti ale mosiilor

Galati.

7452 iunie

27. Capitlul din .\;ba lulia

mentul regelui Sigismund din 1419

XLVI

confirma schimbul de mojii intervenit

Gheorghe de Daia.

(nr.

confirmS pentru locuitorii din Brasov docu858).

2779

iunic

1/5-'

2780

din Alha

Capitlul

-'7.

1419 (nr.

Sigisiuund din

14oJ iunie 27.

(".apitlul

2 781

H6:'

iutic

cu privire
2 782

IJ5S

liSJ

tclor

iulie

sfl

2 787

Sapte Scaune confirmil documentul din 1411 (nr. 1659)

litif!iu pe terltoriul comunei Ro^ia.
Sapto Scaunc interzic breslei manu,sarilor si a pungarilor

14

3,

Transilvaniei. acorda preotilor capitlurilor

al

Curciu. Gheorghe Rycalf, vicevoievod al Transilvaniei, solicita conven-

dc pe Tirnavc, Scca^

-yj iulie

iulie

.Muro^;.

^i

Guvernalorul

Trcniin.

IS.

perceapa de

Inipiedice

IdoS

episcop

luj-Mana^ytur sa participe la puiicrea lui GheorBhe de Totoiu in posesia diferl-

iuo.sii

sa

Malci.

Ciian.

3.

loaii

luiiuslorii roiniini

la

de Hunedoara interzice castelanilor

18. Treniin. Guvernatorul loan de Hunedoara interzice celor Sapte Scaune

pe neuustorii din Bra^ov la vliizarea marfurilor cu amSnuntul.
18. Trendin. Guvernatorul loan de Hunedoara ordona lui Nicolae de Ocna

potriva celor Sapte

788

1452

iulic

14-^2 iulie

tiior

2 790

Treniin. Guvernatorul loau de

IS.

diii

Bra!>ov

!ni-

Huncdoara interzice judelui ?i jurala cumpararea ?! vinzarea unor

amanuntul.
Treniin. Guveriiatorul loan de

1452

iulie

pararea

Doua Scaune. Media^

1452

18,

interzice judelui

Brafjov la cumpararea

Huncdoara

fji

interzice judelui

Seica, sa Impiodice pe lu^ustorii

din Brasov

si

jura-

vlnzarea

$i

jura-

la

cum-

vlnzarea unor mSrfuri cu amanuntul.

iulie

si

Guvernatorul loan de Huncdoara

18, Treniin.

vicevoievod

celor Saptc

si

Huncdoara

din

lui^uslorii

unor mSrfuri cu

calf.

nc.austrTii

impicdicc pc ncgustorii din Brasov

pe

Doua Scaunc.

din Sighiijoara sa Impiedicc pe

tilor celor

2 791

cclor

cu amanuntul.

niJSrfuri

si

Trendin. Guvcrnatorul loan dc

18,

(ilor diii C.incul sa

2 789

din

vani3 nedreapta.

Sibiului. viceguveriiator al Transilvaniei. sS ocrotcasca

docuuicntiil rct;clui

Kiralia dreptul sa dispuii5 testamentar asupra averii lor.

si

iJ5-' iulie

Bran
2 786

Sibiu. C.elc

-.

74.51' iulie

tnl din

2785

confirnia lira^ovenilor

lulia

unele locuri de mori In

la

iulic

Bistrita

2 784

docunieiitul regelui

Sibiu coinertul cu piei.

diii

2 783

brasoveiiilor

Cdiifiruui

01!!).

Sibiu. Cele

1.

Allia

diii

Sisisinund diu 1427 (nr. 2

lulin

863).

Transilvanici. sS ocrotcascS

al

celor

2 792

1452

2 793

1452 augusl

Doua

ordoriii Uii Ghcorghe Rype nfuuslorii din Braijov impotriva

Scauiic.

Guvernatorul loan de Huncdoara ordona universitatii nobililor din Transilvania sa ocroteasca pe ncguslorii din Bra^ov impotriva celor apte'
^i celor Doua Scaune.
iulie

18. Treniin.

Vaslui.

12,

Alexandru. voicvodul Moldovei, relnnoic^te

bra^ovenilor

privilegiile comerciale.

2 794

1452 seplembric

Buda. Guvcrnatorul loan dc Hunedoara conninicS bra^ovcnilor

17.

ca linparatul Frederic a eliberat pc rcgelc l.adislau al Ungariei.

2 79S

74.52 seplembrie

Tirgovi^le.

24,

venilor extradarea unui

2 796

Vladislav, voievodul farii Roniaiie?ti, cere bra$o-

anume Chernik.

Cca 1452 seplembrie 24. Vladislav, voievod al T^rii Roniane^ti,

^i lui Tej diii Ri^nov In privinta oilor rapite.

se

adreseaza bra?o-

venilor

2 797

2 798

loan de Hunedoara comunica bra$oveiiilor

74.52 oclombrie 24, Osi. Guvernatorul

introducerea uiiei monede noi.
74.5-'

oclombric 31.

Roma. Papa Nicolac

al

V-lca ordona episcopului din Oradea

^i

aitora, sa decida tn procesul pentru ocuparea parohiei din Reghin.

2 799

2 800
2 801

11, Lechin(a. Notarul public Luca Weiz din Teaca confirnia depozide martori privind un furt din biscrica din Lechinta.

74.52 noiembric

tiile

74.52 noiembrie

18.

loan Chech confirma bra^ovcnilor primirea censului.

74-52 decembrie 4, Turda.

Gheorghe

firma hotSrnicia Intrc comuna Dipsa

2 802

74-52 decembric

-5.

Bronislau, vicevoievozi ai Transilvaniei. connobilii din

Galati.

Vicevoievozii ardeleni Gheorghc

din Alba lulia sa participe

tno^iei

^i
$i

la

punerea

lui

si

Bronislau solicita capitlului

Baltazar de Slngatin

si

a altora In posesia

Noul RomAnesc.

XLVII

2 803

2452

Conventul

17.

decrinbrie

diii

Cluj-Maiiastur transcrie documeiitul din 1449

2 677) despre iiivoiala dintre comunele DumiLra

(iir.

fi

Tlrpiu

iji

iiobilii

de Stngeorz cu

privire la unele predii.

2 804

1453 ianuarie IS, Curciii. Vicevoievozii ardeleiii Gheoriihe si Bronislau solicita capitAlba lulia sa elibereze din nou lui Nicolae Thoscha si Siinon Sartor un docuinent
despre ino$iile Zarne^ti 51 Tohan.

lului din

2 805

1453 ianuarie

Strigonia. Dionisie, arhiepiscop din Striiioniu, nume.^te reprezen-

16,

tantii sai in procesul dintre

2 806

Ladislau,

1453 ianuarie 23, Prcssburg.

despre drepturile
2 807

primparohul sibian, Antoniu,

regele

un

^i

Ungariei,

alt cleric din Sibiu.

confirina

doua docuniente

libertatile locuitorilor din CIuj.

?!

1453 ianuarie 25, Pressburg. Ladislau, regele Ungariei, interzice tuturor detinatode vani din tara sa vainuiasca pe comerciantii din Cluj.

rilor

2 808

1453 ianuarie

28. Pressburg. Rafael, arhiepiscop din

clerici ardeleni sa cerceteze din iiou

Kalocsa

procesul dintre Xicolae Zaz

^i

ordona unor

BAcs,

si juzii

51

juratii celor

Uoua Scaune.
2 809

1453 iamiarie

Presshurg. Ladislau. regele Ungariei, recunoa^te prin juramlnt

29.

hotSrlrile dietei ungare.

2 810

1453 ianuarie

de Hune-

30, Presshurg. I^adislau. rci^ele Ungariei, coiifera lui loan

doara perpetuu comitatul Bistritei.

2 811

1453 februarie

de r53

2 812

$i

2 813

)i;terea

Pressburg. Ladislau, regele Ungariei, asigurS cele

I,

drepturilor

1453 februarie

si

Pre.sshnrg.

1.

libe.rtSt''"''

I.adislau, regele Ungariei.

acorda coinunelor Balcaciu

Jidvei dreptul la judecatS penala.

1453 febraarie

1,

Pressbnrg. Ladislau, regele Ungariei. ordona camarariior din

Sibiului sa nu tulbure cele Sapte Scaune tn dreptul lor

2 814

Doua Scaune

lor-

1453 februarie

la

Ocna

sarea mSrunta.

Presshnrg. Ladislau, regele Ungariei, interzice tuturor vamejilor

1,

din Ungaria sa vamuiasca pe comerciantii din cele $apte Scaune.

2 815

1453 febrnarie

1,

Pressburg. Ladislau, regele Ungariei, solicita conventului din Cluj-

Mana-itar sa participe
!ji

2 81B

2 817

si

1453 fehrnarie
stem3 noua.
1453 februarie

ounerea nobililor Gereb de Viiigard

tii

posesia inosiilor Nade?

Pressbnrg. Lndislau, regele Ungariei, acorda lui loan de

1,

Hunedoara

Pressburg. Ladislau, regele Ungariei. ordonS cam5rarilor din Sic

2,

Dej sa admita sa^ilor

scaunele

2 818

la

Laslau.

diii

nrasul

si

scaunul Sighi^oara comertul cu sarea adusa din

secuieijti.

1453 fehrnarie

Pressbnrg. Ladislau, regele Ungariei, daruie^te sa^ilnr

3,

din

cele

SiptejScaune casteIeIeT31maciu, Cetatea Lotrului^iTurnu Ro^u cu inoijiileapartinatoare.

2 819 1453 februarie 3, Presshnrg. Ladislau, regele Ungariei, promite sa^ilor din cele $apte

Scaune ca le va confirma vechile privilegii.

1453 febrnarie 5, Pressbnrg. Ladislau, regele Ungariei, intervine la priniarul ^i juratii
din Sibiu pentru plata datoriei catre lodoc de Kussow.
2 821 1453 februarie S, Presshurg. Ladislau, regele Ungariei, confirma unele documente
anterioare cu privire la conventia comercialS dintre bra^oveni !ji cele Sapte Scaune.

2 820

2 822

1453 februarie

Mana^tur

rus, Hetiur,

2 823

Boiu

Presiburg. Ladislau, regele Ungariei, solicitS conventului din CIuj-

:ji

1453 fehruarie

Xicolae Zas

2 824

6,

sS participe la

in

si

lui

Desideriu dc Losoncz In posesia mosiilor MSghe-

10.

Bierlan. Preotii Cristian din Richis

si

altii cite.iza

pe

sibianu-

fata instantei lor.

1453 februarie

(nr. 2 823)

punerea

Zoltaii.

14, Sibiu. Notarul public

lo."?

Urban

Petri transcrie documentele din 1453

(nr. 2 808) privind iirocesul tntre .Nicolae

Zas

^i

scaunele Media$

?i

$eica.

2 825

1453 februarie

(nr. 2 768)

XLVIII

23.

cu privire

ConvenUil din
la

(Juj-MSna^tur transcrie documentul din 1452

Invoiala inoheiatS tntre ungurii

$i sa$ii

din Cluj.

2 826

14

Ocna

catrc NMcolac dc

2 827

2 830

sii

iiiipotriva oouparii niosiilor Zoltan, Albe$ti.

Sibiului

1453 marlie

Duh

sf.

Magherus

de

etc.

5i altii,

documente cu privire

lulia iranscrie niai niulte

Tolian,
l.adislau. rcgclc Ungarici. interzice tuturor judecatorilor

Vieiui.

Transilvania sa judece pe sa^ii din

Ljii.Saria' si

participe

ji

24.

14!>3 feltnwrie

din

2 829

I.adislau, reiicle l"n,sarici. coufirnia cS Spitalul

Vterin.

1463 fehniarie 33. Capitlul din Alba

mosiilc Ziirneijti

la

S 828

-^.

febniarie

'>3

Oradca a protestat

diii

SibiuJ

s'

din cele

$apte

Scaune.

Yiena. l.adislau, regclc Ungariei. ordonS capitlului din Alba lulia

2.

puiierea sa?ilor din cele aptc Scaune Jn posesia domeniului Talmaciu.

la

14S3 marlie

C.onventul din CIuj-MSnastur confirma: capitlul din Alba lulia a pro-

7.

testat impotriva daruirii inosiilor Sebcscl. Sprinj;

Drasov

^ii

Gcreb de Viiigard.
1JS3 marlie 11. Yieiw. Ladislau. regele Ungariei. acorda

lui

loan de Hunedoara

51

loan

S 831

^i

S 832

pune

orajului Sibiu dreptul dc a

14o3 marlie

sigiliu

sasilor celor

Sapte Scaune

cu ceara ro^ie.

Viena. I.adislau. regele Ungariei, asigura pe sa^ii din cele Sapte

13,

?i

Ooua Scaune. din Jara Blrsei. din Cluj si din Yint ca le va respecta privilegiile.
14S3 marlie 24. Roma. Papa Nicolae al V-lca acorda preotului din Bndacul de Jos

din cele

2 833

S 834

Dupa

1453 muTlie 29.

tilor diii

Bistrita plata unci

aprilie

icrtarea pacatclor.

2 835

1453

lulia sa

dc Hunedoara solicita judelui

Aiiid. Secrctarul lui loan

si

jura-

sume scadente.

Viena. I.adislau. re.uele Ungariei. da dispozitie capitlului din Alba

3.

participe la punerea

de Hunedoara

lui loari

in

posesia diferitelor

ino^^ii

din comi-

tatele (.ojociia si Dabica.

2 836

1453

2 837

145 3 aprilie

2 838

deHuiiedoara

punerea

2 840

1453

aprilie

11,

1453

aprilie 20,

Alba

lulia.

i>i

2 843

Deva

armament.

^i

comunitatea ungurilor din

ulita

sf.

Petru,

impotriva punerii

lui loaii

Gercb de Vinaard

in

poscsia mosiilor Spriiig. Draov

Sebe^el,

1453

21.

aprilic

Conventul din (.luj-Mana^tur transcrie docunientul din 1453

pus

in

posesia mo^iilor Nadei>

^i

(nr.

Las-

Mic.

laul

?i

Matei, episcopul Transilvaniei, confirma Invoiala inche-

2 815) ji confirina ca loan Gereb dc Vingard a fost

2 842

dispozHie capitlului din Alba

1453 aprilie 20. Conventul din Cluj-Manaijtur confirma protestul capitlului din Alba

lulia

2 841

lu-

districtului Bistrita.

Tirgovi^le. Vladislav, voievodul "Jarii Romaiie^ti, cerc bra^ovenilor

iata intre prcotul Grigore diii Cluj

si

si

loan de Hunedoara in posesia cetatilor Giu-ghiu

lui

sa aprovizioneze discret cetatea (^hilia cu

posesia tia^nlu)

a posesiunilor apar(inatoare.

2 839

ii;

Viena. Ladislau. regele Ungariei. d5

3.

lulia sa parlicipe la
^i

da dispozitie capitlului din Alba

aprilic 3, Viena. Ladislau, regele Ungariei,

liasa participelapunerea lui loan

1453 mai

Capitlul

11.

din Alba lulia

confirma ca celc Sapte Scaune au

fost

transcrie

puse

in

documcntul din 1453

(nr.

2 829)

poscsia domeniului Talmaciu.

1453 mai 23. Gildu. Matei. episcopul Transilvaniei. acorda preotilor din capitluiile
.^i Kiralia dreptul sa dispuna. pe un tinip limitat. testamentar. de averea lor.
1453 niai 27, Sebc^. Capitanul general loan de Hunedoara acorda bisericii din Fel-

Bistrita

2 844

dioara veniturile regale ale unei mori.

1453 mai
Ocna Sibului
2 846 1453 mai

2 845

2 847

31. Sibiu, Cele

?i

Sliinnic

31, Sibiu,

Sapte Scauiie confirnia invoiala incheiala Intre comunele

cu privire

la

un teren

folosit

in

procesul lui impotriva unor cetateni din Sibiu,

1453 iunie

4, Sibiu,

de locuitorii din

Cele apte Scaune resping jntlmpinarea

Primarul

si

juratii din Sibiu

comunica

lui

Slimnic,

lodoc dc

Kussow

juratilor din Viena rezul-

tatul unei anchete.

2 848

1453 ianie

4,

Viena. Ladislau, regele Ungariei, da porunca sa^ilor din Transilvania

sa se prezinte cu trupele lor la Casovia.

2 849

1453 iunie

2 053)

5i

1450

5,

Viena. Ladislau. regele Ungariei, confirma documentele din 1428 (nr.

(nr.

2 722) despre hotarnicia intre CisnSdie

^i

Cisnadioara.

XLTX

2 860

14ii

iunie

Viena. Ladislau, regele Ungariei, confiiiTia tlocunientul din 1372 (nr.

6,

996) despre hotarnicia Intre Sibiu

2 851

2 852

1453

872) despre scutirea de

?i

Cisnadie.

ianie 12, Vicna. Ladislau. regele Ungariei, confirnia dotuniciitnl din

1453

v5mi a

sa^ilor din cele

lUi (nr.

Sapte Scaune.

iunie 12, Viena. Ladislau, regele Ungariei,

confirma docunicntul din 1415

760) despre scutirea sailor celor Sapte Scaune de vaina din

(iw.

Magyar-Ovar, M6or

si

Pazon.
2 853

1453

ianie

loan de Huncdoara intcrvine

Vinl. (^apitanul general

13.

in

favoarea

lui Siinon.

2 854

1453

iunie 20, Viena. Ladislau, regele Ungariei,

confinna pe

iiobilii

din Do$tat In

proprietatea mo^iei Do?tat.

2 855

1453

delui
lor

2 856

^i

ianie 23, Turda. loan de

2 858

Hunedoara, comite perpetuu

sa se prezinte in fata lui

pe decaiiul capitlului Braijov

1453

pe

si

ceilalti preoti sa-I viziteze.

Hunedoara

iunie 28, Clnj. Capitanul general loan dc

loan de Hunedoara ordonS

1453 iunie

30, Cluj.

biserica din Feldioara In

2 863

!l

apara pe Nicolae Thoscha

Bran.

diii

ordona ju-

loan de Hunedoara interzice bra^ovenilor

23. Turda. C.apitaiiul general

iiinie

de excesele castelanilor

2 859

al Bistritei.

pentru clarificarea diferendelor

cu clerul Jarii Birsei.

1453

sa Impiedlce

2 857

Bra^ov

juratilor din

dreptul

ei

lui

Hozgony

P.enold dc

sa apere

asupra unei mori noi.

14.53 iulie 1, Cluj. Capitanul general loan de Hunedoara interzice castelanilor din
Bran sa vamuiasca pe locuitorii din Jara Blrsei care fac coinert la Braijov.
2 860 1453 iulie 2, Tirgu Mure.^. Gheorghe Rycalf, vicevoievod al Transilvaniei,confirma
ca a retrocedat lui Petru Greb din Bra^ov moiile Satu Nou ^i Hopsifen.
2 861 1453 iulie 8, Viena. Ladislau, regele Ungariei, ordona juzilor ^i juratilor din Sibiu
sa judece din nou procesul intre lodoc de Kussow ^i primarul Sibiului Oswald.
2 862 1453 iulie 13. Capitlul din Alba lulia transcrie documentul din 1453 (nr. 2 837),
comunictnd ea loan de Hunedoara a fost pus in posesia cetatii Gurghiu si a mo^iilor

apartinatoare.

1453

iulie

i juratilor

Bislrita. (.apitanul

14,

loan de Huncdoara porunce^te judclui

general

din Bra^ov sa aplaneze cearta dintre niagistratul ora^ului

!>i

clerul capitlului

Bra^ov.

Dapa

1453 iulie 14. Adnotarile unui iiecunoscut privind intervcntia

Hunedoara In favoarea clerului din fara Blrsci.
2 865 1453 iuUe 20. Capitlul din Alba lulia transcrie docuinenlul din 1453
confirma c5 loan de Hunedoara a fost pus in posesia ora?ului Bistrita si
2 864

lui

loan de

(nr. 2 836)

?i

comunelor

apartinStoare.
2 866

1453

21.

iulie

mo^iilor Zarne^ti

2 867

1453

iulie

drepturile

2 868

1453

^i

iulie

Capitanul general loan de Hunedoara confirma donatia

Tohan catre confraternitatea bisericii sf. Maria din Bra^ov.
Bistrita. loan de Hunedoara. comite perpetuu al Bistritei. atestS
Bislrita.

?i

22,

Indatoririle locuitorilor din Bistrita.

25, Cluj. loan

de Hunedoara. comite perpetuu

Bistritei

al

general, interzice perceptorilor sai sa ridice quinquagesima oilor de

din Alba

2 869

la

$i

capitan

iobagii capitlului

lulia.

1453 august

6.

Episcopul Sainile informeaza pe primarul Sibiului, Oswald, despre

cucerirea Constantinopolului de catre turci.

2 870

1453 aagust

Roma. SuplicS pentru ca executarea ordinului de

7,

catedrala din Milcov

2 871

2 872

1453 august

Bra^jov sS

ie

In

15,

muta

biserica-

Incredintata episcopului din Oradea sau din Alba lulia.

Roma. Papa Nicolae

11,

goniu s3 decidS

1453 august

la

al

V-lea poruncc^te arhiepiscopului din Stri-

cearta pentru ocuparea parohiei din Reghin.

Dej. loan

dc Hunedoara

comunica camararilor

diii

toata

tara

pretul s3rii fixat cclor ce transportau sare din Dej.

2 873

1453 angusl

In posesia

20. capitanul ijencral loan de

inotjiei

^ercaia.

Hunedoara

Inliireijle

pc Adani din ^ercaia

2 874

1453 augusl -J, Media^. Notarul public Petru

documente cu privire la procesul liitrc Nicolac Zas

diii

Scver trariscrio diferite

Axeiiti'

si uiiii

locuitori <lin Media?.

1453 augnsl :iS. Glieorf^he Rycalph, viccvoievod al Traiisilvaiiiei, alribuie lui Nicolac
Thoscha diii Prejmer parti ale inosiilor Zariiesti ^i Tohaii.
2 876 1453 aagast 31, Bislrila. loaii dc Hunedoara, comite pcrpetiui al liistritei. uneste
Ha,i!la.
comunele Dumitrita
2 877 1453 seplembric 1, /?oia/i. Gheorghe Rykalff, vicevoievod al Transilvanici.porunce^te
capitlnlui din Alba lulia sa participc la punerea lui Petru Greb din Brajsov iii posesia
2 875

5;i

Satu Nou

inosiilor

2 878

si

145 3 seplembrie

Coinlos.
Pressbiirg. l.adislau.

S,

re.i,'ele

Ungariei,

luinieste

pe preotul

diii

Cluj in postul de capelan al sau personal.

2 879

1453 scptembrie

17,

Alba

lulia. Matei.

episcopul Transilvaniei,

acorda

decanului

capitlului din Bistrita iinputernicirca sa constrinija pe preoUi capithilui din Kiralia

recunoajterea dcpendeiitei
2 880

1453 seplembrie

Strigoniu
parohiei

2 881

2 882

ji

diii

20,

Roma. Papa Nicolae

V-lea porunce^te arbiepiscopului din

al

altora sa coiifirme sentinta decaiuilui

diii

Sibiu in procesul pentru ocuparea

Resjhin.

1453 septembric

22.

lioma.

Papa

Nicolae

al

Striijoiiiu

revocarea dispozitiilor sale cu privire

sediul la

Bra^ov.

la

de capitlul din Bistrita.

lor fata

V-lca

comunica arhlepiscopului din

la reiiifiin(arca

episcopatului Milcov cu

145 3 seplembrie 24, Lipova. C.apitanulgeneral loan de Hunedoara comnnica sibienilor

Incheierea pacii cu voievodul Tarii Homanc^jti.

2 883

Dapd

2 886

1453 septembrie 24. Circulara a celor Sapte Scaunc pcntru o solie in Jara
Homaneasca.
2 884 1453 septembrie 24. Capitlul din Alba lulia transcrie documentul din 145.3 (nr. 2 877)
5i confirma punerea lui Petru Greb din Bra^ov In posesia nio$iiIor Satu Nou ^i Comlo?.
2 885 1453 septembrie 30, Roma. Papa Nicolae al V-Iea cheama toata creijtinatatea la o
cruciada impotriva turcilor.

1453 octombrie

Media^. Cristian, preot din Richis.

2,

ji

Gheorghe, preot din Sebe?

citeaza pe Nicolae Zas in fafa instantei lor.

2 888

i453 odomftrie
1453 octombrie

2 891

1453 noiembrie 20, Praga. Ladislau, regele Ungariei, ordonii celor $apte Scaune ^i
sf. Martin lui loan de Hunedoara.
1453 decembrie 26, Praga. Ladislau, regele Ungariei, confirma sibienilor primirea

dinDej atestacumpfirarea unei case.

i Bronislau ordona conventului
din CIuj-M5na5tur sa participe la punerea capitlului din Alba lulia iii posesia mo^iilor
Boiu. Spring, Dra^ov, Sasciori, Cacova ^i Sebe^el.
2 889 1453 oclombrie 30. Conventul din Cluj-M3na$tur transcrie documentul din 1453
(nr. 2 888) ^i confirin3 ca nobilii de Vingard ^i de Lo.soncz au protestat impotriva punerii
capitlului din Alba lulia in posesia mo^iilor sus-mentionate.
2 890 1453 noiembrie 16. Conventul din Cluj-Mana^tur transcric documentul din 1453
(nr. 2 822) ^i confirma puncrea lui Desideriu de I.osoncz in poscsia moijiilor Magheru?
Hetiur, Boiu !yi Zoltan.
2 887

iO. Judele, juratiii^icomunitatea

16,

Turda. Vicevoievozii Gheorghe

orajului Sibiu sS predea censul

2 892

2 893

jtirilor

^i

2 894

1329

(nr. 472)

1454 ianuarie

1335

2 895

despre turci.

145,3 decembrie 27. Capitlul din

(nr. 688)

arhidiacon

S,

Sibiu.

cu privire

1454 ianuarie

Alba

lulia transcrie docunientele din

despre vlnzarea unor parfi de mori

12,

al bisericii

la

la

1280

(nr. 197)

Prostea.

Notarul public Antoniu Korpner transcrie docunientul din

manastirea Cirta.

Roma. Papa Nicolae

transilvanene,

^i

al V-lea

intervinc In procesul dintre Ladislau

parohul din Drau^eni cu privire

la

dreptul de

zeciuire.

2 896

1454 ianuarie 31. Cetatea de Baltd. Gheorghe ^i Bronislau, vicevoievozi ai Transildau dispozi(ie capitlului din Alba lulia sa participe la punerea lui Stefan din
Do^tat iji Gheorghe din Dupu^ul In posesia mo^iilor Oihalma ^i Galati.

vaniei,

LI

2 897

1454 fcbniarie

Brasov. loaii

3,

ordoiia castelanilor

^i

luarea veniturilor de la

898

1454 februarie

din Prcjmer

^i

Hedcrvar,

din

Eiiieric

coniitii

secuilor,

pe parohul din Fcldioara

sa ini stlnjeneasca

In

moara noua.

Brn?op. loan Orszai,'. comitele secuilor. inipaca pc Nicolae Tlioscha

3,

Siiiion

^l

Orszag

perceptorilor lor

Sartor din Pecs

proccsul lor refcritor

in

n.c^iile Zariie^ti ^i

la

Tohan
2 899

1454 febniarie '24. Siftm. (^apitlul dlii Sibiu transcrie docunieiitul din 1346 (nr. 616)
mic^oreaza darile locuitorilor din Slimnic catrc biscrica din Ocna Sibiului pentru un

tcrcn folosit.

2 900

1454 marlie 6, Slrigoiiiii. Dionisie, arhiepiscop din Stri.aoniu. perniitc parohului

diii Bra^ov sa frccventcze o universitate.
1454 marlie 17, Vicna. Preotul loan Rudel din Bra^ov, delegat al bra^ovenilor,

loaii

2 901

2 902

din Viena.

relateaza magistratului iioutati politice

1454 injurallui 25 marlic,

decanului
2 903

preotilor capitlului din Brasov ordinul

$i

1454 martie

31.

Bazna. Xotarul

public

proces Intre biserica din Biertan

Intr-uii

2 904

Slrigoniii. Dionisie. arhiepiscop diii Strigoniu.

1454

aprilie

13,

s;i

sf.

Martin

Duh

Biertan

din

reconianda

din Feldioara.
atesta

decizia

datd

doi locuitori.

Praga. Ladislau, regele Ungarlei, ordona castelanilor

Bran

diii

^i

Piatra (Iraiului sa vamuiasca pe comerciantii din Brasov dupa vechiul obicei.

2 905

7454

aprilie

13,

Praga. Ladislau, regele Ungariei, da porunca

de Huiiedoara

lui loaii

sa sprijine fortiticarea Sibiului.

S 906

1454

13,

aprilie

Praga. I.adislau, regele Ungariei. confirnia

Hunedoara facuta bisericiiparohialc diii Feldioara.

2 907 7454 aprilie 13. Praga. I.adislau, regele Ungariei, porunccijte

Bod

bav, Slnpetru.
2 908

1454

aprilic

(nr. 2 616)

13.

si

Harman

sa ajute la fortificarea

.^i

donatia

lui

loan

locuitorilor din

de

Ghim-

apararca Brasovului.

Praga. I.adislau. regelc Uiigariei, confirma documenlul din 1447

cu privire

la

donatia mo<iiilor Zarnesti

si

Tohan

confraternita(ii bisericii

sf.

.Maria din Bra^ov.

2 909

sa

2 910

2 9i:i

1454

aprilie

22. Ladislau. regele Ungariei. da

primeasca pe reprezcntaiitii

porunca judelui

$i

Bra$ov

juratilor din

lui In ora?.

7454 aprilie 30. Tirnavia. loaii de Hunedoara da porunca judelui si juratilor din
Bra^ov sa livreze lui Stoica armament pentru apararea Chiliei.
2 911 1454 mai 15, Sibiu. Oswald. primarul Sibiului. coinunica primarului ^i juratilor din
Viena noutSti despre turci.
2 912 7454 mai 22, Rmi. Preotil din Ru^i ^i Veseud atcsta situatia cu privire la bunurile
rainase de la o nobila.

7454 mai

Tilinan

diii

27, Capilna. Vicevoievozii ardeleni.

Teliu

si

Gheorghe

comuna Prcjmcr au cazut de acord cu

^i

Bronislau, confirmft ca

privire

la

ridicarea unui

dig.

2 914

7454 mai

29.

Bistrila.

Judclc

si

juratii din Bistrita confirnia donatiile facute

pentru

dominicanii din Bistrita.

2 915

7454 mai

Strigoniu
!ji

2 916

5i

si

Ungariei,

se

adreseaza arhiepiscopului din

745/ mai

31,

Praga. Ladislau, regele Ungariei, someaza pe cet5tenii sibieni Os-wald

Mihail din Altina sa sc supuiia in procesul lor cu lodoc de

/454 iunic

2,

Kussow

Sibiu.

di)i cctiiteiii diii

copului Dionisie

2 917

Praga. Ladislau, regele

31.

palatiiiului Ladislau Gara, ca sa decida in procesul dintre lodoc de

:>i

palatiinilui Ladislau

Turd. Vicevoievozii ardeleni Gheorghe

comitatului C.ojocna sa participe

la

Kussou

judccStii arhiepis-

Gara.
?i

Bronislau ccr reprezentantilor

judecarea procesului dintrc guvernatorul din Cluj-

Mana^tur ?! juratii din Cluj cu privire la unele terenuri lii litigiu.

7454 ii/ni> 7. Curciu. Viccvoievozii ardelcni Gheorghc ?i Bronislau intervin la capitlul din Alba lulia sa participc la puncrea unor nobili In poscsia mosiei Blfijei.
2 919 7454 iunie 12, Micisasa. Judelc
juratii din Micasasa triniif un proccs local magis2 918

iji

tratului din Sibiu spre dccidere.

LII

2 920

lJ3t

impacarca

lulia s3 participe la

Alba

cu comuna VurpSr.
2 921 145^ iiilie 4. Capitlul din Alba lulia
coniuiiica vicevoi< vozilor

1454

iitlie

Alba

11.

capitlurile Bistri^a

2 923

Gheoriihe

traiiscrie

documeiitul

Bronislan: coiuunitatea

si

lironislau

si

Ocna

Nicolae de

lui

145-1

diii

(nr. 2

Vurpar

diii

iiitcrvin la

Sibiului

aHii

iji

920)

51

a fost citat5

(aja inslantei lor.

iii

2 922

Gheor,yhe

Vicevoicvozii ardcleiii

Curciii.

'S.

itinie

cipitlul din

episcop

.\Iatei,

Iiilia.

acorda

Transilvaniei,

al

din

preotilor

Kiralia dreptul sa dispuiia temporar, prin testament, asupra averilor.

^i

/n jariil analai 1454

12

ialie

1456

decenibrie

9.

Stan

ji

Craciun, bani

Tis-

diii

mana, se adreseazS primarului ^i judelui din Sibiu !n privinta unor hoti de cai.
2 924 1454 ialie 12. Tarda. Vicevoicvozii ardeleiii, Gheorghe si Bronislau, confirma ca
iiobilii din Veseud, Buia si coinuiia Vurpar au conveiiit sa sc siipunii sentintci protonot;irului irdelean cu privire la o padure In litigiu.
2 92. 1454 iulie 21, Slimnic. Vicevoievozii ardeleni, Gheorghe ?! Broulslau, confirma
d.)cu'iie:itul din 1 151 li\r. 2 !12l) cu orivire la cearta dintre Nlcolae de Ocna Sibiului .si
coniuna Vurp3r.
2'926

1454

rirea

21927

iii

ialie

22,

1454

22,

inlie

Gheorghe

Slimnic. Vicevoievozii ardeleni.

procesul dintre nobiliidin Vcseud

Sibia.

5!

Vicevoievozii ardcleiii, Gheoryhe

din .Vlba lulia sa traiiscrie duplicatul unui documeiit

piduri de pe teritoriul

2 928

1454

30.

ialie

1454

aiigast

amlna hotacomuna Vurpar.

Bronislau,

diii

si

Bronislau, solicita capitlul

1296 refcritor

la

vinzarea unei

Buiei comunei Vurpar.

Slrignnia. Oionisic, arhiepiscop din Strigoniu, intervine In

bunurilor furate din bisericilc scauiielor Nocrich

2 929

^i

Buia. respectiv (.alvasar, cu

Kahin.

10,

loaii

li

('.iiicul.

problema

devastate de turci.

de Hunedoara relateaza celor Sapte Scaune despre

miscarile turcilor.

2 930

1454 aagasl

28. Capitlul

diii

lulia transcrie unele

.Vlba

documente cu privire

la

vinzarea unei paduri, apartinind conninei Buia, catre coniuna Vurpar.

2 931

1454 aagasl

cu privire
2J9:)2

93:1

29. Capitlul diii .\lba

?!

Biasov

1454 septembrie

1454 octombric

Feldioara.

15.

(nr.

2.

2 773) cu privire

Buia

$1

Sibia.
la

924)

(nr. 2

comuna Vurp3r.
someaza pe

sa triinita reprezentantii lor la dieta.

Gheorghe, decanul capitlului din Bra^ov, confirma

pe clericul Gheorghe Cloiiip. capelan

2 934

$i

Siglii^oara. Prlmarul, juzii ^i juratii din Sighijoara

S.

juratii din

documentul din 1454

lulia traiiscric

invoiala Intre uobilii din Veseud

1454 septembrie

judcle

la

.Notariil

la

capela

public

sf.

Martin din Bra?ov.

Urban

Petri confirma

oerturilc dintrc magistratul

diii

Brasov

documentul din 1452

^i

capitlu inchestiuni

testamentare.

2 933

1454 oclombrie

t.

Praga. Ladislau, regele Ungariei, porunce^jte sa^ilor din Transil-

vaiiia su presteze preotilor lor

2 936

1454 octombrie

11,

dijma vinului fara

Prnga. Ladislau,

regele

nici o scadere.

Ungariei,

porunce^te

brasovenilor

sS

plateasca delegatilor s3icensul curent.

2 937

1454 octombrie

12,

Praga. Ladislau, regele Ungariei. porunce^te sa^ilor celor Sapte

Scaune sa plateasca perceptorilor s5i censul curent.

S 938 1454 noiembrie 11. Meiitioiiarea unor demnitari sibieni intr-un docuinent, azipierdut
2 939 1454 noiembrie 14. Praga. I.adislau, regele Llngarici, da poruiica sa^iilor sa trimitS
delegatii lor la dieta din Buda.
2 940 1454 noiembrie 77, Bra^ov. Judele iji juratii diii Braijov intervin la voievodul f&Tii
Romdne^ti, Vladislav, pentru eliberarea unui secui.
2 941 1454 noiembrie 20. Vicevoievozii ardeleni, Gheorghe ?i Bronislau, transcriu diferite
documente din procesul lui .Micolae deOcna Sibiului^ialtiicu coniuna Vurpar si confirma
ca locuitorii din Vurpar cer o constatare judecatoreasca a atrocitatilor comise de nobilii
din Buia

S 942

^i

CalvasSr.

1454 noiembrie 26, Bra^ov. Petru,

vi.car

general al dominicanilor din Ungaria, cere

ca judecarea cSlugarului loan Scharff. care a comis un adulter, sa

fie

I9sat9

pe seania

jnrisdictiei clericale.

LIII

2 9-53

2 943

1454 noiembrie 28. Koszeg. loan cle Hunedoara porunce^te perceptorilor regali din
Transilvania sa prcdea ora^ului Sibiu o anuniita suma pentru fortificarea ora^ului.
2 944 1454 decembrie 6. Sibiii. Perceptorii reaali, Nicolae, arhidiacon din Cetatea de Balta,
5i Gheortflie Henlicl transcriu docunicntul din 1454 (nr. 2 937) si confirnia primirea
censului.

1454 decembrie

Sibiu. Cele

9,

privire la unele teritorii

Sapte Scaune atesta dou5 depozi^ii de niartori cu

cumparatc de

Pianu

locuitorii din Pianul de Jos dc la cei din

de Sus.

2 946

1454 decembrie

invinuirea de a
2 947

2 948

12.

Sibiu. C.ele

Sapte Scaunc achita pc locuitorii din Biertan de

comis un omor.

fi

1454 decembrie 17. Petenvardein. I.adislau, regele Ungariei, intervine la capitlul din
Alba lulia sa asiste la punerea bra^oveanului Conrad I.apicida in poscsia unor cur^i la

Harman.
1454 decembrie

19,

Peterwardein. Prelatii

^i

magnatii Ungarici cer

sasilor

din cele

Sapte Scaune sa trimita reprezentan(ii lor la dieta.

2 959 1454 decembrie 28. Belgrad. loan de Huncdoara intervine la capitlul din Alba lulia
sa asiste la punerea brasoveanului Conrad Lapicida in posesia jumatatii moijiei Sercaia.
2 93(1 1455 ianuarie 6, Roma. Papa Nicolae al V-lca intervine in favoarea franciscanilor
^i

2 951

a maicilor clarise.

1455 ianuarie

12,

Tiirda. Vicevoicvozii ardcleni.

din Alba lulia saparticipc

la

Gheorghe

.'ji

Bronislau, cer capitlulul

cercctarca atrocita(ilor comise dc nobilii din Buia siCalvasSr

tmpotriva sa^ilor din Vurpar.

2 952

1455 ianuarie

18,

Pyberstain,

Bra^ov. Frederic

procuratorul

confirma ca Xicolac Thoscha se bucura de prerogativele

2 953

1455 ianuarie

Vingard

20,

sa impiedece

ordinului

Wroclav. Ladislau, regele llngariei. interzice lui

pe

scaunul Sebcs

sasii din ora.sul ^i

Duh,

sf.

clericale.

In

loan

Gereb de

dreptul de proprictate asupra

unor paduri.
2 954

1455 ianuarie

22.

doara sa sprijine pc

Wroclav. Ladislau, regele Ungariei, dS porunca lui loan de

sasii celor

Sapte Scaunc Impotriva abuzurilor

la

Hune-

care sint expu?!

din partca nobililor.

2 955

1455 ianuarie 22, Wrnclav. I.adislau, regelc Ungariei, daruiesfte dominicanilor din
un imobil.
1455 ianuarie 25. Conventul din Cluj-Mana^tur confirma: comunitatea din ulita

Sighiijoara

2 956

2 9.37

sf.

Petru din Cluj revendica dreptul

1455 ianuarie

31. (^apitlu! din

la

nuniirea preotului

Alba

ei.

documentul din 1454 (nr. 2947)

poscsia unor curli iji mosii de pc tcritoriul

lulia transcrie

confirma puiicrr-.i lui Conrail l.apicida in

Harmanuiui.
2 938 1455 februaric 5. Capitlul din Alba lulia transcrie documentul din 1454 (nr. 2 949)
^i confirma punerea lui Conrad Lapicicla tn posesia juniatatii mo.siei ijercaia.
2 959 1453 februarie 8, Sibiu. Notarii publici Eoban Cleynsmit ^i Urban Petri confirma
hotarirea luata in procesul dintrc comunitatea din Uod si preotul ei.
2 960 1455 februarie 13. Capitlul din Alba luiia transcrie documentul din 1455 (nr. 2 954)
si

?i

comunica vicevoievozilor ca cercetarea

atrocitatilor comise de nobilii de Buia

iji

Cal-

vasar Impotriva sa^ilor din Vurpar a confirmat cele spuse de locuitorii din Vurpar.
2 961

2 963

2 964

1455 februarie 22. Capitlul din Buda confirma un schimb de mosii incheiat Intre
Andrei I.cpes ^i loan de Huncdoara.
2 962 1455 martie 9. Frederic Pybcrstain. procuratorul ordinului sf. I)uh, se obliga fat3
de judele

si

juratii din Bra-^jov sa fie discret ^i

fidel In

toate treburile incredintate

1455 martie 17, Viena. Ladislau, regelc Ungarici, da porunca cclor Doua Scaune

sa clibcrcze o adcvcrinla asupra platii impozitului din anul 14;!8, pcnlru a

In procesul dintrc

2 965

I.IV

lui.

1455 martie 12, Vicna. Ladislau, rcgelc Ungarici, acorda comnnci Cop^a Marc drcplul la un tirg anual jji un tirg saptanilnal.

lodoc dc

Kussow

!ji

fi

folosita

primarul Oswald din Sibiu.

1435 marlie 17. Vlena. Ladislau, rc.gelc Un.gariei, intcrzicc tuliiror judecatnrilor
din rcgat sa chcmc pc locnitorii diri Brasov si Tara Birsci 1n f;ita instantci lor.

!MiC

I4oo murlie

IS,

2 967

1455 aprilie

14J5 aprilie

Striyoiiiu.

diii

piriiiili'

jiidcliii

si

Lconhard dc pe Tlmp;i.

sf.

si cclor $aptc
impozitul pentru razboiul cu turcii oxclusiv Impulcriijcitilor sai.

I"rcdcric

Hrafnit.

7,

Pybcrstain, procuratorul ordinului

pc locuitorii din Keldioara

firina ca a scutit

2 969 -

arliic|)i.sco|)

d5rlmc cupcla

Viena. Ladislau, regele Ungariei, poruncc^tc Sibiului

1,

Sciiuiic sa iiimlnczc

2 968

Dioiiisic,

Viciui.

junitilor din Bra^ov sa

1435 aprilie 27, Vicna. Ladislau,

tlc

reijclc

Diih, con-

sf.

prcstarea unei dari catre spital.

Ungarici, confirnia

uncle documcntc cu

privire la delimitarca drcpturilor clcricalc.

2 970

1455 aprilie 27, Viena. Ladislau.

rejiclc

Uiigarici,

privire la o fundaVie a rcgclui Si.uismund pcutru capela

2 971

1455 aprilie 30. Capitlul din

fiicelor sale diferitc

2 972

1455 mai

mosii

confirnia

e:i

Strigoniu, reaminte^tc decanului

preotilor din capitlul Bra!>ov hotarirca sinodala cu privire

numai dupa

jurevalide

2 973

2 974

ce vor

1455 mai 15, Vicnu.

Ladislau de Zechen a daruit

nobiiiil

Transilvaiiia.

diii

Dionisie, arhicpiscop din

Viena.

9,

Huda

confirma unele documcnte cu

Martin din Hra!>ov.

sf.

la

si

dcciziilc papalc, care dcvin

revizuite de arhiepiscopul sau vicarul sau.

fi

Ladishui, regelc Unyarici, intarcstc cizinarilor din Sibiu drcp-

turile 5i obiceiurile lor.

1455 mai 15. Ronui. Papa Calixt al Ill-lea

privirc

2 975

i>i

2 976

la

confiriiia

biila

din

14.5:i

(nr.

2 885) cu

cruciada impotriva turcilor.

1455 mai 23, Viena. Ladislau, regclc Ungariei. acordii sasilor

diii

scaunele Media^

Scica, devastate de turci, o reduccrc a ccnsului.

1455 iunic

1,

Hnma. Papa

2,

Suceaua. Pitru, voievodul Moldovci.

(.alixt al

lll-lea acordii bisericii

sf.

Maria din Sebe? o

indulgenta.

2 977

1455 iunic

rcinnoie.^te bra^^ovcnilor privi-

legiile comerciale.

2 978

1455 tunie

Ladislau, rcgele Ungariei, poruncc5.te

Vicna.

17,

din Pics, sa dea o sentinta in procesul dintre nobilii Henning

wald din
2 979

5i

2 980

?!

lui

Albert. prepozit

lodoc cu primarul Os-

Sibiu.

1455 iulie

Ladislau, regcle Ungariei, porunceste

Viena.

2,

sa$ilor din

Tara Birsci

Lcmmel, cotnitc din Sibiu, ccnsul anului curent.

Buda. loan de Hunedoara porunce^te locuitorilor din Bra?ov sa-l

din Brajov sa eliberezc lui loan

1455 iulie 14,

trateze pe magistratul lor cu respectul cuvenit.

2 981

1455 iulie

sa participe la

Buda. Ladislau, regele Ungariei. porunceste eapitlului din Alba lulia

19.

punerea

lui

loan de Huncdoara

posesia jumatjitii nio!>iilor Bdlcaciu

iii

si

Jidvei.

2 982

1455 iulie 19, Duda.

Ladislau, regelc Ungariei, ordona conventului din f;luj-Mana?-

tur sa participe la punerea lui loan de

din comitatele Dabica

2 983

1455 august

Bod
2 984

4,

^i

Sibiu.

Hunedoara

!>i

a fiilor sai in posesia diferitor mo$ii

Turda.

Notarul public Urban

ca procesul fostului preot Xicolae cu coinuna

1455 augusl 10, Viciia. Delegatul

Petri coniunica prcotuhii tirigoric din

Bod

a fost aplanat.

bra$ovean loan Reudel

In^tiinteaza pe judele $i

Bra^ov asupra tratativelor sale cu contele de Cilli ^i regele Ladislau.

1455 august 20, Bislrila. loan de Hunedoara, comite perpetuu al Bistritei, daruie$te

juratii din

2 985

lui

2 986

2 988

Adam,

fiul

lui

lacob, posesiunea

.Sercaia.

1455 august 21. Convcntul diii CIuj-Maiia^tur traiiscrie documentul diii 1455 (nr
2 982) !ji confirmS punerea lui loaii de Hunedoara ^i a fiilor sai In posesia diferitor
mojii din comitatele Dabica :ji Turda.
2 987 1455 augusl 22, Roma. Papa Calixt al Ill-lea confirma documentul din 1455 (nr.
2 950), continlnd dispozitii in favoarea franciscanilor

1455 seplembrie

25, Ro^ia. loan de

Huncdoara

^i

a maicilor clarise.

interzice sa se impiedice dieptul ca-

inerei din Sibiu de a schiinba aurul ji argintul scos.

989

1455 octombrie 6, Turda. Vicevoievozii ardeleni Gheorghe 51 Bronislau intcrvin

conventul din Cluj-.Mana!>tur sa participe la cercetarea actelor comise de iobagii diii
Oarda la Lancrlm.

la

LV

2 990

14SS oclombrlc

Bra?ov. loan de Huiiedoara daruieste inanastirii

S,

2 991

14So octomhrie 24, Sighisoara. Primarul

^i

2 992

1455 noiembric

papale din 145:)

iji

i>i

Pavel

Pyeli^rcni diii I'elmer impotriva

Rupea.
Dlonisie, arliiepiscop

Slrigonia.

3,

(nr. 2 974)

Pelru

juratii din Sii^liisoara cer priniarului ^l

juratilor din Sibiu sa ocrotcasca pe locuitoru! Stefaji

impilarilor judelui re.yal din

sf.

marci dc argint din censul orasului.

a doniinicanilor din Bra^jov 10

din Strigoniu. confirma bulele

din 1453 (nr. 2 885) cu privire

la

cruciada inipotriva tur-

cilor.

2 993

2 995

14SS noiembrie 15, Drasov. loan de Hunedoara asigura pc comerciantii din Jara
Romaneasca, in drumul lor spre IJngaria. ^i pe ncgustorii din Bra^ov, In drunml lor
spre Jara Romancasca, de protec(ia sa.
2 995 1455 noiembrie 15. C.onventul din (.luj-Maiiai>tur transcrie documentul din 1455
(nr. 2 989) ^i comunica rezultatul cercetarilor iii privlnta atrocitafilor coniise la Lancrim.

1455 noiembrie 19. Bra^ov. loan de Hunedoara confirma ca in timpul guvcrnarii

porunca locuitorilor din Braijov sa darime cetatea dc sub Timpa.

sale a dat

2 998

2 9911

145S deccmbrie 10. loan Lemmel, cornite din Sibiu. confirnia judelui
juratilor din
Bra^ov si Tara Birsei primirea censului.
2 997 14S5 decembrie 16, Tirgii Mures. loan dc Hunedoara porunce?te primarului. judelui
si juratilor celor Sapte Scaune sa inapoieze lui Simon .Magnus jumatatca instrainata
a

iji

inoi>iei

Racovita.

1455 decembrie 23,

2 999

loan de Hunedoara cere judelui

BisLrila.

sa trimita reprezentantii lor

juratilor (lin Brajjov

f>i

dieta.

la

Hunedoara porunce^te camararilor regali din Sic

anumita de sare.
loan de Hunedoara daruie$te lui Mihail Zekel ?i .Stefan de

745.5 decembric 2f. Claj. loan de

sa livreze conventului dominicanilor din (.luj aimal o cantitate

3 000

14SS ianaarie

Teiuf.

1.

Hederta, castelanilor cetatii Bistrita, curia sa

3 001

1456 ianuarie

Turda. Gheorghe

13.

Vurpar

fir,ma hotarnicia intre

3 002

1456 ianuarie

Bistrita.

Buia.
^i

Bronislau atesta ho-

Pro^tea Mica.

iji

Antoniu, paroh

145(1 marlie S.

Beche, situata in

Bronislau. vicevoievozi ai Transilvaniei. con-

Turda. Vicevoicvozii ardeleni Gheorghe

24,

tarnicia intre mo^iile Micasasa

3 003

si

al Sibiului ^i

comisar

al arliiepiscopului

din Strigoniu.

transcric documentele anterioare ale arhiepiscopului din Strigoniu, ale lui ("alixt al Ill-Ica
i

3 004

ale lui Nicolae al V-lea despre cruciada impotriva turcilor.

1456

aprilie 6,

Buda. Ladislau, regcle Ingariei. da porunca

sa apere hotarele tarii

si in

special mosiile lui loaii de

sajilor din Traiisilvania

Hunedoara impotriva voicvodului

farii Romanesti.

3 005

14S6

tul de
:t((OG

aprilie

7.

Buda.

armament spre

14Se

aprilie

7,

loaii

de Hunedoara da porunca brasovenilor sa aprobe expor-

cetatea l-Tigaras. grav amenintata de roinani.

Antoniu din Sibiu. vicar al capitluhii din .\lba lulia,

sa-^i aleaga un duhovnic.
Buda. Ladislau. regele Un.gariei. daruieste lui Simion Magnus juniS-

Sibiu. Preotul

acorda unei locuitoare din .\gnita dreptul

3 007

1456

aprilie 9,

tatea mo^iei Racovita.

3 008

1456

aprilie

9,

Buda. I.adislau, regele 1'ngariei, porunceste cnnvcntului

Manaijtur sa participe

la

punerea

lui

Siinon

Magnus

in

diii

C.Iuj-

posesia juinatatii mo^iei Ra-

covita.

3 009

1456

aprilic 21,

Buda. Ladislau, regele Ungarici.clibercaza pc

ioliagii lui

Joan Gercb

de plata quinquagesimci.
3 010

1456

aprilic 22,

Buda. (.ardinalul loan, legat papal, acorda

vicar al dominicanilor, dreptul de a propaga cruciada

3 011

1456

aprilie

24,

lui

Gabriel de Verona,

Impotriva turcilor.

Buda. Ladislau. regele Ungarici, poruncete Voievozilor Transil-

vanici sa se Inapoieze sailor celnr Saptc Scaune teritnriilc lor instrainate In timpul

cind era minor.

I.VI

3 012

3 013

"4.

i^.55 aprilic

vama de
I4S6

14S6

1458

3 016

1456 mai

Ladislau.

2S.

iiprilie

desprc drepturile

favoarca prcolului

in

sa^ilor

pc loan dc Hune-

Zarncsti.

diii

uncle documcnte aiitcrioare

Un.yarici, confirnia

re.isele

obligatiile

iji

Bran

castclanii din

la

l:!I8

diii

contributii pentru armata rcnala.

2S, Slrigoniu. Dionisie, arhiepiscop din Strii;oniu, roaga

iiprilie

doara sa intervina

3 015

Ungariei, connrLna documentul

reijele

Ooua Scaune de

(nr. .?5I) privind scutirea celor

3 014

[ara sa ia

diii

din Ocna Siljiului.

Buda. Ladislau,

24,

aprilie

LadisUui, rc.yele Uii^arici, intcrzicc vanicsilor

liiida.

la locuitorii

din Bistrita.

Buda. Ladislau, regele Ungarici, poruncesle camararilor din Ociia

sf. Petru iji Pavel din Bra^ov anual 50 fl,

1,

Si-

biului sa plateasca manastirii

3 017

1456 mai

sa participe
iji

3 018

punerca

Comlo^.

1456 mai

saparticipe

3 019

Buda. I.adislau. regclc L^ngariei, porunccstc capitlului din Alba lulia

lui Simion l-'orio din Bilin .si a altora in posesia mosiilor Satu Nou

3,

la

Buda. Ladislau, regele Uiigarici, porunccijte capitlului

3,

punerea

la

lui Siniion

Forro din Bilin

pc valea Homorodului,
1456 mai S. Buda. Ladislau, regele Ungariei, iiUcrvinc

natu care era impiedicata de castelanii din Braii

lung, Turchej

3 020

In posesia

1456 mni

iii

diii

favoarea biscricii din

in

Strigoniu. Dioiiisic, arhiepiscop din Strigoniu,

somcaza pe

Albe^ti, Longodar

1456 mai

oclombrie

Buda. Ladislau, regde Ungariei, porunceijtc capitf

2fi,

puncrea nobililor dc Ocna Sibiului

poscsia mo^iilor

iii

Idiciu.

^i

Bada. Regele Ladislau daruicstc

20.

clericii din

tuluror per-

presteaza darile lor pentru biserica arhidiecezana.

iiu

1456 mai 15

lului din .\lba lulia sa participe la

3 022

C.er-

Baciu,

si

13,

soanelor care

lulia

folosirca dijinci din (crnatn, Sat-u

partile ardelciic alc arhidiecezci sa sc foloscasca de iiitcrdictul impotriva

3 021

,\lba

unei trcimi a nnci niori de

lui

Nicolac

si

Mihail de Gerend judi-

catul regal al scaunului Nocrich.

3 023

1456 mai

Miercurea
titati

3 024

<ji

26. Sibiu. Petru din Uosia, coinite al Sibiului

.\ocrich, intervine la judelc

.si

si

juratii din Bra^iov

judele regal

Scauiielor

al

pentru predarca unci can-

de otcl sibianului Caspar,

1456

ianie

Sibiu. C.ele Sapte Scauiie acorda locnitorilor diii Pianul

3,

de

juma-

.Jos

tatea In litigiu a localitatii Piaiiul de Sus,

3 025

1456

3 026

1456 ianie

s3-5i

3 027

1456
1456

LvoV
3 029
3 030

pe cnnpia de linga

22, Timi^oara. loaii de

iunie 26.

din Transil-

Hunedoara porunceijte

saijilor

celor apte

Scaune

iunie

29.

priniarul

Oswald din Sibiu

curind cu Irupele celor Saptc Scauiic.

Moldovei,

Pelru, Voievodul

Suceaua.

reinnoieste

iicguslorilor

din

privilegiile conierciale.

1456

se

uneasca cit de curind cu armata

sa^ilor

(^aransebeij,

Kubin. loan de Hunedoara someaza pc

iulie 3.

Dupd 1456

Kubin. loan dc Hunedoara someaza pc

iulie

3.

Vlad

^ovenilor trimiterea unui

3 031

lor

uneasca trupele cu armata sa linga Dunare.

sa se prezinte cit dc

3 028

Hunedoara poruiice^te tuturor

iunie 12. Segliedin. loan de

vania sa se adune cu trupele

Dupd

Tepeij,

sasii

din cele Sapte Scaune sa

sa,

voievodul

fa'"''

Bonianeijti, solicita diii partea bra-

sol,

ialie 3. Vlad Xepc^, voievodul farii Roinane$ti, comunica juzilor ^i juBra^ov trimiterea unor boi iji vaci ca dar,
Dapd 1458 iulie J, Vlad T^^P^^- Voievodul farii Romancijti, recomanda bra^ovenilor

1456

ratilor din

3 032

3 033

pe armajul sau Stoica.

Oupd 1456 ialie 3. Vlad

pe
3 034

solul sau

Ivan Polivar

Dapa 1456

i>i

fepeij. Voicvodul

cerc cxpulzarea

farii

Romancjti, recomanda brafjovenilor

dufjiiianilor sai

de pe teritoriul

lor.

Vlad Tepe^, voievodul farii Romane^ti, cere bra^ovenilor sa faca

dreptate arma$ului sau Stoica cu privire la inarfurile sale lasate la un cetS^ean al lor^
3 035 1456 iulie 12, Turda. Vicevoievozii ardeleni Gheorghe Rykalph ^i Stefan Kem^ny
ialie 3.

confirmS ca Ladislau de Losoncz a renuntat

In

favoarea fratelui sau

la

mo^ia

Ucdradi

LVII

ICJti

:i

ItiS

augiist

Koch
3 038

!a

Petru, voievodul Moldovei. invitS pe brasoveni sa

Siiceauo.

12.

comertul cu tara lui.

3 037 14Si augusl l'~. Judele

^i

juraiii din

Brasov acrediteaza pe delegatul

reia

Gheorphe

lor

regele Ladislau.

145S septembrie

Vlad Xepeij. voievodul X^rii RomSne^ti, confirna

Tirgooi^lc.

S,

In-

voiala incheiata cu reprezentantii districtului Blrsa.

S 039

14-56 septembrie

S,

comunica judelui

Sibia. Magistratul din Sibiu

dia? obiceiul sibian referitor la exercitarea meseriei dc croitor

3 040

l^iS septemhric

si

juratilor din

^i

Me-

tunzator dc postav.

Vlad fepes, voievodul Jarii RomSne^ti, cere din partea

/". Tiri/OBi.s/e.

brasovenilor ajutor arriiat.

n 051

1456 septembric
diii Bod.

24. Slrigoniii. Dionisie. nrhiepiscop diii Striiioniu. coiitirnia alegerea

1456

7,

preotului

3 042

nctonibrie

.Vlcdia^.

.luzii

Saptc Scaune comunica greavului

juratii celor

si

Pavel diiiC.opsa Marc. ca are de platit sibianului Bencdic Aurifaber cite 20 de vedre de
vin pentru cite
3 043

3 044

florin

1456 octomhrie

sasilor din

13.

cele .Sapte

1456 octombrie

de aur

lii

contul datoriei

sale.

Fatak (R.P. Vngard). I.adislau, regele Ungariei, porunce^tc

Scaune sa predea delegatilor sai iniediat censul anual.

27. Futak. l.adislau. regele t'ngariei. interzice comililor secuilcr

castclariilor din Braii sa Impicdice biserica parohiala diii I-eldioara

de la o moara.
1156 octombric 20. .Vlagistratul din Sibiu confirma ca
locuitorilor din Apoklul de Sus leriloriile moijtenitc.

!^i

folosirea venitii-

iii

rilor
04.';

3 046

au viiidut

nobilii diii Brostciii

1456 oclombrie 29. Futak. Ladislau, re.gele Ungariei. interzice tulur<ir detinatorilor
^i vamesilor regali sa vamuiasca bunurile destinate camarei monetarc

de viimi. precum
fji

3 047

miniere din

si

Abrud

schimbc argintul exploatat numai

sa

/4-56 octombrie

31.

baterea de moncdc
3 050

iioi

1456 noiembric

12.

sau Stefaii de Oarda

O."!

1156 noiembrie

si

12.

Futak. Ladislau, regelc

la

aurului

?!

siii.

1456 octombrie 31. Futak. Ladislau, regele Ungariei, poruncc^te

de Arie.^

3 049

30, Futuk. I.adishiu. rcgcle Ungariei. interzice separarca

camararii

fara

argiiitului

3 048

Sibiu.

1456 oclombrie

inonetarla

Iletgrad.

diii

iiiincrilor

din Baia

camara din Sibiu.

Ungariei, comunica nobililor ardelcni
la

Sibiu.

Ladislau, rcgele Ungariei, daruieste vicecancelarului

nobililor de

Losoncz castelul Unguras.

porunceste convcntului din

Delrirnd. Ladislau. regele Ungariei.

(.luj-.Manastur sa participe la puncrca nobililor dc

Losoncz

si

Oarda

de

posesia

In

domciiiului cetatii Unguras.

3 052

1456 noicmhrie 21. Kubin. I.adislau de Huncdoara. coniitelc

Teaca drepturile acordate dc tatSl sau.

Bistritei.

confirma co-

inuiiei

3 0.53

li5S^ 1461)

dccembrie

8.

Vlad Tepe?. voievodul Tarii Uomane^jti. cerc din partea

brasovenilor predarea otelului sechestrat.

3 054

5i

1456 decemhrie

9.

Sibiu. C.ele $apte

Scaune Iranscriu docunicnlul din 1423 (nr. 1 926)

si locuitorii diii Medias la instanta

Inainteaza procesul intre urmasii greavului Xicolae

regala.

30.55

1456 decembric

13. Sebe^. .luzii

scaunuluiji ora^ului Sebcs

o depozitic facutii de marlori rcferitoare la hotarclc intre

si

doi

jurati

confirma

comunclc Cisnadie

?i

C.is-

n^dioara.
3 056

li56 decemhrie 17 Kecsl;emtl

.

doara porunceste bra:}OVenilor

lau.

3 057

impotriva

1457 ianuarie

Bistrita,

3 058

LVIIl

lui

sa-i

5,

< li.P.

sa-I

[//ifforn;.

C.apilanul gcneral

Vlad Jcpc?liaia Mare. Magistrul Pavel ccrc

impuna

locuitorului

adislau dc

ajutepc pretendentnl l)an. sprijlrit

Nicolae

lui

Grossil plata

(.'e

ictcl

HureI

idis-

loan Barth, notarul ora?ului

datoriilor.

1457 ianuaric 20, Buda. I.adislau, regele Ungariei, confirm3 documentul din 1454
(iir. 2 9i:i) referitor la Invoiala Intre nobilii din Teliu ?i comuna Prejmer.

03!)

/4

3 9CT

idfiiianV 37. Biido. l.adislaii.

5 r

weltih

si

Oarda

.\ladar de

ro,;,'i'li'

niiilti'

fcbniarie

/./.57

Buda. I.adisiau.

3.

1457 fehruarie

0fr}

08.")

moara

la

lui

.\latcu. in

liilia.

procesul

sibieiiilcir

Notarul public Irban Tctri transcrie cita(ia

dc

14oi fcbrnarie

Na,L;li-

(nr.

l."i:i

(.onrnd I.a-

Harmaii.

diii

relisios.

la

confirnia drcptul

rc.uele IJnfjariei.

pentru oficierea serviciului

Sibiu.

9.

din .Sibiu din 1157

Ladislau

lui

Sibiu. Ma.tjistriitul diii Sil)iu apelcaza inipotriva deciziei luate dc

9.

vicarul .ueneral al biscricii din Alba

3 OKJ

daruieslc

iei,

din comitatul Dftblca.

indatoririlc l)istri(ciiilnr.

>i

picida din Braov de a folosi veniturile de

3 0C2

'ii,!,';u

inosii

14'>7 iamtarie 37. C.onventul din (.luj-Manaslur traiiscric ddcunicntul din

2 867) dcsprc dreptnrile

3 61

inai

(iir.

!i

062)

proccsul

in

lui

cu paroluil

lor

nia.nistratuliii

cu parohul orasului.

1437 fehruarie 14. Iluda. I.adislau. reiiclc lini^arici. acorda orasului Scbcs dreptul
doua bilciuri $i la un
saptaniinal.
1457 fcbruarie 10. .\lba lalia. Notarul public 1'rbaii Petri confirma ca reprczentantii
t

ir.s,'

orasului Sibiu au tacul apel inipotriva sentintei data de Mateu. vicar ucneral al bisericii

din .Mba lulia.

procesul sibienilorcu paroluil

in

cu privirc

lcir

oficicrea serviciului

la

relii^ios.

3 066

74o7 fcbniaric

Sibiu. Notarul public trlian Pctri transcrie docunientul din 1432

.''i.

(nr. 2 1t7) cu privirc la iiidatoririlc paroliului sibian

3 067

Slmion Forro

.^icoiifirma ca

diii

1457 marlie

11. C.apitlul

din Alba

natia unei niori catrc biserica

3 069

3 070

14S7 marlic

fosta prepositura

si

In

1457 marlic

14.

3 072

1457 marlic

fost pusi

iii

poscsia nnci treinii dintr-o

-'2,

sf.

Tirgouislc.
iiu

la

do-

l-"eldii)ara.

diii

Vlad 'lepes, voicvodul

Hcimaneijti, avertizeaza pe

'earii

sprijine pe pretendeutul care se afla

liuda. Ladislau. rei^ele

Losoncz

Huda. I.adislau.

aprilie 6,

transcrie uiiclc (locunicntc cu privire

liilia

Maria

alte capele.

In

si

sa inapoieze nobililor de

1457

au

reli.e;ios.

(nr. 3 018)

I.adislau din Sibiu drcptul sa oficiezc uiiele servicii religioase

sf.

biserica azilului

ma.nistratul din Sibiu sa

3 071

si fjii lui

14.=)6

Slrigoniu. Dionisie. arhiepiscop din Stri.uoniu, acorda clericilor de

12.

la

Bilin

oficierea serviciului

la

documcntul din

lulia traiiscric

Homorodului.

moijie pe valea

3 068

Alba

14'>7 marlic 11. C.apitlul din

l'n.!,'ariei.

uiiele iiiosii luate

reijele Un,yariei,

porunccjtc
dc

partile Aiiila^ului.

iii

Osvald de Roz.gony
de Hunedoara.

loaii

comunica

lui

sibicnilor ca au losl impuifi

cu o contributie extraordinara de 2 500 de florini In aur,

3 073

1457

aprilie

de Oarda

3 07i

la

In

3 075

28,

1457 mai

Buda.

I.adislau, regele Unsariei, daruie^te nobililor Toldala.ghi

Glodeni, Teaca, Losjig, Archiud, Pinticu

ino!>iiIe

^i

$i

Stupini,

Buda. Ladislau, regele Unoariei. transcric doua documente cii privire

diii Medias
confirnia pc (.lemeiis ^i .lanko din Media<;

2.

procesul pentru j^rebionatul

f^t

posesia 1,'rebionatului.

1457 mai

Medias. Judele

5.

juratii celor

si

Doua

Scauiic atcsta uiiele dcpozitii in

procesul uiiei vaduve.

3 076

la

3 077

1457 (ianie

iiilie).

Raportul

invoiala iiitervenita iiitre

1457 iunic

lui

re,i^ele

Ladislau de Paloez

Ladislau

iji

Nicolae de

familia lui loan de

iji

Ujlak referitor

Huncdoara.

Buda. Palatinul Nicolae de Gara ordona conventului din (Juj-Mana?punerea nobililor de Oarda si de I.osoncz in posesia domeniului

1.

tur sa participe

la

Unguras.
1457 iunic 7.

cetatii

3 078

Szorcf/

(R.P. Vngarii). Baiuil Miliail Szilagyi, comitele de Timi^oara,

Inapoiaza unor nobili diferite

3 079

1457

mo.^jii

prcluate odiiiioara

iunie 21. Vicevoievozii ardeleni

capitlului din

Alba

lulia ca la dieta din

Gheorghe

Turda

in schiiiil)

l^ycalf

^i

de

loaii

Stefan

s-a hotarlt inapoierea

de Hunedoara.

Kemeny comunica
unor mo?ii

lui

Be-

nedic Veres de Farnas, care i-au fost luate cu forta dc catre loan de Hunedoara.

3 080

1457

iulie 9.

Capitlul din Alba lulia confirma ca Petru Raua,sy a vindut cele patru

curii ale sale din Ravasel lui Petru din

3081

ji

145 7 augusl
de Losoncz

8.

In

ConvenUU

Ro^ia

sii

Cdieorghe Thabias din Atel.

din C.luj-Mana^tur confirma punerea nobililor de Oarda

posesia donieniului cetatii Ungura?.

LIX

3 Ult2

^i

3 08:^

1457 auyusl
de Losoncz

iii

Convenlul

11.

diii

(.luj-Mana^tur coiifirnia punerea nobililoi de

posesia mo5iilor C.hintelnic, Arcalia, Sarata, Saratel

Oarda

.a.

1457 august 25, Viena. I.adislau. regele Ungariei. interzice tuturor instan^elor jude-

catorc^ti din tara sa chenie pe locuitorii din CIuj la judecata.

3 084

3 085

1457 augusi ~5, Viena. I.adislau.

vamuiasca pe clujeni, mai cu seama

24-57 augu.it

rciiclc

In

Ungariei, interzice

nobililor de

Viena. Ladislau, regele Ungariei. interzice lui

25.

losoncz sS

drumul spre Turda.

Stefan de I.osoncz

vamuiasca pe locuitorii din CIuj.

3 088 1457 seplcmbrie 22, GySr (R.P. Ungara). i:)ionisie, arhiepiscop din Strigoniu, ?i ceilaUi magnati <fi prelati ai Ungariei invita pe saii transilvaneni sa triniita reprezentantii
sa

lor la

3 087

dieta din

Pesta.

1457 octombrie

9,

linga Sibiu. Banul Mihail SzilSgyi daruie^tc lui Nicolae Erdclyi

posesiuiiile lui Nicolae de

3088

3 089

Ocna

Sibiului.

1457 oclombrie 21. Praga. I^adislau, regele Ungariei, porunce^te bra^ovenilor sa-1
ajute pe Osvald de Rozgony, comitc al secuilor. in lupta sa iirpctriva rtlclvlui Milail

Szilagyi.

145 7 noiembrie 13, Harman.

Petru,

decan

al

capithilui

Bra.sov.

confirnia

pe preo-

nou ales din Harinan.

3 090 Circa 1457 noiembrie 13. Petru, dccaii al capitlului Braov, invoie^te pc un bacaLiurcat brasovean sa fie hirotonisit de orice episcop al bisericii catolicc.
3 091 1457 noiembrie 23, Sighifoara. Banul Mihail Szilagyi infornieaza despre pacca incheiata iiitre Vlad fepe? ^i '|ara Blrsei.
3 092 1457 inainte de noiembrie 25. Stefan, voievodul Aloldovei. cere Irafoveiiilcr sa reia
vcchile legaturi coraerclale cu Moldova.
tul

3 093

sa

3 094

3 095

(1457) decembrie 1, Bucar. Vlad fepe^ asigura bra^ovcnilor ccniertul llber in tara
^i promitc ascultare fata dc poruncile lui Szilagyi.
1457 decembrie 5, Vingard. loan Gereb de Vingard solicita diii paitca sibicnilor iir;

salvconduct pentru oamenii

1457 deccmbrie

S,

sai.

Siglii^oara. Baiiul Mihail Szilagyi confirnia judelui

^i

juratilor din

Bfa^ov primirea a 10 000 florini aur.

3 098 1457 decembric 9. Brafov. 0.svald de Rozgony, comite al secuilor. rclateaza lui Ladislau, regele Ungariei, sprijinul de care s-a bucurat dc la brasoveni in lupta impotriva
3 097

lui

Mihail Szilagyi.

1457 decembrie

H.^jfi

098

(ur. 3

1457 decembric

ce!5te

16,

Media^. Judele

039) cu privire
20,

la

.si

juratii din

Media? transcriu documentul din

cxercitarea meseriilor croitorilor

Turda. loan de Vingard, castelan

sa^ilor districlului Birsa s3-i \erse censul anual.

al

!>i

tunzatorilor de postav.

cctStii

Gurghiu. porun-

URKUNDENTEXTE UND REGESTEN

2 300
I

Siehen

scMo-isenen

i.'t

Dei Srrl.lcnjraf Mirhael Jdkcs ii.a. ersiichen

der Niedrriverfuntj der in Klaiisenhurq einqeBaiirrn mitzuwirken.

Jaiiiiar

Kolo/.siiioiKisior

die Sachscn dri

!t.

hei

Sliihlr.

aufsliindischen

II
82. Seclis Sieuel: Nr. 1 iii griines. 2 (> in weisses
piipierbedeckt. .Sieiijelbilder unkenntlich.
IJruck: Edcr. Obscrvalioites 7-1, Seiwcrt. .\Idcii ii. Dnten f> Nr. 4. Jakalj, Okleo^lWir 1.177
.\icliiv 12, 1874,8.t \'r. 11 ;= Hurrnuzaki. Unciimenle
Tiansilvania 187:i,79
Xr. ini
1, 2, 6.16 Xr. .')3.T. Szabii. SzeU. oklevclldr 3.5:! Nr. 443.
Re.eest: Keincny. Nolitin 1.169.

Oriii.

Fap. Arli.

Wachs vorne

St.

Sibiu

auf.uedriickt:

l'

'.'

Kwsal Siciiloniin coiiie.s, Dionysiiis de Losoncz univerpartiuin 'rranssilvanarum capifaneus, Stephanus filius bani
cle Losoncz ])raeclicta. (ieorgius consiiniliter filius bani de Balwanus. ,\ndreas
de Thelei,'i, Nicolaus rie Hethlen, Johannes Larkas de Ilarinna, Lorandus Lepes
vicevaivoda Transsilvanus et alii milites tam de Hungaria, quam partium
Transsilvaiiarum nobiles iiniversis et singulis Saxonibus .septem sediuni Saxonicaliuin amicis iiostris |)raedilectis debitam reverentiain cum honore, Ecce nos
hodie cum valida potentia invasinius suburbium' Cluswar ita. quod de eadem
civitate exire nullus"- ])otest. Qua propter^ vestras* requiriinus* amicicias*,
et in persona excellentissimi domini nostri ,\lberti regis praecipimus et mandamus. quatenus statiin reccptis |)raesentibus cum peditibus et equitibus vestris
ad extirpandos intideles rusticos in succursuin nostrum venire et accelerare
debeatis scientes, quod si venire recusaveritis*. nos eidem serenissimo domino
nostro regi suo iiiodo studebiinus rescribere'', Sccus in praemissis non facturi
nostri regis habere xolueritis. Datum in Clusmonstera
si gratiam dicli doinini
quarto die festi Epiphaniae domini, anno eiusdemet cetera XXXVIIL
Michael .Taakfli

clc

soruin nobilium

'

'
^

Vorkiye

'

stilioi luiiin.

(^bcr dcr Zcile. darnnlcr ijc-lriclicii r.r.

durcliycslriclicn
imhis
firmilci
Dariinlcr
commillinnis.

''

('ber dir Zcilc.

Hienuif hcnc (iiiidcin durcli.ucstriclicii.
Diiriinlcr icscrihinuis diirch;,'estrichen.

2 301
Olen IVAii .lanuar 27. Konit/ .[Ihrcclil rrrbiclel allen ZoUeinnehmern in Ungarn
und Siebenhiirqen, i>on drn Kuitfleulrn aus Hermannsladt, Muhlhach iind allen
uhricjen Ortsrhafteii auf dem Grbiet der Sieben Stiihle Zolle einzuheben.
Oris. Per.!,'. frilher Archiv der Stadt Sebes. Siegel, rund. Dni. 2,2 cin, in rotes Wachs,
papierbedeckt, vorne aufgedriickt, undeutlich. Ein zweites Orig. Perg. voiii yleichen

Schreil.cr ijcschriebcn

und

sleich besiegelt, ebenda. Als Vnrlayc hat die

Siqisnuinds von 1435 \r. 2 212 j^edient.

Druck: Proyramin des ev. Unlergiimn. Muhlbach 1881

Von

Kanzlvi:

dei

.\il

conttMita litcraruin

Albertiis dei gratia rc\

iiiniariae,

trkunde Konig

82. 61 Uli. Nr. 8.

condam domini

inipcratoris ct

rcjis.

Dalmaciae, Croaciae etcetera .Vustriacque

dux necnon marchio Morauiae

et

Sliriae

et

singulis tributariis

et

etcetera fidelibus nostris universis

vicetributariis tain nostris regalibus et reginalibus

aliorum quorumcumque in terris scilicet et super aquis in rei^no nostro

Huntjariae ct in partibus Transsilvanis ubilibet constitutis et existentibus praesenlium notitiam habituris salutem et gratiam.I-^xponitur nobis pro parte univcrsorum et singulorum Saxonum civium, hospituin, mereatorum et incolarum

quam

tam Cibiniensis ct Zazsebes quam aliarum civitaturn, oppidorum et villarura

septem sedium Saxonicalium partium nostrarum Transsilvanarum praedictarum Travi cum querela. quod licct ipsietcoruin quilibet vigore efficacissimaruin literarum et literaliuin inslrumcntorum per divos reges Hungariae et praesertim Geysam. .\ndream. Karolum et Lodwicum'^ reges nostros scilicet praedecessores eis gratiose datarum et concessarum et per condam serenissimum principem
dominum et patrein nostrum dominuni Sigismundum Romanorum imperatorem semper augustum ac Hungariae ctcctera regem felicis memoriae confirmatarum ab omni tributaria solutione de rebus tam mercimonialibus quam
aliis quibuscumque in locis iamfatorum tributorum facienda exemti sint et
supportati. Tamen vos et nonnulli cx vobis nescitiir quo motivo ducti in locis
praedictorum tributorum a praedictis inercatoribus septem sedium Saxonicalium
nostroruin ac rcbus et bonis eorum contra praefatas eorum libertates et praerogativas tributum et solutioncs tributarias plerisque vicibus exegissetis et exigeretis incessanter inipsorum libertatis et praerogativae praeiudicium ct derogamen
satis grande. Undc nos [jraedictos cxponentes eorum libertatibus et praerogativis saepedictis illibate et inviolabiliter uti. frui ct poliri volentes vestrae
et cuiuslibet vcstrum fidelitati firmissime praecipimus et aliud habere nolentes
mandamus, quatenus alio nostro mandalo exinde non cxpectato amodo inantea
a civibus, hospitibus, incolis cl mercatoribus praetactae civitatis nostrae Zazscbes aut altcro corundcm rcbusquc cl bonis corum- tam mercimonialibus quam
aliis quibusciunque contra forinam praemissae corum libcrtatis ct praerogativae
nullum tributuin nullamque tributariam solutionem pctcre cl cxigere petique
et exigi facere praesumatis et nec sitis ausi modo aliquali. Alioquin commisimus

harum

commitiinus fidelibus nostris comitibus vel vicecomiin quibus huiiismodi nostra mandata non observarentur, ul ipsi transgressores luiiusmodi
mandatorum nostrorum ad plenariam observationem eorundem artius coinpellant ct astringant auctoritate
nostra ipsis praesentibus in hac parte attributa et iustitia mediante, Aliud
ergo sub obtenta nostrae gratiae nullomodo facere praesumatis. Pracsentes
quoquc* post earum lccturam scmper reddi iubcmus pracsentanti. Datum
Budac fcria secunda proxima post festum conversionis bcati Pauli apostoli,
anno domini MOCCCCXXX octavo.
et

serie districte

tibus illorum

Vnlei (lem

Aiif der

comitatuum

.\d

Sieijel:

contcnta litcrarum

lum der Kanzlei:

liiiek.^ieile

'

Zweitcs

Originnl

Zwcitcs

Oris<inal

//on;).

iHlnniiiiin

condam domini impcratoris

Saxonnm

f.

XII.

Fbciida iliam.

ct regis.

2 302
Tlior('iil)iir;|

l-chniar

l'i'M\

Adel. dic S:rlder

iiiid ilie

<!.

Dci Vizewoiwode Rolaiid Lepes bezeiujl, dass dei

ilirc im Vnrjahr abgeschlossene

Sdiliscn dcr Sieben Sliilde

ernciicrl liaben.

l'iiion

Orifi.

Pap.

voriie

aiif,:;idriici<l.

.Vrii.

inuck: Kder,

Sl.

Sihiu

il

)S0.

Sio};ei.

niiid,

IJiii.

2.2 cm.

war

iii

weisses Wach.s

1H7J, 8.5 Nr. 12. .S/abo. .SrcV..

21 Xr. :i8.
Schliizcr. Kril. Sammhinncii 1.47 Nr. 3i).
Bniclistiicli: Eder. l)c iiiiliis 121!
Rc.uest: Keiiieny. .\'iililia 1,169. TrahsiUwi i(i 1873, 79.

.\.M Vr.

.SniiiiU.i

11.

lihclht.\ 21. Archii'

Hiiriiuizai<i.

12,

Dociimcnlr S.\'

okUveltiiv

I,

Nos

Loraiuliis Lfpes cli' Waraskezy, vicovaivoda Transsiluanus, infinoriae

coMiinciulainus pcr praescnles. quod cuiii pridciu vidclicct circa feslniu sanctae
crucis^ in [losscssiouc Kapolna vocala uua cmn baronibus cl nobilibus ncc non
Sa.\onibus potioribus scptciu scdiuin Saxonicaliuin ct Siculoruin dictae, parti.s
Transsilvanac fuissemus congrcs>ati. inter cetera tractantibus iiti protervia ct
rcbcUiones ncfandissimoruin ruslicoruin contritione et eradicatione nec non^
siciiti contra insultus Thurcoruin sacvissiinoruin* has defensari partes. coram
nobis cl* baronibus univcrsi nobilcs ct Saxones pracfalac scdis inter sc ipsos
talein fcccrant unionciu ct fratcrnitalcin, quod duin ct quando casu conlingenti
pracfati Turci has invadere subinlrarc conaivntur satagentiuin partcs. tunc
praefati nobiles in succursu annotatorum Saxonum mutuaeque sincerae unionis
fratcrnilatcs venire et accelerarc deberenl el tcnerentur, praedicti etiam Saxones
contra aemulos seu inimicos nobiiiuiu, signanter aulein ad conterrcnduni praedictorum ucfandissimorum rusticorum* protervione" venire et accelerare
debcrenl cl tcnercntur. .\d quod sc partes spontc obligarunt" iuramento corain
nobis. Praescripti vero nobiles ct Saxoncs*pridem Thordae in generali congrega
tione nostra, videlicet in festo purificationis virginis gloriosae nunc praeterito'
pracmissam disjiositioncm et ordinationein ipsoruiu nec unionem fraternitatis
confirmarunt coram nobis haruin nostranim tcstimonio litcrarum. Datum
Thordac pracdictac in festo beatae Dorothcac virginis, anno domini millesimo
quadringentcsimo tredecimo oclavo.

'

^
^
*

Septeiiiber
Vorlaj;i

'

1.

"

niion.

Hierauf dc durcii!.:eslriciieii.
Hierauf rcfini durciiL:eslriclieii.
]:\w

fidyl

(i:niii

iKicli

eiiiiiiai

Iii

r/.

dci-

\'(ir-

tjber

cici-

/eile

luicli.nelraLieii.

So Vorla.ue.

'

\(>riaf;e

Hicrauf Tlmrdac.
Februar 2.

'

ohlii/aial

diiieli.ijeslriciien.

2 303
^.'{8 Februar
Ofpn
H. Koniii .\lbrcclil leill dein Ral iind der Gemeinde uon
Kronsladl und deni Biirzenldnder Dislrikl ii.n. niil, dass sich der munlenisclie
Woiwode Vlad II. Dracul verpflichtet habc. ihiien keinen Schaden zuzufiigen und
sie gegen Einfdlle der Ttirken zu schiilzen.
I

Pap. Arh. St. Brasov. Frnnius 1 10. Sicyci war iii rotes Wachs auf der Ruckseite
Verschluss aufsedriickt.
Druck: .Marienburji. Kleine sieb. Geschiclite 206 f = Szabd. Szek. oklevellar 1, 136 Nr.
113 = Hurmuzaki, Documenfc 1,2, 645 Nr, 546. Hurnuizaki. Docunicn/f XV, 1,25 Nr. 39.

Ori.u.

zum

Vun der Kanzlei:

Commissio propria domino

ivifis.

HungariKe, Dalinaciae.
Croaciae Auslriaec[ue el Stiriae
dux ac marchio Moraviae et cetera. Providi et circuins|)eeli viri fideles
nostri sincere dilecti. Cominendabilem fidelilatis vestrae constanliain sacrae
Albertiis dei ratia rex

coronae hucusque illabatae observatam plurimorum fidedignostrae patefecit maiestati quae tanto laetiori vultu audivimus quanto itidem per temporis futuri processum noslro felici vigente
regimine in vobis experiri peroptainus. Cujjientes nos his veslris suaden)i
ojjtata gaudein <
>- leiioris literas
tibus potentiariis vos ^
scripsimus fideli nostro inagnifico Wlad, vaivodae partiuin nostrarum Transalpinarum, ut ipsc nullius vos damnificationis turbatione afficiat quin immo
etiam ab aliorum insultantibus gravaminibus signanter vero a saevissimorum
Turcorum invasionibus indemnos debeat praeservare. Qua[)ropter ipsam
vestram fidelitatem seriose requirimus et rogamus eidein committentes. quatenus
taliter vestra solita fidelitatis constantia successu temporis in vobis operis per
effectum continuata ap|jareat, ut i[)sa vestrorum qualitas meritorum ad pi-osequendum vos favoribus gratiarum nos quasi per debituin attrahat et inducat.
Illud autem etiam vobis notificandum non obmisimus qualitcr inter ceteras
varias nostras dis|)ositiones honorein eomitatus Siculorum nostroruin talibus
duximus conferendum personis de quoruin fide et o|3erum strenuitate nulla
dubitatione possumus agitari. quos paucorum dieruin labente curriculo cum
tali dis[iositione in ipsas nostras Transilvanas et versus vos transmittemus eadein
>' ipsorum suffulti praesidio et defensione ab omnium aemuloruin
<
y* illaesae [joterunt et valebitis remanere. Datuin <Budae)* in festo
<
beati Valentini inartyris, anno doinini millesimo quadringentesimo tricesimo
regni

nostri

norum

relatio

octavo.

Auf

der Riickseite Adresse: Providis et circumspectis viris magistro civium,

iudicibusque iuratis senioribus ceterisque civibus et toti populo nostrae civitatis
Brassoviensis et totius districtus nostri Barczensis fidelibus nostris sincere
dilectis.

Auf der

Rtickseite von gleichzeilifier

Hand:

Reynels Hans

3,

lacob Goltsmyd

Honnen

4,

.lacob duos,

Kristhin ? Fleysch V,

Jacob Messersinyd V,
Alt(er) Heynels Clos V.

Liicke
Liicko

0,8 cni.

I.iicke

6..") orii.

l.iickc

I.iickc

2 cni.

'

1.2oiii.
1

ciii.

2 304
Weisscnhurji

ad

i;i8

Foliruar l\. Geori/ Ijepes, Risclwf imn Siel)enl)iinien,i'\evu[or

infra scripta a sede aposlolica specialiter

deputatus

besliiligt

die

Urkunde

Papsl Eiujens IV. uon 1436 Nr. 2 216 ex partc decani et totius decanatus Cybiniensis Strigoniensis iurisdictionisi nobis praesentatis
concedentes decano
Cybiniensi |)ro teinpore statiito ac statuendo auctoritatem plenam suo temporc

cl ciinilcria rcconciliandi aquam ilaque ad praedicta necessariam^

suo morc consccrandi totiens quotiens fuerit opportunum.

ecclcsias

Datum

Albac luliac quarta dccima dic mensis Fcbruarii, anno ab incarnatione

domini millcsimo quadringentcsimo tricesimo octavo.
Ori.u. VcTii. Aili. St. Sibiu.

Ini

Archiv des Herniannst. Hv. Kapitels A. B. Nr. 22. Sief?el, aclitan weisser Hanfschnur angehiiiigt.
dem i:)rachen. Daj-unter 'Wappen-

1.4 x 2.;i ciii. rotes Wachs in Waclisschtisscl,

Sieijclbild dcr Krzengel Michael niit Lanze auf

eckii;.

niit .\uerochsenkopf. litnschrift unleserlich. Eingeschaltet als .^. Insert

Weissenburiier Kapitel 1311. Orig. ebenda.
Hruck: Pray. Specimen 2. 266. Szcrcdai. Series 153. Katona, Hisl. Crit. XI. 767.

schild

'

Hiernuf

voii

;indcrer

Hand

des

Ui.

Jh.s.

Cihiniensis.

Hierauf von anderer

cl

Hand

dcs

1.3.

vom

.Jh.s

cincrcm.

2 305
i38 Marz ;{I. Konig Alhrechl bestimmt, das.s die Bewolmei der Sieben
den Maitinszins wie iinter Konii/ Siriismiind entweder in Feinsilber oder
ausgemiinzt nach der Mark des Konigs Bela zu entrichten haben, und tragt dem
Ral von Ofen auf. den genannten Bewohnern den JeweiUgen Silberpreis der Ofener
Mark alljdhrlich zur Berechnung des Silberwertes der Mark des KOnigs Bela

Ofen

Sttihle

mitzuteilen.

Datum Budac

feria

secunda proxima post dominicam Judica, anno 1438.

Abschrift des 18. Jahrhunderts, Arh. Sl. Sibiu

aus gleicher Zeit, ebenda U V 1841.

1840. Eine zweite Abschrift

2 306
Ferrara lilJS April 1.
Papst Eugen lY erteilt Johanne,s, dem apostolischen
Legaten in Ungarn, Bohmen und Mdhren, das Recht innerhalb dieser Ldnder
Pfrunden, die durch Resignation freigeworden sind, cxtra Romanam curiam
auctoritate nostra zu verleihen.
.

Datum

XXX

Ferrariac, anno incarnationis dominicac millesimo quadringentesimo

VIII", Kalcndis Aprilis, pontificatus nostri anno octavo.

Eingeschaltet von deni apostolischen l.egatcn Johanncs 1439, Orig. Arh. St. Sibiu.
Hegest; lukcsics. Diplomala ponlificnm 2. 16.1 Nr. 557.

2 307
Ferrara 1438 .April 18. Bischof Gearg

von Siebenburgen fordert die Pfarrer

auf, sich keine Scholaren oder Glockner zum
Altardienst gegen ihren Willen aufzwingen zu lassen.
des Bistritzer

und Kiralger Kapitels

Papierhandschrift des 15. Jahrhunderts f. 3r, friiher Archiv des Ev. Kapitels A. B.
Papierhandschrift aus deni Ende des 16. Jahrhunderts. beigebunden der
er.sten Handschrift.
Bistritz.

Georgius dei ct apostolicae sedis gratia episcopus Transsiluanus discretis viris

dominis decanis ac universis plebanis de I3istricia et Kyralia pro nunc^ constitutis ct in futurum constituendis nobis in Christo sincere dilectis salutem cum
benedictione ]iatcrna. Quia frequenter superiorcs per malos subditos solent |)ati
iniurias. quod utique in nostra diocesi maxime apudplebanos nostrisiurisdictionibus subiectos tolerare nequaquam volumus. Vobis igitur universis et singulis
sub poena excommunicationis firmiter praecipimus et mandanius, sicut et
mediantibus aliis literis nostris vobis superinde mandasse recolimus, quatenus
a modo et deinceps nullum scolarem vel campanatorem^ in vestris ecclesiis vel
parochiis, qui ])racter et absque consensu plebani loci illius vel esse receptos
vel in futurum reci|)eretur tenere debeatis neque administrationem altaris
talem admittatis. Volumus insupcr, ut quilibet vestrum huiusmodi mandatuni
in sua ecclesia suis laicis pronunciare debeat notificationem eisdem, quod si
tale mandatum nostrum ausu temerario violare quivis praesumscrit, ex tunc
eosdem gravi poena ])uniemus, ne in futurum et ipsi possint se excusare. Tales
autem scolares vel campanatores^ huiusmodi nostrum mandatuin non adver-

tentes de dictis decauatibus omniuo volumus expelli et cxcludi. Quicumque

autem plebanorum tales scolares vel campanatores assumere praesumpserint
praeter sententiam excommunicationis praemissam nobis 3 marcas argenti
puri solverc teneatur de facto. Super quo ipsorum decanorum conscientias

oneramus. Datum in Caluswar, feria

anno eiusdcm MOCCCC^XXXVIIF.

'

Ani Hnndc spatcr Uinzugefugt.

'

Vorlaf^e

6'"

proxima

Vorlagc

jiost

festum Paschae domini,

camponalorcm.

camponntores.

2 308
Wicn 1438 April

23. Konig Albreclit beauflragl den Woiwoden Dezso von Losoncz,

Adel zn verbielen, Horige, die ihren Grundzins entrichlct
haben, an der Ansiedhing auf dem Gebiet der zwei Sttihle Mediascli und Schelk zu
hindern

dem

siehenbiirgischen

Pap. .Vrchiv der Ev. Kirchenijcineinde .\. B. Mediasch N'r. 23. Sicycl. ruiid, I>m.
in rotes Wachs vorne aufsedrilckt. Im Siegelfeld Fiinfpass mit Umschrift in
Sotischer Minuskel; + albertus. dei. gra. dux. austrie. stirie.
Oris^.
.5

cm.

Von der Kanzlei: Commissio propria domini

suorum Hungaricorum facta.

regis et deliberatione consiliarorum

Albertus dci gratia rex Hungariae, Dalmaciae, Croaciae etcetera Austriaeque

dux nec non marchio Morauiae fidelibus nostris magnifico Desew de
Losoncz partiura nostrarum Transsiluanarum vaivodae ipsiusque vicevaivodae
salutem et gratiam. Pro parte universorum Saxonum sedium nostrarum Saxonicalium Selk et Megyes dictarum partium nostrarum Transsiluanarum maiestati
nostrae exponitur in hunc modum, quomodo nonnuli forent ex nobilibus earundem |)artiuin nostrarum Transsiluanarum. qui populos et iobagioncs ipsorum
in medium dictorum Saxonum nostrorum habitos, iuxta morem earundem
partium licentiis iustisque depositis terragiis sed ac aliis ipsorum debitis persolutis, se moraturos transterre volentes, calumnia eis iinposita libere recedere et
abire non pennisisscnt et nec iierinittere vellent in futuruin quod utique in
et Stiriae

cum lamcii ipsi Saxoncs nostri sedium

nracnotatarum uniucrsos cl siiniulos populos cl cohabitatorcs ipsorum de corum
mcdio ad ])osscssioncs liuiusinodi nobilium inodo praemisso sc moraturos transfcrre volciitcs |)arificc ct absquc omni impcdimcnto abire et recedere permisisscnt vcruinciuia alias quondam cxcellentissimus felicis mcmoriac princeps
dominus Sijjismundus Romanorum impcrator ac Hungariae et cetera rex pater
ct soccr noslcr carissimus unacuin praelatis, baronibus ac nobilibus ciusdcin
refni sui Hungariae it maturc dinoscitur decrcuisse et firmitcr statuissc, ut
qnilibcl iobagiones, pojiulique ac iobagionalis conditionis homines qui habitis
iit in talibus consucluni est liccnliis, iustisque dcpositis terragiis ac aliis ipsorum
ticbitis pcrsolutis, dc quibuscumquc civitatibus oppidisquc
atque villis tam
rcgalibus ct reginalibus, quam aliorum quorumcumque ad quorumvis possessioncs
scu villas sc moraturos transferrc volucrint liberc rccederc et transire possint
salvis ipsorum rcbus ct personis. Idco fidelitati vestrac firmissime praecipimus

poslraiii dis|)lict'iiliain ct-dit iiiaiiifestain;

mandamus. (piatenus omncs et quoslibcl talismodi nobiles qui ut praemittitur

populos ct iobagiones ipsorum modo quo sujira in mcdium dictorum Saxonuin
nostrorum se moraturos transferrc volentcs cum i])sorum rcbus et bonis libere
abire permittcrc noluerint, ad id ut ipsi cosdcm
iobagiones ipsorum cum
omnibus rcbus ct bonis ipsorum libcre in nicdium corundem Saxonum nostrorum
abirc pcrmittant, iuxta vim ct formam decrcti generalis annotati quondam
domini imperatoris, ac pcr pocnas in codcm dccreto contentas arcius compellere
et astringcre debeatis. Secu.s pro nostra gratia faccrc non ausuri. Et lioc idcm
iniungimus futuris vaivodis ct viccvaivodis dictarum partium nostrarum Transsiluanaruin similibus eisdcm dantcs in mandatum praemissa firmiter et inviolabiliter obseruarc, praesentes autem quas propter absentiam sigilli nostri quo ut
rex Hungariac utimur. sigillo nostro ducali consignari fccimus post lecturam
et

semper rcddi volumus pracscntanti. Datum Wycnnac

martjTis, anno domini MCCCCXXX octavo.
Unlei

dem

Siefjel:

in festo beati

Georgii

Kanzleivermeih.

2 309
Ofeii

I4.'{8

Aprii 26. Der Granei Eizhiscliof Geory bestatigl die Wahl Micliaels
zum Dekan des Hermannsiadter Kapitels.

des Pfarrers uon Stolzenhury,

Perg. Arh. St. Sibiu, Archiv des Hermannstadter Evang. Kapitels A. B. Nr. 23.
rotes Wachs in Wachsschiissel, an grtin-roter Seidenschnur angehangt. Derselbe
Steinpel wie Nr. 2004.

Ori.y.

Sieiiel.

Georgius dc Palocz, miseratione divina archiepiscopus ecclesiae Strigoniensis,

locique eiusdem comes perpetuus, primas et apostolicae sedis legatus natus,
regni quoque Hungariae supremus cancellarius, dilecto nobis in Christo cgregio
et honorabili viro domino Michaeli decretoruni doctori et plebano de Stolczenburg, nostrae Strigoniensis dioeccsis presbitero salutem et paternam benedictionem. Ad exequendum pastoralis officii dcbitum vigilantibus studiis intendentes, circa statum decanatus et capituli Cibiniensis partium Transsiluanarum
similiter nostrac dioecesis et iurisdictionis jjrospere feliciter et salubriter dirigendum reddimur eo attentiori cura solliciti, quo diligentiori regiminis studio
)i ipsius
indigere noscatur aciem quoque nostrac mentis extendimus <
praefectibus, prout utilius fore perpendimus, opem et operam adhibemus
efficaces, ut singulis sublatis incomodis et prosperis multiplicatis eventibus
decanatus < in)^ ecclesiis et personis sibi subiectis spiritualiter et tempo-

gubernetur, duduin siquidem decanatus officii, dictarum sedium ct

>* honorabilis magistri Cliriscapituli Cibinicnsis, por liberam cessionem <
tanni plebani de Minore Orreo, ipsius sedis et capituli Cibiniensis, ultimi et
immediati ac legittimi decani de iure et de facto vacantc nos ad personam
raliter

et magnatum virtutum tuarum meritis, habentes

generosum respcctum sperantes etiam quod per tuae personae

tuam exigentibus probitatum

benivolum

er

ob<indus>triae* qualitatem providenciae donum discretionis virtutem, circumspectionis gratiam et diligentiae studium, poterit eorundem* sedium statui,
super praemissis, salubriter provideri le quem altissimus, variis titulis decorationum, proptcr sua multiplitia merita insignivit, tamquam personam laude

dignam et bene meritam ad nominationem, electionem et concordem praesentationem universorum et singulorum plebanorum et ecclesiarum ])arochialium
rectorum in et sub dicto decanatu consistcntium ad quos de antiqua et observata consuetudine decanorum electio dinoscitur pertinere, de te legittime et
concorditer factis de quibus quidem nominatione, electione et praesentatione,
per organum vivae vocis honorabilis viri domini Valentini plebani de Burgpcrg,
dicti capituli et districtus Cibiniensis, nobis extitit facta

num

eiusdem capituli

plena fides in deca-

et sedium'' Cibiniensis auctoritate nostra ordinaria praefi-

cimus, instituimus et confirmamus per praesentes, investientes te per bireti

impositionem praesentialiter de eodem curam regimen iuris-

nostri capiti tuo

dictionem etiam contentiosam et omnimodam administrationem ipsius in spiritualibus et temporalibus iuxta antiquam et laudabilem consuetudinem in
huiusmodi decanatus officii praefectione, institutione et confirmatione hactenus

observatam, tibi plenarie committentes, iniungentes et committentes in virtute

sanctae obedientiae et sub excommunicationis pocna vobis omnibus et singulis
plebanis et ecclesiarum parochialium rectoribus ac sacerdotibus et altaristis
curatis et non curatis in et sub dicto decanatu constitutis et tibi ratione ipsius
decanatus subiectis, ut te in ipsorum verum et legittimum decanum recipiant,
assumant et admittant. tibique taraquam vero ipsorum decano obediant reverentiam quoque et obedientiam solitam praestent de universis quoque et singulis proventibus, fructibus, redditibus et quibuslibet obventionibus dicti dccanatus tibi respondeant et quantum in ipsis cst faciant per hos quorum interest
vel intererit integre respondere, recepto tamen prius a te corporali iuramento
in nostris manibus praestito de fidelitate obedientia et reverentia nobis et
succesoribus nostris canonice intrantibus, per te prout decet, et expedit impendendis et exhibendis et quod bona seu iura praefati decanatus non alienabis
neque distrahes, sed si qua alienata et distracta forent. ad ius et proprietatem
ipsius decanatus repetes et recuperabis iuxta posse. In quorum omnium et
singulorum fidem et testimonium praemissorum praescntes literas fieri nostrique
sigilli pontificalis maioris iussimus appensione communiri. Datum Budae secundo die festi beati Marci evangelistae, anno domini millesimo quadringentesinio trigesimo octavo.

cm.
cm.

'

1,7

'

2,4 cni.

Schrift
Schrift
Schrift

geschwundcn.
scschwunden.
aeschwundcn.

0,7 cin. Schrift geschwunden.

corum auf Rasur.

ium ant Rasur.

2 310
Wien H38
von den

April 26.
Konig Albrechl verbietef den Kasiellanen der Torzburg,
der Walachei nach Kronsladi handelnden Rumdnen ungebiihrliche

cnis

Zdlle einzuheben, da sonst die Kronstddter Kaufleiite in der Walachei derselhen

Brlmndlunii ausgesetzt sind.
Pap. Arh. Sl. BriisDV. Priv. 86. Siegel ruiid, Om. 3,1 cin,
Uerselbe Stenipcl wie Nr. 2308.
Druck: Hurmuzaki. Dnciinicnle XV. 1, 2.') Xr. K).

Oris^.

iii

rotcs Waclis

pa

picr

bcileclct, voriic aufjieilriickl.

Von der Kanzlei: Cominissio propria

rioniin suorum Hungariac facta.

doniini rcgis ex delibcralioiic consilia-

.\lbcrlus dei gratia rcx llungariac, Dalmaciae, Croaciac etcctcra Austriaeque

et Stiriae dux nec non marchio Morauiae, fidelibus nostris castcllanis et vicecastellanis castri nostri Thcrch vocati necnon trihutariis seu vicetributariis
in tributis ad idem castrum nostrum spcctantibus constitutis praesentcs visuris
salutem ct gratiam. Pro partc universorum civiuin, hospitum cl populorum
nostrac civitatis Brassouicnsis et terrac nosliae Barccnsis celsitudini nostrae
exponitur querulose, quoinodo vos postposita et semota vera consuetudine
in exactione tributaria iu practactis tributis obscrvari debenti a singulis Volachis de partibus Transaljjinis ad dictain civitatem et tcrram nostras cum eorum
rebus et bonis venicntibusi superfluam, indcbitaiiiquc ct iniustam tributi
solutionem exigcretis scu exigi facerctis, proptcr quod ct ipsi civcs nostri ac
mercatores Brassouienscs et dictae tcrrac nostrac Barccnsis dum ad ipsas
partcs nostras Transalpinas pro victuum corum acquisitione cum ipsorum

rebus et bonis procedentes eos pervenire contingerct, partibus in cisdcm modo

simili pcr superflui tributi solutionem plurimum et pcr inaximc impedirentur
et damnificarentur in ipsorum praeudicium et damnum manifestuin. Undenos huiusmodi indebitae solutionis tributariae cxactioncm, potissime ne praenotati cives et mercatores nostri propterea quoquo modo impediantur aut damnificentur in tributis nostris praenotatis, de cetero nullatenus fieri deberc volentes
fidelitati vestrae firmissime praecipientes mandamus, quatenus a modo et
deinceps a quibusvis inercatoribus Volachisquc seu viatoribus de dictis partibus nostris Transalpinis eundo et ad easdem undecumque redeundo ad loca
praetactorum tributorum pcrveniendo eorumquc rebus et bonis quamcumque
superfluam ct iniustam tributi solutionem petere seu exigere petique seu
exigi facere nullatenus praesumatis nec sitis ausi inodo aliquali, agentcs
taliter in hac parte, quod praetacti cives et mercatores nostri Brassouienscs
et terrae nostrae Barcensis propter huiusmodi indebiti tributi cxactionem
in posterum in dictis partibus Transalpinis nccquaquam molcstentur. Et secus
pro nostra gratia facere non ausuri. Praesentibus pcrlectis exhibenti rcstitutis,
quas propter absentiam sigilli nostri, quo ut rcx Hungariac utimur, sigillo
nostro ducali fecimus consignari. Datum Wiennae secundo die festi beati Marci
evangelistae, anno domini millcsimo quadringentesimo tricesimo octavo.

'

Cber der

Zeile

nachgctragcii.

2 311

Um

1438 April 26, Vlad Dracul, Woiwode der Walachei, ersucht den Rat von
Kronstadt, auf die Kastellane der (T6rz)Burg einzuwirken, dass sie seine Unterlanen nicht weiter aussaugen und pliindern, weil er auf diese Weise seinem Herrn,
dem Konig, und der heiligen Krone entfremdel werde. Er teilt ihnen weiter mit.

dass er dem Wiinsclie des Rates enisprochen uiul den Handel mil
geben habe. und empfiehlt ihnen seinen Beauflrafjtcn Lenart.

Wachs

freifie-

Riickseitc Adres.se:,,Mcinen Freunden. den Ralsijesvhworenen von KronstadV

Ebenso auf der Riickseite von rjleichzeiiifier Hand: Sonans et quilibet volens
educere ceram de Transalpinis lilieram ha])cre debet facultatis potestatem

Anfder

solito debito tributo.

Orig. Pap. Arh. St. Bra^ov, Stenner I 171. Siegel, oval, Dni. 3x2,2 cm, auf der Riickseite aufgedriickt. Im Siegelfeld zwei Figuren in ganzer Sicht, getrennt durch Lilie.
Umsclirift naliczu ganz unleserlich.
Druck: Miletif. Novi olaclio-bulgarski gramoli 63 Nr. 37.
Druck u. rum. Obersetzung: Bogdan, Docamenle 78 Nr. 54 Tocilcscu. 534 documcnle

60 Nr. 62.
Rum. Cbersetzung: Bogdan, Documentc ^i regeste 43 Nr. 40.
Regest: Androncscu. HepcTtoTiul 69 Nr. 216.
Die zeitliche Ansetzung dieser und der folgenden I_'rkunde richtet sich nacli der vorangehenden Urkunde Albrcchts I. Nr. 2310 an die Kastellane der Torzburg betreffend die
Kaufleute und Reisenden aus der Walachei. Da in der Urkunde Albrcchts ausdriicklich
vermerkt wird, dass die Ausstellung auf Grund einer Intorvention der Kronstadter
erfolgt. ist es naheliegcnd. das Schreiben Vlads an dcn Rat von Kronstadt in diesen
Zusammenhang zu stellen.

2 512
.Vpril 2fi. Vlad Dracul, Woiwode der
Kronstadl und das Burzenland daran, wie er sie
und sirh immer fiir sie einiicsetzt habe und ivie er
Konig, stets zu entsprechen. Sie aber triigen sich
Ihre Leute von der Biirq" hdtten seinem [luten

Uni l\'M

Walacliei, erinnert den Rat von

bisher vor den Tiirken beschiitzl
besirebi sei,

seinem Herrn. dem

mit bosen Gedanken negen ihn.

Mann, dem Zanvel von Tirgoviste, am Weg aufgelauert, ihn umgebrachi und ihn ausgeraubt. Er fordert Auslieferung des Morders und Riickerstattung der ganzen Habe innerhalb einer Woche,
andernfalls drohe der ..Burg" und ihnen Feuer.

Auf

der Riicl;seite Adres.se:

Den

Kronstiidtern. allen Ratsherrn

und dem ganzen

Burzenland".
Orig. Pap. Arli. St. Bra^ov, Slenner I, 154. Siegel. oval, 3x2.4cm, in rotes Wachs
auf der Hiickseitc aufgedriickt. Umscln-ift: (
)'.
Druck: Miletic. Soin vlacho-hulgarsld gramoli 60 Nr. 29.
Druck und rum. Cbersetzung: Bogdan. Documente 81 Nr. 56. Tocilescu, -334 docu-

mcnle o7 Nr. 58.

Rum.

Bogdan, Documentc

si regeste 55 Nr. 53.

Nr. 217.
Zur Daticrung vgl. die Bemerkungen zur vorangchenden Urkunde Nr. 2 311 da anzunehmcn ist. dass es sich bei der in dieseni Schreiben erwahnte Burg" nur um die Torzburu handeln wird. Dazu ist allerdings zu sagen, dass die Torzburg zu dieser Zeit deni
Szeklergrafen unterstand uiid durch dessen Kastellane verwaltet wurde.

Cl^er.setzuni^:

Rcgest: Andronescu. RepertoTinl 69

'

Liickc.

2 313
1438 .Mai

.'}.

gariskirclien

10

Das siebenhiirgische Kapilel bezeugi, dass Nikolaiis Gereh von Weingegen die Anspriiche des Peirus von Bogaih auf Bulkesch, Seiden

tiitd

Besilznitleile in

WeiiKjartskirchen iind in anderen Orlen Einsprache erhoben

hat.
Orig. Pap. Unitar. Landesarchiv Budapest Dl. 1318(). Siegcl. riiiid. .luf dcr Hiickseite
weisses 'Wachs aufgedriickt, Reste.
Rcucst; FejiSr. Codex XI. lOl
Hurinuzaki, nocumenle 2, 643 Xr. 543.

in

capiluluiii ccclesiae Transiluanac momoriae commeiHlamu.s, quod Nicolaus

Gereb de Vingarlh in persona nobilis dominae Otiliae consortis suae, filiae
videlicct Emerici de Bogath. necnon Ladislai, Johannis et Nicolae filiorum
suoruin ac nobilis dominae Brigida vocatae, filiae praefati Emerici consortis
scilicet .lacobi de Drag. ac Zophiae filiae et filiorum ciusdem nostram veniens
in praesentiam per moduin protestationis nobis significare curavit. quod sicut
praedicti percepissent Petrus de Bogad possessiones Sithwe et Bolkach in
Kykellew necnon portiones possessionarias praedictorum ad [iraedictam pospossessionem Vingarth pertinentes et quosdam alias portiones possessionarias praefatorum in Albensi et in aliis comitatibus existentes habitas a
regia maiestate sibi dari et conferri postulasset. in praeiudieium eorundemi

Nos

valde magnum. Qua protestatione facta praefatus Nicolaus (lereb noininibus

quibus supra praescriptam regiam maiestatem ad huiusmodi collatione praenotatarum possessionum. necnon portionum possessionariarum, memoratum
vero Petrum de Bogath a receptione earundem seque in easdem quovis modo
sive titulo intromissione ac sibi i])si perpetuatinne. fructumque et quarumlibet utilitatum earundem jHTceptionis factis vcl fiendis prohibuit. contradicendo coram nobis lege et consuetudine regni requirente harum nostrarum
testimonio literaruni, Datum
in
festo invenlionis sanctae crucis, anno
domini millesimo CCCCXXX octavo.

Auf
'

der Riickseite gleichzeilig: Literae

Vorlage

dominae consorlis eiusdem,

earundem.

2 314
1438 Mai

3.

gartskirchen

Ladislaus,

Das Weissenbiinjer Kapitel

fiir

sich,

dass Nikolaiis Gereb uon Weinfiir seine Sohne

Nikolaus gegeit die Einftihrung des Benedikt twn Suk

seine

Johann und

bezeiiql,

Briider .\ndreas

und Johann und

Vingarth. Birbom, Wereseghaz. Gergerfaya. Lengerkyrk,

Kuthyfalu. Demeterpathaka, Hennegfalua et Benchench Einsprache erhoben
hat. Datum in festo inventionis sanctae crucis, anno doinini millesimo quadringentesimo tricesirao octavo.
in

Besitzanteile in

Orig. Pap. Ungai'. Landesarchiv Budapest Dl. 13187. Siegel war vorne aufgedriickt,
Regest: Fejir, Codex XI, 494,

2 315
Schassbarg 1438 Auyust 1.
Witwe nach Agidius Parvus,

Der Schdssburger Rat

bezeugf,

dass

Katharina,

ihre Besitzanteile in Wolkendorf, insgesamt

19 Hof-

11

der .\U:olous-Kiirlie in Schdssbiirg vermachl hat iind besldligt die von

Kalharina getroffene Feslsel-ung der Rechte und Pflichten dieser Hnrigen.

slellen.

Orii,'. Perg. Archiv der Evanj!. Kirchcngemeinde A. B. SiKhi^oara Xr. 4. Sicgel \\ar an
weisser Hanfschnur angchangt. Eingeschaltet vom Schassburger l^at 1491. Orit;. ebenda.
Mit dieser Urkunde einseschaltct vom Weissenburger Kapitel 1494. Orig. Arh. St. Sibiu

VI

1.145.

Druck: Archio N.F.

1,

1853. 339 Nr.

1.

Re.gest: Sicb. Quarlahclirifl 5. 1797. 283. Fabritius, Urkuiulenbucli 53 Xr. 82.

Nc igitur fa quac hominum Iraclantur ]X'r opcra ab hominum dihibantur

memoria consonum csi, ut ipsa liLerarum roboribus cautissimc solidentur.
Hinc cst quod nos iudcx iuratiquc ciucs ct seniores ciiutatis Scgcswar universi,
unaquc cum honorabili viro domino Nicolao plcbano nostro praicipuc ad singulonim tam pracscntium quam fulurorum notitiam harum tcnore volumus
pervenirc. quomodo nobilis domina ct honcsta videlicct Katherina relicta

quondam

concivis dissolutionem sui corporis scnticns affusana illud cupiens proscqui dictum evangclicum thezaurisatc vobis thczauros^ in cock), ubi nequc erugo ncquc tynia dcmollitur
el ubi furcs non effodiunt ncquc furantur, cuius intuitu cuiusdam suac posscssionis in Wolkan scilicct decem ct novem curiarum |30]ndosarum per i]3sam
iuris doininio possessarum pro salute ct pcrpcluo rcfrigcrio suae animac beatum
Nicolaum confessorem patronumque ecclesiac nostrae parrochialis cupicns

Egidii Parvi

no.stri

turam mente

inlieredaiv

ac

et rationc

heredum

facerc

cidcm ccclcsiac dumtaxat. ipsam praedictam

possessioncm lestamcntaliter perpetue habcndam ct ])ossidendam lcgavit, ita

videlicct ut nullus pk-banorum, iudicum ncque iuratorum civium ct seniorum
nostrorum constitutorum aut temporibus fuluris constituendorum, ipsos iobagiones beato Nicolao per ipsam legatos, ad sua servitia videlicet arationum,
falcationum, introductionum, ligonisationum aul quorumcunquc laborum niinis
aut comjiulsibus constringerc ct coartare dcbcat ncc qiu)vismodo pracsumat
neque desccnsus nocivos aliquos super ipsis facerc audeat atque censuin annualem ij)sis non nimis onerosum suis in extremis statuit im])onenduin prout
in litera testamcntali cius lucidius continetur. Nos enim ipsius extremam voluntatem et comissionem non irritantcs neque contradicentes, sed toto nostro
conatu adimplcntcs cum jjraefato domino Nicolao nostro plcbano ipsos iobagiones beati Nicolac in supradicla Wolkan rcsidcntes talitcr decrcvimus esse
censuales sciliccL

ul

quilibcl

iobagionum

in tcrra beati Nicolai

commorantium

singulis annis circa fcstum sancti Martini confessoris unum florenum hungaricalem vitrico seu provisori^ ecclcsiac bcati Nicolai pro tcmporc constituto

dare et persolvcre debeat et tcneatur et per ipsum vitricum in usus necessarios

ipsius ecclesiac exjioncndum. Ceterum vero temjioribus dcposccntibns ct opportunis cum vecturis alquc aliis servitiis et administrationibus necesariis ecclesiae
sanctae debeant ct tcncantur ministrarc. Sed tamcn ad scrvitia seu famulatus
nostri })U^bani aul vitrici aut cuiusvis ex nobis secundum legationem tcstamentariam praememoratac dominac Katherinae ipsos iobagiones nolumus esse
adstrictus. Insupcr ipsorum jn cxtrcmis legatidi ct tcstandi suis heredibus et
amicis more villarum cl sedis circumiacentium sua bona iirout ipsis videbitur
plenam habeant facultalem. Si vcro hcrcdibus fucrint orbati eo tunc sua bona
iure succcsorio in usus ct utilitates ecclesiac bcati Nicolae praecxpressae tenehtur
per omnia cxtradari. In ingressu enim et recessu habita licentia vitrici ecclesiae
nostrae sacpcdicfae videlicet bcali Nicolai eidem suum terragium, per ipsumque
in usus eiusdcm ccdcsiac cxponcndum more ct consuctudinc aliorum nobilium
iobagionuin dc])oncrc tcneantur. In cuius rci lcstimonium firmitatemque pcrpetuam pracsentcs litcras nostri maioris sigilli appcnsione robaratas ipsis iobagionibus beati Nicolai ad cvidcntissimam futurorum cautelam dignc duximus

12

concedendas. Daluin in
iyrCCCCOXXXoctavo.

'

i)rii!in;il

Scijo.swai". ipso dio

'

Ihfziiiinis.

sanrli i^ctri

Vdrlaac

aci

vincula, anno (ioinini

iinnn^nrv.

2 316
Im Feldlajjcr bei Borilin H;i .Vim|iis| 10. Konu} Alhrecht heauflraijl den Waiwoden Dezsii inin l.osoiu:. dir Beri/gehiele iiiid lierijleule von Baia de Arie.s I OffenAbrud I Schlallen iind Cri.slior in seinen hesonbiirfj, Baia de Cris / Altenhcrfi.
deren Schul: zu nehmen.
Gleichzeitiuc Absclirift. Pap. Uii.yar. I.andesarchiv Budapest Dl. 30799.
Druck: Szentkiraly, A: erdclyi hdmidsziil ismcrlclesr 97 = Wenzel. Magyurors:. bdnyti-

szatanak

Von

kril.

Uirl.

127.

der Kanzlei: Coinniissio jiropria doinini

reijis.

Roinanorum rex seinper augustus ac Hungariae, Boemiae,

Dalmaciae, Croaciae et cetera rcx ac dux .Vustriae et cetera fideli nostro inagnifico Desew de Losoncz, partium nostrarum Transiluanaruni vaivodae salutem
et gratiam. Cum nos universa nostra montana dictarum partium nostrarum
Transsiluaiiarum. simul cuin montanistis in eisdein constitutis, in nostrain
regiam receperimus protectionciii et tutelam specialein, sicque nostrae inaie.statis personae vestrae commiserimus tuitioni ct lutelac speciali. Igitur fidclitati vestrae firmissime praecipiendo mandainus, quatenus receptis praesentibus
praedicta nostra montana ac universos montanistas nostros, signanter vero
in moatanis nostris Offenbania. Altenberl<. .Slatenaw et Kerwsyfwe \ocatis
.\lbertiis dei gratia

constitutos et existentes, in universis eoniin antiquis libertatibus el praerogativis iustis utputa et legitiinis, contra quoslibet illegitimos impetitorcs protegere, tueri et indemniter inanutenere ac conservare debcatis nostrae maiestatis in persona et auctoritate, vobis pcr praesentes attributa ct iustitia inediante.
Et sccus non facturi, praesentibus quoquc perleclis exhibenti rcstitutis. Dalum
in descensu nostro campestri |)rope oppidum Borilin vocatum, partium Boemiae in fcsto beati Laurencii inartiris, anno domini inillesimo CCCCXXX"
octavo.

2 317
<iarghiu 1438 Scptember 21. Der Szeklenjraf Emerich Bebek
von Kronstadl und dem Dislrikl mil, dass die Ttirken an dem

Torzburg arbeilen und ersucht

sie,

diese Stras.se

teilt

Wey

deni

Rat

unler der

unweiisam zu machen.

Pap. Arh. St. Bra^ov. Fronius 11. Sie.nel war auf der Riickseite in weisses Wachs
zuin Verschluss aufsjedruckt.
Das i;i der Datumszeile wird mituntcr in der Becleulun!,' posl verwcndet. vyl. Baiid 4,
S. .")79 niit einem Hinweis auf Grotefend. Deinontsprechend wird hier der Sonntasj nach
Kreuzerhohung als Ansatz !enoniiuen. Der Sclireiber hatte wohl kaum die Wendung
Orii!.

13

dominica proiima gewiihlt. weiiii er deii Ta.u der Kreu/.erhdhiiiii,' selbst bezeiehneii wolltr.
dcr ebenfalls auf einen Soniitaii fallt.
Druck: Szabo. Szek. OklevcUar 3. 55 zu Septeniber 11. Hurnuiz.nki, Dnntmenle XV. 1,
:!79 zu 1.5:58.

Emericu.s Bobck clc Pclscvtli. comcs Siculorum ct c;'tcia.

Circumspccti viri notificamus vobis quomodo nuiic perfidissinii Turci fidei
C.hristianac pcrsccutorcs hostcs ct inimici nostri nu])cr sub castro Tcrch viam
devastandum
ct publicani stratam undc jiracfati huc ad oi)primcnduin ct
hoc regnum venirc possent, laboravcrunt. Idcirco vobis et vestrum cuilibet
firmiter praecipicntes mandamus et etiam seriose cogitando vcstras sagacitates ammonemus, quatenus praefatam viam ob respectu amoris domini nostri
regis licc non huius regni sccundum quod vobis fidelcs nostri castellani declarabunt cum fortitudinc maiori ct fortiori potueritis cum tali fortitudinc praefatam viam laborare non prolongetis ne aliqua dcsolatio huius regni cx' parte
praefatae viae per pracfatos hostcs nostros fieri contingat. Et si taliter fiet,
quod dominus dcus avcrtat extunc ad nos istam causam proponcre non potestis
quod nos vos non ammonis.semus ad laborem pracfatum. Si feceritis bene
quidem scientcs rcvcra quod nos antc comuiuncm conspectum huius regni
cum illustrissimo domino nostro rege vobis rcgratiari- faciemus. .Mioquin si
non feceritis iram et furorem valdc magnum domini nostri regis cvadere ullatenus potestis. Cetera vero lator praesentiuin vobis oretenus dcclarabit cui
fidem credulam adhibeatis. Scriptuni in (icrgin dominica proxima iii dic cxaltationis sanctae crucis, anno domini ctcctcra XXXVIIP.
der Riickseite Adresse: Circumspcctis viris iudici ceterisquc consulibus dc
Brasso nec non districtu ciusdcm fidelibus nostris sinccrc dilcctis.

Auf

'

ili(niur

Cber der

Zelle, (laruiiler

rrfiiiiiirc

durchite-

slrieheii.

2 318
\o\einber I.">. Der .fiebenbiiniische Woiiuodc Dezso de Losoncz
I 'i3}!
Knnvenl i'on Kolozsmonostor, iudicem, iuratos cctcrosque civcs et
totam communitatem civitatis Coluswar contra univcrsos regni nobiles dictae
partis Transilvanac rcginalis maiestatis ac praclatorum et baronum scilicet
vicariorum rcgni Hungariae in pracscntias /"; r/f/i 3I>. Sonemlier vnrzuUiden.
KlaiisenlHir(|

ersucht den

Orim. Pap. fn.uar. l.andesarehiv Budapesl 1)1. 2907.5.

Vcrscliluss aufi;edriickt.
Druck: .Makkai. Kiadtilliin oklcnclck 22 .Nr. 17.

.Sienel

war auf der lUickseite

zuiii

2 319
Olcn
Bebek

I4:{

Dc7.cuiber

17.

Koniii

.\.llirechl

uerbietel

den

Szeklergrafen Emerich

iind FranzC.saki. Stadt luui Dislrikt Bistril: in ihren Freilieiten

zu krSnken.

Oriii. Perg. Arh. .St. Cluj. Archiv dcr Stadt Bistritz .\r. .fO .Sici;el. ruiul. Dni.5 cin.. iii
Ini Sicgelfeld vier!<eteilter Wappeiirotes Wachs, papierbedeckt. voriic aufficdriickt
.

14

\r. 1 u. 3 viiT QuerlKilkcii iiii I'eUI; Nr. 2 Biiiric: Nr. 1 nufiicriclilelcr Adlcr
luisuebreileten Scliwinijeii. l 'iiisclirill in Hotischer Miijuskcl: S. AI.Ui:i',TI. 1)1:1.

scliiUI.
iiiit

r.HA. HfNGARii:. DAi.MAcii:. (noAcii:.

MARCHIONIS. .MORAVU:.

Druck: Szabo. Szek. okleoetsar

Reiiest:

.Ire/i.

1.

i^i:r.is

.wsthii: i:t stihii: dicis

KiS Nr. 114. Tiansilvunia 1873. 79.

rrkiindcn Kcgeslen 22 Nr. 90.

Zeilschrifl 12. 80. Bersjcr.

Von iler Kanzlci: Hi'lalio Iwanka coinilis ('.rbauiac. maiji.slii ciiriac doniinai'
n-ginac. ad i-onlrnla lilcraruin suac maicslatis.
yjratia Roinanorum i'c\ scmpcr auLjustus ac Iluni^ariac. Boiicmiac,
Croaciae ctcctcra rc\ cl (lu\ .Vustriae etc.etera lidclibus noslris
inagnilicis Einerico filio vaivodac dc Pclscwcz cl Francisco de Chaak comitibns
Siculorum nostrorum salutcin cl ,i,Matiani. l'ro parte et in personis lidelium
nostrorum universoruin civinm et hospitum civitatis nostrae Bysl ricicnsis
partium nostrarum rraussiluanarum ac totius coinniunitat is Saxonuin nostrorum
districtus Bystricicnsis pracdiclac nobis ac dominis praelatis ct baronibus
vicariis nostris^ e.Kponitur pluriinum qnerulose, quomodo ipsi in eornin antiquis
libertatibus ct libertatuin tjratiis |)er divos rcges Iluni^ariae eisdem datis et
ratiose conccssis. pcrv'os vestrosque homincs el ramiliarcs iiluriinum impedirentur in eorumqui' rebus ct bonis contra huiusmodi ipsorum libcrtates non [)arnmgravarentur et dainniticarentur in i)raciudiciuin dictarum libcrtatuin i|)soruin
ac damnum eorundcm valdc ina{>'num. Veruin quia nos praefatos cives et hospites
ac Saxones nostros in antiquis eoruin libertatibus et libertatuin gratiis irrefragabiliter tenere volumus^ et facere conservare, ideo fidelitati vestrae fiiinissiine

.XlbvTtus

(k'i

Dalinaciae.

districtissime praecipimus el mandamus, quatenus recepfis ])raesentibus a

in anlea memoratos civcs et hospites ac Saxones nostros seu alterum
eorum contra praeinissas antiquas libertates et libertatum corum gratias eis ut

et

modo

praefertiir per divos reges llungariac datas et indnltas nec in rebus ac bonis et
neque in personis eorum impedire. aggravaic seu dainnificarc praesumatis, et

ausi modo aliquali graliac uostrac sub obtcntu. Ef hoc idem iniungimus
coinitibus Siculorum nostroruin praediclorum similibus nostris sub
receptis inviolabiliter observare. Praescntibus pcrlectis exhibenti restitutis.
Datuni Budae feria quarta proxima ante fcstum rhoinae apostoli, anno doinini

nec

sitis

futuris

millesimo quadringentesimo tricesimo octavo.

Untei dein Sieijel: Relatio (Iwanka comitis Cor^^^bauiae magistri curiac d(ominae
reginae ad contenta literaruin)^ suac maicstatis.

Auf der Riickseite gleiclizeilig: Rex mandat waiwodis et Siculorum coinitibus

ut cominunitatcm civitatis ct districtus in antiquis iuribus conservant, et non
iinpediant sed quain alios cisdem conscrvant.
'

"

(jber

Auf

<ler

/.cilc.

R.isur.

Vi)rl:i.s>c

Vom

coliinnix.

Sicfjel

bcricckl.

2 320
Ofen

1438

Dczemlier

Elisaheth in Bistritz

i>on

Kdniiiin Elisabclli hefreil das Armenspital der Hl.

der jdhrliclien Steiierleistung.

18.

Orig. Perg. Arh. St. Cluj. Archiv der Stadt Bistritz .Nr. 12. Siegel, rund,
in rotes 'Wachs, papierbedeckt. vorne aufgedriickt, Reste.
Regest: Berger, Urkunden Rcgestcn 22 Xr. 91.

Din.

3.8 cin,

15

Von

(