‘SR EN 1992-1-1:2004 Incrcare de flambaj : incarcare la care se produce flambajul ; pentru elemente elastice izolate, sinonimul incrcdiriicritice determinate cu formula lui Euler Lungimea efectiva : lungime utilizaté pentru evaluarea formei curbei de deformare; ea poate fi, de asemenea, definitd ca lungimea de flambaj, adica lungimea unui stalp articulat la ambele capete supus la un efort normal constant, avand aceeasi sectiune transversala si aceeasi inc&rcare de flambaj ca elementul considerat Efecte de ordinul intai: efect al actiunilor, calculat fara considerarea efectelor deformatilor structurii, dar tinand cont de imperfectiunile geometrice Elemente izolate : elemente in mod real izolate, sau elemente ale unei structuri care pot fi tratate ca izolate in calcul; figura 5.7 da exemple de elemente izolate cu diferite conditii de margine Moment nominal de ordinul doi : moment de ordinul doi utilizat in anumite metode de caloul, ce dau un moment total compatibil cu rezistenta ultima a sectiunii (a se vedea 5.8.5 (2)) Efecte de ordinul dol : efecte aditionale incarcairilor, provocate de deformarea structuril 5.8.2 Generalitati (1)P Acest paragraf se referd la elemente si structuri a c&ror comportare este influentat’ th mod semnificativ de efactele de ordinul doi (de exemplu stAlpi, pereti, piloti, arce si panze subtiri). In structuri cu noduri deplasabile este de asteptat aparitia de efecte globale de ordinul doi, (2)P Atunci c4nd se iau in calcul efectele de ordinul doi, a se vedea (6), echilibrul si rezistenta structurii trebuie verificate in stare deformata. Deformatille trebuie calculate tinand seama de efectele fisurarii, de proprietatile neliniare ale materialelor si de curgere lenta, NOTA - int-un calcul bazat pe tniartatea proprietor materialelr, aceasta se poate face reducand rigdtatea, a se vedea 587. (3)P Daca este cazul, analiza trebuie s& includa efectul flexibiltatii elementelor adiacente si fundatille (interactiunea so-structura) (4)P Comportarea structurii trebuie considerata in directia in care se pot produce deformatile, jinand seama, daca este necesar, de incovoierea oblica, (6)P Incertitudinile asupra geometriei si a pozitiei incarcarilor axiale trebuie luate In calcul ca efecte aditionale de ordinul intai, bazate pe imperfectiuni geometrice, a se vedea 5.2. (6) Efectele de ordinul doi se pot neglija daca reprezinta mai putin de 10 % din efectele de ordinul intai corespunzatoare. In 5.8.3.1 se dau criterii simplificate pentru elemente si in 5.8.3.3 se indicd criterii simplificate pentru structuri. 5.8.3 Criterii simplificate pentru efectele de ordinul doi 5.8.3.1 Criteriu de zveltete pentru elemente izolate (1) Cao alternativa la criteriul indicat la 5.8.2 (6), se admite c& efectele de ordinul doi pot fi negljate daca coeficientul de flambaj 7 (aga cum este definit la 5.8.3.2) este mai mic decat o valoare notata /in NOTA - Valoarea iin care se utilizeaza intr-o tard precizata poate fifurnizata de anexa nationala Valoarea recomandata este definita de relatia Dig = 20°A-B- CHV (6.13N) Incare: = 1 (140,294 (daca ger nu este cunoscut, se poate lua A = 0,7) = ¥1+20 (daca w nu este cunoscut, se poate lua B = 1,1) 41,7 rm (daca rm nu este cunoscut, se poate lua C = 0,7) coeficentul efectv de curgere lenta; a se vedea 5.8.4 = Ads! (Actes); Coeficientul mecanic de armare A B c et by imkobra for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. e2ot 214‘SR EN 1992-1-1:2004 Ac este aria total a sectiunil armaturilor longitudinale a = Neq | (Aces); forta axiala relativ’s fn ‘Mos! Meo; raportul momentelor ‘Mos, Me Sunt momentele de ordinul intai de la extremitati, | Moe| 2 | Moy | Daca momentele de la extremitati Mo; $i Mss provoacai intinderi pe aceeasi fata, rm se ia pozitiv (adica C < 1,7), sau negativ (adica C > 1,7). In cazurile urmatoare, se ia rn = 1,0 (adic C = 0,7) - elemente de contravantuire, pentru care momentele de ordinul intai rezulté doar sau in cea mai mare parte din imperfectini sau din incércar transversale ~ elemente de necontravantuie, in general (2) In cazul incovoierii oblice, criteriul de zveltete poate fi verificat separat, pe fiecare directie. Dupai rezultatul ver este posibil: (a) s& se neglijeze efectele de ordinul doi in cele doud directi, (b) s& se ia tn calcul doar pe una dintre sau (c) s& se ia in calcul efectele de ordinul doi tn cele doua directi 5.8.3.2 Zveltetea si lungimea efectiva a elementelor izolate (1) Coeficientul de zveltete este definit ca: loli (6.14) in care: Jp este Lungimea efectiva, a se vedea 5.8.3.2 (2) pana la (7) este raza de giratie a sectiunii de beton nefisurata (2) Pentru o definitie generalé a lungimii efective, a se vedea 5.8.1. figura 5.7 prezinta cdteva exemple de lungime efectiva a elementelor izolate cu sectiune constant. rood Pap oat a=! b)b=2! C)=0,7/ d)b=//2 el )I/2 2! Figura 5.7 - Exemple de moduri de flambaj si lungimile efective corespunzatoare in cazul elementelor izolate (3) Pentru elementele comprimate ale cadrelor regulate, criteriul zveltetii (a se vedea 5.8.3.1) se verifica luand pentru lungimea efectiva valoarea /> determinata in felul urmator: Elemente de contravantuire (a se vedea figura 5.7 (f)) 1, =0,51- [ + (6.15) Elemente de necontravantuire (a se vedea figura 5.7 (9) by imkobre for Docs Torrentgjo- Knowledge Overdose Pag. 6301214SR EN 1992-" Kk k \ (i,k 1, mn (0 BE {1.1} (5.16) incare ky, kp sunt zveltefile relative la incastrarea partial la extre k= (0/M)x (EI/1) @ este rotirea elementelor care se opun rotiri pentru momentul M; a se vedea de asemenea figura 5.7 (f) si (@) EI este rigiditatea la incovoiere a elementului comprimat, a se vedea de asemenea 5.8.3.2 (4) si (5) 1 este inaltimea libera a elementulul intre legturile de capat 2004 tile 1, respectiv 2: NOTA - k = 0 este limita teoretica ce corespunde incastréri perfecte, iar k = ~ este limita ce corespunde unui reazem simplu. Deoarece incastrarea perfect este rara in practic’ se recomanda pentru ky i kz 0 valoare minima de 0,10. (4) Daca un element adiacent comprimat (stalp), intr-un nod, este susceptibil sa contribuie la rotalie la flambaj, atunci se inlocuieste (EY//) in definitia lui k cu [(E//),+(EI 7). in care a gi b reprezinta elementul comprimat (stélpul) situat deasupra respectiv dedesubtul nodului. (6) Pentru definirea lungimilor efective, se tine seama de efectul fisurdirii asupra rigiditatii elementelor ce se opun deformarii, cu exceptia cazului in care se poate demonstra ca acestea nu sunt fisurate la SLU. (6) In alte cazuri decat cele citate mai sus la (2) si (3), de exemplu in cazul elementelor la care forta normala si/sau sectiunea variaza, se recomanda sd se verifice criteriul de la 5.8.3.1 cu o lungime efectiva stabilita pe baza Incarcarii de flambaj (calculata printr-o metoda numerica, de exemplu) : 1, =2JEI/N, (6.17) in care: EI este 0 valoare reprezentativa a rigicitati a incovoiere Ne_este incarcarea de flambaj exprimata pentru acest E/ (in expresia (5.14) valoarea lui / corespunde aceluiasi E’) (7) Efectul de impiedicare adus de peretii transversali poate fi luat tn calculul lungimii efective prin intermediul factorului f indicat in 2.6.9.1. In acest caz, in expresia (12.9) si in tabelul 12.1, se inlocuieste 1 CU lp determinat aga cum se indica in 5.8.3.2. 5.8.3.3. Efecte globale de ordinul doi la cladiri (1) Ca 0 alternativa la criteriul de la 5.8.2 (6), se admite c& se pot neglija efectele globale de ordinul doi la cladiri dac& Fgy Sh, (5.18) 7 +16 Ga8) in care: Fyes este Incarcarea verticala totala (pe elementele contravantuite si pe elementele de contravantuire) n, este numarul de etaje Leste inaltimea totala a cladirii deasupra nivelului de incastrare pentru moment E.5 este valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului, a se vedea 5.8.6 (3) (secjiunea de beton nefisurata) a elementului (elementelor) de contravantuire I, este momentul de inertie NOTA = Valoarea ki ce se utiizeaza intro tard precizaté poate fi furnizaté de anexa nationalé. Valoarea recomandata este ki = 0,31 Expresia (5.18) nu este valabila decat daca sunt indeplinite toate conditiile de mai jos: ~ instabilitatea la torsiune nu este dominantd, adic structura este relativ simetric& by imkobra for Docs Torrent - Knowledge Overdose Pag. edo 214