CURS 1, Analiz

a matematic
a, semestrul I, 20152016

Verificare

50% teza scris

a
25% activitatea seminar
25% media testelor

Bibliografie
Manuale AM clasele XI-XII (N
ast
asescu et. al.).

Cursuri n limba rom

an
a
I. Craciun, Calcul integral, Editura PIM, Iasi, 2007.
P. Georgescu, Elemente de calcul diferential pe dreapta real
a, MATRIX ROM, 2012.
R. Luca-Tudorache, Analiz
a matematic
a, Ed. Tehnopress, Iasi, 2005.
A. Precupanu, Bazele analizei matematice, Editura Polirom, 1998.
Gh. Procopiuc, Matematic
a, Editura UTI, Iasi, 1999.
M. Rosculet, Analiz
a Matematic
a, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1973.
M. Nicolescu, Analiz
a matematic
a, Vol. I si II, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1971.
R. Strugariu, Analiz
a matematic
a. Calcul diferential, Editura Performantica, Iasi, 2013.
Cursuri n limba englez
a
W. Rudin, Principles of Mathematical Analysis, Third Edition, McGraw-Hill Inc., 1976.
G. Strang, Calculus, Wellesley-Cambridge Press, 1991.
Culegeri
L. Aram
a, T. Morozan, Culegere de probleme de calcul diferential si integral, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1978
Gh. Bucur, E. C
ampu, S. G
ain
a, Culegere de probleme de calcul diferential si integral, vol.II,
III, Ed.Tehnic
a, Bucuresti, 1978.
S. Chirit
a, Probleme de matematici superioare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1989.
I. Nistor, Probleme de analiz
a matematic
a, vol. I, II, Editura Cermi, 2003.
Pentru avansati
T.M. Apostol, Mathematical Analysis, Second Edition, Addison-Wesley Pub. Co., 1974.
V. Pop et al., Teme si probleme pentru concursurile studentesti de matematic
a, Vol. II, Editura
StudIS, 2013.

Multimea numerelor reale

Toate notiunile care vor fi discutate n acest curs vor fi dezvoltate pornind de la multimea numerelor
reale, notata cu R. Exist
a mai multe modele ale multimii numerelor reale: al lui Dedekind, bazat
pe notiunea de t
aietur
a, al lui Weierstrass, care foloseste notiunea de fractie zecimala, modelul
lui Cantor, care are la baz
a notiunea de sir fundamental de numere rationale. Astfel, R este un
corp total ordonat si complet, unic determinat pana la un izomorfism de corpuri total ordonate.
Presupunem cunoscute propriet
atile operatiilor de adunare si nmultire a numerelor reale, care
asigura structura de corp a lui R si de asemenea cele ale relatiei de ordine. Proprietatea de
completitudine a multimii numerelor reale o vom enunta la momentul potrivit.
In continuare vom nota prin:
R+ multimea numerelor pozitive;
R+ multimea numerelor strict pozitive;
R multimea numerelor negative;
R multimea numerelor strict negative.
Cu aceste notatii, putem scrie R = R+ R , unde R+ R = {0}.
Fie a si b dou
a numere reale astfel ncat a < b. Definim urmatoarele multimi:
(a, b) := {x R | a < x < b}, numit interval deschis;
[a, b] := {x R | a x b}, numit interval nchis;
(a, b] := {x R | a < x b}, numit interval deschis n a, nchis n b;
[a, b) := {x R | a x < b}, numit interval nchis n a, deschis n b.
Spunem despre intervalele definite mai sus ca sunt intervale m
arginite. De asemenea, definim
si urmatoarele tipuri de intervale nem
arginite:
(, a) := {x R | x < a};
(, a] := {x R | x a} ;
(a, +) := {x R | a < x} ;
[a, +) := {x R | a x} ;
(, +) := R.
Se remarc
a faptul c
a o multime de numere reale este interval daca odata cu doua elemente
distincte ale sale contine si orice num
ar real situat ntre acestea.
Definitia 3.1 Fie A o multime de numere reale.
1. Dac
a exist
a R asa nc
at a pentru orice a A, vom spune despre multimea A c
a
caz contrar, spunem
este m
arginit
a superior, iar despre c
a este un majorant pentru A. In
despre multimea A c
a este nem
arginit
a superior.
2

2. Dac
a exist
a R asa nc
at a pentru orice a A vom spune despre multimea A c
a este

m
arginit
a inferior, iar despre c
a este un minorant pentru A. In caz contrar, spunem despre
multimea A c
a este nem
arginit
a inferior.
3. Dac
a pentru A exist
a si majoranti si minoranti, spunem c
a A este o multime m
arginit
a.
Exemplul 3.2 1. N este o multime m
arginit
a inferior de orice num
ar negativ, dar este nem
arginit
a
superior.
2. Z este nem
arginit
a, at
at inferior c
at si superior.
3. Pentru intervalul I = [a, b) observ
am c
a orice num
ar real cel putin egal cu b este un majorant
n vreme ce orice num
ar cel mult egal cu a este un minorant, deci I este o multime m
arginit
a.
Observ
am de asemenea c
a putem da exemple de multimi pentru care un majorant (minorant) este
un element al multimii. Remarc
am totusi c
a exist
a si multimi care nu contin nici majoranti, nici
minoranti ca elemente ale mult

imii:
intervalele
deschise
(a, b).


1
4. Pentru multimea A =
| n N , num
arul 1 este un majorant, iar 0 este un minorant.
n
Definitia 3.3 Fie A R. Spunem despre un num
ar real M c
a este marginea superioar
a a
multimii A, sau supremum al multimii A, si not
am M = sup A, dac
a sunt ndeplinite urm
atoarele
conditii:
(i) M este un majorant al multimii A :
a M, a A;
(ii) M este mai mic dec
at orice alt majorant al multimii A :
(a M 0 , a A) M M 0 .
Spunem despre un num
ar real m c
a este marginea inferioar
a a multimii A, sau infimum al
multimii A, si not
am m = inf A, dac
a sunt ndeplinite urm
atoarele conditii:
(i) m este un minorant al multimii A :
m a, a A;
(ii) m este mai mare dec
at orice alt minorant al multimii A :
(m0 a, a A) m0 m.
Urmatoarele rezultate caracterizeaza marginea superioara, respectiv marginea inferioara a unei
multimi de numere reale.
Teorema 3.4 Fie A R, nevid
a si M R. Atunci M = sup A dac
a si numai dac
a:
(i) a M, a A si
(ii) pentru orice > 0, exist
a un element x A astfel nc
at M < x .
Demonstratie. Fie M = sup A. Conform definitiei, este un majorant, deci prima conditie este ndeplinit
a.
Fie acum > 0. Deoarece M < M , M nu este un majorant pentru A. Deci, relatia a M
nu are loc pentru orice a A si, astfel, exista x A astfel ncat M < x .
Reciproc, dac
a M R ndeplineste conditiile din enunt, observam n primul rand ca este un majorant
al multimii A (conditia (i)). Fie acum un alt majorant, M 0 , al multimii A si sa presupunem ca M 0 < M.
0
0
Not
am cu := M M
. Din (ii), rezult
a ca exista x A asa ncat M < x , adica M +M
< x . Dar
2
2
0
M +M
M< 2
si atunci M < x , ceea ce contrazice conditia (i). Deci, presupunerea facuta este falsa si atunci
M M 0 , ceea ce ncheie demonstratia.


Observatia 3.5 Conform acestei teoreme, dac

a M = sup A, pentru orice num
ar natural nenul n
1
exist
a xn A astfel nc
at 0 < M xn < n .
In mod analog se poate demonstra urmatorul rezultat, care caracterizeaza marginea inferioar
a
a unei multimi:
Teorema 3.6 Fie A R, nevid
a si R. Atunci m = inf A dac
a si numai dac
a:
(i) m a, a A si
(ii) pentru orice > 0, exist
a un element x A astfel nc
at x < m + .
Observatia 3.7 Dac
a a, b R, a < b, atunci sup(a, b) = b, inf(a, b] = a etc.



Observatia 3.8 Dac
a A = q Q | 0 q 2 2 atunci sup A = 2
/ Q iar inf A = 0. Desi Q
este un corp total ordonat, el nu este complet n sensul precizat de urm
atoarea axiom
a.
Axioma de completitudine (Cantor - Dedekind). Orice submultime nevida a lui R care este
majorata admite cel putin o margine superioara n R, adica exista sup A R.
Propozitia 3.9 Orice submultime nevid
a, minorat
a a lui R admite margine inferioar
a n R.
Teorema 3.10 (Proprietatea lui Arhimede) Dac
a x si y sunt numere reale strict pozitive,
atunci exist
a n N astfel nc
at nx > y.
Demonstratie. Presupunem c
a are loc contrariul: pentru orice n N, avem nx y. Atunci, multimea
A := {nx | n N} este majorat
a de y si deci, conform axiomei de completitudine, are margine superior
a n
R. Fie = sup A R. Pentru := x > 0, exista un element de forma kx A astfel ncat < kx sau,
echivalent, < kx + x = (k + 1)x. Dar (k + 1)x A si astfel relatia < (k + 1)x contrazice faptul ca este
marginea superioar
a a lui A. Presupunerea facuta este deci falsa si exista n N cu nx > y.


Observatia 3.11 1. Aplic

and Proprietatea lui Arhimede pentru x := > 0 oarecare
si y := 1,

1
1

obtinem c
a exist
a n N astfel nc
at < . De aici rezult
a c
a inf
| n N = 0.
n
n
2. Aplic
and Proprietatea lui Arhimede pentru x := 1 si y := a > 0, obtinem c
a exist
a nN
astfel nc
at a < n.

Teorema 3.12 (Densitatea lui Q n R) Intre

orice dou
a numere reale distincte se afl
a cel putin
un num
ar rational.
Demonstratie. Fie x si y numere reale cu x 6= y. Pentru a fixa lucrurile, sa presupunem ca x < y. Trebuie
s
a ar
at
am c
a exist
a r Q astfel nc
at x < r < y. Deoarece y x > 0, conform Proprietatii lui Arhimede
exist
a n N astfel nc
at
1
< y x.
(1)
n
Fie m := [x], partea ntreag
a a lui x. Atunci m 1 nx < m sau, mpartind aceasta relatie prin n:
m
1
m
<x< .
n
n
n
Combin
and acum relatiile (2) si (1), obtinem:
x<

m
1
x + < y.
n
n

(2)

Num
arul rational c
autat este r =

m
.
n

Teorema 3.13 (Densitatea lui R \ Q n R) Intre

orice dou
a numere reale distincte se afl
a cel
putin un num
ar irational.
Demonstratie. Fie x, y R, x < y. Folosind densitatea lui Q n R, putem gasi p Q astfel
nc
at

x < p < y. Folsind Proprietatea lui Arhimede, gasim ca, pentru n N suficient de mare, x < p + n < y.

Cum p + n2 R \ Q, rezult
a concluzia.


Dreapta real
a ncheiat
a

In sectiunea anterioar
a am observat c
a exista submultimi ale lui R minorate dar nemajorate (N)
sau invers, respectiv altele care nu sunt nici majorate, nici minorate (Z). Pentru a evita aceast
a
situatie (dar si din alte motive) se face conventia de a adauga multimii R doua elemente care nu
fac parte din R, notate cu + si . Multimea R {, +} o vom nota cu R si o vom numi
dreapta real
a ncheiat
a sau compactificat
a. Vom prelungi ordinea uzuala a lui R la R prin:
< x,

< +,

x < +,

x R.

In acest fel, R devine o multime total ordonata.

De asemenea, prelungim si operatiile algebrice din R la R, fara a fi nsa definite peste tot:
x + = + x = , x R \ {}
x + () = + x = , x R \ {+}
x = x = , pentru x > 0 si x R
x = x = , pentru x < 0 si x R.
Urmatoarele operatii sunt nedefinite (se mai numesc si nedetermin
ari, si vor fi reluate mai
tarziu):

0
+ (), () + , 0 , 0,
,
, 0 , 00 , 1 .
0

Daca A R este o multime nevid

a, majorata, atunci sup A R, conform axiomei de completitudine. Dac
a A nu este majorat
a, atunci vom pune, prin definitie, sup A := +, iar daca A nu
este minorat
a, vom pune inf A := . In acest fel, orice submultime nevida din R are margine
superioara si margine inferioar
a n R.
Putem s
a extindem acum si notatiile pentru intervale de numere reale. Daca a si b sunt dou
a
elemente din R, cu a < b definim:


(a, b) = x R | a < x < b , numit interval deschis;


[a, b] = x R | a x b , numit interval nchis;


(a, b] = x R | a < x b , numit interval deschis n a, nchis n b;


[a, b) = x R | a x < b , numit interval nchis n a, deschis n b.

Spatiul Rk

Consideram k N si fie
Rk := |R R {z
... R} = {x = (x1 , x2 , ..., xk ) | xi R, i = 1, k}.
de k ori

Aceasta multime se organizeaz

a ca spatiu liniar real n raport cu operatiile
+ : Rk Rk Rk , x + y = (x1 + y1 , x2 + y2 , ..., xk + yk ),
: R Rk Rk , a x = (ax1 , ax2 , ..., axk ),
pentru orice x, y Rk si orice a R, operatii numite adunarea si nmultirea cu scalari. Dup
a
cum se va vedea la cursul de algebr
a liniara, acest lucru nseamna de fapt urmatoarele:
I. (Rk , +) este grup abelian, adic
a
1. (x + y) + z = x + (y + z), x, y, z Rk ;
2. := (0, 0, ..., 0) Rk astfel ncat x + = + x = x, x Rk ;
3. x Rk , x := (x1 , x2 , ..., xk ) Rk astfel ncat x + (x) =
(x) + x = ;
4. x + y = y + x, x, y Rk .

II. Inmultirea cu scalari satisface proprietatile

1. a (x + y) = a x + a y, a R, x, y Rk ;
2. (a + b) x = a x + b x, a, b R, x Rk ;
3. a (b x) = (ab) x, a, b R, x Rk ;
4. 1 x = x, x Rk .
De cele mai multe ori, pentru simplitatea scrierii, vom nota 0 n locul elementului de mai sus,
contextul permit
andu-ne s
a deducem ca avem de-a face cu originea spatiului Rk , si nu cu num
arul
real 0.
In cele ce urmeaz
a, vom preciza notiuni si proprietati privitoare la Rk legate mai mult de
aspecte de ordin topologic, ce ne vor permite mai apoi studierea unor concepte cum ar fi limita,
continuitatea, derivabilitatea, diferentiabilitatea, acest lucru neputand fi realizat doar prin analiza
proprietatilor algebrice ale acestui spatiu.
Definitia 5.1 O aplicatie kk : Rk R se numeste norm
a pe Rk dac
a ndeplineste relatiile:
(N1 ) kxk = 0 x = ;
(N2 ) k xk = || kxk , R, x Rk ;
(N3 ) kx + yk kxk + kyk , x, y Rk .
Propriet
atile (N1 ) (N3 ) se mai numesc axiomele normei. Avand definita o norma kk pe
vom spune c
a (Rk , kk) este spatiu liniar normat. Pentru un element x Rk , vom numi kxk
norma sau lungimea vectorului x.
Rk ,

Propozitia 5.2 Presupunem c

a kk este o norm
a pe Rk . Atunci:
(i) kxk = kxk , x Rk ;
(ii) kxk 0, x Rk ;
(iii) |kxk kyk| kx yk , x, y Rk .

Demonstratie. Deoarece (i) este evidenta, sa aratam (ii). Pentru aceasta, sa observam ca, pentru orice
x Rk ,
0 = kk = kx + (x)k kxk + kxk = 2 kxk .
Pentru (iii), observ
am c
a
kxk = k(x y) + yk kx yk + kyk kxk kyk kx yk ,
kyk = k(y x) + xk ky xk + kxk = kx yk + kxk
kyk kxk kx yk .

Prezentam n continuare c
ateva exemple remarcabile de norme.
Exemplul 5.3 Pentru k = 1, functia modul || : R R este o norm
a, deoarece satisface
(N1 ) |x| = 0 x = 0;
(N2 ) |x| = || |x| , , x R;
(N3 ) |x + y| |x| + |y| , x, y R.
Urmatoarele norme definite pe Rk vor fi importante n cele ce urmeaza.
Exemplul 5.4 1. Aplicatia kk2 : Rk R definit
a prin
v
u k
uX
kxk2 := t x2i , x = (x1 , x2 , ..., xk ) Rk ,

(3)

i=1

satisface (N1 ) (N3 ) si se numeste norma euclidian

a.
k
2. Aplicatia kk1 : R R definit
a prin
kxk1 :=

k
X

|xi | ,

x = (x1 , x2 , ..., xk ) Rk .

(4)

i=1

satisface (N1 ) (N3 ) si se numeste norma Manhattan.

3. Aplicatia kk : Rk R definit
a prin
kxk := max |xi | ,
i=1,k

x = (x1 , x2 , ..., xk ) Rk .

(5)

satisface (N1 ) (N3 ) si se numeste norma maximum.

Sa mai observ
am c
a toate cele trei norme definite anterior se reduc, n cazul k = 1, la functia
modul.
Exercitiul 5.5 S
a se calculeze normele kk2 , kk1 , kk pentru vectorii:
a) x = (1, 3) R2 ;
b) y = (2, 1, 5) R
3 ;
c) z = 21 , 31 , 41 , 16 R4 .

Solutie. a) kxk2 = 1 + 9 = 10; kxk1 = |1| + |3| = 4;

b) kyk2 = q30, kyk1 = 8; kyk = 5.

c) kzk2 =

1
4

1
9

1
16

1
36

65
12 ,

kzk1 = 45 ;

kxk = max {|1| , |3|} = 3.

kzk = 21 .

Elemente de topologie pe Rk (k 1) si R

6
6.1

Vecin
at
atile unui punct

Fie a Rk , r > 0 si kk o norm

a pe Rk .
Definitia 6.1 Se numeste bil
a deschis
a de centru a
si raz
a r multimea
B(a, r) := {x Rk | kx ak < r}.
Se numeste bil
a nchis
a de centru a
si raz
a r multimea
D(a, r) := {x Rk | kx ak r}.
Se numeste sfer
a de centru a
si raz
a r multimea
S(a, r) := {x Rk | kx ak = r}.
cazul lui R nzestrat cu metrica uzual
Exemplul 6.2 In
a, obtinem B(a, r) = (ar, a+r), D(a, r) =
[a r, a + r], S(a, r) = {a r, a + r}.
Exemplul 6.3 S
a consider
am cazul lui R2 . Pentru norma euclidian
a kk2 , bila deschis
a, bila
2
nchis
a si sfera de centru a = (a1 , a2 ) R si raz
a r > 0 vor fi, respectiv
B2 (a, r) = {x = (x1 , x2 ) R2 | (x1 a1 )2 + (x2 a2 )2 < r2 },
D2 (a, r) = {x = (x1 , x2 ) R2 | (x1 a1 )2 + (x2 a2 )2 r2 },
S2 (a, r) = {x = (x1 , x2 ) R2 | (x1 a1 )2 + (x2 a2 )2 = r2 }.
cazul normei kk , multimile corespunz
In
atoare sunt:
1
B1 (a, r) = {x = (x1 , x2 ) R2 | |x1 a1 | + |x2 a2 | < r},
D1 (a, r) = {x = (x1 , x2 ) R2 | |x1 a1 | + |x2 a2 | r},
S1 (a, r) = {x = (x1 , x2 ) R2 | |x1 a1 | + |x2 a2 | = r}.
sf
In
arsit, n cazul normei kk , obtinem urm
atoarele:
B (a, r) = {x = (x1 , x2 ) R2 | max{|x1 a1 | , |x2 a2 |} < r},
D (a, r) = {x = (x1 , x2 ) R2 | max{|x1 a1 | , |x2 a2 |} r},
S (a, r) = {x = (x1 , x2 ) R2 | max{|x1 a1 | , |x2 a2 |} = r}.
Definitia 6.4 Multimea A din spatiul Rk se numeste m
arginit
a dac
a exist
a a Rk si r > 0 astfel

nc
at A D(a, r). In caz contrar, A se numeste nem
arginit
a.
Observatia 6.5 M
arginirea unei multimi A Rk este echivalent
a cu existenta unui r > 0 astfel
nc
at
kxk r, x A.

Definitia 6.6 Se numeste vecin

atate a punctului x Rk orice multime care contine o bil
a deschis
a centrat
a n x. Vom nota cu V(x) multimea tuturor vecin
at
atilor punctului x si o vom numi
sistem de vecin
at
ati pentru punctul x.
Exemplul 6.7 Pentru R, nzestrat cu metrica uzual
a, avem c
a atunci pentru orice x R,
V V(x) exist
a r > 0 astfel nc
at (x r, x + r) V.
In cazul lui R, s
a vedem cum arat
a vecinatatile punctelor acestui spatiu.
Definitia 6.8 Fie x R.
Dac
a x R, atunci V V(x) exist
a r > 0 astfel nc
at (x r, x + r) V ;
Dac
a x = +, atunci V V(+) exist
a a R astfel nc
at (a, +] V ;
Dac
a x = , atunci V V() exist
a b R astfel nc
at [, b) V.
Urmatorul rezultat are drept consecinta importanta faptul ca permite demonstrarea unicit
atii
limitei unei functii ntr-un punct (deci si a limitei unui sir).
Teorema 6.9 (Proprietatea de separatie Haussdorff ) Dac
a x si y sunt puncte distincte din
Rk , atunci exist
a Vx V(x), Vy V(y) astfel nc
at Vx Vy = .


Demonstrat
ie. Dac
a x 6= y, atunci putem defini r := kx yk > 0. Consider
am Vx :=
B x, 3r V(x),


Vy := B y, 3r V(y). S
a presupunem c
a Vx Vy 6= , adica exista z B x, 3r B y, 3r . Atunci
r = kx yk kx zk + kz yk <

r
r
2r
+ = ,
3 3
3

contradictie. In concluzie, presupunerea f

acuta este falsa, deci teorema este demonstrata.

6.2

Multimi deschise. Multimi nchise

Definitia 6.10 O submultime D Rk se numeste deschis

a dac
a D = sau D este vecin
atate
pentru orice punct al s
au.
particular, n
Exemplul 6.11 1. Orice bil
a deschis
a B(x, r) din Rk este multime deschis
a. In
cazul k = 1, avem c
a orice interval de forma (x , x + ) este o multime deschis
a.
cazul lui R, pentru orice a, b R, intervalele de forma (a, b), (, a), (a, +) sunt
2. In
multimi deschise.
3. Pentru a Rk si r > 0, multimea A := {x Rk | kx ak > r} este o multime deschis
a.
4. Multimea (0, 2] = {x R | 0 < x 2} nu este deschis
a deoarece nu este vecin
atate pentru 2
(nicio bil
a deschis
a centrat
a n 2 nu este inclus
a n (0, 2]).
Teorema 6.12 (Propriet
ati ale multimilor deschise) Au loc urm
atoarele afirmatii:
(i) Orice reuniune (finit
a sau infinit
a) de multimi deschise este o multime deschis
a;
(ii) Orice intersectie finit
a de multimi deschise este o multime deschis
a;
(iii) Rk este o multime deschis
a.
Demonstratie. Exercitiu!

Observatia 6.13 S
a remarc
am faptul c
a, dac
a am considera o intersectie oarecare de multimi
deschise, aceasta nu este n mod necesar deschis
a,dup
a cum o arat
a exemplul urm
ator: fie, pentru

\
1
1
orice n N , multimea deschis
a Dn := ,
. Atunci
Dn = {0}, multime care, n mod
n n
nN
evident, nu este deschis
a n R.
Definitia 6.14 O submultime D Rk se numeste nchis
a dac
a multimea sa complementar
a,
cD := Rk \ D, este deschis
a.
Exemplul 6.15 1. , Rk sunt multimi nchise, deoarece c = Rk , cRk = sunt deschise.
2. Orice bil
a nchis
a D(a, r) dintr-un spatiu metric este multime nchis
a deoarece complementara sa, Rk \ D(x, r) = {x Rk | kx ak > r}, este deschis
a.
Teorema 6.16 (Propriet
ati ale multimilor nchise) Au loc urm
atoarele afirmatii:
(i) Orice reuniune finit
a de multimi nchise este o multime nchis
a;
(ii) Orice intersectie (finit
a sau infinit
a) de multimi nchise este o multime nchis
a.
Demonstratie. Se folosesc formulele lui de Morgan si Teorema 6.12.

Exercitiul 6.17 Precizati dac

a multimile urm
atoare sunt deschise sau nchise n R4 :
a) A = {(x1 , x2 , x3 , x4 ) | |x1 | > 0, x2 < 1, x3 6= 2} ;
b) B = {(x1 , x2 , x3 , x4 ) | x1 = 1, x3 6= 4} ;
c) C = {(x1 , x2 , x3 , x4 ) | x1 = 1, 3 x2 1, x4 = 5} .
Solutie. a) Fie:
A1 = {(x1 , x2 , x3 , x4 ) | |x1 | > 0}
A2 = {(x1 , x2 , x3 , x4 ) | x2 < 1}
A3 = {(x1 , x2 , x3 , x4 ) | x3 6= 2} .

Atunci A = A1 A2 A3 . Cum A1 , A2 si A3 sunt evident multimi deschise si o intersectie finita de multimi

deschise este deschis
a, rezult
a c
a A este deschisa.
b) Observ
am c
a B 6 V(1, 0, 0, 0), deci B nu este deschisa. De asemenea,
cB = R4 \ B = {(x1 , x2 , x3 , x4 ) | x1 6= 1, x3 = 4}
nu este deschis
a, deci B nu este nchis
a. In concluzie, B nu este nici deschisa, nici nchisa.
c) Se observ
a c
a multimea
cC = R4 \ C = {(x1 , x2 , x3 , x4 ) | x1 6= 1, x2 (, 3) (1, ), x4 6= 5}
se poate scrie ca intersectie de multimi deschise, deci este deschisa. In concluzie, C este nchisa n R4 . O
demonstratie simpl
a a acestui lucru se va putea face dupa ce vom da caracterizarea cu siruri a multimilor
k
nchise n R .


10

6.3

Interior, aderent
a, frontier
a, multime derivat
a, puncte izolate

Definitia 6.18 Fie A Rk o multime nevid

a. Un punct x Rk se numeste punct interior

multimii A dac
a A V(x). Totalitatea punctelor interioare multimii A se noteaz
a cu A sau cu
int A si se numeste interiorul multimii A.
cazul lui R, fie intervalele: (a, b), (a, b], [a, b), [a, b]. Interiorul tuturor
Exemplul 6.19 1. In
multimilor este egal cu (a, b).

2. Fie k = 1 si multimile A = Q, B = R \ Q. Avem A = B = , deoarece pentru orice punct

x R, niciuna din multimile
contine o
intervale de forma (x r, x + r) cu r > 0.
n A, B nu poate
y2
x2
2
2
3. Fie X = R si A = (x, y) R | 4 + 9 1 {(3, 0)} . Vom avea


2
y2
2 x
A = (x, y) R |
+
<1 .
4
9

Teorema 6.20 Au loc urm

atoarele:

k
(i) A A, A R ;

(ii) A = A A este deschis

a;

(iii) A1 A2 A1 A2 ;

z }| {

(iv) A1 A2 = A1 A2 ;

z }| {

(v) A1 A2 A1 A2 ;

(vi) A = A, deci A deschis

a.
Demonstratie. Exercitiu!

Definitia 6.21 Fie A Rk . Un punct x Rk se numeste punct aderent multimii A dac

a pentru
orice V V(x), avem V A 6= . Totalitatea punctelor aderente multimii A se noteaz
a cu A sau
cu cl A si se numeste aderenta, sau nchiderea multimii A.
cazul k = 1, aderenta tuturor intervalelor (a, b), (a, b], [a, b), [a, b] este
Exemplul 6.22 1. In
multimea [a, b].
2. Pentru R si multimile A = Q, B = R \ Q, avem A = B = R, deoarece pentru orice punct
x R si orice V V(x), avemnV A 6= si V B 6= .o
2
2
3. Pentru X = R2 si A = (x, y) R2 | x4 + y9 1 {(3, 0)} , obtinem A = A.
Urmatoarea teorem
a face leg
atura ntre notiunile de aderenta si interior.
Teorema 6.23 Fie A Rk . Atunci:

z}|{
cA = cA si cA = cA .

Demonstratie. Pentru prima relatie, s

a consideram x cA, sau x 6 A. Dar aceasta relatie este echivalent
a
cu faptul c
a, pentru orice V V(x), V 6 A, ceea ce, la randul sau, este echivalent cu faptul ca, pentru orice
V V(x), V cA 6= , adic
a x cA. A doua relatie se arata analog.


11

Teorema 6.24 Fie (X, d) un spatiu metric. Au loc urm

atoarele:
(i) A A;
(ii) A = A A este nchis
a;
(iii) A1 A2 A1 A2 ;
(iv) A1 A2 A1 A2 ;
(v) A1 A2 = A1 A2 ;
(vi) A = A, deci A este nchis
a.
Demonstratie. Exercitiu!

Definitia 6.25 Fie A Rk . Numim frontier

a a multimii A, notat
a Fr A, multimea A cA.
Exemplul 6.26 1. Pentru R si A una din multimile (a, b), (a, b], [a, b), [a, b], avem Fr A = {a, b}.
2. Pentru R si A = Q, B = R \ Q, obtinem Fr A = A B = R. Analog, Fr B = R.
3. Fr R = .
o
n
2
2
4. Pentru X = R2 si A = (x, y) R2 | x4 + y9 1 {(3, 0)} , obtinem

Fr A =

(x, y) R2 |


x2 y 2
+
= 1 {(3, 0)} .
4
9

Urmatorul rezultat face leg

atura ntre o multime, frontiera, interiorul si aderenta sa si permite
identificarea cu usurint
a a multimilor deschise si nchise: pentru o multime oarecare, dac
a se
nlatura punctele frontierei sale obtinem interiorul, iar daca se adauga punctele forntierei se va
obtine nchiderea multimii.
Teorema 6.27 Fie A Rk . Atunci:

(i) A = A \ Fr A;
(ii) A = A Fr A.
Demonstratie. (i) Avem






A \ Fr A = A \ A cA = A \ A A \ cA

 

= A c cA
= A A = A.

(ii) S
a observ
am c
a A cA A cA = Rk , adica A cA = Rk . Atunci





A Fr A = A A cA = A A A cA
= A X = A.

Definitia 6.28 Fie A Rk . Un punct x Rk se numeste punct de acumulare al multimii

A dac
a pentru orice V V(x), avem (V \ {x}) A 6= . Totalitatea punctelor de acumulare ale
multimii A se noteaz
a cu A0 si se numeste multimea derivat
a asociat
a multimii A.
Un punct x A cu proprietatea c
a x 6 A0 se numeste punct izolat al multimii A.

12

Exemplul 6.29 1. Pentru R, multimea derivat

a asociat
a tuturor intervalelor (a, b), (a, b], [a, b),
[a, b] este multimea [a, b].
2. Pentru R si multimile A = Q, B = R \ Q, avem A0 = B 0 = R, deoarece pentru orice punct
x R si orice V V(x), avemn(V \ {x}) A 6= si (V \o {x}) B 6= .
2
2
3. Pentru X = R2 si A = (x, y) R2 | x4 + y9 1 {(3, 0)} , obtinem
0

A =


x2 y 2
+
1 .
(x, y) R |
4
9
2

Punctul (3, 0) este punct izolat pentru multimea A.

Ca n cazul aderentei, se poate ar
ata usor urmatorul rezultat.
Teorema 6.30 Fie A Rk . Atunci
x A0 > 0, (B(x, ) \ {x}) A 6= .
Observatia 6.31 Dac
a x A0 , atunci n orice vecin
atate a lui x se afl
a o infinitate de puncte ale

multimii A. Intr-adev
ar, dac
a ar exista o vecin
atate care contine o multime finit
a de puncte diferite
de x de tipul {x1 , x2 , ..., xp }, putem considera r0 := min{kx x1 k , kx x2 k , ..., kx xp k} > 0 astfel
nc
at (B(x, r0 ) \ {x}) A = , contradictie.
Folosind aceast
a observatie, deducem c
a multimile finite nu au puncte de acumulare.
Are loc urm
atorul rezultat.
Teorema 6.32 Au loc urm
atoarele:
(i) A0 A;
(ii) A1 A2 A01 A02 ;
(iii) (A1 A2 )0 A01 A02 ;
(iv) (A1 A2 )0 = A01 A02 ;
(v) A = A A0 ;
(vi) A este nchis
a A0 A.
Demonstratie. (i), (ii) si (iii) rezult
a imediat.
(iv) Cum A1 , A2 A1 A2 , rezult
a din (iii) ca A01 , A02 (A1 A2 )0 , deci A01 A02 (A1 A2 )0 . Fie acum
0
x (A1 A2 ) . Atunci, pentru orice V V(x), (V \ {x}) (A1 A2 ) 6= , de unde (V \ {x}) A1 6= sau
(V \ {x}) A2 6= , adic
a x A01 sau x A02 , sau x A01 A02 .
0
(v) Cum A, A A, avem A A0 A. Fie acum x A \ A. Atunci, conform definitiei, V A 6= .
Deoarece x 6 A, rezult
a (V A) \ {x} 6= , adica (V \ {x}) A 6= , sau x A0 . De aici, A \ A A0 , ceea


ce implic
a A = A \ A A A0 A.
(vi) Avem c
a A este nchis
a A = A A = A A0 A0 A.


Exercitiul 6.33 Precizati frontiera, interiorul, nchiderea urm

atoarelor multimi:
a) A = {(x,
y,
z)
|
|x|
<
1,
|y|
<
1,
z

R}


b) B = (x, y, 1) | x2 + y 2 1

13

Solutie. a) Obtinem
Fr A = {(x, y, z) | |x| = 1, |y| < 1, z R}
{(x, y, z) |x| < 1, |y| = 1, z R}
{(x, y, z) |x| = 1, |y| = 1, z R} ,
A = {(x, y, z) | |x| 1, |y| 1, z R} ,

A = A.

b) In acest caz, vom avea Fr B = B = B, B = .

14