Alina Ilinca Lazu-Culegere de Probleme Algebra Si Geometrie

Algebra si geometrie
Culegere de probleme
Alina Ilinca Lazu
Cuprins
1 Matrice
si determinan
ti
2 Sisteme de ecua
tii liniare
21
3 Spa
tii vectoriale
37
3.1 Exemple de spatii vectoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

3.2 Subspatii vectoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
3.3 Dependenta si independenta liniar
a. Sistem de generatori . . . 41
3.4 Baz
a si coordonate. Schimb
ari de baze si coordonate . . . . . 47
4 Spa
tii euclidiene
57
5 Transform
ari liniare
65
5.1 Denitie. Matricea unei transform

ari liniare . . . . . . . . . . 65
5.2 Nucleu si imagine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
5.3 Valori si vectori proprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
5.4 Transform
ari liniare simetrice. Transform
ari liniare ortogonale
6 Forme biliniare
si forme p
atratice
90
95
6.1 Forme biliniare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

6.2 Forme p
atratice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
7 Calcul vectorial
117
3
CUPRINS
8 Planul
si dreapta n spa
tiu
127
9 Sfera
149
Capitolul 1
Matrice
si determinan
ti
0
2
B
B
1. Se consider
a matricele A = @ 1
2
0
!
0
B
1
1 0
C=
;D=B
@ 1
2 0
1
3
F =
2 3
Rezolvare: A B
0
10
B
=B
@ 5
10
15
2
B
B
E F =@ 0
1
4
0
2
!
C
3
1
;
1 C
A; B =
1 2
1
1
0
5
5
2
C
B
C; E = B 0
1 2
A
@
2
11
1
0
C
C si
A
: S
a se calculeze A B C + Dt , E F; F E:
1 0
0
10
6 2
0
1
3
C
B
B
B
C + Dt = B
4 3 C
1 2
@ 10
A+@ 5
15
7 4
5 2
11
1
0
1
2
1 1
C
B
C
C = 5B 1
C;
1
1
A
@
A
2
1 3
1
6
C
0 C
A ; F E = (5) :
3
5
1
C
C
A
CAPITOLUL 1. MATRICE SI DETERMINANTI
2. Fie matricea
0
1
1 1 1
B
C
C.
A=B
1
1
0
@
A
0 0 1
S
a se calculeze An .
Rezolvare: Scriem matricea A sub forma

0
1 0
1
1 0 0
0 1 1
B
C B
C
C + B1 0 0C = E + B,
A=B
0
1
0
@
A @
A
0 0 1
0 0 0
1
0 1 1
C
B
C. Dar
unde B = B
1
0
0
A
@
0 0 0
0
1
1
0
0 1 1
1 0 0
C
C
B
B
C , B 3 = B1 0 0C = B.
B2 = B
0
1
1
A
A
@
@
0 0 0
0 0 0
0
Deci,
An = (E + B)n = E + Cn1 B + Cn2 B 2 + Cn3 B + Cn4 B 2 + :::

= E + B Cn1 + Cn3 + ::: + B 2 Cn2 + Cn4 + :::
= E + 2n 1 B + 2n
1 B2.
a matrice p
atratice de tip
3. Fie A = (aij )i;j=1;n si B = (bij )i;j=1;n dou
n
n si I matricea unitate de acelasi tip. S

a se arate c
a
AB
BA 6= I:
Rezolvare: S
a not
am AB = (pij )i;j=1;n , BA = (qij )i;j=1;n si AB
BA = (dij )i;j=1;n : Vom calcula urma matricei AB
BA: Amintim c
a
7
prin urma unei matrice p
atratice se ntelege suma elementelor de pe
diagonala principal
a. n cazul nostru,
n
n
X
X
tr (AB BA) =
dii =
(pii
i=1
Avem
pii
n
X
qii =
i=1
n
X
aik bki
k=1
Deci,
tr (AB
BA) =
Prin urmare, egalitatea AB

matricei AB
bik aki :
k=1
n
n
X
X
i=1
qii ) :
n
X
aik bki
k=1
bik aki
k=1
= 0:
BA = I nu este posibil
a deoarece urma
BA este zero, n timp ce urma matricei unitate este n:
4. S
a se calculeze determinantii
2
3
;
D1 = 4
2
D2 =
a2
b2
(b + c)2
(c + a)2
a+b+c a
D3 =
D4 =
2 R;
1 2
1 0
2 1
1 1
0 2
1 0
1 2
1 3
3
3
c2
b+c a+b
+2
2
+2
2
(a + b)2 , a; b; c 2 R,
+2
+2
2
3
, ;
2 R.
Rezolvare: D1 =
; D2 = 0 (se scade linia nti din linia a doua).
)6 (se scade prima coloan

a din celelalte si apoi se
D3 = 9 ; D4 = (
dezvolt
a determinantul dup
a elementele primei linii).
5. S
a se calculeze determinantul
D=
1 1
2 1
2 1
2 4
1 5
1 6 :
3 2
5 1
1 1
0 2
Rezolvare: Folosind propriet

atile determinantilor, obtinem succesiv
D =
0 0 0
1 0 2
4 3 1
1 4 1
0 0 2
1 0
4 3
1 4
1 0 2
4 3 1
1 4 1
0 0 2
1 0
4 3
17
1 4
4 3
1 4
0 0
(21 + 68) =
6. S
a se calculeze
Dn =
1 0
0 ::: 0
1 ::: 0
2 ::: 0
::: ::: ::: ::: ::: :::

0
0 ::: 2
0 ::: 1
89.
9
Rezolvare: Dezvolt
am Dn dup
a elementele primei linii. Avem
Dn = 2Dn
0 ::: 0
1 ::: 0
::: ::: ::: ::: ::: ::: :
0 ::: 2
0 ::: 1
Dezvoltnd al doilea determinant dup

a prima coloan
a se obtine formula
de recurenta
Dn = 2Dn
Avem D1 = 2, D2 = 3, D3 = 2D2
Dn 2 :
D1 = 4. Prin inductie se demon-
streaz
a c
a
Dn = n + 1:
7. S
a se arate c
a
1! 2! 3! ::: n!
2! 2! 3! ::: n!
Dn = 3! 3! 3! ::: n! = ( 1)n+1 (n
1)!1!2!:::n!
::: ::: ::: ::: :::

n! n! n! ::: n!
Rezolvare: Se scade linia nti din toate celelalte, se dezvolt
a apoi
dup
a ultima coloan
a si se tine cont de relatia k! (k
1)! = (k
8. S
a se calculeze valoarea determinantului
D=
3 :::
3 :::
0 :::
:::
:::
::: :::
3 :::
3 :::
::: :::
(n
1)
1) (k
1)!.
10
Rezolvare: Se adun
a prima linie la toate celelalte si obtinem D = n!.
9. S
a se calculeze valoarea determinantului de ordinul n
1
2 ::: 2
2 ::: 2
D= 2
3 ::: 2 :
::: ::: ::: ::: :::

2
2 ::: n
Rezolvare: Se scade prima linie din celelalte si se obtine D =
2 (n
2)!.
10. S
a se calculeze determinantul Vandermonde
V (a1 ; a 2 ; :::; an ) =
a1
a2
:::
an
a21
a 22
:::
a2n :
:::
:::
:::
:::
a1n
a 2n
::: ann
Rezolvare: Din ecare linie ncepnd cu ultima sc

adem precedenta
nmultit
a cu a1 si obtinem
1
a2
a 22
V (a1 ; a 2 ; :::; an ) = 0
:::
0
a2
=
a n2
a1
a1 )
:::
a1 a 2
an
:::
a 2n 2 a1
an
:::
an (an
:::
:::
(a 2
a1 ) ::: ann
ann 2 a1
a1
a1 )
:::
2
an a1
:::
::: ann
:::
a1
a2n
:::
:::
a n2 1
a1
a 2 (a 2
(an
a1 )
11
Scoatem de pe prima coloan
a factorul a 2
a3
a1 , de pe coloana a doua
a1 s.a.m.d. Se obtine
V (a1 ; a 2 ; :::; an ) = (a 2
a1 ) (a 3
a1 ) ::: (an
a1 ) V (a 2 ; a3 ; :::; an ) :
V (a2 ; a 3 ; :::; an ) este determinantul Vandermonde de ordinul n
1 si
prin acelasi procedeu obtinem succesiv

V (a2 ; a 3 ; :::; an ) = (a 3
a2 ) (a 4
a2 ) ::: (an
a2 ) V (a 3 ; a4 ; :::; an )
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
V (an 1 ; an ) = (an
an 1 ) :
n nal avem
V (a1 ; a 2 ; :::; an ) = (a 2
a1 ) (a 3
(a 3
a1 ) ::: (an
a2 ) ::: (an
a2 )
:::::::::::::::::
(an
Y
an 1 )
(ai
aj ) .
1 j<i n
11. S
a se calculeze valorile determinantilor
a) Dn =
1 :::
0 :::
2 :::
1 :::
:::
:::
::: :::
0 :::
::: :::
1
a1 )
12
an an
b) Pn =
an
::: a0
0 :::
x :::
0 :
:::
:::
::: ::: :::

0 :::
Rezolvare: a) Dezvoltnd dup

a prima coloan
a, obtinem
Dn = 2n
Deducem Dn = 2n
+ 2n
+ Dn 1 :
+ ::: + 2 + 1 = 2n
1.
b) Similar obtinem
P n = an x n
de unde Pn = an xn
+ an 1 x n
+ Pn 1 ;
+ ::: + a1 x + a0 .
12. S
a se arate c
a oricare ar matricea A de tip n
n; cu elemente reale,
avem
det I + A2
0:
Rezolvare: Se foloseste identitatea

I + A2 = (I + iA) (I
13. Fie A de forma
B
A=B
@ 0
0
n care
c
a
iA) :
1
C
1 C
A
este o constant
a si e f (x) un polinom oarecare. S
a se arate
0
f ( ) f 0( )
B
f (A) = B
@ 0
0
f( )
0
1
1 00
f ( )
C
2
C
f 0( ) A
f( )
13
Rezolvare: Fie f (x) = an xn + an 1 xn
f 0 (x) = nan xn
+ ::: + a1 x + a0 : Atunci
1) an 1 xn
+ (n
+ ::: + 2a2 x + a1
si
1) an xn
f 00 (x) = n (n
+ (n
1) (n
2) an 1 xn
+ ::: + 2a2 :
S
a observ
am c
a A = I + B; unde
1
0
0 1 0
C
B
C:
B=B
0
0
1
A
@
0 0 0
Atunci An = ( I + B)n = n I + Cn1 n 1 B + Cn2 n 2 B 2 + ::: + B n : Dar

1
0
0 0 1
C
B
n
2
B
B =@ 0 0 0 C
A si B = O3 ; 8n 3:
0 0 0
Atunci
B
B
An = B 0
@
0
n 1
n
n
n (n 1)
2
n n 1
n 2
Concluzia rezult
a imediat.
C
C
C:
A
14. S
a se cerceteze dac
a urm
atoarele matrice sunt inversabile si n caz armativ s
a se g
aseasc
a inversa
0
1
1
1 3 1
B
B
B
C
C, B = B 1
A=B
4
2
5
B 1
@
A
@
3 6 2
1
0
C
1 C
C.
1 C
A
1
14
Rezolvare: det A = 13 6= 0, deci A este inversabil

a si
0
1
2
0
1
B
C
1
B
A = @ 7=13
1=13
1=13 C
A:
18=13
3=13
10=13
0
1
1
1
B
1
1
1B 1
det B = 8 6= 0 si B 1 = B
B
4@ 1
1
1
1
1
1
15. S
a se determine valoarea parametrului
0
1 0
B
A=B
@x 1
1 x
s
a e inversabil
a pentru orice x real.
Rezolvare: det A = x2
4 (2
2x + m
m) < 0, de unde m 2 (2; 1).
C
1 C
C:
1 C
A
1
real m astfel nct matricea

1
1
C
2C
A
m
1 6= 0, 8x 2 R, adic
a
16. S
a se rezolve ecuatia matriceal
a
0
B
unde A = B
@
1 2
1 0
2 1
X A = B,
C
1 C
A si B =
1
Rezolvare: det A 6= 0, X = B A
17. S
a se rezolve matriceal sistemul
8
>
>
< x + 2y + 4z =
1 0 2
1 2 1
2x y + 3z = 6
>
>
: x + y 2z = 2.
15
Rezolvare: Consider
am
0
1
2
B
A=B
1
@ 2
1
1
matricele
1
0 1
0
4
x
C
B C
B
By C , B = B
,
X
=
3 C
A
@ A
@
2
z
Cu aceste notatii sistemul se scrie
C
6 C
A.
2
A X=B
det A 6= 0, deci A admite invers
a si ecuatia are solutia
1
0
1
C
B
C , deci x = 1, y = 1, z =
X = A 1B = B
1
A
@
1
18. S
a se rezolve ecuatiile matriceale
0
1
3 0 1
C
B
C
a) X A = B, unde A = B
@1 0 1A, B =
2 1 2
1.
!
2 0 1
;
1 2 1
1
1
0
1 2 1
2 1 1
C
C
B
B
C, B = B1 3 3C,
b) A X B = C, unde A = B
1
0
2
A
A
@
@
1 4 6
3 1 2
0
1
1 2 1
B
C
C.
C=B
2
3
1
@
A
3 1 1
!
1=2
1=2
0
Rezolvare: a) X = B A 1 =
.
0
3 2
0
1
26
39
15
B
C
1
1
B
b) X = A
C B = @ 40
60
23 C
A.
11
18
7
0
16
19. Fie A o matrice p

atratic
a de ordin n; inversabil
a si s
a not
am
det (A + I) =
+ a1
S
a se calculeze det (A + I) ;
+ ::: + an
+ an :
6= 0; unde cu A am notat adjuncta
matricei A:
Rezolvare: Pentru
n 1
= 0 obtinem det A = an 6= 0 (deoarece A este
inversabil
a). Atunci A = an A 1 : Aceasta implic
a
det (A + I) = det an A
(det A)
"
= (an )n
si
det A +
an
+ I = det
1
det A
+ a1 (an )n
I+
si
an
A+
an
+ ::: + an
+ ::: + an
an
+ an
n 1
n 1
:
m astfel
= 1: S
a se arate c
a:
a) A = 0 si A = 0;
b) A +
este nesingular
a si (A +
A+
Rezolvare: a) Avem
A2 = ( I +
A2 = ( I +
) =
+ =0
)=
= 0:
Atunci
0 = A A2
= A2 (A ) = ( I +
)A =
A +
+ an
1 si respectiv 1
m; m
+ ::: + an 1 an
trei matrice de tip m
nct A2 =
n 1
an
+ a1
1
(an )n + a1 (an )n
an
20. Fie A;
A ;
17
de unde rezult
a c
aA =
A : Scriind acum
0 = A2 = A (A ) = A ( A ) = (A ) ( A ) = ( A ) ( A ) = ( A )2
si avnd n vedere c
a 6= 0; iar A 2 R; obtinem c
a A = 0; ceea ce
va antrena A = 0: Pe de alt
a parte,
= A I + A2 = A + A3 = A:
0= A = A
b) Din egalit
atile
(A +
)( A +
A2 + A
)=
obtinem c
a A+
A2 +
A+ ( ) =
este nesingular
a, iar inversa sa este
21. Fie A; B si C matrice de tip n
n astfel nct B = C
=I
A+
AC: Dac
a f (x)
este un polinom oarecare, s

a se arate c
a
f (B) = C
Rezolvare: Din egalitatea B = C
atic
a faptul c
a Bk = C
f (A) C:
AC rezult
a prin inductie matem-
Ak C; pentru orice k 2 N: Fie
f (x) = an xn + an 1 xn
+ ::: + a1 x + a0 ; ai 2 R; i = 0; n:
Avem
f (B) = an B n + an 1 B n
= an C
An C + a n 1 C
=C
+ ::: + a1 B + a0 I
An 1 C + ::: + a1 C
a n An + a n 1 An
=C
ceea ce trebuia demonstrat.
AC + a0 C
+ ::: + a1 A + a0 I C
f (A) C;
18
22. S
a se calculeze rangul urm
atoarelor matrice pentru diferite valori ale
lui
2R
B
a) A = B
@
0
B
b) B = B
@
Rezolvare: a) det A = 3
dac
a
3
4
2R
2
1
1
1
2 3
1 2
3
atunci rangA = 2, iar
4
atunci rangA = 3.
2 3
1 2
departe, calcul
am minorul de ordin trei
1
2
=
C
1 0 C
A,
2
1
3 2
C
1 1 C
A:
1 1
4 ; deci, dac
a
b) Avem minorul de ordin doi
2 3 1
2 3
3 + 15, deci dac

a
1 2 1
= 7 6= 0, deci rangB
2. Mai
6= 5 atunci rangB = 3. Dac

a
= 5 calcul
am cel
alalt minor de ordin trei si avem
1 5
2 3
1 2
= 0,
deci rangB = 2.
23. Se consider
a matricele
0
1
0
1
1 2 m
1 2 m n
B
C
B
C
B
C
B
A = @1 0 1 A si B = @1 0 1 1 C
A.
2 1 0
2 1 0 2
S
a se determine m si n astfel nct cele dou
a matrice s
a aib
a acelasi
rang.
Rezolvare: Avem rangA
rangB, det A = m + 3. Dac

a m 6=
19
atunci rangA =rangB, pentru orice n 2 R. Dac
a m = 3, atunci
1 2 n
rangA = 2. Pentru a avea si B rangul 2, punem conditia 1 0 1 = 0
2 1 2
si obtinem n = 1.
24. Se dau matricele
0
1
0
0 1 0 0
0 0
B
C
B
B0 0 0 1C
B
C si B = B1 0
A=B
B0 0 1 0C
B0 0
@
A
@
1 0 0 0
0 1
S
a se arate c
aB
= A si A
= B.
1
0 1
C
0 0C
C.
1 0C
A
0 0
25. Folosind transform

arile elementare s
a se ae rangurile urm
atoarelor
matrice:
0
B
B 3
A = B
B 6
@
3
0
1
B
B1
B
B
C = B0
B
B0
@
0
3
3
1
3
4 10
C
B
B
2 C
C , B = B 4 8 18 7
B 10 18 40 17
2 C
A
@
1 7 17 3
1
1
0 1 0 0
0
C
1
1 0 0 0C
C
B
C
1 1 0 0C , D = B
@ 2
C
C
0 1 1 0A
1
1 0 1 1
Rezolvare: Avem
0
3
1
B
B 3
3
A=B
B 6
1
@
3
1
C
2 C
C
2 C
A
1
l1 +l2 !l2
2l1 +l3 !l3
l1 +l4 !l4
3
5
B
B 0
B
B 0
@
0
C
C
C,
C
A
C
4 C
A.
7
C
0 C
C~
0 C
A
3
20
l2 !l3
B
B 0
B
B 0
@
0
C
0 C
C
0 C
A
3
de unde rezult
a c
a rangA = 4.
4l2 +l3 !l3
B
B 0
B
B 0
@
0
28
n acelasi mod obtinem: rangB = 2, rangC = 5, rangD = 2.
C
0 C
C;
0 C
A
3
Capitolul 2
Sisteme de ecua
tii liniare
1. Folosind regula lui Cramer s
a se rezolve sistemul
8
x
y
z
38
>
>
+
+
=
>
> 15 10 6
30
<
y
z
31
x
:
+ +
=
>
10
6
15
30
>
>
>
: x + y + z = 31
6 15 10
30
Rezolvare: Sistemul dat este echivalent cu
8
>
>
< 2x + 3y + 5z = 38
3x + 5y + 2z = 31 :
>
>
: 5x + 2y + 3z = 31
2 3 5
38 3 5
= 3 5 2 =
70,
= 31 5 2 =
5 2 3
31 2 3
2 38 5
y
2 3 38
= 3 31 2 =
210,
= 3 5 31 =
5 31 3
Deci, x =
= 2, y =
140;
5 2 31
y
= 3, z =
21
= 5.
350:
22
CAPITOLUL 2. SISTEME DE ECUATII

LINIARE
2. Folosind regula lui Cramer s
8
2
3
>
>
< x + ay + a z = a
x + by + b2 z = b3
>
>
: x + cy + c2 z = c3
unde a; b; c 2 R, diferite dou

a cte dou
a.
2
1 a a
= 1 b b2 = (a
Rezolvare:
1 c c
b) (b
c) (c
a) 6= 0,
b) (b
c) (c
a) ;
a3 a a 2
x
b3 b b2 = abc (a
c3 c c 2
1 a3 a2
1 b3 b2 =
(ab + bc + ca) (a
b) (b
c) (c
c) (c
a) :
a) ;
1 c3 c2
1 a a3
z
1 b b3 = (a + b + c) (a
1 c c
b) (b
Solutia este x = abc, y =
(ab + bc + ca), z = a + b + c.
3. S
a se rezolve si s
a se discute sistemele
a)
4y
3z = 1
3x + 12y
3z = 2
, b)
8
>
>
< x
4y
3z = 1
.
x + 2y + z = 2
>
>
: 2x + 4y + 2z = 3
Rezolvare: a) Matricea sistemului si matricea extins

a sunt:
!
!
1
4
3
1
4
3 1
A=
, respectiv A =
.
3 12
3
3 12
3 2
23
Avem rangA =rangA = 2, deci sistemul este compatibil nedeterminat.
1
3
Dac
a determinantul principal este p =
= 12, atunci x,
3
3
z sunt necunoscutele principale si y necunoscut
a secundar
a. Se obtin
5
1
,y= ,z=
, 2 R.
solutiile: x = 4
4
12
b) Corespunz
ator sistemului avem matricele:
0
1
0
1
1
4
3
1
4
3 1
B
C
B
C
C si A = B 1
C.
A=B
1
2
1
2
1
2
@
A
@
A
2
4
2
2
4
2 3
Avem rangA = 2 si rangA = 3, deci sistemul este incompatibil.
4. S
a se rezolve si s
a se discute dup
a valorile parametrului real
8
>
>
< x+ y+z =1
sistemul
x y+z =1 :
>
>
: x+y z =2
= (1 + )2 . Avem cazurile:
Rezolvare: Determinantul sistemului este

a)
2R
f 1g, atunci
6= 0 si sistemul are solutie unic

a dat
a de
regula lui Cramer

x
= 3 ( + 1) ;
= 3(
1) ;
+1 .
Deci, solutia este

x=
b)
3
3(
1)
, z=
, y=
+1
(1 + )2
1, atunci
= 0, sistemul devine
8
>
>
< x y+z =1
x y+z =1 :
>
>
: x+y z =2
+1
2
(1 + )
24

LINIARE
Cu notatiile obisnuite avem rangA = 2, iar rangA = 3, deci sistemul
este incompatibil.
5. S
a se rezolve si s
a se discute dup
a valorile reale ale parametrilor , ,
sistemul
8
>
>
< (
1) x + y + ( + 1) z = 1
(
1) x + y + ( + 1) z = 1 :
>
>
: x+ y+ z = 2
Rezolvare: Avem
+1
+1 =
1 =
1
= (1
).
)(
Distingem cazurile:
a) dac
a
6= 1 si
6=
atunci sistemul este compatibil determinat si
se rezolv
a cu regula lui Cramer
+1
+1 =
2(
+1
+ 1 = ( + 3) (
2
1
1 =
1
Solutia este: x =
2
1
(1 + ) (
2
,y=
+3
1
,z=
1+
:
1
):
25
b) dac
a
= 1 si
6= sistemul devine:
8
>
1) x + y + ( + 1) z = 1
>
< (
(
1) x + y + ( + 1) z = 1 :
>
>
: x+y+z = 2
Avem
2(
c) dac
a
6= 0 si
car
=
1
1
1
) 6= 0, deci sistemul este incompatibil.
= 1 si
= , sistemul devine
(
(
1) x + y + ( + 1) z = 1
x+y+z =
= 1 6= 0, rangA =rangA = 2, deci sistemul este

1
1
compatibil simplu nedeterminat cu solutiile: x = 1 2 + , y =
p
1+2
d) dac
a
2 ,z= ,
6= 1 si
2 R.
= , sistemul devine
(
(
1) x + y + ( + 1) z = 1
x+ y+ z =
Calculnd
1
d1 ) dac
a
+1
=
1
un determinant nenul (
3
6= 0, atunci
:
+1
1, se observ
a c
a totdeauna exist
a
3
=
p
1), deci rangA = 2.
1
2
6= 0, x este necunoscut
a secundar
a
(x = ) si sistemul devine
(
y + ( + 1) z = 1
y+ z=
1)
26

LINIARE
care se rezolv
a imediat.
d2 ) dac
a
= 0, sistemul devine
(
(
1) x + y + ( + 1) z = 1
x=
care este compatibil simplu nedeterminat, rezolvndu-se n functie de

.
6. S
a se determine parametrul 2 R, astfel nct sistemul
8
>
2x y + 3z = 9
>
>
>
>
>
>
< 3x + 2y + 5z = 11
x y+z =2
>
>
>
>
4x + 5y + z = 1
>
>
>
: 4x + z = 22
s
a e compatibil.
Rezolvare: Se observ
a c
a rangA = 3 (
ind obtinut din primele trei
linii). Sistemul este compatibil dac

a rangA = 3.
38 (
9), de unde
= 0,
car2
astfel nct sistemul
2x + y + 2z =
>
>
: 3x + z =
Rezolvare: Avem rangA = 2. Din conditia rangA = 2 obtinem

2 +
= 0.
8. Fie sistemul
= 9.
7. S
a se g
aseasc
a relatia dintre parametrii reali , ,
8
>
>
< x + 2y + 3z =
s
a e compatibil.
car1
8
>
>
< 2x
3y + 4z
5t =
x + 9y + z + t = 3
>
>
: 5x 6y + 10z + t =
1
:
27
S
a se determine parametrii reali
; ;
astfel ca rangul matricei sis-
temului s
a e doi si sistemul s
a e compatibil.
= 2,
Rezolvare:
12,
2.
9. S
a se arate c
a sistemele
8
>
>
< x 3y + 4z = 0
a)
8
>
>
< x + 2y + z = 0
x 2y + 2z = 0
x + 2y z = 0 , b)
>
>
>
>
: 3x 2y + 5z = 0
: 2x y + 3z = 0
admit si solutii diferite de cea banal

a si s
a se determine aceste solutii.
1
3
Rezolvare: a) det A = 0, p =
= 5, x, y necunoscute
1
2
principale, z necunoscut
a secundar
a. Solutiile sunt x =
, y = si
z= ,
2 R:
b) det A = 0,
= 4, x, y necunoscute principale, z
1
2
necunoscut
a secundar
a. Solutiile sunt x = 23 , y = 41 si z = ,
p
2 R:
10. S
a se arate c
a sistemul
8
>
>
< x + 2y + 3z = 0
4x + 5y + 6z = 0
>
>
: x + 2z = 0
admite doar solutia banal

a, indiferent de valorile lui
Rezolvare: det A =
+ 1 6= 0.
11. S
a se rezolve sistemul liniar omogen
8
>
>
< x1 + x2 + x3 = 0
2 R.
, cu a 6= b.
ax1 + bx2 + cx3 = 0
>
>
: (b + c) x + (c + a) x + (a + b) x = 0
1
2
3
28

LINIARE
Rezolvare: Sistemul este compatibil simplu nedeterminat, cu solutia
x1 =
(b
c), x2 =
(c
a), x3 =
(a
b),
2 R.
12. S
8
>
x+y+z t=2
>
>
>
< 2x + y z + 2t = 9
:
>
x
+
2y
+
2z
t
=
5
>
>
>
:
x + 3y z 2t = 4
Rezolvare: Aplicarea regulii lui Cramer necesit

a multe calcule, de
aceea este indicat
a rezolvarea sistemului aplicnd metoda lui Gauss.
0
B
B
B
B
@
B
B 0
B
B 0
@
0
1 1
2 1
1 2
1 3
10
1 0
C B
B
9 C
C~B 0
B
5 C
A @ 0
0
4
1 0
1
2
C B
B
5 C
C~B 0
B
22 C
A @ 0
0
4
19=3
C
5 C
C~
7 C
A
6
C
5 C
C;
11 C
A
76=3
astfel am obtinut sistemul triunghiular echivalent

8
>
x + y+ z
t=2
>
>
>
<
y 3z + 4t = 5
.
>
3z
+
5t
=
11
>
>
>
:
19
t = 76
3
3
Din ultima ecuatie obtinem t = 4, pe care o nlocuim apoi n a treia si

g
asim z = 3, din a doua ecuatie obtinem y = 2 si din prima x = 1.
13. S
a se rezolve folosind metoda lui Gauss sistemele:
29
a)
b)
c)
8
>
>
< x1 + 2x2 + x3 = 8
2x1 + 3x2 2x3 = 2

>
>
: 3x + 4x + 4x = 23
1
2
3
8
>
>
< x2 + 2x3 = 4
x1 + 2x2 3x3 = 0
>
>
: 2x
x2 + x3 = 3
1
8
>
>
< x1 + x2 + x3 + x4 = 1
2x1 x2 + x3 x4 = 2
>
>
: x
2x2 2x4 = 1
1
8
>
x1 + 2x2 + 3x3 x4 = 1
>
>
>
>
>
>
< 3x1 + 2x2 + x3 x4 = 1
d)
2x1 + 3x2 + x3 + x4 = 1
>
>
>
>
2x1 + 2x2 + 2x3 x4 = 1
>
>
>
: 5x + 5x + 2x = 2
1
8
>
x1 + x2 + 2x3 + 3x4 x5 + 2x6 = 1
>
>
>
< 2x + 3x + x
x4 + x6 = 2
1
2
3
e)
>
x1 4x3 2x4 + 2x5 + 3x6 = 1
>
>
>
:
3x1 + 2x2 + 7x3 + x4 x6 = 1
8
>
x1 2x2 + x3 x4 + x5 = 5
>
>
>
>
>
>
< 2x1 2x2 + 3x3 2x4 + x5 = 8
f)
3x1 6x2 + 3x3 + 2x4 + 3x5 = 13

>
>
>
>
x1 + 4x2 + x4 2x5 = 7
>
>
>
: x +x +x
x5 = 9:
1
3
4
Rezolvare: a) Avem
0
1 0
1 2
1
8
1
2
B
C B
B 2 3
C
B
2
2 A ~ @ 0
1
@
3 4
4 23
0
2
1
4
1
C
14 C
A ~
1
30

LINIARE
0
B
B 0
@
0
C
14 C
A;
27
de unde se obtine sistemul

8
>
>
< x1 + 2x2 + x3 = 8
x2
>
>
:
4x3 =
14
9x3 = 27
care are solutia x1 = 1, x2 = 2, x3 = 3.

b) Avem
0
0
B
B 1
@
2
0
1
B
B 0
@
0
si obtinem x1 =
c) Avem
0
1
B
B 2
@
1
C B
B
0 C
A ~ @
3
1 0
0
C B
B
4 C
A ~ @
3
1 2
0 1
0 0
17
1, x2 = 2 si x3 = 1.
1 1
1 1
2 0
Ultima ecuatie 0 =
patibil.
1 0
1
C B
C
B
2 A~@ 0
1
0
1
B
B 0
@
0
C
0 C
A:
2
C
4 C
A ~
3
1
C
4 C
A
17
C
0 C
A~
2
2, ceea ce nu se poate, deci sistemul este incom-
31
d) Avem
0
1 2 3
B
B 3 2 1
B
B
B 2 3 1
B
B 2 2 2
@
5 5 2
0
1
2
3
B
B 0
1
1
B
B
B 0
2
4
B
B 0
1
5
@
0
5
13
C B
B
1 C
C B 0
C B
1 1 C ~ B 0
C B
B
1 1 C
A @ 0
0
0 2
1 0
1
1
C B
B
0 C
2
C B
C B
1 C ~ B
1
C B
B
1 C
3
A @
3
5
0
1 2
3
1
B
B 0 1
1
2
B
B
B 0 0
6
5
B
B 0 0
0
0
@
0 0
0
0
1
13
1 2
0 1
0 0
0 0
18
15
0 0
1
C
2 C
C
C
1 C ~
C
0 C
A
3
1
1
C
0 C
C
C
1 C~
C
1 C
A
3
C
0 C
C
C
1 C;
C
0 C
A
0
sistemul este simplu nedeterminat, cu solutiile: x1 = (1 + 5 ) =6, x2 =

(1
7 ) =6, x3 = (1 + 5 ) =6, x4 = ,
e) Avem:
0
1 1
B
B 2 3
B
B 1 0
@
3 2
0
1 1
B
B 0 1
~B
B 0 0
@
0 0
2 R.
1 0
C B
B
2 C
C~B 0
C
1 A B
@ 0
0
1
15
10
1 0
1 1
C B
B
0 C
C~B 0 1
B
2 C
A @ 0 0
0 0
4
C
0 C
C
2 C
A
4
1
C
0 C
C
2 C
A
0
32

LINIARE
sistem compatibil dublu nedeterminat, cu solutiile: x1 =
92 , x2 = 6 + 81 + 52 , x3 = 2 + 40 + 25 , x4 =
3 , x5 = ,
x6 = , ;
f) Avem
0
B
B
B
B
B
B
B
@
0
B
B 0
B
B
B 0
B
B 0
@
0
145
2 R.
2 1
2 3
6 3
4 0
0 1
C B
B
8 C
C B 0
C B
13 C ~ B 0
C B
B
7 C
A @ 0
9
0
5
C B
B
2 C
C B 0
C B
2 C ~ B 0
C B
B
0 C
A @ 0
0
6
2 1
2 1
0 0
2 1
2 0
C
2 C
C
C
2 C ~
C
2 C
A
4
C
2 C
C
C
6 C,
C
2 C
A
0
81
12
sistem compatibil simplu nedeterminat, x1 =
+ 2 , x2 =
+ ,
5
5
34
2
x3 =
, x4 =
, x5 = , 2 R.
5
5
14. S
a8
se rezolve folosind metoda lui Gauss sistemele
>
>
< x 2y + z = 4
a)
4x + 3y 2z = 11
>
>
: 2x + 3y + 4z = 11
8
>
4x + 8y + 2z + t = 30
>
>
>
< x + 5y + 3z + 8t = 52
b)
>
2x + 7y + z + 4t = 35
>
>
>
:
3x + 8y + 2z + t = 29
33
8
>
x1 + x2 + 2x4 + x5 = 3
>
>
>
< 2x
x2 + 3x3 x4 + 2x5 = 5
1
c)
>
3x1 2x2 + 2x3 4x4 x5 = 2
>
>
>
:
x1 x2 x3 3x4 3x5 = 7
8
>
>
< x + 2y + z = 3
d)
e)
2x y + 3z = 2
>
>
: x 3y + 2z = 0
8
>
x1 + x2 + x3 + x4 + x5 = 7
>
>
>
< 3x + 2x + x + x
3x =
1
>
x2 + 2x3 + 2x4 + 6x5 = 23
>
>
>
:
5x1 + 4x2 + 3x3 + 3x4 x5 = 12:
Rezolvare: a) x = 1, y = 3, z = 1.
b) x = 1, y = 2, z = 3, t = 4.
c) x1 =
unde ,
4 + 2 + 3 , x2 =
1 + 2 , x3 = 4
2 , x4 = , x5 = ,
2 R.
d) sistem incompatibil.
e) x1 =
16 +
x5 = , unde , ,
+ 5 , x2 = 23
6 , x3 = , x4 = ,
2 R.
15. Fie sistemul de ecuatii liniare omogene cu coecienti reali

8
>
x1 x2 + x3 x4 + x5 = 0
>
>
>
< 2x
x2 + 3x3 + x4 + 2x5 = 0
1
:
>
x2 + x3 + 3x4 = 0
>
>
>
:
x1 + 2x2 + 4x4 x5 = 0
a) S
a se determine un sistem fundamental de solutii.
b) S
a se stabileasc
a dac
a urm
atoarele elemente formeaz
a un sistem
fundamental de solutii: v1 = ( 5; 4; 1; 1; 1), v2 = ( 5; 6; 0; 2; 1),
v3 = (0; 1; 1; 0; 2).
34

LINIARE
Rezolvare: Rezolv
am
0
1
1 1
B
B 2
1 3
B
B 0
1 1
@
1
2 0
mai nti sistemul. Avem

1 0
1
1 1
1
1
C B
B
1 1
1
2 C
C ~ B 0
C
B
1 1
3
0 A @ 0
0
1 1
4
1
1 1
B
B 0
B
B 0
@
0
1 1
0 0
0 0
1 1
1 1
C
3 0 C
C ~
3 0 C
A
3 0
C
3 0 C
C,
0 0 C
A
0 0
deci sistemul este compatibil nedeterminat, x1 ,x2 sunt necunoscutele

principale si x3 , x4 , x5 sunt necunoscutele secundare. Multimea solutiilor sistemului este
S = f( 2
3 ; ; ; ) ; ; ;
2 Rg :
Pentru a determina un sistem fundamental de solutii, lu

am:
= 1,
= 0,
= 1,
= 0,
=0
) u1 = ( 2; 1; 1; 0; 0)
= 0 ) u2 = ( 2; 3; 0; 1; 0)
=1
) u3 = ( 1; 0; 0; 0; 1) .
Multimea fu1 , u2 , u3 g este sistem fundamental de solutii pentru c

a
rangul matricei format

a din acesti vectori este 3 (=num
ar necunoscute
secundare).
b) Se veric
a faptul c
a vectorii v 1 , v 2 , v 3 sunt solutii ale sistemului, iar
matricea format
a din cei trei vectori,
0
1
5
4
1 1 1
B
C
B 5
6
0 2 1 C
@
A;
0
1
1 0 2
35
are rangul 3, deci multimea fv 1 , v 2 , v 3 g formeaz
a un sistem fundamental de solutii.
16. Fie sistemul de ecuatii liniare omogene cu coecienti reali

8
>
> x1 + x2 x3 + 2x4 + x5 = 0
>
>
< 2x
x2 + x3 + 2x5 = 0
1
:
>
> x1 2x2 + 2x3 6x4 5x5 = 0
>
>
:
x1 + 2x4 + 3x5 = 0
a) S
a se determine un sistem fundamental de solutii.
b) S
a se stabileasc
a dac
a urm
atoarele elemente formeaz
a un sistem
fundamental de solutii: v 1 = (0; 2; 2; 0; 0), v 2 = (2; 5; 1; 1; 0), v 3 =
( 4; 4; 0; 1; 2).
Rezolvare: a) Multimea solutiilor sistemului este
S = f( 2
3 ;
4 ; ; ; ) ; ; ;
2 Rg;
iar un sistem fundamental de solutii este

fu1 = (0; 1; 1; 0; 0) ; u2 = ( 2; 4; 0; 1; 0) ; u3 = ( 3; 4; 0; 0; 1)g:
b) Se veric
a faptul c
a cei trei vectori sunt solutii ale sistemului si
rangul matricei vectorilor este 3, deci formeaz
a un sistem fundamental
de solutii.
17. S
a se determine parametrul m 2 R astfel ca urm
atorul sistem s
a admit
a
si solutii diferite de solutia banal
a si, n acest caz, s
a se rezolve
8
>
x1 + x2 + mx3 x4 = 0
>
>
>
< 2x + x
x3 + x4 = 0
1
2
:
>
3x
x
x
x
=
0
>
1
2
3
4
>
>
:
mx1 2x2 2x4 = 0
36

LINIARE
Rezolvare: Sistemul admite si solutii nebanale dac
a si numai dac
a
4m = 0, deci dac
a si numai dac
a m = 1. Aplic
am metoda
det A = 4
lui Gauss
0
B
B 2
B
B 3
@
1
0
0
C B
B
1 C
C ~ B 0
C
1 A B
@ 0
2
0
1
B
B 0
B
B 0
@
0
C
3 C
C;
10 C
A
10
C
3 C
C ~
2 C
A
1
deci sistemul este compatibil simplu nedeterminat. Solutia este x1 =

2 , x2 =
3 , x3 = 5 , x4 = 4 ,
2 R.
Capitolul 3
Spa
tii vectoriale
3.1
Exemple de spa
tii vectoriale
1. Fie K un corp comutativ. Pe multimea

Kn = K
:::
K = x = (x1 ; x2 ; :::; xn ) ; xi 2 K; i = 1; n
denim operatia de adunare prin:

x+y = (x1 ; x2 ; :::; xn )+(y1 ; y2 ; :::; yn ) = (x1 + y1 ; x2 + y2 ; :::; xn + yn ) ; 8x; y 2 K n
si operatia de nmultire cu scalari prin:
x = ( x1 ; x2 ; :::; xn ) ; 8 2 K ; x 2 K n :
S
a se arate c
a multimea K n este spatiu vectorial.
Rezolvare: Se veric
a axiomele spatiului vectorial.
2. Fie Pn multimea polinoamelor cu coecienti reali de grad cel mult n:
Operatiile de adunare a dou

a polinoame si de nmultire a unui polinom
cu un num
ar real denesc pe Pn o structur
a de spatiu vectorial real.
Rezolvare: Se veric
37
38
CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
3. S
a se arate c
a multimea Mm
(R) a matricelor cu m linii si n coloane
cu elemente din R formeaz

a un spatiu vectorial real fata de operatiile
de adunare si nmultire cu numere reale a matricelor.
Rezolvare: Se veric
4. Not
am cu C [a; b] multimea functiilor continue pe [a; b] cu valori reale.
Denim operatiile:
8f; g 2 C [a; b] ; (f + g) (x) = f (x) + g (x) ; 8x 2 [a; b] ;
8 2 R; f 2 C [a; b] ; ( f ) (x) = f (x) ; 8x 2 [a; b] :
S
a se arate c
a multimea C [a; b] formeaz
a un spatiu vectorial.
Rezolvare: Se veric
5. Fie V = (0; 1) multimea numerelor reale pozitive. Denim operatiile
V ! V , x + y = xy, 8x; y 2 V si
+ : V
V !V,
: R
x = x , 8 2 R, 8x 2 V .
S
a se arate c
a fata de aceste operatii V are structur
a de spatiu vectorial
real.
Rezolvare: Se veric
a usor c
a (V; +) este grup comutativ. De asemenea, 8 ;
2 R si 8x; y 2 V avem
1) ( + ) x = x
2)
(x + y) =
3) (
) x=x
=x x =x +x =
x+
xy = (xy) = x y = x + y =
= x
x);
4) 1 x = x1 = x.
Deci V este un spatiu vectorial real.
x;
x+
y;
3.2. SUBSPATII
VECTORIALE
3.2
39
Subspa
tii vectoriale
1. S
a se arate c
a multimile
(
X1 =
X2 =
A=
A=
a+b 0
!
a
a
2a
; a; b 2 R
; a; b 2 R
si
sunt subspatii vectoriale ale spatiului

! vectorial M2 (R). !
a1
b1
a2
b2
Rezolvare: Fie A1 =
, A2 =
2 X1 , unde
a1 + b 1 0
a2 + b 2 0
a1 ; b1 ; a2 ; b2 2 R, si ; 2 R. Avem
!
a1 + a2
b1 + b2
A1 + A 2 =
(a1 + b1 ) + (a2 + b2 )
0
!
a1 + a2
b1 + b2
=
.
( a1 + a 2 ) + ( b 1 + b 2 )
0
Deci A1 + A2 2 X1 , adic
a X1 este subspatiul vectorial al lui M2 (R).
n acelasi mod se demonstreaz

a c
a X2 este subspatiul vectorial al lui
M2 (R).
2. S
a se verice dac
a multimile
8
0
>
x y
>
<
B
X1 = A = B
y z
@
>
>
:
x y+z 0
8
0
>
a
>
<
B
X2 = B = B
@ a
>
>
:
a + 2b
x+y
9
>
>
=
C
2x + z C
A ; x; y; z 2 R> ,
>
;
0
9
1
>
1 0
>
=
C
C
b 0A ; a; b; c 2 R
>
>
;
0 c
sunt subspatii vectoriale ale spatiului vectorial M3 (R).
Rezolvare: X1 este subspatiu vectorial, dar X2 nu este subspatiu

vectorial.
40
CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
3. S
a se precizeze care din urm
atoarele submultimi ale lui R3 sunt subspatii vectoriale ale lui R3 :
a) X1 = f(x1 ; x2 ; 0) ; x1 ; x2 2 Rg ;
b) X2 = f(x; 1; 0) ; x 2 Rg ;
c) X3 = f(x1 ; x2 ; x3 ) ; x1 ; x2 ; x3 2 Zg ;
d) X4 = f(x1 ; x2 ; x1
2x2 ) ; x1 ; x2 2 Rg ;
e) X5 = f(x1 ; x2 ; x3 ) ; x1 + 5x2
2x3 = 0, x1 ; x2 ; x3 2 Rg ;
f) X6 = f(x1 ; x2 ; x3 ) ; x1 + 5x2
2x3 = 1, x1 ; x2 ; x3 2 Rg ;
g) X7 = f(x1 ; x2 ; x3 ) ; x1 + x2 > 0, x1 ; x2 ; x3 2 Rg ;
h) X8 = f(x1 ; x2 ; x3 ) ; x1 x2 x3 = 0, x1 ; x2 2 Rg .
Rezolvare: Dintre aceste submultimi, subspatii vectoriale sunt doar
X1 , X4 si X5 .
4. Fie S
Rn multimea solutiilor unui sistem liniar omogen de m ecuatii
cu n necunoscute:
(
S=
x = (x1 ; x2 ; :::; xn ) ;
n
X
aij xj = 0; i = 1; m ;
j=1
a se arate c
a multimea S formeaz
a un
cu aij 2 R; i = 1; m; j = 1; n: S
subspatiu vectorial al lui Rn :
Rezolvare: Multimea S este nevid

a, pentru c
a orice sistem liniar
omogen admite cel putin solutia banal
a. Fie x = (x1 ; x2 ; :::; xn ) ; y =
(y1 ; y2 ; :::; yn ) 2 S: Atunci
n
X
aij xj = 0;
j=1
Oricare ar ;
n
X
j=1
n
X
2 R; avem
aij ( xj + yj ) =
aij yj = 0; i = 1; m:
j=1
n
X
j=1
aij xj +
n
X
j=1
aij yj = 0;
SI INDEPENDENT
LINIARA.
SISTEM DE GENERATORI41
3.3. DEPENDENT
A
A
deci x + y 2 S; deci S este subspatiu vectorial al lui Rn :
5. Fie Msn (R)
metrice, adic
a
Mn (R) multimea matricelor p

atratice de ordinul n siMsn (R) = A 2 Mn (R) ; At = A :
S
a se arate c
a Msn (R) formeaz
a un subspatiu vectorial al lui Mn (R) :
a deoarece On 2 Msn (R) :

Rezolvare: Multimea Msn (R) este nevid
Folosind propriet
atile operatiei de transpunere a unei matrice, pentru
orice ;
2 R si orice A; B 2 Msn (R) avem:
( A + B)t = ( A)t + ( B)t = At + B t = A + B:

Rezult
a c
a Msn (R) este subspatiu vectorial al lui Mn (R) :
6. Fie Man (R)
Mn (R) multimea matricelor p

atratice de ordinul n an-
tisimetrice, adic
a
Man (R) = A 2 Mn (R) ; At =
A :
S
a se arate c
a Man (R) formeaz
a un subspatiu vectorial al lui Mn (R) :
Rezolvare: Se procedeaz
a ca n exercitiul precedent.
7. Fie Y multimea polinoamelor de forma ax4 + 2bx + 3a , cu a; b 2 R. S

a
se arate c
a Y este un subspatiu vectorial al lui P4 .
Rezolvare: Se veric
a folosind teorema de caracterizare a subspatiilor
vectoriale.
3.3
Dependen
ta
si independen
ta
a. Sis
liniar
tem de generatori
1. S
a se arate c
a vectorii
v 1 = (0; 1; 1) , v 2 = (1; 2; 3) , v 3 = (2; 1; 1)
42
CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
din R3 sunt liniar dependenti si s
a se ae relatia de dependenta liniar
a
dintre ei.
Rezolvare: S
a ar
at
am c
a exist
a scalarii
ca
1v1
2v2
3v3
1,
2,
nu toti nuli astfel
= 0, adic
a
1 (0; 1; 1)
de unde rezult
a sistemul
8
>
>
<
>
>
:
(1; 2; 3) +
+2
+2
+3
(2; 1; 1) = 0,
=0
+
=0 :
=0
Ca acest sistem s
a admit
a si solutii diferite de cea banal
a trebuie ca rangul matricei sistemului s
a e mai mic dect num
arul necunoscutelor.
0 1
2
Cum
1 2
= 0, rangul matricei sistemului este 2 < 3. Re-
1 3
1
zolvnd sistemul obtinem
=5
3,
3.
nlocuind n relatia
considerat
a avem
5v 1
2v 2 + v 3 = 0;
relatia de dependenta cerut

a.
Observa
tie: Matricea sistemului are vectorii v 1 , v 2 , v 3 ca vectori
coloan
a. Cum rangul acestei matrice este 2, num
arul maxim de vectori
liniar independenti din sistemul S este 2:
2. S
a se studieze dependen
ta liniar
a pentru
!
! sistemele de vectori:
!
2
1
0 2
5
1
a) A1 =
, A2 =
, A3 =
n M2 (R);
3
1
1 1
2
1
b) p1 = 2x2 + x + 3, p2 = x2 + 5x 3, p3 = 3x2 x + 7 n P2 ;
c) v 1 = (1; 1; 2), v 2 = (1; 0; 3), v 3 = (2; 1; 1) n R3 ;
d) v 1 = (1; 2; 1; 1; 2), v 2 = (1; 3; 2; 1; 1), v 3 = (0; 1; 4; 2; 0),
SI INDEPENDENT
LINIARA.
3.3. DEPENDENT
A
A
v 4 = (2; 4; 3; 2; 3) n R5 .
n cazul sistemelor liniar dependente, s
a se precizeze relatia de dependenta.
Rezolvare: a) Consider
am relatia
1 A1
2 A2
3 A3
= 0. Prin n-
locuirea vectorilor v 1 , v 2 , v 3 ; aceast

a relatie este echivalent
a cu sistemul
omogen
8
>
2
>
>
>
<
>
3
>
>
>
:
+5
+2
1
1
1
=0
+
+2
3
3
=0
=0
= 0:
Problema revine la a studia dac

a acest sistem admite sau nu solutii
nebanale. Rangul matricei acestui sistem este 3, prin urmare sistemul
are doar solutia banal
a
= 0. Deci sistemul de vectori
este liniar independent.

b) Relatia
1 p1
2 p2
3 p3
8
>
>
< 2
= 0 este echivalent
a cu sistemul omogen
+
+3
=0
1+5 2
3 = 0
>
>
: 3
3 2 + 7 3 = 0:
1
Rangul matricei sistemului este 2 < 3, deci sistemul este simplu nedeterminat. n acest caz sistemul de vectori este liniar dependent si o
relatie de dependenta liniar
a este
16p1 + 5p2 + 9p3 = 0.
0
B
c) Matricea cu vectorii v 1 ,v 2 , v 3 pe coloane B
@
1 1 2
C
1 0 1 C
A are rangul
2 3 1
3, deci sistemul de vectori este liniar independent.
44
CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
0
B
B
B
B
d) Matricea B
B
B
@
1 0
3 1
2
1
este liniar dependent si
C
4 C
C
C
4
3 C are rangul 3, deci sistemul de vectori
C
2
2 C
A
0
3
o relatie de dependenta este
v1 + v2
v3
v 4 = 0.
3. Se consider
a n R3 vectorii:
v 1 = (1; 1; 1) , v 2 = (2; 1; 3) , v 3 = (1; 3; 5) , v 4 = (3; 1; 7) .
S
a se determine num
arul maxim de vectori liniar independenti din sistemul S = fv 1 ; v 2 ; v 3 ; v 4 g.
Rezolvare: Num
arul maxim de vectori liniar independenti din sistemul S este dat de rangul matricei care are pe coloane (sau linii)
vectorii sistemului S. Matricea astfel format
a este
1
0
1
2 1 3
C
B
C
A=B
1
1
3
1
A
@
1
3 5 7
si are rangul 2, deci num

arul maxim de vectori liniar independenti din
sistemul S este 2.
4. Se condider
a n R5 vectorii
v 1 = (2; 1; 3; 1; 1) , v 2 = (1; 3; 4; 2; 3) , v 3 = (4; 1; 1; 1; 3) ,
v 4 = (7; 0; 3; 1; 4) :
S
a se determine num
arul maxim de vectori liniar independenti din sistemul S = fv 1 ; v 2 ; v 3 ; v 4 g.
Rezolvare: Num
arul maxim de vectori liniar independenti este 3.
SI INDEPENDENT
LINIARA.
3.3. DEPENDENT
A
A
5. S
a se g
aseasc
a dimensiunea subspatiului generat de vectorii
v 1 = (1; 0; 2; 1) , v 2 = (3; 1; 1; 0) , v 3 = (2; 2; 3; 1)
din R4 .
Rezolvare: Dimensiunea subspatiului generat de vectorii v 1 , v 2 , v 3
este egal
a cu num
arul maxim de vectori liniar independenti ai sistemului dat, adic
a cu rangul matricei
0
B
B
A=B
B
@
C
2 C
C.
3 C
A
1
Se obtine rangA = 3, deci dimensiunea subspatiului generat de cei trei

vectori este 3.
6. S
a se g
aseasc
a dimensiunea subspatiului generat de vectorii
v 1 = (1; 0; 9; 1) ; v 2 = (1; 2; 5; 3) ; v 3 = (1; 1; 7; 2) ; v 4 = (0; 1; 2; 1)
din R4 .
Rezolvare: Dimensiunea subspatiului generat de vectorii v 1 , v 2 , v 3 ,
v 4 este 2.
7. S
a se arate c
a vectorii v 1 = (2; 1; 3; 5) si v 2 = (1; 3; 2; 4) din R4 sunt
liniar independenti. S
a se verice dac
a vectorul v = ( 1; 11; 12; 2)
apartine spatiului generat
0 de v 1 si1v 2 .
2
1
B
C
B 1
C
3
C are rangul 2, deci cei doi vectori
Rezolvare: MatriceaB
B 3
2 C
@
A
5
4
sunt liniar independenti. Subspatiul generat de v 1 si v 2 este
X = f v1 + v2 ; ;
= f(2 + ;
2 Rg =
+ 3 ;3
2 ;5 + 4 ) ; ;
2 Rg .
46
CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
Deci, vectorul v apartine spatiului generat de cei doi vectori dac
a exist
a
;
2 R astfel nct v = v 1 + v 2 sau echivalent

( 1; 11; 12; 2) =
(2; 1; 3; 5) + (1; 3; 2; 4) ,
de unde rezult
a sistemul
8
>
2 + = 1
>
>
>
<
+ 3 = 11
>
3
2 = 12
>
>
>
:
5 + 4 = 2:
Problema se reduce la studierea

a1
tii acestui sistem. Ma0 compatibilit
2
1
1
C
B
C
B 1
3
11
C (care are pe coloane
tricea extins
a a sistemului B
B 3
2
12 C
A
@
5
4
2
vectorii v 1 , v 2 si v) are rangul 2, deci sistemul este compatibil determinat si are solutia
2,
= 3, adic
av=
2v 1 + 3v 2 .
8. S
a se verice dac
a polinoamele 2x2 + 3x si x + 1 apartin spatiului generat de fx3 + 2x
1, 2x2 + 1, x3
xg.
Rezolvare: Cele dou

a polinoame apartin spatiului dac
a sunt combinatii liniare de elementele sistemului de generatori. Deci
2x2 + 3x =
x3 + 2x
1 +
2x2 + 1 +
x3
x si
x+1 =
x3 + 2x
1 +
2x2 + 1 +
x3
x .
Aceste relatii sunt echivalente cu sistemele

8
8
>
>
+
=
0
1
3
1+ 3 = 0
>
>
>
>
>
>
< 2 =2
< 2 =0
2
2
si
.
>
>
2
=
3
2
=
1
>
>
1
3
1
3
>
>
>
>
:
:
+
=
0
1
2
1+ 2 = 1
SI COORDONATE. SCHIMBARI
DE BAZE SI COORDONATE47
3.4. BAZA
Se observ
a c
a primul sistem este compatibil (
= 1,
= 1,
1),
ceea ce arat
a c
a 2x2 + 3x apartine spatiului, n timp ce al doilea sistem
este incompatibil, deci x + 1 nu apartine acestui spatiu.
3.4
Baz
a
si coordonate. Schimb
ari de baze
si
coordonate
1. S
a se g
aseasc
a o baz
a a spatiului vectorial Rn :
Rezolvare: Fie multimea
B = fe1 = (1; 0; 0; :::; 0) ; e2 = (0; 1; 0; :::; 0) ; :::; en = (0; 0; 0; :::; 1)g :
S
a ar
at
am mai nti c
a sistemul B este liniar independent. Fie
n
2 R astfel nct
este echivalent
a cu (
0; :::;
1 e1
1;
2 e2
2 ; :::;
n)
+ ::: +
ne
1;
2 ; :::;
= 0: Aceast
a egalitate
= (0; 0; :::; 0) ; adic

a
= 0;
= 0: B este si sistem de generatori pentru R : ntr-adev

ar,
orice vector x = (x1 ; x2 ; :::; xn ) 2 Rn poate scris sub forma x =
x1 e1 + x2 e2 + :::xn en : n concluzie B este o baz

a a spatiului vectorial
Rn ; iar dim Rn = n:
2. S
a se g
aseasc
a o baz
a a spatiului vectorial Mm
(R) al matricelor cu
m linii si n coloane cu elemente din R:
Rezolvare: Consider
am matricele Ei;j de tipul m
n care au toate
elementele egale cu zero, mai putin cele de pe linia i si coloana j care

sunt egale cu 1. Orice matrice A 2 Mm
(R), A = (aij )i;j se poate
exprima n mod unic sub forma

A=
m X
n
X
aij Eij .
i=1 j=1
Matricele Eij constituie o baz

a pentru spatiul vectorial Mm
(R) si
cum sunt mn astfel de matrice, dimensiunea acestui spatiu este mn.
48
CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
3. S
a se arate c
a n spatiul vectorial Pn ; al polinoamelor de grad cel mult
n cu coecienti reali, sistemul
B = 1; x; x2 ; :::; xn
formeaz
a o baz
a. Deci, dim Pn = n + 1:
Rezolvare: Se arat
a c
a sistemul B este liniar independent si este sistem
de generatori pentru Pn :
4. S
a se determine
2 R astfel nct vectorii
v 1 = ( ; 0; 1) , v 2 = (0; ; 1) , v 3 = ( 1; 1; )
s
a formeze o baz
a n R3 .
Rezolvare: Consider
am matricea ale c
arei coloane sunt formate din
coordonatele vectorilor dati
0
B
A=B
@ 0
1
0
1
C
1 C
A.
Deoarece dim R3 = 3, cei trei vectori formeaz

a o baz
a n R3 dac
a sunt
liniar independenti, adic
a dac
a det A 6= 0. Obtinem det A =
astfel c
a vectorii dati formeaz
a o baz
a pentru
2R
5. Pentru ce valori ale lui 2 R matricele

!
!
2
4
1
A1 =
; A2 =
; A3 =
2 2
2
5
+2 ,
f0g.
2 10
12
sunt liniar independente.

Rezolvare:
2R
f3g.
6. n R4 se dau vectorii
v 1 = (1; 2; 3; 1) , v 2 = (0; 1; 1; 2) , v 3 = ( 2; 0; 1; 3) , v 4 = ( 1; 1; 1; 2) :
3.4. BAZA
S
a se arate c
a acestia formeaz
a o baz
a. Se cer coordonatele vectorului
v = ( 2; 2; 3; 1) n aceast
a baz
a.
Rezolvare: Deoarece dim R4 = 4, este sucient s
a ar
at
am c
a vectorii
dati sunt liniar independen
ti. Considerndu-i
ca vectori coloan
a ntr-o
1
0
1
0
2
1
C
B
C
B 2
1
0
1
C. Rangul acestei matrice este
matrice, obtinem B
B 3
1
1
1 C
A
@
1
2
3
2
4, deci vectorii sunt liniar independenti. Scriem apoi v = 1 v 1 + 2 v 2 +
3v3
4v4.
cu solutia:
Pentru determinarea coordonatelor obtinem sistemul

8
>
2 3
2
1
4 =
>
>
>
< 2
1
2+ 4 = 2
>
3 1+ 2+ 3+ 4= 3
>
>
>
:
1 + 2 2 + 3 3 + 2 4 = 1;
= 1,
1,
= 2,
1.
7. a) n R3 se dau vectorii v 1 = (1; 2; 3), v 2 = (2; 3; 4), v 3 = (3; 4; 5). S

a se
arate c
a acestia formeaz
a o baz
a si apoi s
a se determine coordonatele
vectorului u = ( 1; 3; 5) n aceast
a baz
a.
b) n R4 se dau vectorii v 1 = ( 2; 1; 1; 1), v 2 = (1; 2; 1; 1), v 3 =
(1; 1; 2; 1), v 4 = (1; 1; 1; 2). S
a se arate c
a acestia formeaz
a o baz
a.
Se cer coordonatele vectorului w = ( 1; 1; 1; 1) n aceast
a baz
a.
Rezolvare: a) Se veric
a liniara independenta a celor trei vectori,
asadar ei formeaz
a o baz
a si u =
2v 1
v 2 + v 3 , deci coordonatele lui
u n aceast
a baz
a sunt ( 2; 1; 1).
1
1
1
b) w = v 1
v2 + v3 v4.
3
3
3
8. Pentru ce valori ale lui
2 R vectorii
f 1 = ( ; 0; 1) ; f 2 = ( 1; 1; 0) si f 3 = (1; 1;
50
CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
formeaz
a o baz
a n R3 ? Pentru
= 1 scrieti matricea schimb

arii de
baz
a, de la baza uzual
a din R3 la baza W = f 1 ; f 2 ; f 3 , aati inversa
acesteia si componenetele vectorului x = (1; 2; 0) n baza W .
2
+ 2 6= 0, 8 2
= 1, matricea
0R. Pentru 1
1
1
1
B
C
C, iar inversa
trecerii de la baza uzual
a la W este C = B
0
1
1
@
A
1
0
1
0
1
1 1
2
C
1B
1
arii componenetelor unui
ei C = B
1 2
1 C
@
A. Legea schimb
3
1 1
1
0
1
vector este X = C X, deci x = (1; 1; 1)W .
Rezolvare: det C =
9. S
a se determine dimensiunea si o baz
a a spatiului generat de vectorii:
a) v 1 = (1; 2; 1; 3), v 2 = (2; 0; 1; 4), v 3 = (0; 4; 1; 2) din R4 ;
b) v 1 = ( 1; 0; 2; 3; 4), v 2 = (2; 1; 3; 0; 1), v 3 = (1; 3; 1; 1; 2), v 4 =
(1; 5; 3; 5; 1) din R5 .
Rezolvare: a) Dimensiune spatiului (num
arul maxim de vectori liniar
independenti) este 2; o baz
a este, de exemplu, fv 1 ; v 2 g.
b) Dimensiune spatiului este 3; o baz
a: fv 1 ; v 2 ; v 3 g.
10. Se consider
a vectorii:
a) v 1 = (2; 4; 1; 1), v 2 = (1; 3; 1; 2), v 3 = ( 1; 1; 5; 4) din R4 ;
b) v 1 = (3; 2; 1; 0; 1), v 2 = (1; 0; 2; 2; 1), v 3 = (2; 3; 0; 1; 2),
v 4 = (2; 5; 5; 7; 4) din R5 .
Care este dimensiunea subspatiului generat de acestia? S
a se pun
a n
evidenta o baz
a n ecare din aceste subspatii.
Rezolvare: a) Dimensiunea subspatiului este 2; o baz
a este, de exemplu, fv 1 ; v 2 g.
b) Dimensiunea subspatiului este 3; o baz

a: fv 1 ; v 2 ; v 3 g.
11. S
a se arate c
a multimea B 0 = fx2 + x + 1; x2
x; x
1g este baz
a n
3.4. BAZA
P2 . S
a se ae matricea de trecere de la baza uzual
a B = f1; x; x2 g la
baza B 0 . S
a se ae apoi coordonatele polinomului p = x2 + 5 n noua
baz
a.
Rezolvare: Cum dim P2 = 3 este sucient s
a ar
at
am liniara independenta a celor trei vectori. Considernd relatia
x2 + x + 1 + 2 x2
8
>
>
< 1+ 2=0
obtinem sistemul
1
>
>
:
x +
(x
1) = 0;
a
= 0 care admite doar solutia banal
=0
= 0, deci cei trei vectori sunt liniar independenti si
1
formeaz
a o baz
a n P2 . Pentru
a
8 a determina coordonatele lui p n aceast
>
>
< 1+ 2=1
tia sistemului
baz
a vom rezolva sistemul
1
2 + 3 = 0 . Solu
>
>
:
=5
1
este
= 2,
1,
p = 2 x2 + x + 1
3, deci
x2
3 (x
1) :
2 R polinoamele
p1 = x2
x; p2 = 2x2 + x; p3 = x2 + 1
formeaz
a o baz
a n P2 . Pentru
= 1 aati matricea trecerii de la baza
uzual
a V = f1; x; x2 g la baza W = fp1 ; p2 ; p3 g si apoi coordonatele
polinomului q = 2x2
Rezolvare: det C =
q = p1 + p2
1 n baza W .
B
+ 2 6= 0, 8 2 R. C = B
@
p3 , adic
a q = (1; 1; 1)W .
1 2 1
C
1 1 0 C
A si avem
0 0 1
52
CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
13. n R3 se consider
a bazele:
B = fv 1 = (1; 1; 1) ; v 2 = (2; 0; 1) ; v 3 = (1; 2; 0)g si
B 0 = fw1 = (2; 1; 2) ; w2 = ( 1; 2; 1) ; w3 = (0; 1; 1)g .

a) S
a se determine leg
atura dintre cele dou
a baze;
a
b) S
a se determine coordonatele vectorului v fata de baza B 0 stiind c
are coordonatele (1; 1; 0) fata de baza B.
Rezolvare: a) Leg
atura dintre cele dou
a baze este dat
a de
w1 = v 1 + v 2
v 3 , w2 =
v 2 + v 3 , w3 = v 1
v3.
b) Coordonatele vectorului v fata de baza B 0 se obtin tinnd cont de

leg
atura stabilit
a mai sus. Se g
aseste v = 2w1 + w2
w3 , adic
a v are
coordonatele (2; 1; 1) fata de baza B 0 .

14. S
a se g
aseasc
a matricea de trecere de la baza uzual
a a lui R3 la baza
W si componentele vectorului x 2 R3 n raport cu baza W dac
a:
a) W = f 1 = ( 1; 1; 1) ; f 2 = (1; 1; 2) ; f 3 = (2; 1; 2) si x = (1; 2; 2);

b) W = f 1 = (1; 0; 3)0
; f 2 = (2; 2; 1)
1 ; f 3 = ( 1; 1; 1) si x = (1; 0; 0).
1
1 2
C
B
C, x = (2; 1; 1) .
Rezolvaree: a) C = B
1
1
1
W
A
@
1
2 2
0
1
1
2
1
B
C
C, x = (1; 1; 2) .
b) C = B
0
2
1
W
@
A
3
1
1
15. Se dau vectorii
v 1 = u1 + u2
u3 , v 2 = 2u1 + 3u2 si v 3 = 3u1 + 7u2 + 6u3
dintr-un spatiu vectorial n care multimea fu1 ; u2 ; u3 g este baz

a. S
a
a o baz
a n acest spatiu si s
a se ae
se arate c
a fv 1 ; v 2 ; v 3 g formeaz
3.4. BAZA
coordonatele vectorului0w = 2u1 7u
a baz
a.
13 n aceast
1 2 3
B
C
B
Rezolvare: Fie C = @ 1 3 7 C
A matricea de trecere de la baza
1 0 6
fu1 ; u2 ; u3 g la fv 1 ; v 2 ; v 3 g. Rangul lui C este 3 (det C 6= 0), deci vectorii
v01 , v 2 , 1v 3 sunt liniar independenti si pot forma o baz

a. Fie X =
2
B
C
B 0 C matricea coloan
a a coordonatelor lui w n baza fu1 ; u2 ; u3 g.
@
A
7
Legea schimb
arii componentelor unui vector la o schimbare de baze este
X0 = C
X, unde X 0 este matricea

1 a a coordonatelor lui w n
0 coloan
1
C
B
0
C, deci w = v 1 + 2v 2 v 3 .
baza fv 1 ; v 2 ; v 3 g. Obtinem X = B
2
A
@
1
16. Fie subspatiul lui R4 :
Y = x = (x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) ; x1 + 2x2 + x4 = 0, xi 2 R, i = 1; 4 .
S
a se g
aseasc
a o baz
a si s
a se precizeze dimensiunea subspatiului.
Rezolvare: Putem scrie
Y = (x1 ; x2 ; x3 ; x1
2x2 ) ; xi 2 R, i = 1; 3
si consider
am vectorii u1 = (1; 0; 0; 1), u2 = (0; 1; 0; 2), u3 = (0; 0; 1; 0)
din Y . Multimea fu1 ; u2 ; u3 g constituie o baz
a pentru Y deoarece
cei trei vectori sunt liniar independenti (matricea cu acesti vectori pe
coloane are rangul 3) si orice x 2 Y se poate scrie x = x1 u1 +x2 u2 +x3 u3
(u1 , u2 , u3 este sistem de generatori pentru Y ), iar dim Y = 3.

17. Se consider
a spatiul vectorial real
(
!
)
a b
0
X= A=
; a; b; c 2 R :
b c a+c
54
CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
2 1 0
S
a se arate c
a matricele F1 =
0 1 0
1 1 3
, F2 =
1 0
1 1
si
formeaz
a o baz
a n acest spatiu.
1 2 2
Rezolvare: Se veric
a mai nti c
a matricele F1 , F2 si F3 sunt liniar
F3 =
independente. Mai trebuie ar

atat c
a fF1 ; F2 ; F3 g este! un sistem de
a b
0
generatori pentru X. Fie A 2 X, A =
, a; b; c 2 R si
b c a+c
s
a determin
am scalarii 1 , 2 , 3 cu proprietatea c
a
1 F1
Se obtine solutia
deci
1
a,
2
a
a
A = F1 +
2
2 F2
3 F3
1
(a
6
= A:
4b + 2c),
4b + 2c
b+c
F2 +
6
3
1
(b + c
3
a),
F3 :
18. S
a se calculeze dimensiunea si s
a se indice o baz
a a spatiului solutiilor
urm
atorului sistem liniar omogen
8
>
>
< x1 + x2 + x3 + x4 + 2x5 = 0
x1 x2 + 2x3 + x4 + x5 = 0 .
>
>
: x + 5x
x3 + x4 + 4x5 = 0
1
2
Rezolvare: Matricea sistemului este

0
1 0
1
1
1 1 2
1
B
C B
B
B 1
1
2 1 1 C
@
A @ 0
1
5
1 1 4
0
0
1
B
B 0
@
0
1 1 1
2 1 0
0 0 0
1 1
1 0
2 0
C
1 C
A:
0
C
1 C
A
2
3.4. BAZA
Deci multimea solutiilor este
3
S=
2
2
; ; ;
; ; ;
2R :
O baz
a pentru S este
fu1 = ( 3; 1; 2; 0; 0) , u2 = ( 1; 0; 0; 1; 0) , u3 = ( 3; 1; 0; 0; 2)g ;
iar dim S = 3.
19. S
a se calculeze dimensiunea si s
a se indice o baz
a a spatiului solutiilor
urm
atoarelor sisteme liniare si omogene
8
8
>
>
x
+
x
x
=
0
>
>
1
2
3
< x1
<
b)
a)
x1
3x1 2x2 + 2x3 = 0
>
>
>
>
:
: 6x + x
x
x =0
1
2x2 + x3 + x4 = 0
2x2 + x3
x4 = 0
2x2 + x3 + 5x4 = 0
8
>
x1 + 2x2 x3 + x5 = 0
>
>
>
< x + 3x
2x3 + 8x4 3x5 = 0
1
2
:
c)
>
x
+
4x
2x
+
7x
4x
=
0
>
1
2
3
4
5
>
>
:
x1 + x2 + 2x5 = 0
Rezolvare: a) S = f(0; ; ) ;
fu1 = (0; 1; 1)g.
b) S = f(2
; ; ; 0) ; ;
2 Rg, deci dim S = 1, o baz

a este
2 Rg, dim S = 2, o baz

a este
fv 1 = (2; 1; 0; 0) , v 2 = ( 1; 0; 1; 0)g.
3
c) S =
3 ; + ;5
; ;
2
baz
a este
w1 = ( 1; 1; 5; 1; 0) , w2 =
; ;
3; 1;
2 R , dim S = 2, o
3
; 0; 1
2
56
CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
Capitolul 4
Spa
tii euclidiene
1. Fie Mn (R) spatiul vectorial real al matricelor p
atratice reale de ordin
n. Denim aplicatia " " : Mn (R)
t
A B = tr A B =
n X
n
X
i=1 k=1
Mn (R) ! R prin
aki bki , 8A = (aij ) , B = (bij ) 2 Mn (R) .
S
a se arate c
a aceast
a aplicatie este un produs scalar pe Mn (R).
Rezolvare: Avem c
a
Pn Pn
Pn Pn
1) A B =
i=1
k=1 bki aki = B
i=1
k=1 aki bki =
(aij ) ; B = (bij ) 2 Mn (R);

P P
2) A A = ni=1 nk=1 (aki )2
A, 8A =
0, 8A = (aij ) 2 Mn (R) si A A = 0 ,
aki = 0, 8k = 1; n, i = 1; n;
P P
P P
3) A (B + C) = ni=1 nk=1 aki (bki + cki ) = ni=1 nk=1 (aki bki + aki cki )
P P
P P
= ni=1 nk=1 aki bki + ni=1 nk=1 aki cki = A B + A C, 8A = (aij ),
B = (bij ), C = (cij ) 2 Mn (R);
P P
4) ( A) B = ni=1 nk=1 ( aki ) bki =
Pn Pn
i=1
k=1
aki bki =
A B,
8A = (aij ), B = (bij ) 2 Mn (R), deci aplicatia " " este un produs

scalar pe Mn (R).
57
58
CAPITOLUL 4. SPATII
EUCLIDIENE
2. S
a se arate c
a aplicatia " " : Rn
Rn ! R denit
a prin
x y = x1 y1 + x2 y2 + ::: + xn yn ;
unde x = (x1 ; x2 ; :::; xn ); y = (y1 ; y2 ; :::; yn ); este un produs scalar pe
Rn :
Rezolvare: Se veric
a propriet
atile produsului scalar.
3. Fie Pn [ 1; 1] spatiul vectorial real al polinoamelor de grad n cu coe-
cienti reali denite pe [ 1; 1]. S

a se arate c
a Pn [ 1; 1] este un spatiu
euclidian real n raport cu produsul scalar denit prin
p q=
1
1
p (x) q (x) dx, 8p; q 2 Pn [ 1; 1] .
Rezolvare: Se veric
a propriet
atile produsului scalar.
4. Folosind produsele scalare standard cu care sunt dotate spatiile euclidiene respective, s
a se calculeze produsul scalar si apoi unghiul dintre
vectorii:
a) u1 = (1; 2; 3), u2 = (2; 3; 4) din R3 ;
b) v 1 = ( 1; 0; 2; !
5), v 2 = (2; 3; 1; !1) din R4 ;
2
1
1 1
c) A =
,B=
din M2 (R);
3
1
2 0
d) p = x2 3x, q = x + 1 din P2 [ 1; 1].
Rezolvare: a) u1 u2 = 2 + 6 + 12 = 20,
u1 u2
20
20
p
cos ' =
=p
.
=p
ku1 k ku2 k
1 + 4 + 9 4 + 9 + 16
406
1
5
p
p .
b) cos ' = p
=
1 + 4 +!25 4 + 9 + 1 + 1
3 2
p
p
4
2
c) At B =
, A B = 4 1 = 3, kAk = A A = 15,
3
1
p
p
3
1
kBk = B B = 6, cos ' = p p = p .
15 6
10
59
R1
3x) (x + 1) dx = 1 (x3 2x2 3x) dx =
r
r
32
8
p q
p
p
, kpk = p p =
, kqk = q q =
.
cos ' =
kpk kqk
5
3
d) p q =
R1
4
,
3
(x2
5. S
a se verice dac
a aplicatia " " : R3
R3 ! R, denit
a prin
x y = x1 y3 + 2x2 y1 + x2 y2 + 5x3 y1 ,
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ), y = (y1 ; y2 ; y3 ), este un produs scalar.
Rezolvare: Nu, deoarece nu este simetric
a.
6. S
a se cerceteze dac
a aplicatia " " : R2
R2 ! R, denit
a prin
x y = 2x1 y1 x1 y2 x2 y1 +4x2 y2 , unde x = (x1 ; x2 ) , y = (y1 ; y2 ) 2 R2 ,

este un produs scalar si n caz armativ s
a se calculeze produsul scalar
dintre x = (2; 1), y = (1; 1).
Rezolvare: Trebuie s
a veric
am propriet
atile produsului scalar. Se
observ
a c
a x y = y x, 8x; y 2 R2 . Apoi x x = 2x21 x1 x2 x2 x1 +4x22 =
2(x1
1
x )2
2 2
+ 72 x22
0, 8x 2 R2 si x x = 0 , x1 = x2 = 0 ,
x = 0. Dac
a consider
am z = (z1 ; z2 ) 2 R2 , x (y + z) = 2x1 (y1 + z1 )
x1 (y2 + z2 )
x2 (y1 + z1 ) + 4x2 (y2 + z2 ) = x y + x z. Fie
2 R,
( x) y = 2 ( x1 ) y1 ( x1 ) y2 ( x2 ) y1 +4 ( x2 ) y2 = x y, 8x; y 2 R2 .
Prin urmare, " " este un produs scalar. n plus, avem x y = 1.
7. Fie Pn spatiul vectorial real al polinoamelor de grad cel mult n. Denim

aplicatia " " : Pn
p q=
n
X
i=0
Pn ! R, prin
ai bi , unde p (x) =
n
X
ai x , q (x) =
i=0
n 1
X
i=0
bi xi 2 Pn .
a) S
a se arate c
a aplicatia dat
a este un produs scalar;
b) S
a se calculeze p q, unde p (x) = 2x2 + 4x
s
a se ae normele celor dou
a polinoame.
3, q (x) = x3
2 si
60
CAPITOLUL 4. SPATII
EUCLIDIENE
Rezolvare: a) Se observ
a c
a p q = q p, 8p; q 2 Pn . Fie p (x) =
Pn
Pn
2
i
0 si p p = 0 , ai = 0,
i=0 ai x 2 Pn . Avem p p =
i=0 (ai )
Pn
8i = 0; n , p = 0. Pentru r (x) = i=0 ci xi 2 Pn , are loc p (q + r) =
Pn
P
si 8 2 R, ( p) q = ni=0 ( ai ) bi = p q.
i=0 ai (bi + ci ) = p q + p r
Deci, aplicatia dat
a este un produs scalar.
p
p
b) Avem p q = 2, kpk = 29 si kqk = 6.
8. Vericati dac
a urm
atoarea multime din M3 (R) este ortogonal
a:
8
1
0
1
0
19
0
>
>
3
1
0
1
2
3
1
0
0
>
>
<
C
B
C
B
C=
B
B
B
A1 = B
1 C
1 2 C
0 C
A , A2 = @ 0 0
A , A3 = @ 0
A> .
@ 2 3
>
>
>
:
2 1
1
0
1 0 ;
1 2
3
Rezolvare: Se veric
a Ai Aj = 0, 8i; j = 1; 3, i 6= j, deci multimea
dat
a este ortogonal
a.
9. Pe spatiul vectorial C
3
4 4
;
al functiilor reale continue pe
3
4 4
;
denim aplicatia
f g=
3
4
4
f (x) g (x) sin xdx, 8f; g 2 C
3
4 4
;
a) S
a se arate c
a aplicatia dat
a este un produs scalar;
p
b) S
a se calculeze kf k pentru f (x) = x;
c) S
a se ae k 2 R astfel nct functiile g (x) = x + k si h (x) = 1 s
a e
ortogonale.
a propriet
atile produsului
scalar.
p
R 34
p
2
b) kf k = f f , iar f f =
x sin xdx =
.
4
2
R3
c) Punem conditia g h = 0, adic
a 4 (x + k) sin xdx = 0, de unde
4
rezult
ak=
10. S
a se ortonormeze urm
atoarele baze din R3 :
a) B = f 1 = (1; 1; 0) ; f 2 = (2; 1; 0) ; f 3 = (1; 0; 1) ;
61
b) B = f 1 = (1; 0; 1) ; f 2 = (0; 1; 1) ; f 3 = ( 1; 1; 1) .
Rezolvare: a) Construim vectorii ortogonali astfel
8
>
>
< g1 = f 1
Coecientii
ij
g2 = f 2
>
>
: g =f
3
3
11 g 1
22 g 2 .
21 g 1
se determin
a punnd conditia ca vectorii s
a e ortogo-
nali doi cte doi. Astfel

g2 ? g1 , g2 g1 = 0 ,
,
f 2 g1
11 g 1
f2
g1 = 0 ,
11 g 1
11
g1 = 0
f 2 g1
,
g1 g1
11
1
= ;
2
3 3
; ; 0 sau echivalent g 2 = (1; 1; 0). n acelasi mod vom
2 2
determina si vectorul g 3 , anume
(
(
g3 ? g1
f 3 g1
21 g 1 g 1 = 0
,
g3 ? g2
f 3 g2
22 g 2 g 2 = 0
8
8
>
>
> 21 = f 3 g 1
< 21 = 1
<
g
g
1
1
2 ,
,
,
1
f
g
>
>
: 22 =
>
: 22 = 3 2
2
g2 g2
deci g 2 =
a
deci g 3 = (0; 0; 1). Normnd cei trei vectori se obtine baza ortonormat
8
g
1
>
>
e1 = 1 = p (1; 1; 0)
>
>
kg 1 k
2
>
<
g2
1
e2 =
= p (1; 1; 0)
kg
k
>
2
2
>
>
g3
>
>
: e3 =
= (0; 0; 1).
kg 3 k
b) Ca anterior se construiesc vectorii g 1 , g 2 si g 3 . Din conditiile de
1
1
1
ortogonalitate obtinem 11 =
, deci g 2 =
; 1;
, sau echiva2
2
2
lent g 2 = (1; 2; 1) si 21 = 22 = 0, deci g 3 = f3 . n nal se
62
CAPITOLUL 4. SPATII
EUCLIDIENE
1
1
obtine baza ortonormat
a: e1 = p (1; 0; 1), e2 = p (1; 2; 1) si
2
6
1
e3 = p ( 1; 1; 1).
3
2 R vectorii
f 1 = (0; 1; 1) , f 2 = (0; ; 1) si f 3 = ( ; 1; 0)
formeaz
a o baz
a n R3 . Pentru
1 ortonormati baza respectiv

a.
Rezolvare: Cei trei vectori formeaz

a o baz
a n R3 dac
a sunt liniar
independenti, adic
a dac
a matricea
1
0
0 0
C
B
B
A = @1
1C
A
1 1 0
are rangul 3. Cu alte cuvinte, trebuie det A =

2R
f0; 1g. Construim vectorii ortogonali

8
>
>
< g1 = f 1
g2 = f 2
>
>
: g =f
3
3
(1
) 6= 0, deci
11 g 1
21 g 1
22 g 2 .
Din conditia de ortogonalitate g 2 ? g 1 obtinem
= 0, deci g 2 = f 2 si
1
1
respectiv, din conditiile g 3 ? g 1 si g 3 ? g 2 g
asim 21 = si 22 =
,
2
2
de unde rezult
a g 3 = ( 1; 0; 0). Norm
am vectorii ortogonali obtinuti
1
1
si avem baza ortonormat
a: e1 = p (0; 1; 1), e2 = p (0; 1; 1) si
2
2
e3 = ( 1; 0; 0).
11
12. Ar
atati c
a vectorii
f 1 = (1; 1; 1) , f 2 = ( 1; 1; 1) si f 3 = (1; 0; 1)
sunt liniar independenti si apoi ortonormati baza format
a de acestia n
R3 .
63
Rezolvare: Avem
1 1
1 0
= 4 6= 0, deci vectorii sunt liniar
1
1 1
independenti. Construim vectorii
8
>
>
< g1 = f 1
g 2 = f2
>
>
: g =f
3
3
Din conditia g 1 ? g 2 obtinem
g 1 ? g 3 , g 2 ? g 3 rezult
a
este
21
11 g 1
21 g 1
1
, deci g 2 = ( 1; 2; 1) iar din
3
= 0, deci g 3 = f 3 . Baza ortonormat
a
11
22
22 g 2 .
8
1
>
>
e1 = p (1; 1; 1)
>
>
3
>
<
1
e2 = p ( 1; 2; 1)
>
6
>
>
1
>
>
: e3 = p (1; 0; 1) .
2
13. n spatiul euclidian P3 [ 1; 1] dotat cu produsul standard se cere s

a se
ortonormeze baza canonic
a f1; x; x2 ; x3 g.
Rezolvare: C
aut
am polinoamele ortogonale de forma
8
>
f1 = 1
>
>
>
< f =x
2
11 f1
:
2
>
f
=
x
f
f
>
3
21
1
22
2
>
>
:
f4 = x3
31 f1
32 f2
33 f3
Din conditia ca ecare polinom fi , i = 2; 3; 4 s

a e ortogonal pe cele
anterioare obtinem constantele
11
21
31
x
f1
x2
=
f1
x3
=
f1
=
ij .
Astfel,
f1
= 0, deci f2 = x,
f1
f1
1
x2 f2
1
= ; 22 =
= 0, deci f3 = x2
,
f1
3
f2 f2
3
f1
x3 f2
3
x3 f3
= 0; 32 =
= ; 33 =
= 0,
f1
f2 f2
5
f3 f3
64
CAPITOLUL 4. SPATII
EUCLIDIENE
3
x.
5
deci f4 = x3
n cazul general al polinoamelor cu coecienti reali denite pe [ 1; 1],

P [ 1; 1], polinoamele obtinute din 1, x, x2 ,..., xn ,... prin procedeul de
ortogonalizare se numesc polinoame Legendre. Asadar f1 = 1, f2 = x,
f3 = x2
1
,
3
f4 = x3
3
x
5
sunt primele patru polinoame Legendre.
14. S
a se determine vectorul unitar v din R3 ortogonal pe vectorii v 1 =
(1; 2; 1) si v 2 = (1; 1; 2).
Rezolvare: Fie v = (x; y; z). Din ipotez
a avem v v 1 = 0 si v v 2 = 0,
y + 2z = 0 si kvk = 1, deci x2 + y 2 + z 2 = 1.
1
1
Rezolvnd acest sistem obtinem solutiile: x = p , y = p , z =
3
3
1
1
1
1
p sau x = p , y = p , z = p .
3
3
3
3
adic
a x + 2y
z = 0, x
15. S
a se g
aseasc
a
2 R astfel nct urm

atorii vectori s
a e ortogonali:
3
a) v 1 = ( ; 2; 5), v!
2 = ( 1; 2 ; 1) n
!R ;
2
1
3
1
b) A =
,B=
n M2 (R);
0
1
c) p = x2 + 1, q = x + 2 .
Rezolvare: a) v 1 v 2 =
5 + 5, de unde
b) A B = 5 + , de unde = 5.
4 2
c) p q =
+ 4 , deci = 0 sau
3
= 1.
3.
16. n spatiul euclidian R2 nzestrat cu produsul scalar uzual se consider

a
vectorii
v 1 = (1; 2 ) si v 2 = ( ; 2) , ;
2 R.
Cnd cei doi vectori formeaz

a o baz
a ortogonal
a? Pentru
=1
normati vectorii.
Rezolvare: v 1 v 2 = 0 ,
4 =0,
=4 .
p
Cnd
=
= 1; avem kv 1 k = kv 2 k = 5; vectorii normati vor
1
1
v 01 = p (1; 2), respectiv v 02 = p (1; 2).
5
5
Capitolul 5
Transform
ari liniare
5.1
Deni
tie. Matricea unei transform
ari liniare
1. S
a se arate c
a aplicatia U : R2 ! R3 denit
a prin
U (x) = (x1 ; x2 ; 2x1
x2 ) ;
unde x = (x1 ; x2 ) 2 R2 , este o transformare liniar

a si s
a se scrie ma-
tricea transform
arii relativ la bazele uzuale din R2 , respectiv R3 .
Rezolvare: Veric
am conditia
U ( x + y) = U (x) + U (y) ; 8x = (x1 ; x2 ) ; y = (y1 ; y2 ) 2 R2

si 8 ;
2 R: Avem
U ( x + y) = U ( (x1 ; x2 ) + (y1 ; y2 )) = U ( x1 + y1 ; x2 + y2 )
= ( x 1 + y 1 ; x2 + y 2 ; 2 ( x 1 + y 1 )
= ( x 1 ; x2 ; 2 x 1
( x2 + y2 ))
x 2 ) + ( y 1 ; y2 ; 2 y 1
(x1 ; x2 ; 2x1
x2 ) + (y1 ; y2 ; 2y1
U (x) + U (y) ;
65
y2 )
y2 )
LINIARE
CAPITOLUL 5. TRANSFORMARI
66
deci U este transformare liniar

a. Pentru a determina matricea transform
arii calcul
am U (e1 ) = U (1; 0) = (1; 0; 2), U (e2 ) = U (0; 1) =
(0; 1; 1) si obtinem matricea
0
1
B
A=B
@0
2
C
1C
A:
1
2. Se consider
a aplicatiile
U1 : R2 ! R2 , U1 (x1 ; x2 ) = (x1
x2 ; 2x2 ) ,
U2 : R2 ! R2 , U2 (x1 ; x2 ) = (x1 + 2x2 ; 3x1 ) .
a) S
a se arate c
a aceste aplicatii sunt transform
ari liniare;
b) S
a se determine transform
arile U1 U2 si U2 U1 si s
a se verice c
a
sunt liniare.
Rezolvare: a) Fie x = (x1 ; x2 ), y = (y1 ; y2 ) 2 R2 ,
x + y = ( x1 + y1 ; x2 + y2 ). Atunci
U1 ( x + y) = ( x1 + y1
x2
(x1
U1 (x) + U1 (y) :
2 R, iar
y2 ; 2 x2 + 2 y2 )
x2 ; 2x2 ) + (y1
y2 ; 2y2 )
n concluzie U1 este o transformare liniar

a. Similar se arat
a c
a U2 este
o transformare liniar
a.
b) Pentru orice x = (x1 ; x2 ) 2 R2 avem
(U1 U2 ) (x) = U1 (U2 (x)) = U1 (x1 + 2x2 ; 3x1 )
= (x1 + 2x2
(3x1 ) ; 2 (3x1 ))
= ( 2x1 + 2x2 ; 6x1 ) :
LINIARE
5.1. DEFINITIE.
MATRICEA UNEI TRANSFORMARI
67
Analog,
(U2 U1 ) (x) = U2 (U1 (x)) = U2 (x1
x2 ; 2x2 )
3x2 ) , 8x = (x1 ; x2 ) 2 R2 .
= (x1 + 3x2 ; 3x1
3. S
a se verice dac
a aplicatia U : R3 ! R3 dat
a prin
a) U (x1 ; x2 ; x3 ) = (x1
x2 ; 3x1
2x3 ; x1 )
b) U (x1 ; x2 ; x3 ) = (x1 ; x2 ; x3 + 1)
c) U (x1 ; x2 ; x3 ) = x1 + x2 ; x1 ; (x3 )2
este transformare liniar
a. n caz armativ s
a se scrie matricea transform
arii.
Rezolvare: Numai
transformarea
de la punctul a) este liniar
a si are
1
0
1
1 0
C
B
C.
matricea A = B
3
0
2
A
@
1 0
0
4. Se consider
a aplicatia U : R4 ! R3 , denit
a prin
U (x) = (x1 + x4 ; x1 + 3x2 ; x1
x3
x4 ) , x = (x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) .
S
a se arate c
a U este o transformare liniar
a si s
a se scrie matricea
transform
arii n raport cu bazele uzuale din R3 si R4 .
Rezolvare: Se arat
a c
a U ( x + y) = U (x) + U (y), 8x; y 2 R3 ,
8 ;
2 R: Matricea transform
arii este
0
1 0 0
1
B
A=B
0
@ 1 3 0
1 0
1
1
C
C.
A
5. Fie P 2 Mm (R) si Q 2 Mn (R) dou

a matrice p
atratice. S
a searate
c
a aplicatia T : Mm
(R) ! Mm
(R) denit
a prin T (A) = P AQ;
LINIARE
68
pentru orice A 2 Mm
(R) ; este o transformare liniar

a.
Rezolvare: Pentru orice A; B 2 Mm
(R) si orice ;
2 R avem
T ( A + B) = P ( A + B) Q = P AQ+ P BQ = T (A)+ T (B) :

6. Fie B = fe1 ; e2 ; e3 g o baz
a n R3 si se consider
a transformarea liniar
a
U : R3 ! R3 , denit
a prin U (e1 ) = e1 + 3e2 , U (e2 ) = e1
e2 , U (e3 ) =
e1 + 2e2 + e3 . S
arii liniare U n baza B.
Rezolvare:
1 1
C
1 2 C
A.
0 1
B
A=B
@ 3
0
7. n spatiul R3 se consider
a bazele
V
= fv 1 = (2; 1; 1) ; v 2 = (1; 2; 1) ; v 3 = (1; 1; 2)g si
W = fw1 = (1; 1; 0) ; w2 = (0; 1; 1) ; w3 = (2; 0; 2)g .

Fie U : R3 ! R3 o transformare liniar
a care are n raport cu baza V
matricea
B
AV = B
@
C
1 C
A:
2
S
a se g
aseasc
a matricea transform
arii U n raport cu baza W .
Rezolvare: Deoarece w1 = v 1
matricea schimb
arii de baz
a este
0
1
B
B
S=@ 1
0
v 2 , w2 = v 2
0
1
1
C
1 C
A.
1
v 3 , w3 = v 1
v2 + v3,
LINIARE
5.1. DEFINITIE.
69
Deoarece matricea transform

arii U n raport cu baza W satisface BW =
S
A S, rezult
a c
a
BW
B
=B
@
2
0
0 2
C
3 2 C
A.
2 2
8. Fie U : R2 ! R2 o transformare liniar

a astfel nct U (1; 2) = (5; 0) si
U (2; 1) = (4; 3). Care este expresia lui U ? S
a se calculeze U ( 2; 3).
Rezolvare: Se veric
a usor c
a vectorii (1; 2) si (2; 1) formeaz
a o baz
a
n R2 . Un vector x = (x1 ; x2 ) 2 R2 se poate scrie
(x1 ; x2 ) =
1
(2x2
3
formarea U este liniar
a avem
de unde se obtine
U (x1 ; x2 ) =
(1; 2) + (2; 1)
x1 ),
1
(2x1
3
U (1; 2) + U (2; 1) =
x2 ). Deoarece trans-
(5; 0) + (4; 3)
= (5 + 4 ; 3 ) = (x1 + 2x2 ; 2x1
x2 ) ;
iar U ( 2; 3) = (4; 7).

9. Fie U : R3 ! R3 o transformare liniar
a astfel nct U (1; 1; 2) =
(3; 3; 1), U (1; 0; 1) = (1; 0; 1) si U ( 1; 1; 1) = ( 3; 2; 0). Care

este expresia lui U ? S
a se calculeze U (1; 1; 1).
Rezolvare: U (x) = (x1 + 2x2 ; x3
x1 ; x2 + x3 ), unde x = (x1 ; x2 ; x3 ),
iar U (1; 1; 1) = (3; 0; 2).

10. Fie transform
arile liniare U1 ; U2 : R3 ! R3 , care au n raport cu baza
uzual
a din R3 matricele:
0
1 0
0
B
B
A1 = @ 0 2
1
1 1
1
2
C
B
C , respectiv A2 = B 1
A
@
2
1 0
C
2 1 C
A.
1 1
LINIARE
70
a) S
a se determine matricea transform
arii U1 n raport cu baza
W = f 1 = (2; 1; 2) ; f 2 = (1; 0; 1) ; f 3 = (0; 2; 7) ;
b) S
a se determine imaginea vectorului v = (1; 2; 2) prin transform
arile U2 , U1 + U2 si U1 U2 .
Rezolvare: a) Matricea schimb
arii
0
2
B
B
S=@ 1
2
cu inversa
B
=B
@
de baz
a este
1
1
0
C
0
2 C
A,
1
7
14
Atunci matricea transform

arii U1 n raport
0
2
B
B = S 1 A1 S = B
@ 2
1
b) Se observ
a c
a v = e1 + 2e2
C
4 C
A.
1
cu baza W este
1
1
3
C
3
6 C
A.
1
3
2e3 . Tinnd
cont de liniaritatea
transform
arii U2 avem
U2 (v) = U2 (e1 ) + 2U2 (e2 )
2U2 (e3 )
= (2; 1; 2) + 2 (1; 2; 1)
2 (0; 1; 1) = (4; 5; 2) .
Sau, f
acnd nmultirea dintre matricea transform
arii U2 si matricea
coloan
a a componentelor lui v, obtinem matricea coloan
a a componentelor lui U2 (v),
0
A2
B
B
@
2
C B
C
B
2 A=@ 1
2
2
1 0
10
CB
B
2 1 C
A@
1 1
C B
B
2 C
A=@
2
C
5 C
A.
2
LINIARE
5.1. DEFINITIE.

Transformarea U1 + U2 este de asemenea
0
3 1
B
A1 + A 2 = B
@1 0
1 2
71
liniar
a si are matricea
1
0
C
2C
A:
0
Atunci,
(U1 + U2 ) (v) = (3; 1; 1) + 2 (1; 0; 2)
2 (0; 2; 0) = (5; 3; 5) :
Matricea transform
arii liniare U1 U2 este
1
0
2
1 0
C
B
B
A1 A2 = @ 4
3 3 C
A;
3
4 0
si atunci avem
(U1 U2 ) (v) = (4; 8; 11) .

11. Fie U; V; W trei spatii vectoriale reale si aplicatiile f : U ! V; g : V !
W astfel nct aplicatia compus
ag
arate c
a:
f : U ! W s
a e liniar
a. S
a se
(i) dac
a g este liniar
a si injectiv
a, atunci f este liniar
a;
(ii) dac
a f este liniar
a si surjectiv
a, atunci g este liniar
a.
S
a se arate c
a dac
a aplicatia f : U ! V este liniar
a si bijectiv
a, atunci
aplicatia invers
af
: V ! U este liniar
a.
Rezolvare: (i) Cum g
f este liniar
a, rezult
a c
a (g f ) ( u + v) =
(g f ) (u)+ (g f ) (v) adic

a g (f ( u + v)) = g (f (u))+ g (f (v))
si folosind liniaritatea lui g obtinem g (f ( u + v)) = g ( f (u) + f (v)) :
Dar g ind injectiv
a, deducem
f ( u + v) = f (u) + f (v) ;
LINIARE
72
adic
a f este liniar
a.
(ii) Cum f este surjectiv

a si liniar
a,
1 v1 +
2 v2
1f
(u1 ) +
2f
(u2 ) ;
2g
(v2 ) :
de unde, g f ind liniar

a, deducem:
g(
1 v1
2 v2 )
Deoarece f
(g f ) (u1 ) +
(g f ) (u2 ) =
1g
(v1 ) +
f = 1U ; aplicatia 1U ind liniar

a, iar f liniar
a si surjec-
tiv
a, din (ii) rezult
a c
af
5.2
este liniar
a.
Nucleu
si imagine
1. Fie aplicatia U : R3 ! R3 denit

a prin
U (x) = (x1 ; x1 + x2
x3 ; 0) ;
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ).
a) S
a se arate c
a U este transformare liniar
a;
b) S
arii U n raport cu baza uzual
a si apoi
n raport cu baza
W = f 1 = (2; 1; 1) ; f2 = (1; 1; 0) ; f3 = (1; 1; 1) ;
c) S
a se ae nucleul si imaginea lui U .
a U ( x + y) = U (x) + U (y), 8x; y 2 R3 ,
8 ;
2 R, deci U este transformare liniar

a.
b) Avem U (e1 ) = U (1; 0; 0) = (1; 1; 0), U (e2 ) = U (0; 1; 0) = (0; 1; 0)
si U (e3 ) = U (0; 0; 1) = (0; 1; 0), deci matricea transform

arii n baza
uzual
a va
1 0
B
B
A=@ 1 1
0 0
C
1 C
A:
0
5.2. NUCLEU SI IMAGINE
73
Matricea de trecere de la baza uzual

a la baza W este
0
1
2 1
1
B
C
C;
S=B
1
1
1
@
A
1 0
1
iar legea schimb

arii matricei la o schimbare de baz
a este B = S
A S,
adic
a
0
B
B=B
@
10
1 0
CB
B
1 C
A@ 1 1
1
0 0
deci matricea transform

arii n raport cu
0
0
1
B
B
B=@ 2
4
0
1
10
2 1
CB
B
1 C
A@ 1 1
0
1 0
baza W este
1
2
C
7 C
A.
2
C
1 C
A;
1
c) Conform denitiei, nucleul transform

arii U este
ker U = x 2 R3 ; U (x) = 0 :
Pornind de la relatia U (x) = 0 obtinem (x1 ; x1 + x2
adic
a
x1 = 0
x1 + x2
de unde x1 = 0, x2 = , x3 = ,
Imaginea transform
arii U este
x3 = 0
x3 ; 0) = (0; 0; 0),
2 R. Deci ker U = f(0; ; ) ;
2 Rg.
ImU = U (x) ; x 2 R3 ,
adic
a ImU = f(x1 ; x1 + x2
ImU = f( ;
+ ; 0) ; ;
x3 ; 0) ; x1 ; x2 ; x3 2 Rg si se observ
a c
a
2 Rg.
LINIARE
74
2. Fie transformarea liniar

a U : R3 ! R3 denit
a prin
U (x) = (x1 + x2 + x3 ; x1 + x2 + x3 ; x1 + x2 + x3 ) ;
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ). S
a se determine rangul si defectul acestei transform
ari liniare.
Rezolvare: Determin
am mai nti nucleul transform
arii U: Pornind de
la U (x) = 0 obtinem x1 + x2 + x3 = 0, deci
ker U = f( ; ;
) ; ;
2 Rg
= f (1; 0; 1) + (0; 1; 1) ; ;
2 Rg .
a un sistem de generaVectorii v 1 = (1; 0; 1) si v 2 = (0; 1; 1) formeaz

tori pentru ker U . Se veric
a usor c
a ei sunt liniar independenti, deci
fv 1 ; v 2 g reprezint
a o baz
a pentru ker U . Atunci defectul transform
arii
U , dim ker U = 2: Se stie c

a
dim ker U + dim ImU = dim R3 = 3,

deci rangul transform
arii U , dim ImU = 1. n plus,
ImU = f( ; ; ) ;
0
B
B
3. Se consider
a matricea A = B
B
@
2 Rg :
1 0
0 1
C
0 C
C asociat
a transfor0 0
1
3 C
A
1 0
3
8
4
4
m
arii liniare U : R ! R n baza uzual
a din R4 .
a) S
a se determine expresia transform
arii U ;
b) S
a se g
aseasc
a nucleul si defectul lui U , punndu-se n evidenta o
baz
a;
c) S
a se g
aseasc
a imaginea si rangul lui U , punndu-se n evidenta o
75
baz
a.
Rezolvare: a) Fie x = (x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) 2 R4 , adic
a x = x1 e1 + x2 e2 +
x3 e3 + x4 e4 , unde fe1 ; e2 ; e3 ; e4 g este baza uzual

a din R4 . Deoarece
transformarea U este liniar
a rezult
a c
a
U (x) = U (x1 e1 + x2 e2 + x3 e3 + x4 e4 )
= x1 U (e1 ) + x2 U (e2 ) + x3 U (e3 ) + x4 U (e4 ) :
Dar vectorii U (e1 ) ; :::; U (e4 ) se cunosc (coloanele matricei A) deci
avem
U (x) = x1 (1; 0; 0; 1) + x2 (0; 1; 0; 0) + x3 (0; 0; 1; 3) + x4 ( 1; 0; 3; 8)
= (x1
x4 ; x2 ; x3 + 3x4 ; x1 + 3x3
8x4 ) .
b) S
a determin
am acum nucleul lui U . Relatia U (x) = 0 conduce la
sistemul
8
>
x1 x4 = 0
>
>
>
< x =0
2
>
> x3 + 3x4 = 0
>
>
:
x1 + 3x3 8x4 = 0:
Rezolvnd acest sistem obtinem x1 =

2 R. Deci
, x2 = 0, x3 = 3 , x4 =
ker U = f( ; 0; 3 ; ) ;
2 Rg :
Vectorul (1; 0; 3; 1) reprezint

a o baz
a a spatiului ker U si
defU = dim ker U = 1:
c) Conform denitiei,
ImU = U (x) ; x 2 R4 :
Multimea vectorilor U (e1 ),...,U (e4 ), adic
a
f(1; 0; 0; 1) ; (0; 1; 0; 0) ; (0; 0; 1; 3) ; ( 1; 0; 3; 8)g
LINIARE
76
formeaz
a un sistem de generatori pentru ImU si vom c
auta vectorii
liniar independenti din aceast
a multime. Num
arul maxim de vectori
liniar independenti este 3, deci o baz
a a lui ImU este, de exemplu,
f(1; 0; 0; 1) ; (0; 1; 0; 0) ; (0; 0; 1; 3)g
si atunci
ImU = f( ; ;
+3 ) ; ; ;
2 Rg ;
iar rangU = dimImU = 3.

4. Se consider
a U : R3 ! R3 , denit
a prin
U (x) = (x1
x 2 ; x2
x 3 ; x3
x1 ) , x = (x1 ; x2 ; x3 ) .
S
a se determine nucleul, imaginea, defectul si rangul transform
arii,
precizndu-se cte o baz
a.
Rezolvare: Rezolvnd ecuatia U (x) = 0 obtinem
ker U = f( ; ; ) ;
2 Rg :
Vectorul u = (1; 1; 1) reprezint

a o baz
a pentru ker U; deci defU = 1.
ImU = f(
; ;
) ; ;
2 Rg, o baz
a pentru ImU este
fv 1 = (1; 0; 1) , v 2 = ( 1; 1; 0)g ;
iar rangU = 2.
5. S
a se arate c
a U : R3 ! R3 , denit prin
U (x) = (x1 + x2
2x3 ; x2 ; x1
x2 )
este bijectiv
a. S
a se determine transformarea invers
a.
Rezolvare: U ind un endomorsm, pentru a demonstra bijectivitatea
sa este sucient s
a ar
at
am c
a este injectiv, ceea ce revine la a ar
ata
77
c
a nucleul s
au se reduce doar la vectorul nul din R3 , adic
a ker U =
0 . Folosind denitia nucleului lui U rezult
a urm
atorul sistem liniar
omogen:
8
>
>
< x1 + x2
2x3 = 0
x2 = 0
>
>
: x
x3 = 0;
1
care admite doar solutia banal

a x1 = x2 = x3 = 0. n concluzie,
ker U = 0 , de unde rezult
a c
a U este injectiv, deci bijectiv. Pentru
a determina transformarea invers
a, pornim de la relatia U (x) = y;
echivalent
a cu sistemul
8
>
>
< x1 + x2
2x3 = y1
x2 = y2
>
>
: x
x3 = y3 ;
1
care are solutia x1 =
y1 + y2 + 2y3 , x2 = y2 , x3 =
Deci,
U
(y) =
y1 + y2 + 2y3 ; y2 ;
1
1
y1 + y2 + y3 .
2
2
1
1
y1 + y2 + y3 :
2
2
6. Fie dat
a prin
U (x) = (x1 + 2x2
x3 ; x1 + x2 + 2x3 ; x2
x3 ) ;
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ).
a) S
a se arate c
a U este bijectie;
b) S
a se determine U
(2; 0; 2), U
(1; 1; 0).
Rezolvare: a) Veric
am mai nti injectivitatea lui U . Pentru aceasta
s
a calcul
am ker U . Folosind denitia nucleului obtinem sistemul omogen
8
>
>
< x1 + 2x2 x3 = 0
x1 + x2 + 2x3 = 0
>
>
: x
x3 = 0;
2
LINIARE
78
a c
arui matrice are rangul 3, deci sistemul admite doar solutia banal
a.
Am obtinut ker U =
0 , deci U este injectiv. Obsev

am c
a trans-
formarea U este un endomorsm si n acest caz surjectivitatea este

echivalent
a cu injectivitatea, deci U este bijectiv.
b) Pentru a determina transformarea invers
a, din U (x) = y, cu y =
(y1 ; y2 ; y3 ) obtinem sistemul
8
>
>
< x1 + 2x2
care are solutia
Deci,
U
(y) =
1
(3y1
4
x3 = y1
x1 + x2 + 2x3 = y2
>
>
: x
x3 = y3 ;
2
8
1
>
>
x
(3y1 y2 5y3 )
1 =
>
>
4
<
1
x2 = (y1 + y2 + y3 )
>
4
>
>
>
: x3 = 1 (y1 + y2 3y3 ) :
4
y2
5y3 ) ;
1
1
(y1 + y2 + y3 ) ; (y1 + y2
4
4
3y3 ) ;
pentru orice y = (y1 ; y2 ; y3 ) 2 R3 . Atunci

U
(2; 0; 2) = ( 1; 1; 1) si U
(1; 1; 0) = (1; 0; 0) :
7. S
a se studieze injectivitatea transform
arii liniare U : P2 ! P2 , denit
a
prin
U (p) = p + p0 + p00 , 8p 2 P2 .
Este U bijectiv
a?
Rezolvare: Pentru studierea injectivit
atii avem nevoie de nucleul transform
arii. Fie p 2 P2 , p = ax2 + bx + c. Avem p0 = 2ax + b si p00 = 2a.
Atunci:
U (p) = 0 , ax2 + (b + 2a) x + (c + b + 2a) = 0 , a = b = c = 0,
79
deci ker U = f0g, adic

a transformarea U este injectiv
a. n plus, tinnd
cont c
a U este un endomorsm, rezult
a bijectivitatea.
8. Se consider
a multimea
X = p 2 P3 ; p = ax3 + bx2 + cx + 2a, a; b; c 2 R :
S
a se arate c
a aplicatia
U : X ! R3 , U (p) = (a; b; c)
este bijectie.
Rezolvare: Observ
am c
a X este un subspatiu vectorial al lui P3 si U
este o transformare liniar

a. Calcul
am nucleul transform
arii si obtinem
ker U = f0g, deci U este injectiv. Cum dim X = 3 = dim R3 , rezult
a
c
a U este bijectie.
9. Se consider
a U : R3 ! R3 denit
a prin
U (x) = (2x1 + x3 ; x1 + x2 + 2x3 ; 3x3 ) ;
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ). Se cere:
a) S
a se ae ker U si defectul lui U ;
b) S
a se ae ImU , s
a se g
aseasc
a o baz
a a sa si rangul lui U .
Rezolvare: a) Se calculeaz
a nucleul folosind denitia si se obtine
ker U = 0 ;
deci defU = 0;
b) Imaginea lui U este
ImU =
U (x) ; x 2 R3
= f(2x1 + x3 ; x1 + x2 + 2x3 ; 3x3 ) ; x1 ; x2 ; x3 2 Rg :

Vectorii (2; 1; 0), (0; 1; 0) si (1; 2; 3) constituie un sistem de generatori
pentru Im U si sunt liniar independenti, deci reprezint
a o baz
a pentru
ImU , iar rangU = 3:
LINIARE
80
10. Fie U; V; W trei spatii vectoriale reale si transform

arile liniare f : U !
V; g : V ! W: S
a se arate c
a Imf
Rezolvare: Presupunem c
a Im f
Im f
ker g dac
a si numai dac
a g f = 0:
ker g: Pentru orice u 2 U; f (u) 2
ker g; deci g (f (u)) = 0; adic

a g
supunem c
ag
f = 0: Reciproc, s
a pre-
f = 0 si e v 2 Im f: Atunci exist
a u 2 U astfel nct
v = f (u) : Avem
g (v) = g (f (u)) = (g f ) (u) = 0;

adic
a v 2 ker g; deci Im f
ker g:
11. Fie f : U ! V; g : V ! W dou

a transform
ari liniare cu proprietatea
c
a g f = 0: S
a se arate c
a:
(i) dac
a aplicatia f este surjectiv
a, atunci g = 0;
(ii) dac
a aplicatia g este injectiv
a, atunci f = 0:
Rezolvare: (i) Dac
a aplicatia f este surjectiv
a, pentru orice v 2 V
exist
a u 2 U astfel nct v = f (u) : Atunci g (v) = g (f (u)) =
(g f ) (u) = 0; deci g = 0:
(ii) Din g
f = 0 deducem (g f ) (u) = 0 pentru orice u 2 U; sau
g (f (u)) = 0 si cum aplicatia g este injectiv

a, rezult
a f (u) = 0 pentru
orice u 2 U; adic
a f = 0:
5.3
Valori
si vectori proprii

a prin
U (x) = (x1
x 2 ; x2 + x 3 ; x1 + x 3 ) ;
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ). Determinati nucleul lui U , valorile si vectorii

proprii.
Rezolvare: Tinnd
cont de denitia nucleului, ker U = x 2 R3 , U (x) = 0 ,
5.3. VALORI SI VECTORI PROPRII

se obtine ker U = f( ; ;
) ;
81
2 Rg. Pentru a determina matricea
transform
arii U calcul
am U (e1 ) = (1; 0; 1), U (e2 ) = ( 1; 1; 0), U (e3 ) =
(0; 1; 1), deci matricea va

0
B
A=B
@ 0
1
1 0
C
1 1 C
A:
0 1
Ecuatia caracteristic
a a transform
arii U este det (A
1
1
0
cu r
ad
acinile
1
0
= 0;
sau
= 3
3 + 3 = 0;
= 0 si
valoarea proprie
E) = 0, adic
a
2;3
3i =2, deci transformarea U are
= 0. Vectorul propriu v = (x1 ; x2 ; x3 ) corespunz

ator
valorii proprii se determin

a prin rezolvarea sistemului
8
>
) x1 x2 = 0
>
< (1
Astfel, dac
a
(1
) x2 + x3 = 0
>
>
: x + (1
) x3 = 0:
1
= 0, acesta devine
8
>
>
< x1 x2 = 0
cu solutiile: x1 =
x2 + x3 = 0
>
>
: x + x = 0;
1
3
, x2 =
, x3 =
obtinem vectorul propriu v = ( 1; 1; 1).
2 R . Alegnd
2. Se consider
a U : R3 ! R3 denit
a prin
U (x) = (x1 ; x2 + x3 ; 2x3 ) ;
= 1,
LINIARE
82
cu x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 . S
a se determine valorile proprii, vectorii
proprii, un subspatiu invariant unidimensional si U (x0 ), unde x0 =

(2; 0; 1).
Rezolvare: Tinnd
cont de denitia lui U avem U (e1 ) = (1; 0; 0),

U (e2 ) = (0; 1; 0), U (e3 ) = (0; 1; 2), astfel c
arii va
1
1 0 0
B
C
B
A = @0 1 1C
A:
0 0 2
a a transform
arii U este det (A
1
0
0
1
0
E) = 0, adic
a
sau
= 0;
)2 (2
(1
) = 0;
deci valorile proprii ale lui U sunt
= 1 si
= 2. Determinarea
vectorilor proprii se face cu ajutorul sistemului

8
>
) x1 = 0
>
< (1
(1
>
>
: (2
) x2 + x3 = 0
) x3 = 0;
x1 , x2 , x3 reprezentnd componentele vectorului. Pentru

2
= 1, sistemul este dublu nedeterminat, cu solutia general

a x1 = ,
x2 =
x3 = 0, ;
2 R; astfel c
a vectorul propriu va de forma
v = ( ; ; 0) =
adic
av =
(1; 0; 0) + (0; 1; 0) ;
v 1 + v 2 , unde v 1 = (1; 0; 0) si v 2 = (0; 1; 0). Deci, orice
vector propriu corespunz

ator valorii proprii duble
= 1 se
poate exprima ca o combinatie liniar

a de doi vectori, v 1 si v 2 , vectori liniar independenti. Pentru
= 2 sistemul are solutia

general
a x1 = 0, x2 =
, x3 =
este v 3 = (0; 1; 1), pentru
2 R si un vector propriu
= 1. Un subspatiu invariant unidimen-
sional este X1 = f (1; 0; 0) ;
sau X3 = f (0; 1; 1) ;
83
2 Rg sau X2 = f (0; 1; 0) ;
2 Rg. Iar U (x0 ) = (2; 1; 2).
2 Rg
3. Se consider
a U : R3 ! R3 denit
a prin
U (x) = (x3 ; x2 ; x1
x3 ) ;
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ). Determinati valorile proprii si vectorii proprii

corespunz
atori valorii proprii reale. G
asiti un subspatiu invariant unidimensional.
Rezolvare: Tinnd
cont de expresia lui U avem U (e1 ) = (0; 0; 1),

arii este
U (e2 ) = (0; 1; 0) si U (e3 ) = (1; 0; 1), deci matricea transform
1
0
0 0
1
C
B
C:
A=B
0
1
0
A
@
1 0
1
Ecuatiapcaracteristic
a det (A
E) = 0 are r
ad
acinile 1 = 1 si 2;3 =
1 i 3
. Sistemul care d
a vectorii proprii corespunz
atori valorii pro2
prii = 1 este
(
x1 + x3 = 0
x1
si are solutia x1 = 0, x2 =
2x3 = 0
, x3 = 0,
2 R. Dac
a se consider
a
= 1, obtinem vectorul propriu v = (0; 1; 0). Un subspatiu invariant

unidimensional este X = fx =
(0; 1; 0) ;
2 Rg.

a U : R3 ! R3 a c
arei matrice n raport cu
baza canonic
a este
B
A=B
@
C
2 C
A:
3
LINIARE
84
S
a se determine valorile si vectorii proprii ai lui U si s
a se cerceteze
dac
a matricea poate adus
a la forma diagonal
a.
Rezolvare: Ecuatia caracteristic
a a lui U este
1
2
2
2
2
= (2
) ( + 1) (
5) ;
deci valorile proprii ale lui U sunt
= 2,
1,
= 5. Pentru
a determina vectorii proprii corespunz

atori valorii proprii
rezolv
a sistemul
= 2 se
8
>
>
< x1 + 2x2 = 0
2x1 + 2x3 = 0
>
>
: 2x + x = 0;
2
1
, x3 = ; 2 R. Considernd = 2
2
se obtine vectorul propriu v 1 = ( 2; 1; 2). Pentru determinarea vecto-
si rezult
a solutia x1 =
, x2 =
rilor proprii corespunz

atori valorii proprii
1 se procedeaz
a n
acelasi mod si se obtine vectorul v 2 = (2; 2; 1), iar pentru valoarea proprie
= 5 se obtine vectorul v 3 = (1; 2; 2). Deoarece valorile proprii
ale transform
arii liniare U sunt distincte rezult
a c
arii poate adus
a la forma diagonal
a si multimea W = fv 1 , v 2 , v 3 g
formeaz
a o baz
a n R3 . n raport cu aceast
a baz
arii U are forma
B
B=B
@ 0
0
0 0
C
1 0 C
A.
0 5
5. S
a se arate c
arii liniare U : R3 ! R3 , dat
a de
U (x) = ( 3x1 + 2x2 ; 5x1 + 4x2 ; 2x1
2x2
x3 ) ,
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ), poate adus

a la forma diagonal
a fata de o baz
a
din R3 . S
a se precizeze aceast
a baz
a.
85
Rezolvare: Determin
am valorile si vectorii proprii. Ecuatia caracteristic
a este
3
2
5
= 2,
=0
2
si are r
ad
acinile reale
2
2
1
3
1. Vom determina vectorii
proprii cu ajutorul sistemului

8
>
) x1 + 2x2 = 0
>
< ( 3
5x1 + (4
) x2 = 0
>
>
: 2x
2x2 + ( 1
) x3 = 0:
1
5
, x3 =
2
2 R, deci se obtine vectorul propriu v 1 = ( 2; 5; 2). R
ad
acina
Astfel, pentru
= 2, obtinem x1 =
, x2 =
,
1
ind simpl
a, spatiul propriu corespunz
ator (spatiul generat de vectorul
v 1 ) are dimensiunea 1. Pentru
este x1 = x2 = , x3 = , ;
1, solutia sistemului
2 R, deci r
ad
acinii duble i corespund
doi vectori proprii v 2 = (1; 1; 0) si v 3 = (0; 0; 1). Dimensiunea spatiului

generat de acesti vectori este 2 si este egal
a cu multiplicitatea r
ad
acinii.
n concluzie, matricea transform
arii
0
2
B
B=B
@ 0
0
n baza W = fv 1 ; v 2 ; v 3 g.
poate adus
a la forma diagonal
a
1
0 0
C
1 0 C
A,
0 1
6. S
a se arate c
arii liniare U : R3 ! R3 , date de
U (x) = (2x1 ; x1 + 4x2
2x3 ; 7x1 + 7x2
5x3 ) ;
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ), nu poate adus

a la forma diagonal
a.
LINIARE
86

a
2
0
1
7
are r
ad
acinile reale
proprii
=0
3. Corespunz
ator valorii
= 2 si
= 2 avem sistemul
(
x1 + 2x2 2x3 = 0
7x1 + 7x2
cu solutia x1 = 0, x2 = x3 = ,
7x3 = 0
2 R si obtinem vectorul propriu v 1 =
(0; 1; 1). Deci spatiul propriu corespunz

ator (spatiul generat de v 1 ) are
dimensiunea 1, mai mic
a dect multiplicitatea r
ad
acinii. Rezult
a c
a
matricea transform
arii nu poate adus
a la forma diagonal
a.
7. S
a se arate c
arii liniare U : R3 ! R3 , dat
a prin
U (x) = (4x1 + 6x2 ; 3x1
5x2 ; 3x1
6x2 + x3 ) ,
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ), fata de o baz

a din R3 , poate adus
a la forma
diagonal
a.
Rezolvare: Valorile proprii sunt
1
2,
= 1. R
ad
acina
ind simpl
a subspatiul propriu corespunz
ator are dimensiunea 1.
Vectorii proprii corespunz

atori r
ad
acinii duble sunt dati de x1 =
x2 = , x3 = , ;
2 ,
2 R. Deci, subspatiul propriu corespunz

ator are
dimensiunea 2, egal
a cu ordinul de multiplicitate al r
ad
acinii. Astfel,
matricea poate adus
a la forma diagonal
a
0
1
2 0 0
B
C
C.
B=B
0
1
0
@
A
0 0 1
87
8. Fie T : V ! V o transformare liniar

a,
2 K o valoare proprie a lui T
si u 2 V un vector propriu corespunz

ator valorii proprii : S
a se arate
c
a pentru orice p 2 N;
p
T =T
este valoare proprie a transform

arii liniare
::: T (de p ori) si u vector propriu corespunz

ator.
Rezolvare: Din T (u) = u rezult

a c
a T 2 (u) = T (T (u)) = T ( u) =
T (u) =
u: Prin inductie matematic

a se arat
a c
a T p (u) =
u:
9. Fie T1 ; T2 : V ! V dou
a transform
ari liniare. Presupunem c
a T1 este
bijectiv
a. S
a se arate c
a T1 T2 si T2 T1 au acelasi polinom caracteristic.
Rezolvare: Fie A1 ; A2 matricele celor dou

a transform
ari liniare ntr-o
baz
a din V: Matricea A1 este inversabil
a (deoarece T1 este bijectiv
a).
Atunci putem scrie:
A2 A1 = A1 1 A1 (A2 A1 ) = A1 1 (A1 A2 ) A1 ;
adic
a matricele A1 A2 si A2 A1 sunt asemenea, deci au acelasi polinom
caracteristic.
10. S
a se determine valorile si vectorii proprii ai matricei
0
B
A=B
@
C
3 C
A.
2
Poate adus
a matricea la forma diagonal
a?
Rezolvare: R
ad
acinile ecuatiei caracteristice sunt
Vectorii proprii corespunz

atori r
ad
acinii triple
1 sunt dati de x1 =
, x2 =
, x3 =
1.
2 R. Subspatiul propriu corespunz

ator are
dimensiunea 1, mai mic

a dect multiplicitatea r
ad
acinii, deci matricea
dat
a nu poate adus
a la forma diagonal
a.
LINIARE
88
11. S
a se calculeze An ; unde
0
B
A=B
@
1 0
3 2
3 0

a este
1
4; m1 = 1;
0
= 2; m2 = 2 si
1
1 0
1
C
1 1
0 C
A; S
1 0
1
C
3 C
A:
1
12 +16 = 0; cu r
ad
acinile
B
S=B
@
0
B
B=B
@
=
0
C
B
n
B
;
B
=
0 2 0 C
A
@
0 0 2
12. Fie A o matrice constant

a de tip n
f (x) = b0 xm + b1 xm
1 0 1
1B
B
2@
C
1 2 1 C
A;
1 0 1
( 4)n
AS deducem A = SBS 1 ; deci

0
( 4)n + 2n
0
B
1
An = B
( 4)n + 2n 2n+1
2@
( 4)n 2n
0
Din B = S
4 0 0
C
0 C
A:
0 2n
0 2n
0
An = SB n S
( 4)n
2n
; adic
a
C
( 4)n + 2n C
A:
n
( 4) + 2n
n si
1
+ ::: + bm 1 x + bm
un polinom oarecare. S
a se arate c
a orice vector propriu al lui A este
vector propriu si pentru matricea f (A) :
Rezolvare: Fie x un vector propriu al matriceai A; adic
a x este o
matrice coloan
a de tipul n
s
a ar
at
am c
a exist
a
1 astfel nct Ax = x si x 6= 0: Trebuie
astfel nct f (A) x = x; unde
f (A) = b0 Am + b1 Am
+ ::: + bm 1 A + bm I:
89
k
Prin inductie matematic

a se arat
a c
a Ak x =
x pentru orice k = 1; m:
Atunci
f (A) x = b0 Am x + b1 Am 1 x + ::: + bm 1 Ax + bm x
= b0
= b0
x + b1
m 1
m 1
+ b1
x + ::: + bm
+ ::: + bm
1
1
x + bm x
+ bm x
= f ( ) x:
13. Se consider
a matricea
9 0 0
C
5 4 0 C
A:
8 0 1
B
A=B
@
S
a se ae un polinom f (x) de grad
aib
a valorile proprii
2 =
2
1;
2 astfel nct matricea f (A) s

a
= 0: S
a se scrie f (A) :
Rezolvare: Fie f (x) = ax + bx + c: Pentru a determina constantele

a; b si c; folosim faptul c
a valorile proprii ale lui f (A) sunt f ( 1 ) ;
f ( 2 ) ; f ( 3 ) ; unde
1;
2;
sunt valorile proprii ale lui A; pe care le
aam rezolvnd ecuatia det (A

3
I3 ) = 0; anume
= 9;
= 4 si
= 1:
14. Matricea nesingular

a A de tip n n are r
ad
acinile caracteristice
n:
1;
2 ; :::;
S
a se ae r
ad
acinile caracteristice si s
a se scrie polinomul caracter-
istic pentru matricea invers

a A 1:
Rezolvare: Avem
pA
( ) = det A
= ( 1)n
In = det
(det A)
det A
Prin urmare, r
ad
acinile caracteristice ale lui A
1
1
sunt
1
i
; i = 1; n:
LINIARE
90
15. Fie A o matrice de tip n
n avnd polinomul caracteristic
pA ( ) = det (A
In ) = (
)(
) ::: (
):
S
a se g
aseasc
a polinomul caracteristic al matricei A2 .
Rezolvare: Avem
pA2 ( ) = det A2
In =
2
2
2
1
:::
2
n
16. S
a se arate c
a dac
a matricea A 2 Mn (R) este asemenea cu o matrice
diagonal
a, atunci si matricea At este asemenea cu o matrice diagonal
a.
Rezolvare: Fie B = S
AS; cu B matrice diagonal

a. Atunci B t este
tot diagonal
a si
Bt = S
AS
= S t At S
1 t
St
At S t
deci At este asemenea cu o matrice diagonal

a.
5.4
Transform
ari liniare simetrice. Transform
ari liniare ortogonale
1. Fie E un spatiu euclidian complex de dimensiune n; T un endomorsm

simetric (autoadjunct) si E endomorsmul unitate. Fie
+ i xat n
C: S
a se arate c
a
k[T
( + i ) E] (x)k2 = k(T
E) (x)k2 +
kxk2 ; 8x 2 E:
S
a se deduc
a de aici c
a valorile proprii ale lui T sunt reale.
Rezolvare: Egalitatea cerut
a rezult
a imediat folosind propriet
atile
produsului scalar. Dac
a
+ i este valoare proprie si x este vectorul
propriu corespunz
ator, rezult
a
k(T
E) (x)k2 +
kxk2 = 0
LINIARE SIMETRICE. TRANSFORMARI

LINIARE ORTOGONALE91
5.4. TRANSFORMARI
ceea ce implic
a, n mod evident,
= 0: Deci, valorile proprii ale unui
endomorsm autoadjunct sunt reale.

2. Fie T si U dou
a endomorsme ale spatiului euclidian En de dimensiune
n; iar T si U adjunctele lor. S
a se arate c
a valorile proprii ale endomorsmelor T T si U U sunt pozitive. Fie
1;
(respectiv
2)
1;
cea
mai mic
a si cea mai mare valoare proprie a lui T T (respectiv U U ).
S
a se arate c
a:
a)
kxk2
kT (x)k2
kxk2 ; 8x 2 En ;
b) dac
a este valoare proprie pentru T U; atunci
j j2
1 1
n n:
Rezolvare: S
a observ
am mai nti c
a endomorsmul T T este simetric. ntr-adev
ar, (T T ) = T T
= T T: Atunci, valorile proprii ale
lui T T sunt reale. Fie (T T ) (x) = x;

0
2 R: Avem
kT xk2 = T x T x = x (T T ) x = x
de unde rezult
a c
a
x=
(x x) =
kxk2 ;
0: Fie f1 ; f2 ; :::; fn baza ortonormat

a de vectori
proprii pentru T T; cu valorile proprii 0
:::
si e
x = x1 f1 + x2 f2 + ::: + xn fn un vector oarecare din En : Avem

(T T ) (x) = (T T ) (x1 f1 + x2 f2 + ::: + xn fn )
= x1
1 f1
+ x2
2 f2
+ ::: + xn
n fn ;
deci
kT (x)k2 = x (T T ) x = x21
+ x22
+ ::: + x2n
de unde rezult
a imediat dubla inegalitate (a) din enunt. Aplicnd
aceast
a inegalitate vectorului U (x) obtinem
1
kU (x)k2
k(T
U ) (x)k2
kU (x)k2 :
Tinnd
seama c
a pentru U are loc inegalitatea
n
kxk2 ; pentru orice x 2 En ; rezult

a c
a
1 1
kxk2
k(T
U ) (x)k2
n n
kxk2
kxk2 :
kU (x)k2
LINIARE
92
Dac
a
este o valoare proprie pentru T
U; atunci rezult
a din inegali-
tatea dubl
a de mai sus c
a
1 1
j j2
n n:
3. Se consider
a prin matricea
0
1
3
2 6
C
1B
C;
A= B
6
3
2
A
7@
2
6 3
ntr-o baz
a dat
a B. S
a se verice c
a transformarea U este ortogonal
a.
Rezolvare: Fie x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 si y = (y1 ; y2 ; y3 ) = U (x). Astfel,

8
1
>
>
y1 = ( 3x1 + 6x2 + 2x3 )
>
>
7
<
1
y2 = ( 2x1 3x2 + 6x3 )
>
7
>
>
>
: y3 = 1 (6x1 + 2x2 + 3x3 ) :
7
S
a ar
at
am c
a kxk = kyk. Avem
kyk2 = y12 + y22 + y32
= 49
9x21 + 36x22 + 4x23
+9x22 + 36x23 + 12x1 x2
12x1 x3 + 24x2 x3 + 4x21
36x1 x2
36x2 x3 + 36x21 + 4x22
24x1 x3
+9x23 + 24x1 x2 + 36x1 x3 + 12x2 x3

= x21 + x22 + x23 = kxk2 .
Prin urmare, kxk = kyk si deci U este o transformare ortogonal
a.
4. Fie A o matrice real
a de tip n
n antisimetric
a astfel nct A + In s
a
e inversabil
a. S
a searate c
a matricea (In
A) (In + A)
este ortogo-
nal
a.
Rezolvare: Not
am M = (In
A) (In + A)
: Amintim mai nti
LINIARE SIMETRICE. TRANSFORMARI

LINIARE ORTOGONALE93
5.4. TRANSFORMARI
conditia de ortogonalitate a unei matrice reale p
atratice: M M T = In ;
echivalent
a cu M T = M
M T = (In
: Avem
1 T
A) (In + A)
h
i
= (In + A)T
InT
= (In
1 T
= (In + A)
AT = InT + AT
A)
(In + A) = M
(In
A)T
(In + A)
Am folosit faptul c
a A este o matrice antisimetric
a, adic
a AT =
A:
5. Se consider
a un spatiu euclidian nit dimensional E si transform
arile
liniare T : E ! E si S : E ! E avnd propriet
atile:
(i) S este inversabil;
(ii) (T x Sy) + (Sx T y) = 0; 8x; y 2 E:
S
a se arate c
a:
(a) pentru orice ( ; x) 2 R

k(T
(b) transform
arile T
E; avem
S) xk = k(T + S) xk
S si T + S sunt inversabile pentru
(c) transformarea liniar

a U = (T
S) (T + S)
6= 0;
este ortogonal
a.
Rezolvare: (a) Avem

S) xk2 = (T
k(T
= kT xk2
S) x (T
(T x Sx + Sx T x) +
= kT xk2 +
S) x
2
kSxk2
kSxk2
si la fel ar
at
am c
a
k(T + S) xk2 = kT xk2 +
(b) Conditia k(T
si faptul c
a
kSxk2 :
S) xk = 0 implic
a Sx = 0 (am folosit punctul (a)
6= 0). Dar S ind inversabil, rezult

a x = 0: Aceasta ne
LINIARE
94
spune c
aT
pentru
S este inversabil. La fel se arat

a c
a T + S este inversabil
6= 0:
(c) Trebuie s
a ar
at
am c
a U x U y = x y pentru orice x; y 2 E: Dac
a
not
am
(T + S)
x = z si (T + S)
y = v;
atunci putem scrie, tinnd cont si de conditia (ii) din enunt, c

a
U x U y = (T
S) z (T
S) v = T z T v +
Sz Sv:
Deoarece
x = (T + S) z si y = (T + S) v;
obtinem
x y = (T + S) z (T + S) v = T z T v +
deci U este o transformare ortogonal
a.
Sz Sv;
Capitolul 6
Forme biliniare
si forme
p
atratice
6.1
Forme biliniare
1. Fie A : R2
R2 ! R denit
a prin
A (x; y) = x1 y1
x1 y2
x2 y1 + 2x2 y2 ;
unde x = (x1 ; x2 ), y = (y1 ; y2 ) 2 R2 .
a) S
a se arate c
a A este o form
a biliniar
a. Este A simetric
a?
b) S
a se g
aseasc
a matricea formei A n raport cu baza uzual
a din R2 .
Rezolvare: a) Tinnd
cont de denitia lui A, pentru x = (x1 ; x2 ),
y = (y1 ; y2 ), z = (z1 ; z2 ) 2 R2 si ;
A ( x + y; z) = ( x1 + y1 ) z1
2 R avem
( x1 + y1 ) z2
+2 ( x2 + y2 ) z2
=
(x1 z1
+ (y1 z1
x1 z2
y1 z2
x2 z1 + 2x2 z2 )
y2 z1 + 2y2 z2 )
A (x; z) + A (y; z) .
95
( x2 + y2 ) z1
96
CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE SI FORME PATRATICE

n acelasi mod se arat
a c
a A (x; y + z) =
8x; y; z 2 R2 , 8 ;
A (x; y) + A (x; z),
2 R. De asemenea, se veric
a usor c
a A (x; y) =
A (y; x), 8x; y 2 R2 , deci A este o form

a biliniar
a simetric
a.
b) Fie A = (aij ) ; i; j = 1; 2, matricea formei A n raport cu baza uzual

a
fe1 = (1; 0) ;
e2 = (0; 1)g a lui R2 . Avem a11 = A (e1 ; e1 ) = 1, a12 = A (e1 ; e2 ) =
a21 = A (e2 ; e1 ) =
1, a22 = A (e2 ; e2 ) = 2, deci am obtinut matricea

A=
2. Fie A : R3
1,
R3 ! R denit
a prin
A (x; y) = x1 y2 + 2x1 y3
x3 y1 + 3x3 y3 ;
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ), y = (y1 ; y2 ; y3 ).

a) S
a se arate c
a A este o form
a biliniar
a. Este A simetric
a?
b) S
a se g
aseasc
a din R3 .
c) S
a se determine matricea formei A n raport cu baza
W = f 1 = (1; 2; 1) , f 2 = ( 1; 1; 0) , f 3 = (1; 1; 1)
din R3 :
Rezolvare: a) Pentru x = (x1 ; x2 ; x3 ), y = (y1 ; y2 ; y3 ), z = (z1 ; z2 ; z3 ) 2
R3 si ;
2 R avem
A ( x + y; z) = ( x1 + y1 ) z2 + 2 ( x1 + y1 ) z3
+3 ( x3 + y3 ) z3
=
(x1 z2 + 2x1 z3
+ (y1 z2 + 2y1 z3
x3 z1 + 3x3 z3 )
y3 z1 + 3y3 z3 )
A (x; z) + A (y; z) .
( x3 + y3 ) z1
6.1. FORME BILINIARE
97
Analog, A (x; y + z) = A (x; y) + A (x; z), 8x; y; z 2 R3 , 8 ;
R, deci A este o form

a biliniar
a. Se observ
a usor c
a A nu este simetric
a.
b) Matricea formei A n baza uzual
a este
0
0 1 2
B
A=B
@ 0 0 0
1 0 3
C
C.
A
c) Matricea de trecere de la baza uzual

a la baza W este
0
1
1
1 1
B
C
C.
S=B
2
1
1
@
A
1
0 1
Fie B matricea formei biliniare n baza W . Se stie c

a B = S T A S,
adic
a
B
B = B
@
0
B
= B
@
1 2
4
0
4
10
CB
B
0 C
A@
1
1
1
0
1
C
1
3 C
A.
2
5
1 1
1
Astfel, A (x; y)W = 4x01 y10 + x01 y30

3. Fie A : R3
0 1 2
10
CB
B
0 0 0 C
A@
1 0 3
x02 y20
3x02 y30
1
2
1
1 1
C
1 1 C
A
0 1
4x03 y10 + 2x03 y20 + 5x03 y30 .
R3 ! R denit
a prin
A (x; y) = x1 y1 + 2x1 y2 + 3x2 y2
x2 y3 ;
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ) si y = (y1 ; y2 ; y3 ).

a) S
a se arate c
a A este o form
a biliniar
a.
b) S
a se g
aseasc
a a lui R3 .
c) S
a se determine matricea formei A n raport cu baza
W = f 1 = (0; 2; 1) , f 2 = ( 1; 1; 1) , f 3 = (1; 0; 1)
98

din R3 :
a relatiile
A ( x + y; z) =
A (x; y + z) =
A (x; z) + A (y; z) si
A (x; y) + A (x; z) , 8x; y; z 2 R3 ; 8 ;
2 R:
Deci A este o form

a biliniar
a.
b) Matricea formei A n baza uzual

a este
0
1 2
B
A=B
@ 0 3
0 0
C
1 C
A.
0
c) Matricea formei A n baza W este
14 4
B
B = ST A S = B
@ 3 1
4 1
C
2 C
A,
1
unde S este matricea de trecere de la baza uzual

a la baza W . Astfel,
A (x; y)W = 14x01 y10 + 4x01 y20
2x01 y30 + 3x02 y10 + x02 y20
2x02 y30 + 4x03 y10 +
x1 y2 + 3x2 y1 + 2x2 y2
x3 y3
x03 y20 + x03 y30 .
4. Se d
a forma biliniar
a
A (x; y) = x1 y1
n baza V = fe1 ; e2 ; e3 g. S
a se determine:
a) matricea lui A n baza V ;
b) matricea lui A n baza
W = f 1 = e1 + e2 , f 2 = e2 + e3 , f 3 = e1 + e2 + e3 ;
6.1. FORME BILINIARE
99
c) A (x0 ; y 0 ), unde x0 = (1; 1; 0)W si y 0 = (2; 0; 1)0W .
B
Rezolvare: a) Matricea n baza uzual
a este A = B
@ 3
b) Deoarece
8
>
>
< f 1 = e1 + e2
C
0 C
A.
1
;
f 2 = e2 + e3
>
>
: f =e +e +e
1
2
3
3
rezult
a c
a matricea de trecere de la
0
1
B
S=B
@1
0
baza uzual
a la baza W este
1
0 1
C
1 1C
A:
1 1
Atunci matricea formei A n baza W este

1
0
5 1 5
C
B
T
B
B = S A S = @5 1 4C
A;
5 0 4
adic
a A (x; y)W = 5x01 y10 + x01 y20 + 5x01 y30 + 5x02 y10 + x02 y20 + 4x02 y30 + 5x03 y10 +
4x03 y30 .
c) S
a determin
am mai nti componentele vectorilor x0 si y 0 n baza
uzual
a. 0
Fie X 1
matricea coloan
a a coordonatelor lui x0 n baza uzual
a
1
B
C
0
C matricea coloan
a a coordonatelor lui x0 n baza W .
si X = B
1
@
A
0
0
Legea0de schimbare
a componenetelor unui vector este X = S X 0
, deci
1
1
1
2
B C
B
C
0
0
B
B
C
X = @ 0 A. Similar, pentru y 0 obtinem Y = S Y , unde Y = @0C
A,
1
1

100
0 1
3
B C
C
adic
aY =B
@3A. Deci x0 = (1; 0; 1) si y 0 = (3; 3; 1).
1
Pentru a determina componentele celor doi vectori putem proceda si
astfel: x0 = f 1 f 2 = e1 +e2 (e2 + e3 ) = e1 e3 , adic
a x0 = (1; 0; 1).
n acelasi mod, y 0 = 2f 1 +f 3 = 2 (e1 + e2 )+e1 +e2 +e3 = 3e1 +3e2 +e3 ,
adic
a y 0 = (3; 3; 1). Folosind acum denitia lui A, obtinem A (x0 ; y 0 ) =
1:
5. S
a se arate c
a aplicatia A : P3 P3 ! R, denit
a prin A (p; q) =
R1
p (x) q (x) dx, este o form
a biliniar
a simetric
a si s
a se scrie matricea
1
lui A n baza uzual
a din P3 , adic
a f1; x; x2 g.
Rezolvare: Se veric
a usor c
a A este o form
a biliniar
a simetric
a.
Matricea lui A n baza uzual
a este
0
1
2 0 32
B
C
2
C
A=B
0
0
@ 3 A.
2
0 52
3
6.2
Forme p
atratice
1. Fie forma p
atratic
a P : R3 ! R, denit
a prin
P (x) = x21 + 2x22 + x23
2x1 x2 + 6x1 x3 :
a) S
a se ae forma biliniar
a simetric
a din care provine P ;
b) S
a se determine matricea lui P n baza uzual
a. Este P nedegenerat
a?
Rezolvare:
a) Forma biliniar
a simetric
a din care provine P , A : R3
obtine prin dedublare
A (x; y) = x1 y1 + 2x2 y2 + x3 y3
= x1 y1
x1 y2 + 3x1 y3
R3 ! R, se
1
1
(x1 y2 + x2 y1 ) + 6
(x1 y3 + x3 y1 )
2
2
x2 y1 + 2x2 y2 + 3x3 y1 + x3 y3 .

6.2. FORME PATRATICE
101
Sau, se poate folosi formula

A (x; y) =
1
(P (x + y)
2
P (x)
P (y))
si se obtine aceeasi expresie pentru A ca anterior.

b) Matricea formei p
atratice P este
0
1
B
A=B
@ 1
3
Se obtine det A =
nedegenerat
a.
1 3
C
2 0 C
A.
0 1
17 6= 0, de unde rangP = 3 = dim R3 , deci P este
2. S
a se determine formele biliniare simetrice din care provin formele p
atratice P : R3 ! R denite prin:
a) P (x) = x21 + 2x22 + 4x1 x2
b) P (x) =
x21
3x22
x23
6x2 x3 ;
+ 2x1 x3
5x2 x3 ;
c) P (x) = x1 x2 + 6x1 x3 + 2x2 x3 .

Rezolvare: a) A (x; y) = x1 y1 + 2x1 y2 + 2x2 y1 + 2x2 y2 3x2 y3 3x3 y2 .
5
5
b) A (x; y) = x1 y1 + x1 y3 + 3x2 y2
x2 y3 + x3 y1
x3 y2 x3 y3 .
2
2
1
1
c) A (x; y) = x1 y2 + 3x1 y3 + x2 y1 + x2 y3 + 3x3 y1 + x3 y2 .
2
2
3. S
a se precizeze dac
a exist
a o form
a p
atratic
a P : R3 ! R, c
areia s
a-i
corespund
0a n baza uzual
1a matricea:
0
1 3
2
C
B
B
C, b) A2 = B
a) A1 = B
3
5
0
@
A
@
2 0
1
n caz armativ s
a se precizeze forma
Rezolvare: a) P1 (x) = x21 + 5x22
2 5
x23 + 6x1 x2
2x2 x3 .
C
B
B 1
,
c)
A
=
1 2 C
3
@ 2
A
1
2 3
0
p
atratic
a.
2
b) Matricea A2 nu e simetric
a, deci nu exist
a P.
c) P3 (x) = x21 + 3x22 + x1 x2
4x1 x3 .
1
2
3
1
C
1 C
A.
0
102
4. Fie forma p
atratic
a
5
P (x) = x21 + x22 + 2x23 + 2x1 x3 x2 x3 ;
4
a se aduc
a la forma canonic
a prin metoda lui
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ). S
Gauss, s
a se determine baza canonic
a si matricea n baza canonic
a. S
a
se determine rangul si natura lui P .
Rezolvare:
P (x) =
x21 + 2x1 x3 + x23
= (x1 + x3 )2 + x23
2
= (x1 + x3 ) + x3
5
x23 + x22 + 2x23 x2 x3
4
1
1 2 5 2
x2 x3 + x22
x + x
4
4 2 4 2
1
x2
2
+ x22 .
Cu schimbarea de coordonate
8
>
> y1 = x1 + x3
<
y2 = x3 21 x2 ;
>
>
: y =x
3
2
a.
avem P (x) = y12 +y22 +y32 , unde (y1 ; y2 ; y3 )W = x, W ind baza canonic
Matricea n baza canonic
a este
1
1 0 0
C
B
C.
B=B
0
1
0
A
@
0 0 1
0
S
a determin
am n continuare baza W . Folosind legea schimb
arii componentelor
la o schimbare de
0 1 unui vector
0 1
y1
x1
B C
B C
B
C
B
Y = @y2 A si X = @x2 C
A ; obtinem
y3
x3
0
1
0 1
B
1
1
B
S =@ 0
1
2
0
1 0
baze, Y = S
C
C:
A
X, unde

103
Deci matricea trecerii de la baza uzual

a la baza canonic
a este
0
1
1
1
1
2 C
B
S=B
0
1 C
@ 0
A:
1
0
1
2
Coloanele acestei matrice reprezint
a componentele vectorilor bazei W ,
adic
a
W =
f 1 = (1; 0; 0) ; f 2 = ( 1; 0; 1) ; f 3 =
1
1
; 1;
2
2
Se g
aseste usor rangP =rangB = 3, iar P este pozitiv denit
a.
5. Se d
a forma p
atratic
a
P (x) = 2x1 x2
6x1 x3
6x2 x3 ;
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ). S
a se determine matricea n baza uzual
a, expresia canonic
a prin metoda lui Gauss, baza canonic
a, matricea n baza
canonic
a, rangul si natura lui P .
Rezolvare: Matricea n baza uzual
a este
0
1
0
1
3
B
C
C.
A=B
1
0
3
@
A
3
3
0
Se observ
a c
a nu avem p
atrate (coecientii lui x2i , i = 1; 2; 3 sunt nuli),
deci vom folosi schimbarea de coordonate
8
>
>
< x1 = y1 y2
x2 = y1 + y2 :
>
>
: x =y
3
3
104

Obtinem succesiv
2y22
P (x) = 2y12
=
2y12
6y1 y3 + 6y2 y3
6y1 y3
6y2 y3
2y22
12y1 y3
= 2 y12
6y1 y3 + 9y32
= 2 (y1
3y3 )2
18y32
2y22
Cu schimbarea de coordonate
8
>
>
< z1 = y1
2y22
18y32 .
3y3
,
z2 = y2
>
>
: z =y
3
3
se obtine forma canonic

a a formei p
atratice P (x) = 2z12
2z22
18z32 ,
unde (z1 ; z2 ; z3 )W = x, W ind baza canonic

a. Pentru a determina
aceast
a baz
a avem nevoie de schimbarea de coordonate
8
>
>
< x1 = z1 z2 + 3z3
x2 = z1 + z2 + 3z3
>
>
: x =z
3
3
care ne d
a matricea de trecere de la
0
1
B
S=B
@ 1
0
baza uzual
a la baza canonic
a W,
1
1 3
C
1 3 C
A,
0 1
deci W = f 1 = (1; 1; 0) ; f 2 = ( 1; 1; 0) ; f 3 = (3; 3; 1) . Matricea n

baza canonic
a este
B
B=B
@ 0
0
0
2
0
rangul lui P este 3 si P este nedenit

a.
C
0 C
A,
18

105
6. S
a se aduc
a la forma canonic
a urm
atoarele forme p
atratice, precizndu-se matricea n baza canonic
a, rangul si natura lui P :
a) P (x) =
b)
c)
x21
P (x) = 4x21
P (x) = x21
3x22
5x23
2x1 x2 + 4x1 x3 + 4x2 x3 ;
+ 16x1 x2 + 16x22 + 3x2 x3 ;

5x23
2x1 x2
2x2 x3 .
4x1 x3
Rezolvare: a) Avem
P (x) =
x21 + 2x1 x2
3x22
4x2 x3 + 4x23
5x23 + 4x2 x3
(x1 + x2
2x3 )2
2x22
x23
si se obtine forma p
atratic
a P (x) =
x2
2x3 )2 + x22
4x1 x3 + (x2
y12
2x3 , y2 = x2 si y3 = x3 . Matricea n
0
1
0
B
B=B
2
@ 0
0
0
rangP = 3, P este negativ denit

a.
2y22
y32 , unde y1 = x1 +
baza canonic
a este
1
0
C
0 C
A;
1
b) Avem
P (x) = 4(x21 + 4x1 x2 + 4x22 )
16x22 + 16x22 + 3x2 x3
= 4 (x1 + 2x2 )2 + 3x2 x3

si obtinem P (x) = 4y12 + 3y2 y3 , unde y1 = x1 + 2x2 , y2 = x2 , y3 = x3 .
n continuare facem schimbarea de coordonate:
8
>
>
< y1 = z1
y2 y3 = z2
>
>
: y +y =z
2
3
3
2
2
2
si ob0
tinem P (x) =
a este
1 4z1 + 3z2 3z3 , matricea n baza canonic
4 0
0
B
C
B
B=@ 0 3
a.
0 C
A, rangul lui P este 3 si P este nedenit
0 0
3
106

c) Avem
P (x) =
x21
5x23
2x1 (x2 + 2x3 ) + (x2 + 2x3 )2
x22
4x2 x3
4x23
2x2 x3
= (x1
x2
2x3 )2
x22
= (x1
x2
2x3 )2
(x2 + 3x3 )2 ,
9x23
6x2 x3
y22 , unde y1 =
0 x1
1
B
y2 = x2 +3x3 . Deci matricea n baza canonic
a este B = B
@ 0
0
rangul lui P este 2 si natura nedenit
a.
deci am g
asit forma canonic
a P (x) = y12
x2 2x13 ,
0 0
C
1 0 C
A,
0 0
7. Pentru forma p
atratic
a
P (x) = 2x1 x2 + x22
3
x1 x3 + x23 ;
4
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ), se cer: matricea n baza uzual

a, expresia canonic
a, rangul, natura, matricea n baza canonic
a, forma biliniar
a simetric
a
din care provine si P (x0 ), unde x0 = (1; 1; 0).
Rezolvare: Matricea n baza uzual
a este
0
1
0 1
2
B
A=B
0
@ 1 1
1
3
0
2
4
C
C.
A
Aplic
am metoda lui Gauss de aducere la forma canonic
a si avem
P (x) =
3
x1 x3 + x23
4
1
1
3
x21 + x1 x3 + x23 + x23 + x23
4
4
4
x22 + 2x1 x2 + x21
= (x1 + x2 )2
2
= (x1 + x2 )
x21
1
x1 + x3
2
+ x23 .

107
Facem schimbarea de coordonate

8
>
>
< y1 = x1 + x2
si obtinem P (x) = y12
y2 = x1 + 21 x3
>
>
: y =x
3
3
y22 + y32 : Matricea n baza canonic

a va
0
1
1
0 0
B
C
C,
B=B
0
1
0
@
A
0
0 1
rangP = 3, P este o form

a p
atratic
a nedenit
a, iar P (x0 ) = 3.
8. Pentru forma p
atratic
a
5
P (x) = 2x21 + 3x22 + x23 + 4x1 x2
4
x2 x3 ;
a, expresia
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 , se cer: matricea n baza uzual
canonic
a, rangul, natura, matricea n baza canonic
a si forma biliniar
a
simetric
a din care provine.
Rezolvare: Matricea formei P n baza uzual
a este
0
1
2
2
0
B
C
1 C.
A=B
2
3
@
2 A
1
5
0
2
4
Aplic
am metoda lui Gauss si obtinem
5
x2 x3 + x23
4
2
1
= 2 (x1 + x2 )2 + x2
x3 + x23 :
2
P (x) = 2 (x1 + x2 )2 + x22
Deci, expresia canonic

a este
P (x) = 2y12 + y22 + y32 ,

108
rangul este 3, P este pozitiv denit

a, matricea lui P n baza canonic
a
este
0
1
2 0 0
B
C
C
B=B
@0 1 0A ;
0 0 1
iar forma biliniar

a simetric
a din care provine P este
5
A (x; y) = 2x1 y1 + 3x2 y2 + x3 y3 + 2x1 y2 + 2x2 y1
4
1
x2 y3
2
1
x3 y2 .
2
9. Fie forma p
atratic
a
P (x) = x21 + x23 + 4x1 x2
4x1 x3 ;
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 . S
a se aduc
a la forma canonic
a folosind
metoda lui Jacobi si apoi s
a se determine baza n care se obtine forma
canonic
a. S
a se precizeze rangul si natura lui P .
Rezolvare: Matricea asociat
a lui P n
0
1 2
B
B
A=@ 2 0
2 0
Calcul
am determinantii
= 1,
1 2
2 0
4,
baza uzual
a a lui R3 este
1
2
C
0 C
A:
1
1 2
2 0
2 0
4, toti nenuli.
Deci exist
a o baz
a W = f 1 ; f 2 ; f 3 a lui R3 astfel nct forma p
atratic
a
P are urm
atoarea form
a canonic
a n raport cu baza W
P (x) =
= y12
0 2
y1
1
1 2
y2
2
1 2
y2 + y32 .
4
2 2
y3
3

109
Pentru a determina baza W , vom scrie vectorii ei sub forma

8
>
>
< f 1 = c11 e1
f 2 = c21 e1 + c22 e2
>
>
: f =c e +c e +c e ;
31 1
32 2
33 3
3
iar coecientii cij i vom g

asi din conditia
(
0, dac
a i 6= j
A f i ; ej =
1, dac
ai=j .
Astfel avem
A f 1 ; e1 = 1 , A (c11 e1 ; e1 ) = 1 , c11 A (e1 ; e1 ) = 1 , c11 = 1.
(
A f2 ; e1 = 0
A f 2 ; e2 = 1
8
>
>
< A f 3 ; e1 = 0
A f 3 ; e2 = 0
>
>
: A f ;e = 0
3 3
c21 A (e1 ; e1 ) + c22 A (e2 ; e1 ) = 0
c21 A (e1 ; e2 ) + c22 A (e2 ; e2 ) = 1

8
(
>
< c21 = 1
c21 + 2c22 = 0
2
,
,
1 .
>
2c21 = 1
: c22 =
4
8
>
>
< c31 A (e1 ; e1 ) + c32 A (e2 ; e1 ) + c33 A (e3 ; e1 ) = 0
c31 A (e1 ; e2 ) + c32 A (e2 ; e2 ) + c33 A (e3 ; e2 ) = 0

>
>
: c A (e ; e ) + c A (e ; e ) + c A (e ; e ) = 1
31
1 3
32
2 3
33
3 3
8
8
>
>
>
>
< c31 + 2c32 2c33 = 0
< c31 = 0
,
,
2c31 = 0
c32 = 1 .
>
>
>
>
: 2c + c = 1
: c =1
31
33
33
Astfel c
a noua baz
a n care P are forma canonic
a anterior g
asit
a este
8
>
f 1 = e1 = (1; 0; 0)
>
>
<
1
1
1 1
f 2 = e1
e2 =
;
;0
>
2
4
2 4
>
>
: f = e + e = (0; 1; 1).
2
3
3

110
10. Fie forma p

atratic
a
P (x) = 2x22 + x23
4x1 x3
4x2 x3 ;
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 . S
a se aduc
a P la forma canonic
a folosind
metoda transform
arilor ortogonale (sau metoda valorilor proprii).
Rezolvare: Matricea asociat
a lui P n baza uzual
a a lui R3 este
0
1
0
0
2
B
C
B
A=@ 0
2
2 C
A:
2
2
1
Atunci, ecuatia caracteristic

a este det (A
(
1) ( + 2) (
si se obtin valorile proprii
= 1,
4) = 0
2 si
E) = 0, adic
a
= 4. Deoarece valorile
proprii sunt distincte, rezult

a c
a vectorii proprii corespunz
atori sunt
ortogonali. Pentru
= 1, din sistemul
8
>
>
< x1 2x3 = 0
>
>
:
x2
2x3 = 0
2x1
2x2 = 0
determin
am un vector propriu normat, adic
a f1 =
2
2, din sistemul
obtinem f 2 =
sistemul
8
>
>
< 2x1
>
>
:
4x2
2x1
2 2 1
; ;
. Pentru
3 3 3
2x3 = 0
2x3 = 0
2x2 + 3x3 = 0
2 1 2
; ;
. Iar pentru valoarea proprie
3 3 3
8
>
>
< 4x1 2x3 = 0
>
>
:
2x2
2x3 = 0
2x1
2x2
3x3 = 0
= 4, din

g
asim f 3 =
f 1; f 2; f 3
111
1 2 2
;
;
. Astfel am obtinut baza ortonormat
aW =
3 3 3
si cu legea de transformare a coordonatelor (ortogonal
a)
8
2
2
>
>
x1 =
y1 + y2
>
>
3
3
<
1
2
x2 = y1 + y2
>
3
3
>
>
>
: x3 = 1 y1 + 2 y2 +
3
3
1
y3
3
2
;
y3
3
2
y3
3
forma p
atratic
a P este redus
a la urm
atoarea form
a canonic
a
P (x) = y12
2y22 + 4y32 .
11. Fie forma p

atratic
a P : R3 ! R, denit
a prin
P (x) = x21 + x22 + x23 + x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 ;
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 . S
a se aduc
a la forma canonic
a prin metoda
transform
arilor ortogonale.
Rezolvare: Matricea formei p

atratice este
0
1
2
1
2
1
2
B
1
A=B
@2 1
a det (A
2
1
.
2
Pentru
1
2C
1C .
2A
E) = 0 admite r
ad
acinile
= 2, din sistemul
8
>
>
>
>
<
>
>
>
>
:
1
1
x1 + x2 + x3 = 0
2
2
1
1
x1 x2 + x3 = 0
2
2
1
1
x1 + x2 x3 = 0
2
2
= 2,

112
obtinem vectorul propriu normat u1 =

2
1
se obtine sistemul
2
8
1
>
>
x1 +
>
>
< 2
1
x1 +
>
2
>
>
>
: 1 x1 +
2
1
x2 +
2
1
x2 +
2
1
x2 +
2
1 1 1
p ; p ; p . Pentru
3 3 3
1
x3 = 0
2
1
x3 = 0 :
2
1
x3 = 0
2
Sistemul fundamental de solutii pentru acest sistem de ecuatii este fora a sistemului
mat din v 1 = ( 1; 1; 0) si v 2 = ( 1; 0; 1), solutia general
ind v = v 1 + v 2 . Deoarece vectorii v 1 si v 2 nu sunt ortogonali, se
v2
procedeaz
a astfel: se ia u2 =
si se caut
a u3 = v, normat si ortogkv 2 k
1 1
p ; p ; 0 , din
onal lui u2 . Deoarece v = (
; ; ) si u2 =
2 2
conditia de ortogonalitate a acestora obtinem = 2 , astfel c
av=
1 1
2
( ; ; 2 ). Normnd acest vector, obtinem u3 = p ; p ; p .
6 6
6
Astfel, vectorii u1 , u2 , u3 formeaz
a o baz
a ortonormat
a si cu transformarea ortogonal
a
8
1
>
>
x1 = p y1
>
>
3
>
<
1
x2 = p y1 +
>
3
>
>
1
>
>
: x3 = p y1
3
1
p y2 +
2
1
p y2 +
2
2
p y3
6
1
p y3
6
1
p y3
6
forma p
atratic
a este redus
a la forma canonic
a
1
1
P (x) = 2y12 + y22 + y32 .
2
2
12. Fie forma p
atratic
a
P (x) = x21 + 3x22 + 4x2 x3 ;

113
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 . S
a se aduc
a la forma canonic
a prin metodele
cunoscute.
Rezolvare:
Metoda lui Gauss
4
4
P (x) = x21 + 3 x22 + x2 x3 + x23
3
9
2
= x21 + 3 x2 + x3
3
4 2
x
9 3
4 2
x,
3 3
deci am obtinut forma canonic

a
P (x) = y12 + 3y22
4 2
y .
3 3
Metoda lui Jacobi

Avem
= 1,
= 3,
4, deci forma canonic

a este
1
P (x) = y12 + y22
3
3 2
y .
4 3
Metoda transformarilor ortogonale

Pentru matricea formei p
atratice P ,
1
0
1 0 0
C
B
B
A = @0 3 2C
A;
0 2 0
valorile proprii sunt
= 1,
1 si
= 4, distincte. Vectorii
proprii corespunz
atori v 1 = (1; 0; 0), v 2 = (0; 1; 2), respectiv v 3 =
(0; 2; 1) sunt ortogonali si normndu-i obtinem baza ortonormat
a
W =
1
1
f 1 = (1; 0; 0) , f 2 = p (0; 1; 2) , f 3 = p (0; 2; 1) .
5
5
n raport cu aceast
a baz
a forma p
atratic
a P are urm
atoarea expresie
canonic
a
P (x) = y12
y22 + 4y32 .
114
13. S
a se arate c
a forma p
atratic
a asociat
a matricei AT A; n care A este
real
a nesingular
a de tipul n
n; este pozitiv denit

a.
Rezolvare: Not
am cu B matricea real
a simetric
a AT A: Trebuie s
a
ar
at
am c
a
n X
n
X
i=1 j=1
bij xi xj > 0 dac

a 9xi 6= 0:
Consider
am transform
arile liniare notate B; AT ; A care n baza canonoc
a
din Rn au matricele egale respectiv cu B; AT ; A: Trebuie s
a ar
at
am c
a
Bx x > 0 pentru orice x 2 Rn ; x 6= 0: Folosind identitatea
Ax y = x AT y; 8x; y 2 Rn ;
putem scrie
Bx x = AT Ax x = Ax Ax
si avnd n vedere c
a x 6= 0 implic
a Ax 6= 0 (matricea A ind nesingular
a), armatia e dovedit
a.
14. Fie P (x) =
Pn Pn
i=1
j=1
aij xi xj (aij = aji ) o form

a p
atratic
a n Rn
avnd matricea A = (aij )i;j=1;n : Dac

a
:::
sunt valorile
proprii ale lui A; s

a se arate c
a pentru orice x 2 R avem
1
x21 + x22 + ::: + x2n
P (x)
x21 + x22 + ::: + x2n :
Rezolvare: Not
am cu T transformarea liniar
a care n baza canonic
a
din Rn are matricea A; putem scrie P (x) = T x x, 8x 2 Rn : Dac
a ff1 ;
f2 ; :::; fn g este baza ortonormat

a format
a din vectorii proprii ai matricei
simetrice A si not
am x =
1
2
1
2
2
+ ::: +
1 f1
2
n
2 f2
P (x)
+ ::: +
n
n fn ;
atunci rezult
a
2
1
2
2
+ ::: +
Avnd n vedere c
a
2
1
2
2
+ ::: +
obtinem major
arile cerute.
2
n
= x21 + x22 + ::: + x2n = kxk2
2
n

115
15. Se consider
a forma p
atratic
a P : Rn ! R denit
a prin
P (x) =
n X
n
X
i=1 j=1
n care aij =
Rb
a
aij xi xj ; 8x = (x1 ; x2 ; :::; xn ) 2 Rn ;
fi (t) fj (t) dt; i; j = 1; n; cu fi functii continue si liniar
independente pe [a; b] : S
a se arate c
a P este pozitiv denit
a.
Rezolvare: Fie B 0 o baz
a n care P are expresia canonic
a P (x) =
Pn
2
a trecerea de la baza B la baza B 0 se face prin Y =
l=1 ll (yl ) : Dac
XC; deoarece B = S t AS; avem
ll
n
n X
X
sil aij sjl =
i=1 j=1
n X
n
X
sil
n
X
sil fi (t)
i=1
sau, dac
a not
am gl (t) =
ll
Pn
i=1
==
fi (t) fj (t) dt sjl
i=1 j=1
n
X
sjl fj (t) dt
j=1
sil fi (t) ; obtinem
(gl (t))2 dt > 0;
deoarece gl sunt continue si liniar independente, deci neidentic nule pe

[a; b] :
116
Capitolul 7
Calcul vectorial
1. S
a se arate c
a trei vectori a, b si c pot forma un triunghi dac
a si numai
dac
a a + b + c = 0.
Rezolvare: Presupunem c
a vectorii dati nchid un triunghi, adic
a
!
!
!
avem a = BC, b = CA, c = AB. Din denitia adun
arii vectorilor
!
!
!
AB + BC = AC, adic
a c + a = b sau a + b + c = 0. Reciproc, prin
reducere la absurd, presupunem c
a avem satisf
acut
a relatia a+b+c = 0
!
!
!
dar vectorii nu nchid un triunghi, adic
a c = AB, a = BC, b = CD, cu
!
!
!
!
!
D 6= A: n acest caz AB + BC + CD = AD sau a + b + c = AD 6= 0,
ceea ce este fals, deci vectorii nchid un triunghi.
2. Se consider
a un paralelogram cu vrfurile A, B, C, D si de centru O.
! ! ! !
!
S
a se ae vectorii AB, BC, CD, DA n functie de vectorii a = OA,
!
!
!
b = OB, c = OC si d = OD:
!
!
!
Rezolvare: Din denitia sumei a doi vectori avem OA + AB = OB,
!
!
!
adic
a AB = OB OA = b a. n mod analog se determin
a si ceilalti
vectori.
! !
3. Fie triunghiul ABC. S
a notam cu a, b, c vectorii BC, CA si respectiv
!
AB. S
a se exprime cu ajutorul lor vectorii ce coincid cu medianele
117
118
CAPITOLUL 7. CALCUL VECTORIAL

triunghiului si s
a se arate c
a acestia pot forma un triunghi.
!0
!0
!
Rezolvare: Fie AA , BB , CC 0 cele trei mediane ale triunghiului.
Avem:
!
!
!
1
AA0 = AB + BA0 = c + a
2
!0
!0
!
1
BB = BC + CB = a + b
2
!0
!0
!
1
CC = CA + AC = b + c:
2
!0
!0
!
1
Deoarece AA + BB + CC 0 = a + b + c +
a + b + c = 0 rezult
a
2
c
a vectorii mediane nchid un triunghi.
4. Fie triunghiul ABC; G centrul s

au de greutate si M un punct oarecare.
S
a se demonstreze c
a:
!
!
!
a) GA + GB + GC = 0;
!
!
!
!
b) M A + M B + M C = 3M G.
Rezolvare: a) G este punctul de intersectie al medianelor triunghiu! 2 ! ! 2 ! ! 2 !
lui ABC. Atunci avem GA = A0 A, GB = B 0 B, GC = C 0 C, deci
3
3
3
!
!
!
!
!
! 2
0
0
0
GA + GB + GC =
A A + B B + C C = 0.
3
!
!
! !
!
! !
!
!
b) M A = M G + GA, M B = M G + GB, M C = M G + GC si adunn!
!
!
!
du-le, folosind punctul a), obtinem M A + M B + M C = 3M G:
5. Fie o piramid
a cu vrful S si baza un paralelogram ABCD; ale c
arui
diagonale se intersecteaz
a n O: S
a se demonstreze c
a:
!
!
!
!
!
SA + SB + SC + SD = 4SO:
!
! ! !
!
! !
!
!
Rezolvare: Avem: SA = SO + OA, SB = SO + OB, SC = SO + OC,
!
!
!
!
!
!
!
SD = SO + OD: Cum OA + OC = 0 si OB + OD = 0; adunnd cele
patru relatii de mai sus obtinem egalitatea dorit
a.
6. Se consider
a vectorii a = i + 2j
3k, b =
d = 2i + k. S
a se determine v 1 = a + b
2i + 8j
k, c = 3i + j
2c si v 2 = 2a + b
4d.
2k,
119
Rezolvare: v 1 = (1
8j, v 2 = (2
6) i + (2 + 8
8) i + (4 + 8) j + ( 6
2) j + ( 3
1 + 4) k =
8i + 12j
4) k =
7. Se dau vectorii a = i + ( + 2 ) j + 2k si b = (
determine scalarii reali
si
+ )i
7i +
11k:
k. S
a se
astfel nct vectorii a si b s

a e coliniari.
Rezolvare: Vectorii a si b sunt coliniari dac

a au componentele pro1
+2
2
portionale, adic
a
=
=
; de unde obtinem sistemul
+
1
1
(
2
2 =1
1
, cu solutia = 1 si = :
2
+2 =2
8. Fie vectorii a =
3j + 2k si b = i + 2j
k. S
a se determine
2 R astfel nct vectorii a si b s

a e ortogonali. Pentru
= 1 s
a se
determine unghiul dintre cei doi vectori.
Rezolvare: Conditia de ortogonalitate a b = 0 cere ca

6 p2 = 0,
a b
7
de unde rezult
a = 6. Pentru = 1; cos ' =
= p :
kak b
12
9. S
a se calculeze scalarul S = a b + b c + c a, stiind c
a vectorii a, b, c
sunt vectori unitari si satisfac conditia a + b + c = 0.
Rezolvare: nmultind scalar relatia a + b + c = 0 pe rnd cu a, b si
c obtinem kak2 + b a + c a = 0, a b + b
+ c b = 0 si respectiv
a c + b c + kck2 = 0. Adunnd cele trei relatii si tinnd cont de faptul

3
c
a vectorii sunt unitari obtinem 3 + 2S = 0, adic
aS=
.
2
2 R vectorii v 1 = a + 3b si v 2 = a
2b sunt
coliniari, a si b ind necoliniari?

Rezolvare:
3=2.
11. Fie vectorii v 1 = 2i + j
2k si v 2 = i
k. S
a se calculeze:
a) produsul lor vectorial;

b) s
a se verice c
a vectorul v 1
v 2 este perpendicular pe v 1 si v 2 ;
c) aria paralelogramului construit pe v 1 si v 2 ;
120

d) unghiul dintre cei doi vectori.
i j k
Rezolvare: a) v 1
v2 = 2 1
1 0
b) Se veric
a (v 1
c) A = kv 1
v2) v1 =
p
v 2 k = 2:
2 =
k:
1
2 + 2 = 0 si (v 1
d) Notnd ' = ^ (v 1 ; v 2 ), avem cos ' =
v 2 ) v 2 = 0:
4
v1 v2
= p :
kv 1 k kv 2 k
3 2
12. S
a se determine vectorul u paralel cu vectorul a = 2i
3j + k, stiind
c
a face un unghi de
cu vectorul k.
3
Rezolvare: Din conditia de paralelism obtinem u = 2i
1
S
tim c
a ^ u; k = , adic
a cos u; k = = , deci u = i
3
2
3j + k .
3
1
j + k.
2
2
13. S
a se determine vectorul u perpendicular pe vectorii a = i j + 2k si
p
b = 2i + j k, stiind c
a kuk = 35 si face un unghi ascutit cu i.
Rezolvare: Fie vectorul u = xi + yj + zk. Deoarece u?a si u?b
obtinem u a = 0 si u b = 0, adic
a x y+2z = 0, respectiv 2x+y z = 0.
p
De asemenea, din kuk = 35 obtinem x2 + y 2 + z 2 = 35. Rezolvnd
sistemul format din cele trei ecuatii si tinnd cont de faptul c
a ^ u; i
ascutit, adic
a cos u; i > 0, deci u i = x > 0, obtinem urm
atoarea
solutie x = 1, y =
5, z =
3. Deci u = i
5j
3k.
14. S
a se determine vectorul u care este ortogonal cu vectorii a = 3i j +2k
si b = i
4k, stiind c
a are norma egal
a cu 3 si face cu vectorul k
un unghi obtuz.
3
Rezolvare: u = p
3i + 7j
59
k .
15. S
a se determine lungimea vectorului v = v 1 v 2 +v 3 , stiind c
a kv 1 k = 1,
p
kv 2 k = 2, kv 3 k = 2, unghiul dintre v 1 si v 2 este =6, unghiul dintre
v 1 si v 3 este =4, unghiul dintre v 2 si v 3 este =3.
121
Rezolvare: Deoarece kvk2 = kv 1 k2 + kv 2 k2 + kv 3 k2 2v 1 v 2 + 2v 1
p
p
v 3 2v 2 v 3 si v 1 v 2 = kv 1 k kv 2 k cos = 3, v 1 v 3 = 1, v 2 v 3 = 2,
p
p
p 6
deducem c
a kvk = 9 2 3 2 2.
1
, respectiv 2, iar unghiul dintre
3
. S
a se calculeze aria paralelogramului construit pe cei doi
16. Se dau vectorii v 1 si v 2 cu m

arimile
ei este
vectori.
Rezolvare: A = kv 1
v2k =
1
1
2 sin = .
3
6
3
17. Fiind date punctele A (2; 3; 1), B (2; 1; 3), C (3; 1; 1) s

a se determine:
! !
!
a) vectorii de pozitie OA, OB si OC;
b) aria triunghiului ABC;
c) mijlocul segmentului AB si centrul de greutate al triunghiului.
!
!
Rezolvare: a) OA = rA rO = 2i + 3j k, OB = 2i + j + 3k,
!
OC = 3i + j + k.
!
!
!
1 !
b) A =
AB AC , AB = rB rA = 2j + 4k, AC = rC rA =
2
!
!
1p 2
i 2j + 2k, AB AC = 4i + 4j + 2k, deci A =
4 + 42 + 22 = 3.
2
1
c) Fie C (xC ; yC ; zC ) mijlocul segmentului AB. Atunci xC = (xA + xB ) =
2
1
1
2, yC = (yA + yB ) = 2 si zC = (zA + zB ) = 1, deci C (2; 2; 1).
2
2
Not
am cu G (xG ; yG ; zG ) centrul de greutate al triunghiului ABC, unde
1
7
5
7 5
xG = (xA + xB + xC ) = , yG = si zG = 1, deci G
; ;1 .
3
3
3
3 3
18. S
a se determine aria triunghiului ABC, cunoscnd vectorii de pozitie
!
!
!
ai vrfurilor OA = 2i + 3j k, OB = i 2j + 2k si OC = 3i + j + k.
3p
Rezolvare: A =
10.
2
19. S
a se cerceteze coplanaritatea vectorilor:
a) v 1 = i + 2j + 3k, v 2 = 2i + 3j + 4k si v 3 = 3i + 4j + 5k;
122

b) v 1 = i + 2j
k, v 2 = 9i
11j + 13k si v 3 = 2i + 4j
2k;
c) v 1 = i + j + k, v 2 = i + k si v 3 = j + k.
1 2 3
Rezolvare: a) (v 1 ; v 2 ; v 3 ) = 2 3 4 = 0, deci v 1 , v 2 si v 3 sunt copla3 4 5
nari.
b) (v 1 ; v 2 ; v 3 ) = 0, deci v 1 , v 2 si v 3 sunt coplanari.
c) (v 1 ; v 2 ; v 3 ) 6= 0, deci v 1 , v 2 si v 3 nu sunt coplanari.
20. S
a se determine
v2 =
2 R astfel nct vectorii v 1 = 3i + (4
)j
i + j + 2k si v 3 = j + 2k s
a e coplanari. Pentru
2k,
astfel
a directiile vectorilor v 2
determinat, s
a se descompun
a vectorul v 1 dup
si v 3 :
Rezolvare: Vectorii v 1 , v 2 , v 3 sunt coplanari dac
a produsul lor mixt
3
(v 1 ; v 2 ; v 3 ) = 0. Cum (v 1 ; v 2 ; v 3 ) =
obtinem
2
2
= 4 + 4,
0
1
2
1. Scriem acum v 1 = v 2 + v 3 , relatie echivalent
a cu
sistemul
8
>
>
<
=3
:
+ =5
>
>
: 2 +2 = 2
Solutia acestui sistem este
3,
= 2, astfel c
a v1 =
3v 2 + 2v 3 .
21. Se dau punctele A (2; 3; 1), B (4; 1; 2), C (6; 3; 7) si D ( 5; 4; 8). S

a
se determine:
a) volumul tetraedrului ABCD si lungimea n
altimii cobort
a din D
pe planul ABC;
b) unghiul dintre muchiile tetraedrului.
! ! !
!
1
Rezolvare: a) V =
AB; AC; AD , AB = 2i
6
2j
!
3k, AC =
123
!
4i + 6k, AD =
! ! !
7j + 7k, AB; AC; AD = 308, deci V = 154=3.
!
1
1 !
Pe de alt
a parte, V = AABC hD , iar AABC =
AB AC = 14,
3
2
deci hD = 11.
p
!
! !
! !
!
= 5= 17 13. La fel
b) cos AB; AC = AB AC= AB AC
7i
se determin
a si celelalte unghiuri.
22. S
a se determine
pe vectorii v 1 = 2i
2 R astfel nct volumul paralelipipedului construit

2k si v 3 = i + 2j s
a e egal
3j + k, v 2 = i + j
cu 5.
Rezolvare: (v 1 ; v 2 ; v 3 ) = 5 (2 + ) de unde
1,
3.
23. S
a se calculeze n
altimea paralelipipedului construit pe vectorii v 1 , v 2 ,
v 3 lund ca baz
a paralelogranul construit pe vectorii v 1 si v 2 , stiind c
a
v 1 = 2i + j
k, v 2 = 3i + 2j + k, v 3 =
j + 2k.
Rezolvare: V = j(v 1 ; v 2 ; v 3 )j = 7, A = kv 1
p
7= 35.
24. Se dau vectorii v 1 = i + j
k, v 2 = 2i
se calculeze produsele vectoriale v 1
3j
v2k =
35, deci h =
k si v 3 = i + 2j + 3k. S
a
v 3 ) si (v 1
(v 2
v 3 si s
a
v2)
se compare rezultatele.
Rezolvare: v 1 (v 2
v 3 = 7i + 7j
v 3 ) = (v 1 v 3 ) v 2 (v 1 v 2 ) v 3 = 0, iar (v 1
7k, deci v 1
25. Fie vectorii a = 3i
(v 2
v 3 ) 6= (v 1
2j si b = i + 2j
v2)
v2)
v3.
3k. S
a se calculeze sinusul
unghiului dintre diagonalele paralelogramului construit pe vectorii a si

b.
Rezolvare: Diagonalele paralelogramului sunt date de vectorii a + b =
4i
3k si a
b = 2i
diagonale. Se stie c
a
4j + 3k. S
a not
am cu ' unghiul dintre cele dou
a
a+b
a b
p
a + b = 5, a b = 29 si a + b
p
p
deci sin ' = 724=5 29.
= a+b
a
b =
a
12i
b sin '. Dar,

18j
16k,
124
26. Se dau vectorii a, b si c. S

a se verice
a
c +b
(c
a) + c
b = 0:
Rezolvare: Se tine cont de formula de dezvoltare a produsului dublu

vectorial.
27. S
a se arate c
a a
(u
v) = (a u) b v
Rezolvare: Not
am c = a
b u (a v).
b. Folosind propriet
atile produsului mixt
si formula de dezvoltare a produsului dublu vectorial avem

c (u
v) = (c
=
u) v =
u b a
(u a) b
= (a u) b v
b u (a v) :
28. Dati vectorii u, v si w, s

a se arate c
a are loc relatia
(u
v; v
w; w
Rezolvare: Notnd a = u
(u
v; v
w; w
u) =
u) = (u; v; w)2 .
v, b = v
a; b; w
= a
w, avem, succesiv
u =a
b u w
(w
u)
b w u = (u; v; w) (a w)
= (u; v; w)2 .
29. Se consider
a vectorii
u = i + j + 2k, v = 2i
S
a se determine
cu planul Oxy.
2 R astfel nct vectorul u
Rezolvare: Avem u
Din conditia [u
j + k, w = i
(v
(v
w) = (1
(v
2j + k.
w) s
a e paralel
2 ) i + (4 + 1) j
w)] k = 0, rezult
a
1.
( + 1) k.
125
30. S
a se rezolve ecuatia vectorial
aa
v = b stiind c
a a = 2i + j
2k si
b = 3i + 2j + 4k.
Rezolvare: Consider
am v = xi + yj + zk. Din conditia a
v = b
obtinem urm
atorul sistem compatibil simplu nedeterminat 2y + z = 3,
3
2x 2z = 2, x+2y = 4, ale c
arui solutii sunt x = 1
,y=
,
2 2
z = , cu 2 R.
a = b stiind c
a a = 3i
31. S
av
b=
j + 4k, iar v este perpendicular pe c =
2i
i + j + k.
Rezolvare: Fie v = xi + yj + zk. Din conditiile v

0 obtinem sistemul y + 2z =
2,
x + 3z =
x+y +z = 0. Solutia sistemului este x =

5
1
3
Deci v =
i
j
k:
4
2
4
32. S
aa
Rezolvare: a
v=b
v = 0, de unde v =
2j + k si
a = b si v c =
1,
5=4, y =
2x
3y = 4,
1=2, z =
3=4.
v.
a
b , cu
2 R.
33. S
a v=1
; stiind c
a a = 2i+j +k; b = 4i 2j +3k si c = 3i+3j 2k:
b v=c
Rezolvare: Fie v = xi + yj + zk. Se obtine sistemul 2x + y + z = 1,
3y
y=
2z = 3, 3x
4z = 3, 2x + 4y =
1, z = 0. Deci v = i
2, care are solutia x = 1,
j.
34. S
a v=m
; unde m 2 R, b ? c, b 6= 0 si a b 6= 0:
b v=c
Rezolvare: nmultim vectorial ambii membri ai ecuatiei a doua cu a
la stnga
a
v =a
c, sau (a v) b
a b v=a
c,
126

de unde obtinem solutia
v=
1
a b
a .
mb + c
Se veric
a apoi c
a aceast
a solutie (unic
a) satisface ntr-adev
ar ambele
ecuatii.
a se g
aseasc
a vectorul liber v pentru
35. Fie vectorii a; b; c necoplanari. S
care
a v= ; b v= ; c v= ;
unde m
acar dou
a dintre numerele ; ;
Rezolvare: Presupunem
obtinem:
(a v)
b v
6= 0 si
sunt nenule.
6= 0: Din primele dou

a egalit
ati
= 0; de unde
ultimele dou
a egalit
ati din ipotez
a obtinem:
de unde
v = 0: Deci v?
b v
b si v?
urmare c
aut
am v de forma
v=
c ;
de unde obtinem
v=
Din conditia a v = ;
c+ b
c :
6= 0; obtinem
1
;
a; b; c
=
deci am g
asit
v=
1
a; b; c
v = 0: Din
c+ b
c :
(c v) = 0;
b
c : Prin
Capitolul 8
Planul
si dreapta n spa
tiu
1. S
a se scrie ecuatia planului prin M0 (2; 5; 1) care:
!
a) este perpendicular pe vectorul M0 M1 , unde M1 (3; 2; 1);
b) este paralel cu planul P ) 3x + y
z + 2 = 0.
Rezolvare: a) Vom folosi ecuatia planului A (x

C (z
y0 ) +
!
z0 ) = 0, unde N = Ai + Bj + Ck. n cazul nostru N = M0 M1 =
i + 3j
2k, deci ecuatia planului este (x
adic
a x + 3y
x0 ) + B (y
2) + 3 (y + 5) 2 (z
1) = 0,
2z + 15 = 0.
b) Un plan paralel cu planul P ) are acelasi vector normal ca planul

P ), adic
a vectorul N = 2i + j
2x + y
3z +
M0 , deci 6
2x + y
= 0 (
6+
3k. Prin urmare, are ecuatia P )
2 R). Alegem planul care contine punctul
= 0, de unde
= 1. Planul cerut are ecuatia
3z + 1 = 0.
2. Stabiliti care dintre perechile de plane sunt paralele:

a) P1 ) 3x
2y
b) P1 ) 4x + 2y
c) P1 ) x
11 = 0, P2 ) 2x
4y + z + 3 = 0;
6z + 5 = 0, P2 ) 2x + y
7z + 2 = 0, P2 ) x
3z + 1 = 0;
7z + 5 = 0.
Rezolvare: Determin
am vectorii normali ai acestor plane. a) N 1 =
3i
2j; N 2 = 2i
4j + k; deci P1 ) si P2 ) nu sunt paralele.

127
128
CAPITOLUL 8. PLANUL SI DREAPTA N SPATIU
b) N 1 = 4i + 2j
6k = 2N 2 , deci planele sunt paralele.
c) N 1 = N 2 = i
7k; deci planele sunt paralele.
3. S
a se scrie ecuatia planului care trece prin punctele M1 (3; 1; 0), M2 (4; 1; 1)
si M3 (2; 0; 1).
Rezolvare: Ecuatia planului determinat de cele trei puncte este:
adic
ax
2y + 3z
y z 1
1 0 1
1 1 1
0 1 1
= 0;
5 = 0.
4. Se dau punctele M1 (1; 3; 0), M2 (3; 2; 1), M3 ( ; 1; 3) si M4 (7; 2; 3).

S
a se determine
2 R astfel nct punctele date s

a e coplanare. S
a
se scrie ecuatia planului determinat de ele.
Rezolvare: Punctele date sunt coplanare dac

a si numai dac
a
1
0 1
1 1
3 1
3 1
7
de unde obtinem
ecuatia: 17x
17 = 0 sau x
34z
= 0;
5. Planul determinat de aceste puncte are

2z
1 = 0.
5. S
a se scrie ecuatia planului care determin
a pe axele de coordonate Ox;
Oy; Oz segmentele OA =
1; OB = 3; OC =
2:
Rezolvare: T
aieturile planului pe axe ind 1; 3; 2; ecuatia planului
x
y
z
va
+ +
1 = 0; adic
a 6x 2y + 3z + 6 = 0:
1 3
2
6. S
a se determine
2 R astfel ca planele P1 ) x + y + 2z + 3 = 0 si P2 )
x + y + ( + 1) z +
+ 2 = 0 s
a e perpendiculare.
129
Rezolvare: Planele sunt perpendiculare dac
a si numai dac
a vectorii
lor normali N 1 si N 2 sunt ortogonali. Calcul
am N 1 N 2 =
2 ( + 1) = 0 si g
asim
1=2.
7. S
a se determine unghiul dintre planele P1 si P2 :
a) P1 ) x + y + 2z + 2 = 0, P2 ) 2x
y + 7 = 0;
b) P1 ) 3x
3y + 9z
2y
z + 5 = 0, P2 ) x
11 = 0.
Rezolvare: a) Unghiul celor dou

a plane este unghiul dintre vectorii
normali ai celor dou
a plane, N 1 = i + j + 2k si N 2 = 2i
N1 N2
1
cos ^ N 1 ; N 2 =
=p .
N1 N2
30
b) cos ^ N 1 ; N 2 = 0, deci planele sunt perpendiculare.
j. Deci,
8. S
a se scrie ecuatia unui plan care:
a) trece prin punctul M0 (1; 7; 3) si este paralel cu planul xOy;
b) trece prin M1 (2; 1; 3) si este paralel cu vectorii a = 3i
b = 3i + 4j
4j + 2k si
2k.
Rezolvare: a) Un plan paralel cu planul xOy are ecuatia z =
(un
vector normal al planului xOy ind k). Cum acesta trece prin punctul
M0 , nseamn
a c
a are ecuatia z =
3.
b) Un plan care trece prin M1 are ecuatia A (x

C (z
2) + B (y
3) = 0, unde N = (A; B; C). Deoarece planul c

autat este paralel
cu vectorii a si b rezult
a N a = 0 si N b = 0. Deci 3A
3A + 4B
4B + 2C = 0,
2C = 0, iar solutia acestui sistem este A = 0 si C =
2B, de unde obtinem ecuatia planului B (y

y + 2z
1) +
1) + 2B (z
3) = 0, sau
7 = 0.
9. S
a se scrie ecuatia unui plan care:
a) trece prin M0 (1; 5; 3) si este perpendicular pe planele P1 ) 3x
y + z + 1 = 0 si P2 ) x + y
2 = 0;
b) trece prin M1 (2; 1; 3) si M2 (2; 2; 2) si este paralel cu vectorul u =
130
3i + j
4k.
autat P ).
Rezolvare: a) Fie N (A; B; C) vectorul normal al planului c
Deoarece P ) este perpendicular pe planele P1 ) si P2 ), rezult
a N N1 = 0
si N N 2 = 0, unde N 1 (3; 1; 1), N 2 (1; 1; 1) sunt normalele celor
dou
a plane. Deci 3A
B + C = 0, A + B
C = 0. Solutia acestui
sistem este A = 0, B = C. Prin urmare ecuatia planului P ) este

B (y + 5) + B (z + 3) = 0, sau y + z + 8 = 0.
b) Ecuatia planului prin M1 este A (x
3) = 0, cu
2)+B(y 1)+C (z
N = (A; B; C). Deoarece planul contine si punctul M2 rezult

a B = C.
Din conditia de paralelism se obtine N u = 0, adic
a 3A + B
Planul cerut are ecuatia x + y + z
4C = 0.
6 = 0.
10. Determinati multimea punctelor egal dep

artate de punctele M1 (2; 1; 5)
si M2 (0; 1; 1).
Rezolvare: Multimea punctelor egal dep
artate de punctele M1 si M2
este planul mediator segmentului M1 M2 . Acest plan trece prin mijlocul segmentului AB, adic
a prin punctul M0 (1; 0; 2) si are normala
!
N = M1 M2 = 2i + 2j 6k. Se obtine planul x + y 3z + 7 = 0:
11. S
a se ae distanta dintre planele P1 ) 11x
11x
2y
10z
2y
22 = 0 si P2 )
10z
45 = 0.
Rezolvare: Se observ
a c
a cele dou
a plane sunt paralele (au acelasi
vector normal N = 11i 2j
10k). Fie M0 (2; 0; 0) un punct din planul

j22 45j
23
P1 ). Avem: dist(P1 ; P2 ) = dist (M0 ; P2 ) = p
= .
15
121 + 4 + 100
12. S
a se determine parametrii
si
astfel nct planele P1 ) ( + 2) x +
1 = 0 si P2 ) 6 x + (4
3y + z + 2
paralele.
Rezolvare: Planele sunt paralele dac

a
obtinem
2 si
= 1.
)y
z+
+2
3
=
6
4
+ 2 = 0 s
a e
=
, de unde
131
13. Se dau punctele A (3; 1; 3), B (5; 1; 1) si vectorul v =
3i + 5j
6k.
S
a se determine:
a) ecuatiile canonice si parametrice ale dreptei d) ce trece prin A si are
vectorul director v, precum si punctele de intersectie ale acestei drepte
cu planele de coordonate;
b) ecuatiile canonice ale dreptei AB si unghiul pe care aceast
a dreapt
a
l face cu dreapta d).
Rezolvare: a) Ecuatiile canonice ale dreptei d) sunt:
z 3
, iar ecuatiile parametrice sunt:
6
8
>
>
< x= 3 +3
y=5
1
>
>
: z = 6 + 3;
3
3
y+1
=
5
2 R:
Intersectnd dreapta d) cu planul xOy (cu ecuatia z = 0) se obtine

punctul M1 (3=2; 3=2; 0), cu planul xOz (cu ecuatia y = 0) se obtine
M2 (12=5; 0; 9=5), iar cu planul yOz (cu ecuatia x = 0) se obtine punctul
M3 (0; 4; 3).
x xA
y
=
xB xA
yB
yA
z
=
yA
zB
zA
, adic
a
zA
Rezolvare: Vectorul director al dreptei este v = N 1
N 2 , unde
b) Dreapta AB are ecuatiile

x
y+1
z 3
=
. Unghiul dintre dou
a drepte este unghiul
2
2
4
!
dintre vectorii directori ai celor dou
a drepte, AB = 2i + 2j 4k si v.
!
!
AB v
28
Deci cos ^ AB; v = !
= p
.
4 105
AB kvk
=
14. S
a se scrie ecuatiile canonice ale dreptei
(
x y + 2z 2 = 0
(d)
x + 2y + 1 = 0:
N 1 = (1; 1; 2) si N 2 = (1; 2; 0) : Obtinem v =
4i + 2j + 3k: Punctul
132
M0 (1; 1; 0) 2 (d) : Ecuatiile canonice ale dreptei (d) sunt:

y+1
z
= :
2
3
1
4
15. S
a se scrie ecuatiile dreptei care trece prin punctul A (2; 5; 3) si:
y 3
z+7
x 1
=
=
;
a) este paralel
a cu dreapta d1 )
1
2
4
b) este paralel
a cu axa Oy;
(
3x y + 2z + 1 = 0
c) este paralel
a cu dreapta d2 )
.
3x + 4y z + 12 = 0
Rezolvare: a) Directia dreptei este aceeasi cu a dreptei d1 ), adic
a
x 2
y+5
z 3
v 1 = (1; 2; 4), astfel c
a deducem ecuatiile
=
=
.
1
2
4
b) Vectorul director al dreptei Oy este j(0; 0; 1), astfel c
a obtinem
x 2
y+5
z 3
dreapta
=
=
.
0
1
0
c) Vectorul director al dreptei d2 ) este v 2 = N 1 N 2 , unde N 1 =
(3; 1; 2) si N 2 = (3; 4; 1). Obtinem v 2 = ( 7; 9; 15), deci ecuatiile
x 2
y+5
z 3
dreptei sunt
=
=
.
7
9
15
16. Se dau punctul M (1; 2; 1) ; dreapta d)
P) x + y + z
1 = 0: S
a se determine:
1
2
1
z
= si planul
1
3
(i) ecuatiile dreptei care trece prin M si este perpendicular

a pe planul
(P );
(ii) ecuatiile dreptei prin M , paralel
a cu dreapta d);
(iii) ecuatia planului care trece prin M si este perpendicular pe dreapta
(d);
(iv) distanta de la M la planul P );
(v) distanta de la M la dreapta d);
(vi) ecuatia planului ce trece prin M si contine dreapta d);
(vii) unghiul dintre dreapta d) si planul P ).
Rezolvare: (i) Vectorul director al dreptei c
autate ( 1 ) este vectorul
normal al planului (P ) : v
= N P = i + j + k: Atunci dreapta ( 1 ) are
133
x
z+1
:
1
1
1
(ii) Vectorul director al dreptei ( 2 ) este v 2 = v d = 2i j +3k: Dreapta
x 1
y 2
z+1
( 2 ) are ecuatiile:
=
=
:
2
1
3
(iii) Vectorul normal al planului ( 1 ) perpendicular pe (d) este N 1 =
ecuatiile:
v d = 2i
j + 3k: Atunci, planul ( 1 ) are ecuatia: 2 (x
1)
(y
2) +
3 (z + 1) = 0; adic
a 2x y + 3z + 3 = 0:
1
j1 + 2 + 1 1j
=p :
(iv) dist (M; P ) = q
6
12 + 22 + ( 1)2
!
!
(v) Punctul M0 (1; 1; 0) 2 (d), M0 M = j k si M0 M v d = 2i 2j 2k:
!
p
M0 M v d
2 3
Atunci dist (M; d) =
= p :
kvk
14
!
(vi) Vectorul normal al planului ( 2 ) este N 2 = M0 M v d : Ecuatia
planului ( 2 ) este: x
(y
(z + 1) = 0; adic
ax
2)
(vii) Fie ' unghiul dintre dreapta d) si planul P ) si
z = 0:
unghiul dintre
v d si N P : Avem
cos
Pe de alt
a parte, cos
vd N P
kv d k N P
= cos
2y
2z = 0: S
a se determine:
4
p :
14
3
' = sin ': Deci, sin ' = p
17. Se dau punctul M (1; 2; 3) ; dreapta d)

x
=p
2
3
4
p :
14
3
y+3
z
= si planul P )
4
1
(i) coordonatele proiectiei punctului M pe dreapta d);

(ii) coordonatele simetricului lui M fata de dreapta d);
(iii) coordonatele proiectiei punctului M pe planul P );
(iv) coordonatele simetricului lui M fata de planul P ).
Rezolvare: (i) Aam mai nti ecuatia planului prin M perpendicular
pe dreapta (d):
z
3 (x
1) + 4 (y
2) + (z
3) = 0; adic
a 3x + 4y +
8 = 0: Coordonatele proiectiei M1 a punctului M pe dreapta (d) se
134
aa rezolvnd sistemul:
8
< x
:
y+3
z
=
3
4
1
3x + 4y + z 8 = 0:
=
Obtinem M1 ( 1; 1; 1) :
(ii) Fie M2 simetricului lui M fata de dreapta (d) : Punctul M1 este

mijlocul segmentului M M2 si g
asim M2 ( 3; 0; 1) :
(iii) Fie M3 proiectia punctului M pe planul (P ) : Aam ecuatiile
y 2
z 3
x 1
=
=
:
dreptei prin M perpendicular
a pe planul (P ) :
1
2
2
Coordonatele punctului M3 se aa rezolvnd sistemul:
8
< x 2y 2z = 0
x 1
y 2
z 3
:
=
=
:
1
2
2
Obtinem M3 (2; 0; 1) :
(iv) Fie M4 simetricului lui M fata de planul (P ) : Punctul M3 este

mijlocul segmentului M M4 si g
asim M4 (3; 2; 1) :
18. Fie punctul M ( 1; 2; 1) : S
a se ae coordonatele simetricului lui M fata
de punctul M 0 ( 1; 2; 3) ; ecuatia planului prin M paralel cu planul
yOz; distanta de la M la planul xOz si ecuatia planului prin M care
contine axa Ox:
Rezolvare: Fie M 00 (x00 ; y 00 ; z 00 ) simetricul punctului M fata de punctul
M 0 : Atunci x00 = 2x0
1; y 00 = 2y 0
x=
y=
6; z 00 = 2z 0
z = 5:
Am g
asit M 00 ( 1; 6; 5) : Ecuatia planului prin M paralel cu planul
yOz este x + 1 = 0: Distanta dist (M; xOz) = 2 si ecuatia planului prin
M care contine axa Ox este: y
19. Se consider
a dreapta d)
0:
1
2
2z = 0:
y
z 7
=
si planul P ) 2x y+z 2 =
3
1
i) S
a se arate c
a dreapta d) este paralel
a cu planul P ):
135
ii) S
a se calculeze distanta de la dreapta d) la planul P ):
iii) S
a se determine ecuatiile proiectiei dreptei d) pe planul P ) si ecuatiile simetricei dreptei d) fata de planul P ):
Rezolvare: (i) Avem v = 2i + 3j
k, N = 2i
j + k si v N = 0; deci
dreapta (d) este paralel

a cu planul (P ) :
(ii) Fie M0 (1; 0; 7) 2 (d) : Deoarece dreapta (d) este paralel
a cu planul
(P ) ;
j2 + 7 2j
7
p
=p :
6
6
(iii) G
asim coordonatele proiectiei M1 (x1 ; y1 ; z1 ) a punctului M0 pe
dist (d; P ) = dist (M0 ; P ) =
planul (P ). Ecuatiile proiectiei dreptei (d) pe planul (P ) vor

x
x1
2
y1
3
z1
:
1
G
asim apoi coordonatele simetricului M2 (x2 ; y2 ; z2 ) al punctului M0
fata de planul (P ). Ecuatiile simetricei dreptei (d) fata de planul (P )
vor
x2
2
y2
3
20. Fiind date punctul A(1; 2; 3) si dreapta d)
z2
:
1
(
x
y
1=0
2=0
; s
a se
determine:
a) paralela prin A la dreapta d) si planul determinat de cele dou
a drepte
paralele;
b) simetrica dreptei d) fata de planul xOy.
N2 , N1 si
Rezolvare: a) Dreapta d) va avea vectorul director v = N1
N2 ind normalele celor dou

a plane, deci v = i + j + k. Astfel, paralela
prin A la dreapta d) va avea ecuatiile x 1 = y 2 = z 3. Din fascicolul
de plane ce trece prin dreapta d);
(x
1) +
alegem pe acela ce trece prin punctul A, adic

a 3x
(y
2) = 0
5y + 2z + 1 = 0.
b) Intersectia dreptei d) cu planul xOy este punctul B (3; 2; 0) ; iar
136
simetricul punctului C (1; 0; 2) (apartinnd dreptei d)) fata de planul

xOy este D (1; 0; 2). Dreapta c
autat
a are ecuatiile x
1=y=2
z.
21. Fiind date punctele A (1; 2; 3) si B (3; 1; 2) ; se cere:

a) s
a se arate c
a triunghiul OAB este isoscel si s
a se scrie ecuatiile
dreptei AB;
b) ecuatia planului ce contine triunghiul OAB si ecuatiile perpendicularei pe acest plan prin centrul de greutate al triunghiului;
c) ecuatiile planelor prin A paralele cu planele de coordonate precum
si ecuatiile paralelelor prin A cu axele de coordonate.
p
Rezolvare: a) dist (O; A) = dist (O; B) = 14, ecuatiile dreptei AB
x 1
y 2
z 3
sunt
=
=
.
2
1
1
b) Folosind ecuatia planului prin trei puncte necoliniare obtinem x +
5z = 0. Coordonatele centrului de greutate G ind (4=3; 1; 5=3),
x 4=3
y 1
z 5=3
ecuatiile perpendicularei cerute sunt
=
=
.
1
7
5
c) Ecuatiile planelor sunt x = 1 (paralel cu zOy), y = 2 si respectiv
7y
z = 3. Paralelele la axe sunt x = 1; y = 2 (paralel

a cu Oz); y = 2;
z = 3 si respectiv z = 3; x = 1.
22. Se consider
a planul P ) x+y +2z 14 = 0 si dreapta d) x 1 =
z
=
2
3. S
a se determine simetrica dreptei d) fata de planul P ) si unghiul
format de cele dou

a drepte.
Rezolvare: Intersectia dreptei d) cu planul P ) d
a punctul A (2; 4; 4).
Proiectia punctului B (1; 2; 3), apartinnd dreptei d), pe planul P )
este punctul C (11=6; 17=6; 14=3) ; iar simetricul lui B fata de acest
punct este E (8=3; 11=3; 19=3). Ecuatiile dreptei c
autate, determinat
a
x 2
y 4
z 4
de punctele A si E sunt
=
=
. Unghiul dreptei cu
2
1
7
5
planul ind dat de relatia sin ' = cos
' = , unghiul cerut este
2
6
5
= 2 arcsin .
6
137
23. Fiind date punctele A (1; 0; 0), B (0; 2; 0), C (0; 0; 3) si dreapta d) 2x
1 = 3y = z; se cer:
a) planul P ) determinat de cele trei puncte, cosinusurile directoare ale
normalei sale si distanta de la origine la acest plan;
b) unghiul axei Oz cu planul P ), simetricul lui P ) fata de origine si
planul Q) paralel cu P ) si care mparte distanta ntre origine si acest
plan n raportul 1=2;
c) ecuatia planului R) ce trece prin centrul de greutate al triunghiului
ABC si este perpendicular pe d) si simetrica dreptei d) fata de origine.
1
1
Rezolvare: a) Scriem ecuatia planului prin t
aieturi: P ) x + y
z
2
3
6
3
2
1 = 0. Cosinusurile directoare sunt: cos = ; cos = , cos =
,
7
7
7
6
iar distanta de la origine la planul P ) este: dist(O; P ) = .
7
6
1
1
b) Avem ' = arcsin ; x + y
z + 1 = 0; Q) 6x + 3y 2z + 1 = 0.
7
2
3
c) Centrul de greutate al triunghiului ABC este: G (1=3; 2=3; 1), v =
3i + 2j + 6k si R) 9x + 6y + 18z + 11 = 0; 2x + 1 = 3y = z.
(
2x z 1 = 0
z+2
24. Fiind date dreptele d1 ) x 1 = 2 y =
si d2 )
;
2
2y + z + 3 = 0
s
a se ae:
a) distanta dintre cele dou
a drepte si planul determinat de ele, dac
a
exist
a;
b) simetricul punctului A (2; 1; 2) fata de dreapta d1 ), proiectia dreptei
d2 ) pe planul xOy si unghiul acesteia cu axa Oy:
Rezolvare: a) Deoarece un vector director al dreptei d2 ) este v2 =
2j + 4k = 2v1 , cele dou
a drepte sunt paralele. Alegnd punc!
5
tul B (0; 1; 1) pe d2 ) obtinem dist (d1 ; d2 ) = p : (CB = i
3
3j + k): Din fascicolul de plane ce trece prin d2 ); adic
a (2x z 1) +
2i
(2y + z + 3) = 0; l alegem pe acela care trece prin puctul A (1; 2; 2),

adic
a 5x
3y
4z = 0.
138
b) Proiectia punctului A pe dreapta d1 ); adic

a punctul C (3; 0; 2) ; se
aa la intersectia planului P ) x
y + 2z
7 = 0 (plan ce trece prin A
si este perpendicular pe d1 )) cu aceast

a dreapt
a. Simetricul lui A fata
de C este D (4; 1; 2). Intersectia dreptei d2 ) cu planul xOy este punctul
E (1=2; 3=2; 0), iar proiectia lui B pe acelasi plan este F (0; 1; 0).
Dreapta c
autat
a are ecuatiile x + y + 1 = 0; z = 0. Vectorul director
p
al axei Oy ind j (0; 1; 0) ; unghiul c
autat este ' = arccos 1= 6 .
25. Fiind date punctele A (1; 2; 3), B (2; 3; 4), vectorii a = i+j k, b = i j
si planul P ) y = 0; s
a se determine:
!
a) vectorul AB, ecuatiile paralelei prin origine la vectorul b si planul
mediator al segmentului AB.
b) vectorul v paralel cu planul P ) pentru care v
b = a.
!
c) simetricul punctului A fata de planul P ), unghiul format de AB cu
planul P ), planul Q) ce trece prin A si este paralel cu vectorii a si b.
!
Rezolvare:a) AB = i + j + k, paralela prin origine la vectorul b are
ecuatiile x =
y, z = 0; iar planul mediator al segmentului AB, adic

a
planul trece prin punctul C (3=2; 5=2; 7=2), mijlocul segmentului AB,
are ecuatia x + y + z
15=2 = 0.
b) Notnd v = xi + yj + zk; din relatia dat

a obtinem z = 1 si x + y = 1.
Din conditia de paralelism cu planul P ), adic
a v N = 0 rezult
ay=0
si deci v = i + k:
c) Simetricul lui A fata de planul P ) este punctul D (1; 2; 3) ; iar
p
unghiul format de AB cu planul P ) este ' = arcsin 1= 3. Planul Q)
are ecuatia x + y + 2z
9 = 0.
26. Fiind date punctele A (a; 1; 0), B (b; 0; 2), C (0; 1; 3) si D (1; 1; 4) ; s
a se
determine:
!
a) paralela prin A la Ox, planul prin B perpendicular pe CD si unghiul
!
!
vectorilor CB si CD.
139
! ! !
b) valorile lui a si b pentru ca vectorii fCA, CB, CDg s
a formeze o
baz
a, iar pentru a 6=
3 si b = 0 s
a se determine volumul tetraedrului
ABCD.
Rezolvare: a) Ecuatiile paralelei prin A la Ox sunt y 1 = 0, z = 0,

!
!
vectorul CD = i+k, iar planul prin B perpendicular pe CD are ecuatia
!
!
x + z b 2 = 0. Unghiul vectorilor CD si CB = bi j k este
p
' = arccos (b 1) = 2 (b2 + 2):
! !
!
b) Vectorii CB; CD si CA = ai 3k formeaz
a o baz
a dac
a a 6= 3.
1
1 ! ! !
Volumul tetraedrului este V = (CA; CB; CD) = ja + 3j :
6
6
27. Fiind date punctele A (1; 0; 0), B (0; 1; 0) si vectorii a = i + j si b = k;

s
a se ae:
a) ecuatia planului prin A paralel cu vectorii a si b, simetrica dreptei
AB fata de Oz si unghiul acesteia cu Ox;
!
b) versorul v perpendicular pe AB si satisf
acnd ecuatia v
Rezolvare: a) Planul c
autat are ecuatia x
a = b.
1 = 0; iar simetrica
lui AB fata de Oz, x + y + 1 = 0, z = 0 trece prin punctele A0 ( 1; 0; 0)

!
3
si B 0 (0; 1; 0). Unghiul lui AB = i + j cu Ox este ' =
.
4
!
b) ntruct b a = 0; sistemul v AB = 0, v a = b admite solutia i + j,
p
iar versorul acestuia este i + j = 2:
28. S
a se determine ecuatia dreptei care trece prin punctul A (1; 0; 7) ; este
x 1
paralel
a cu planul 3x y + 2z 15 = 0 si intersecteaz
a dreapta
=
4
y 3
z
= :
2
1
Rezolvare: O dreapt
a prin punctul A are ecuatiile
x
1
l
y
z 7
=
:
m
n
Conditia de paralelism cu planul dat este 3l
m + 2n = 0; iar conditia
140
de intersectie (coplanaritate) cu dreapta dat

a este
0
= 0:
Din aceste dou

a conditii determin
am parametrii directori ai dreptei si
g
asim ecuatiile dreptei c
autate:
x
1
68
y
z 7
=
:
70
67
29. Fiind date punctele A (1; 2; 3), B (2; 3; a) si C (3; 4; b) ; s

a se determine:
a) ecuatiile dreptei OA, conditia de coplanaritate a dreptelor OA si
CB; iar pentru a = b = 0 perpendiculara lor comun
a;
b) planul determinat de punctele O, A si B pentru a = 0, aria triun!
ghiului OAB si versorul u perpendicular pe OA si paralel cu xOy.
x
y
z
Rezolvare: a) Ecuatiile dreptelor OA si CB sunt = = respectiv
1
2
3
y 3
z a
x 2
=
=
, iar conditia de coplanaritate a acestora este
1
1
b a
b 2a + 3 = 0. Directia perpendicularei comune ind v = v1 v2 =
3i+3j k, ecuatiile acesteia sunt 11x+8y 9z = 0 si x y 6z+1 = 0.
b) Planul determinat de cele trei puncte este 9x 6y + z = 0, iar aria
p
!
1 !
triunghiului OAB este A =
OA OB = 118: Un vector v pa2
ralel cu Oy are forma xi + yj care din conditia de ortogonalitate cu
!
a solutii
OA = i + 2j + 3k se reduce la 2i + j. Problema admite dou
1
1
p
2i + j si p 2i j .
5
5
30. Fiind date punctele A (1; 0; 0), B (0; 1; 1), C ( ; 0; ) si O (0; 0; 0) cu ,
2 R; s
a se determine:
a) ecuatiile dreptei d) ce trece prin A si este paralel

a cu BC, ecuatiile
planelor prin O paralele cu AB si valorile lui
OA si BC s
a e coplanare;
si
pentru ca dreptele
141
b) simetrica dreptei BC fata de punctul O, planul mediator al segmentului BC si versorul normalei la acest plan;
c) simetricul lui C fata de planul OAB si un versor v paralel cu xOy
si perpendicular pe AB.
!
Rezolvare: a) BC = i j + (
1) k, iar ecuatiile dreptei d) sunt
!
x 1
y
z
=
=
, AB = i + j + k iar normala la planele c
autate
1
1
!
este N = ( + ) i + j + k (N AB = 0). Planele c
autate au ecuatia
( + ) x + y + z = 0. Din conditia de coplanaritate a celor patru
puncte rezult
a
= 0 si
2 R.
b) Simetricele lui B si C fata de origine ind B 0 (0; 1; 1) si C 0 ( ; 0;

x
y+1
z+1
dreapta c
autat
a are ecuatiile
=
=
; mijlocul segmentu1
1
lui BC ind punctul D ( =2; 1=2; ( + 1) =2), ecuatia planului mediator
acesteia este x
y+(
malei la plan este n =
1) z
i
j+(
2 =2 = 0; versorul norq
2+(
1) k =
1)2 + 1.
+
c) Planul determinat de punctele O; A si B ind P ) y

sectia sa cu perpendiculara prin C pe el d) x
z = 0; inter-
= 0; y + z
= 0 este
punctul C ( ; =2; =2). Simetricul c

autat are coordonatele ( ; ; 0);
din conditia ca v paralel cu xOy avem v = i + j, iar din v per!
pendicular pe AB rezult
a =
. Prin urmare exist
a doi versori cu
p
p
propriet
atile cerute v 0 = i j = 2 si v 0 =
i + j = 2.
31. Se dau dreapta d) x = y = z si planul P ) x + 2y + z
5 = 0 si se cer:
a) unghiul dreptei d) cu planul P ), ecuatia planului Q) ce contine d) si

este perpendicular pe P ) si simetrica dreptei d) fata de planul P );
b) ecuatiile planelor paralele cu P ) la distanta de dou
a unit
ati de
aceasta;
c) planul R) prin Ox si paralel cu d) si simetrica dreptei d) fata de axa
Oy.
Rezolvare: a) Avem v = i + j + k si N = i + 2j + k; deci ' =
),
142
p
arcsin 2 2=3 : Originea apartine planului Q) si N Q ?v; N Q ?N : Astfel obtinem Q) x
ecuatiile: x
z = 0. Simetrica dreptei d) fata de planul P ) are
5=4 = (y
5=4) =5 = z
5=4.
b) Cele dou
a plane c
autate au ecuatiile: x + 2y + z
p
respectiv x + 2y + z 5 2 6 = 0:
p
5 + 2 6 = 0;
c) Un plan prin Ox are ecuatia By + Cz = 0 si ind paralel cu d)

obtinem R) y
ile: x =
z = 0: Simetrica dreptei d) fata de axa Oy are ecuati-
y = z:
32. Se dau dreapta d) x
1 = 0, 2x
2 = 0 si punctul M (1; 0; 1)
si se cer:
a) planul P ) ce trece prin M si este perpendicular pe d) si distantele
de la M la dreapta d) si la planul yOz;
b) simetricul punctului M fata de dreapta d) si ecuatiile paralelei prin
M la axa Ox.
Rezolvare: a) Directia lui d) ind dat
a de vectorul v = i + j +
p
2k, planul P ) are ecuatia x + y + 2z 3 = 0; dist (M; d) = 1= 3,
dist (M; yOz) = 1.
b) Simetricul punctului M fata de dreapta d) este M 0 (5=3; 2=3; 1=3),
x 1
y
z 1
iar paralela prin M la axa Ox are ecuatiile
= =
; adic
a
1
0
0
y = z 1 = 0.
33. S
a se determine parametrul
x
1=y
2 = z=
x
= y = z si d2 )
2
obtinut s
a se scrie
astfel ca dreptele d1 )
s
a e concurente. Pentru
ecuatia planului determinat de cele dou

a drepte.
Rezolvare: Sistemul format cu ecuatiile celor dou
a drepte este compatibil dac
a
y
3z = 0.
= 1=3. n acest caz ecuatia planului c

autat este 2x
143
x
y+1
z
=
si d2 ) x + 2z 1 = 0,
2
1
2
y + 2z + 1 = 0. Se cere s
a se arate c
a sunt concurente, s
a se scrie
34. Se dau dreptele d1 )
ecuatiile bisectoarelor unghiurilor si s

a se scrie ecuatia planului determinat de acestea.
Rezolvare: Avem M1 (1; 1; 0) 2 d1 ) \ d2 ); vectorii directori ai bi-
sectoarelor sunt u1 = v 1 = kv 1 k + v 2 = kv 2 k =
v 1 = kv 1 k
v 2 = kv 2 k = 4i=3 + j
z + 1 = 0, respectiv (x
are ecuatia 3x
5 = 0.
35. Ar
atati c
a dreptele d1 ) x
1=2
3y + z
k; iar ecuatiile acestora x
1) =4 = (y + 1) =3 = (1
2y + 2z
k=3 si u2 =
j=3
1 = 0;
z) =3. Planul lor
y = (z + 1) =3 si d2 ) x + y
1 = 0,
3 = 0 sunt coplanare si scrieti ecuatia planului determinat de
ele.
Rezolvare: Avem v 1 = v 2 = i
j + 3k, deci dreptele sunt paralele.
Ecuatia planului determinat de acestea este: x
2y
z + 2 = 0.
36. Fie dreptele

x
7
1
3
2
9
x 3
y 1
z 1
si
=
=
:
1
7
2
3
Scrieti ecuatiile perpendicularei lor comune.

Rezolvare: Punctele prin care trec cele dou
a drepte sunt: M1 (7; 3; 9)
si respectiv M2 (3; 1; 1) : Vectorii directori corespunz
atori sunt: v 1 =
i+2j k si respectiv v 2 =
7i+2j +3k: Perpendiculara comun

a a celor
dou
a drepte este intersectia urm
atoarelor plane: planul determinat de
M1 si vectorii v 1 , v 1
v1
v 2 si planul determinat de M2 si vectorii v 2 si
v 2 : Calcul
am
v1
v2 =
2
7
2 3
= 8i + 4j + 16k:
144
Atunci, ecuatiile celor dou

aplane sunt:
x
7 y
3 z
16
x
= 0 si
3 y
1 z
16
7
8
1
= 0:
Efectund calculele obtinem ecuatiile perpendicularei comune a celor

dou
a drepte:
3x
2y
5x + 34y
6=0
11z
37. Fiind date dreptele d1 ) x = z = 0 si d2 )
38 = 0:
(
1=0
; s
a se determine:
y=z
a) ecuatiile perpendicularei comune d) si distanta dintre cele dou
a
drepte (lungimea perpendicularei comune);
b) ecuatiile dreptei d1 ) pe planele ce determin
a dreapta d2 ) precum si
unghiul diedru al acestor plane;
c) unghiul dreptelor d1 ) si d2 ) si proiectia lui d2 ) pe planul yOz.
Rezolvare: a) Directiile dreptelor d1 ) si d2 ) ind date de v 1 = j si
v2 = N 1
N 2 = j + k (N 1 si N 2 ind normalele planelor ce o deter-
min
a) un vector director al perpendicularei comune este v = v 1 v 2 = i.
Perpendiculara comun
a o vom prezenta ca intersectie de dou
a plane.
Astfel, din fascicolele de plane ce trec prin d1 ) respectiv d2 ) adic
a Pf )
x + z = 0 si Qf )
v adic
a z = 0; y
(x
1) + (y
z) = 0 alegem planele paralele cu
z = 0 sau, mai simplu, y = z = 0: ntruct dreapta
d) intersecteaz
a cele dou
a drepte n O (0; 0; 0) si A (1; 0; 0), distanta
c
autat
a este OA = 1:
b) Din fascicolul de plane Pf ) x + z = 0 alegem planele proiectante
pe planele ce determin
a d2 ). Acestea ind z = 0 respectiv x = 0,
dreptele c
autate au ecuatiile z = 0, x
asemenea, cos ' = N 1 N 2 =
N1
N2
1 = 0 si x = 0, y
= 0 si deci ' =
z = 0. De
2
145
p
c) cos! = 1= 2 si deci ! =
. Folosind din nou fascicolul de plane ce

4
trece prin d2 ), obtinem x = 0, y z = 0.
38. Fiind dat

a dreapta d)
x+z =0
; s
a se determine:
y z 1=0
a) proiectia dreptei d) pe planul xOy si simetrica ei fata de origine;
b) perpendiculara comun
a a dreptelor d) si Ox, distanta dintre aceste
drepte si planul prin d) si origine.
Rezolvare: a) Din fascicolul de plane determinate de dreapta d) se
alege acela perpendicular pe xOy astfel c
a ecuatiile proiectiei sunt
z = 0, x + y
1 = 0: Simetricele punctelor A (0; 1; 0) si B (1; 0; 1)
(apartinnd dreptei d)) fata de origine ind A0 (0; 1; 0) si B 0 ( 1; 0; 1),

dreapta c
autat
a are ecuatiile
x = y + 1 = z.
b) Directia dreptei d) ind dat

a de vectorul v =
i + j + k, iar a axei
Ox de versorul i, perpendiculara lor comun

a va paralel
a cu vectorul
w=v
i=j
k. Perpendiculara comun
a va din nou prezentat
a ca
intersectie de dou
a plane ce trec respectiv prin d) si Ox si sunt paralele
cu w, adic
a y + z = 0, 2x 1 = 0. Distanta ntre cele dou
a drepte
p
este CD = 1= 2, unde C (1=2; 0; 0) si D (1=2; 1=2; 1=2) sunt punctele
de intersectie ale perpendicularei comune cu Ox si respectiv d). Din
fascicolul de plane ce trec prin d), adic
a (x + z) + (y
1) = 0
l alegem pe x + z = 0 adic
a cel ce trece prin origine.
39. Ar
atati c
a dreptele d1 ) x
1 = y = z si d2 ) x
3 = 0, y = 0 sunt
necoplanare si determinati ecuatia perpendicularei lor comune.

Rezolvare: Avem v 1 = (1; 1; 1), v 2 = (1; 0; 1) si deci dreptele nu
!
sunt paralele. n plus, M1 M2 ; v 1 ; v 2 = 2 6= 0, unde M1 (1; 0; 0) 2
d1 ) si M2 (3; 0; 0) 2 d2 ). Perpendiculara comun
a are ecuatiile y = 0,
x+z
1 = 0.
146
40. S
a se scrie ecuatia planului ce contine dreapta
(
x y 1=0
(d)
x z+1=0
si este perpendicular pe planul determinat de punctele A (2; 0; 0) ; B (0; 1; 0) ;
C (0; 0; 1) :
x y z
+ +
1 = 0;
a b c
1; ecuatia planului determinat de punctele
Rezolvare: Folosind ecuatia planului prin t

aieturi
cu a = 2; b =
1 si c =
A; B, C este x
2y
2z
2 = 0: Pentru ca planul c
autat s
a contin
a
dreapta dat
a, el trebuie s
a apartin
a fascicolului de plane
(x
1) + (x
z + 1) = 0:
Conditia de perpendicularitate a celor dou

a plane ne d
a +
=
= 0 sau
: nlocuind n ecuatia fascicolului, obtinem

y
41. Se dau planul P ) x
y+z
z + 2 = 0:
3 = 0 si punctul A (1; 1; 0) si se cer:
a) planul ce trece prin A si este paralel cu P ) si coordonatele simetricului lui A fata de P );

b) fascicolul de plane ce trece prin A si este perpendicular pe planul
P ).
Rezolvare: a) Un plan paralel cu P ) are ecuatia x
si dac
a trece prin A obtinem
x
y+z+
=0
= 0: Deci, planul c
autat are ecuatia:
y + z = 0. Simetricului lui A fata de P ) este: A0 (3; 1; 2).
b) Axa fascicolului x
1 = 0, x + z
1 = 0 trece prin A si
este perpendicular
a pe P ), iar ecuatia fascicolului este
(y + z
1) +
1) = 0.
42. Determinati ,
P2 ) x + 2y
(x
z+
2 R astfel nct planele P1 ) 2x

= 0 si P3 ) x + y
y + 3z
1 = 0 si
z + 10 = 0 s
a ndeplineasc
a
147
conditiile:
a) s
a aib
a un singur punct comun;
b) s
a treac
a printr-o dreapt
a dat
a;
c) s
a se intersecteze dup
a trei drepte paralele distincte.
Rezolvare: a) Sistemul format de ecuatiile celor trei plane este comp
patibil determinat dac
a
+ 1 6= 0. b)
= 106=2,
=
p
p
p
=
106=2, =
2
106 =2. c) = + 1
2 + 106 =2 si
p
si 6=
2
106 =2.
43. S
a se determine ecuatia planului Q) perpendicular pe P ) x y+2z 5 =
0 si care l intersecteaz
a pe acesta dup
a o dreapt
a apartinnd planului
xOy. S
a se scrie apoi sub form
a parametric
a ecuatiile dreptei de intersectie a celor dou
a plane P ) si Q).
Rezolvare: Planul Q) l alegem din fascicolul de plane (x
y + 2z
5)+
z = 0 determinat de P ) si xOy. Astfel, din conditia de ortogonalitate

N P N Q = 0 rezult
a Q) x
5 = 0 sau echivalent x
y + 2z
5 = 0, x
5 = 0. S
i deci dreapta de intersectie
y
5 = 0,
z = 0: O reprezentare parametric
a a acestei drepte este x = t+5, y = t,
z = 0.
44. Se consider
a trei drepte, date respectiv prin ecuatiile:
(d1 )
x= y+1
2y 1
z
; (d2 ) x 1 =
= ; (d3 )
y = 5z + 1
3
3
x y z 1=0
:
2x + y + 3z = 0
S
a se scrie ecuatia planului (P ) determinat prin conditiile:
(i) contine dreapta (d1 ) si
(ii) proiectiile ortogonale ale dreptelor (d2 ) si (d3 ) pe planul (P ) sunt
drepte paralele.
Rezolvare: Planul (P ) face parte din fascicolul de plane determinat de
x=
y+1 si y = 5z+1; deci ecuatia lui este: x+y 1+ (y 5z 1) = 0;
2 R: Proiectia ortogonal
a a lui (d2 ) pe planul (P ) se aa n planul
148
care contine (d2 ) si normala la planul (P ) : Ecuatia acestui plan este

x
1 y
1+
1
2
z
= 0:
3
5
45. S
a se scrie ecuatia planului paralel cu planul P ) x + y + 2z = 0 si
care trece prin punctul de intersectie al planelor 2x + y
x
3y + z + 1 = 0 si x + y + z
2 = 0,
3 = 0.
Rezolvare: Folosind ecuatia snopului de plane ce trec prin punctul de

intersectie al planelor date, adic
a P1 + P2 + P3 = 0, se obtine planul
x + y + 2z
4 = 0.
Capitolul 9
Sfera
1. S
a se scrie ecuatiile sferelor:
a) cu centrul n punctul C ( 1; 2; 1) si raza 3;
b) cu centrul n punctul C (1; 0; 3) si care trece prin punctul A (1; 2; 1).
Rezolvare: a) Ecuatia sferei este: (x + 1)2 +(y
2)2 +(z
1)2 9 = 0;
b) Ecuatia sferei este cu centrul n punctul C este: (x
1)2 + y 2 +
3)2
R2 = 0. Din faptul
a A apartine sferei rezult
a c
a raza sferei
q c
p
2
2
2
este: R = dist (C; A) = (1 1) + (2 0) + ( 1 3) = 20, deci
(z
sfera cerut
a are ecuatia: (x
1)2 + y 2 + (z
3)2
20 = 0:
2. Fiind date punctele A (3; 2; 1) si B ( 3; 2; 7) ; s

a se determine:
a) sfera de diametru AB si punctele de intersectie ale acesteia cu axa
Oy;
b) planele tangente sferei obtinute n punctele de intersectie g
asite.
Rezolvare: a) Centrul sferei este mijlocul segmentului AB, adic
a
punctul C (0; 2; 3), iar raza este R = dist (A; C) = 5: Deci, ecuatia
sferei c
autate este x2 + (y
2)2 + (z
149
3)2
25 = 0. Pentru a deter-
150
CAPITOLUL 9. SFERA
mina punctele de intersectie ale acesteia cu axa Oy se rezolv
a sistemul
8
2
2
2
>
25 = 0
>
< x + (y 2) + (z 3)
x=0
>
>
: z=0
si se obtin D (0; 6; 0) si E (0; 2; 0);

b) Planul tangent n punctul D este: P ) 4y
3z
24 = 0, iar cel
tangent n punctul E are ecuatia: Q) 4y + 3z + 8 = 0.

3. Fiind date punctele A (3; 1; 2) si B ( 1; 3; 0) ; s
a se determine sfera de
diametru AB si planul tangent sferei n punctul A.
Rezolvare: Sfera de diametru AB are centrul C (1; 2; 1) si raza R =
p
6, deci are ecuatia: (x 1)2 + (y 2)2 + (z 1)2 6 = 0, iar planul
tangent n punctul A este: (x
24 = 0, adic
a 2x
y+z
1) (3
1)+(y
2) (1
2)+(z
1) (2
7 = 0:
4. Se consider
a sfera S) x2 + y 2 + z 2 + 2x
y 1
z
x 1
=
=
. S
a se determine:
1
1
2
a) centrul si raza sferei S);
4y + 4z = 0 si dreapta d)
b) punctele de intersectie ale sferei cu dreapta d);

c) planele tangente sferei n punctele de intersectie g
asite.
Rezolvare: a) Scriem ecuatia sferei sub form
a de p
atrate S) (x + 1)2 +
(y
2)2 + (z + 2)2
9 = 0, deci centrul sferei este C ( 1; 2; 2), iar
raza R = 3.
b) Rezolvnd sistemul
8
< (x + 1)2 + (y 2)2 + (z + 2)2
x 1
y 1
z
:
=
=
1
1
2
9=0
obtinem punctele A (2; 2; 2) si B (1; 1; 0).
c) Planul tangent sferei n punctul A este: P1 ) (x + 1) (2+1)+(y
2) (2
1)
151
2) + (z + 2) ( 2 + 2)
9 = 0, adic
a 3x
tangent n punctul B este: P2 ) 2x

5. Fiind dat
a sfera x2 + y 2 + z 2
6 = 0, sau x
y + 2z
2x
2 = 0. Planul
1 = 0.
8 = 0; s
a se determine ecuatia
sub form
a de p
atrate, centrul, raza, precum si planul tangent sferei n
punctul A (0; 2; 2) :
1)2 +y 2 +z 2 9 =
Rezolvare: Ecuatia sub form

a de p
atrate este: (x
0, deci centrul sferei este C (1; 0; 0) si raza R = 3. Planul tangent sferei

n punctul A (care apartine sferei) are ecuatia: x
2y
2z + 8 = 0.
6. S
a se scrie ecuatia planului tangent sferei S) x2 +y 2 +z 2 x+2y+z 5 =
0 n punctul M0 (2; 1; 1).
Rezolvare: Mai nti vom scrie ecuatia sferei S) sub form
a de p
a2
2
1
1
13
+ (y + 1)2 + z +
= 0. Obtrate, anume S) x
2
2
2
serv
am c
a punctul M0 apartine sferei S): Atunci, ecuatia planului tan1
1
gent n punctul M0 la sfer
a va x
2
+ (y + 1) (1 + 1) +
2
2
1
13
3
1
11
1
1+
= 0, adic
a x + 2y
z
= 0, sau
z+
2
2
2
2
2
2
3x + 4y z 11 = 0.
7. S
a se scrie ecuatia sferei S) de centru C ( 1; 2; 3) si tangent
a planului
P ) 2x
2z + 4 = 0.
Rezolvare: Ecuatia sferei S) cu centrul n C este: (x + 1)2 +(y

(z + 3)2
R2 = 0, unde raza R = dist (C; P ).
2)2 +
Folosind formula
de calcul a distantei de la un punct la un plan avem dist (C; P ) =

j2 ( 1) 2 2 ( 3) + 4j
6
q
=
= 2. Deci ecuatia sferei S) este:
3
22 + ( 1)2 + ( 2)2
(x + 1)2 + (y
2)2 + (z + 3)2
4 = 0.
8. Ar
atati c
a planul P ) y 6 = 0 este tangent sferei S) (x
1)2 +(y
1)2 +
152
CAPITOLUL 9. SFERA
(z
2)2
25 = 0.
Rezolvare: Sfera S) are centrul C (1; 1; 2) si raza R = 5. Planul P )

este tangent sferei S) dac
a dist (C; P ) = R: F
acnd calculul, obtinem
j1 6j
dist (C; P ) =
= 5 = R.
1
9. S
a se determine ecuatia sferei S) de centru C (2; 1; 1) tangent
a planului P ) 2x
2z + 6 = 0: S
a se scrie apoi ecuatia planului tangent
sferei S) n punctul M (1; 1; 3).

Rezolvare: Calcul
am raza sferei R = dist (C; P ) = 3, deci S) (x
(y + 1)2 + (z
sfer
a) este:
1)2
2)2 +
9 = 0 si planul tangent sferei n punctul M (de pe
x + 2y + 2z
7 = 0.
3
=0
4
1
1; 1;
.
2
10. S
a se determine centrul si raza sferei S) x2 +y 2 +z 2 6x+4y +z
si s
a se scrie ecuatia planului tangent la sfer
a n punctul M
1
= 0 este tangent la sfer
a.
2
2
Rezolvare: Ecuatia sferei sub form
a de p
atrate este: S) (x 3) +
2
p
1
1
(y + 2)2 + z +
14 = 0, deci C 3; 2;
si raza R = 14.
2
2
3
= 0.
Planul tangent la sfer
a n punctul M are ecuatia 2x + 3y + z
2
p
Se obtine dist (C; P ) = 14 = R, deci planul P ) este tangent sferei.
S
a se verice dac
a planul P ) 3x
2y
z+
11. Fiind date punctele A (1; 3; 0), B (1; 3; 4) ; s

a se determine: ecuatia
sferei de diametru AB, planul tangent sferei n punctul B si ecuatiile planelor tangente acesteia paralele cu planul xOy.
Rezolvare: Centrul sferei este mijlocul segmentului AB, adic
a punctul C (1; 3; 2), iar raza este R = dist (A; C) = 2. Deci sfera cerut
a are
ecuatia (x
1)2 +(y
B are ecuatia (x
3)2 +(z
1) (1
2)2 4 = 0. Planul tangent n punctul
1) + (y
3) (3
3) + (z
2) (4
adic
a z = 4. Planele paralele cu xOy au ecuatia z =
2)
4 = 0,
si dac
a punem
conditia ca acestea s
a e tangente sferei obtinem planele z = 0, z = 4.
153
12. Fiind date sfera S) x2 + y 2 + z 2
2x
6z = 0 si punctul A (1; 1; 1) ;
4y
s
a se determine:
a) centrul si raza sferei S);
b) raza si ecuatiile cercului de centru A care se aa la intersectia dintre
sfer
a cu un plan convenabil ales;
p
Rezolvare: a) Centrul sferei S) este C (1; 2; 3), iar raza R = 14.
p
!
!
b) Calcul
am vectorul AC = j + 2k si norma sa AC = 1 + 4 =
p
5 < R, deci A este un punct interior sferei. Planul c
autat are vectorul
!
normal N = AC si contine punctul A, deci are ecuatia y + 2z 3 = 0.
n concluzie, ecuatiile cercului sunt
(
x2 + y 2 + z 2 2x + 4y
y + 2z
p
iar raza sa este: r = R2
6z = 0
3=0
AC 2 = 3.
13. Se consider
a sfera S) x2 + y 2 + z 2
2x
x + y + z + 3 = 0, dreapta d) x = y = z
4y
6z
6 = 0, planul P )
1 si punctul M (1; 1; 1). Se
cer:
a) ecuatiile planelor paralele cu planul P ) si tangente sferei S);
b) ecuatia sferei cu centrul n M si tangent
a dreptei d).
Rezolvare: a) Un plan paralel cu planul P ) are ecuatia P ) x + y +
z + = 0 ( 2 R). Punem conditia ca P ) s
a e tangent sferei S) adic
a
p
dist (C; P ) = R, unde C (1; 2; 3) este centrul sferei si R = 20 (raza
p
p
p
sferei). Obtinem j1 + 2 + 3 + j = 3 = 2 5, sau j6 + j = 2 15, adic
a
p
p
= 6 2 15. Deci am obtinut planele x + y + z 6 2 15 = 0.
b) Fie A (0; 0; 1) un punct de pe dreapta d) si v = i + j + k vectorul director al dreptei. Raza sferei c
autate este R0 = dist (M; d) =
p p
!
M A v = kvk = 2= 3. Deci ecuatia sferei este S 0 ) (x 1)2 +
(y
1)2 + (z
1)2
2=3 = 0.
14. Fiind date sfera S) x2 + y 2 + z 2 + 2x
4y
6z
2 = 0, planul P )
154
CAPITOLUL 9. SFERA
x + 2y + 2z
x+1
y 2
z+2
=
=
si punctul
1
0
2
4 = 0, dreapta d)
A (1; 1; 2) ; s
a se determine:
a) centrul si raza sferei S); precum si raza si ecuatiile cercului de centru

A care se aa la intersectia dintre sfer
a cu un plan convenabil ales;
b) ecuatiile planelor paralele cu planul P ) si tangente sferei S);
c) ecuatia sferei cu centrul n A si tangent
a dreptei d).
Rezolvare: a) Centrul sferei este C ( 1; 2; 3) si raza R = 4. Avem
!
AC = 2i + j + k, deci cercul c
autat are ecuatiile:
C)
x2 + y 2 + z 2 + 2x
iar raza sa este r =
2x + y + z
p
R2
4y
6z
2=0
1=0
AC 2 =
10.
b) Planele paralele cu planul P ) si tangente sferei S) sunt: x + 2y +

2z + 3 = 0 si x + 2y + 2z
21 = 0.
c) Punctul M0 ( 1; 2; 2) apartine dreptei d), iar v = i + 2k este vector

director al dreptei. Atunci dist (A; d) = 1, deci ecuatia sferei c
autate
este (x
1)2 + (y
1)2 + (z
2)2
1 = 0.
y+3
5= p =
6
15. S
a se determine punctele de intersectie ale dreptei d) x
z
cu sfera S) x2 +y 2 +z 2 10x+6y 2z+19 = 0, precum si ecuatiile
3
planelor tangente sferei si paralele cu planul P ) 3x
Rezolvare: Scriind sfera sub forma (x
z + 1 = 0.
5)2 +(y + 3)2 +(z
1)2 16 =
0 si intersectnd-o cu dreapta d); obtinem punctele M1 6; 6 3; 4 si

p
M2 4;
6 3; 2 . Cernd planelor P ) 3x y z + = 0; 2 R;
p
s
a e tangente sferei S) obtinem = 17 4 11.
y 1
z+2
x
16. S
a se scrie ecuatia sferei cu centrul pe dreapta d) =
=
,
1
1
1
p
avnd raza 5 si care trece prin punctul A (0; 2; 1).
Rezolvare: Dac
a not
am centrul sferei C (a; b; c), atunci ecuatia sferei
155
a)2 + (y b)2 + (z c)2 = 5. S
tim c
a C se g
aseste pe dreapta
b 1
c+2
a
=
=
. De asemenea, A apartine sferei,
d), deci avem
1
1
1
2
2
adic
a a2 + (2 b) + ( 1 c) = 5. Rezult
a un sistem n coordonatele
este (x
lui C si rezolvndu-l obtinem solutiile a = 1, b = 0, c =

a=
1, b = 2, c =
3. Sferele cerute sunt (x
si respectiv (x + 1)2 + (y
1, respectiv
1)2 + y 2 + (z + 1)2 = 5
2)2 + (z + 3)2 = 5.
17. S
a se determine ecuatia sferei S) care are centrul pe dreapta d) x 1 =
z+1
y+2 =
, raza 2 si este tangent
a planului P ) 2x 2y + z 1 = 0.
2
Rezolvare: Centrul sferei C (a; b; c) apartine dreptei d) si deci a 1 =
c+1
b+2 =
. Punnd conditia dist (C; P ) = j2a 2b + c 1j =3 = 2
2
obtinem sferele S1 ) (x 2)2 + (y + 1)2 + (z 1)2 4 = 0 respectiv S2 )
(x + 4)2 + (y + 7)2 + (z + 11)2
4 = 0.
18. S
a se g
aseasc
a ecuatia sferei care este tangent
a n punctul M (2; 3; 4)
la planul P1 ) x + y + z
4y + 5z
9 = 0 si care are centrul n planul P2 ) 7x
14 = 0.
Rezolvare: Centrul sferei C (a; b; c) se aa la intersectia planului P2 )

cu dreapta d) ce trece prin M si este perpendicular
a pe planul P1 ).
x 2
y 3
z 4
=
=
, deci coordonatele lui
Ecuatia dreptei d) este
1
1
1
C vor solutia sistemului
(
7a
a
4b + 5c
2=b
14 = 0
3=c
Se obtine a = 1, b = 2, c = 3, adic
a C (1; 2; 3). Raza sferei este
p
R = dist (M; C) = 3. Ecuatia sferei este S) (x 1)2 + (y 2)2 +
(z
3)2
3 = 0.
19. S
a se determine ecuatia sferei ce trece prin punctele A (1; 2; 3), B (3; 4; 5)
156
CAPITOLUL 9. SFERA
si are centrul pe dreapta
(
d)
x+y+z =5
2x + 5y + 3z = 10
Rezolvare: Centrul sferei C (a; b; c) se g

aseste la intersectia dreptei d)
cu planul mediator P ) al segmentului AB, adic
a planul ce trece prin
!
mijlocul segmentului AB si are ca vector normal N = AB. Mijlocul
segmentului AB este M (2; 1; 4), iar N = 2i 6j +2k si atunci ecuatia
planului P ) este x
3y + z 9 = 0. Astfel obtinem sistemul

8
>
>
< a+b+c=5
2a + 5b + 3c = 10 ;
>
>
: a 3b + c 9 = 0
deci C (3; 1; 3). Raza este R = dist(A; C) =

sferei va S) (x
3) + (y + 1) + (z
3)
4+9 =
13. Ecuatia
13 = 0.
20. S
a se scrie ecuatia sferei S) cu centrul n C (4; 5; 2), stiind c
a este
tangent
a sferei S 0 ) x2 + y 2 + z 2
4x
12y + 36 = 0, iar sfera S 0 ) se aa
n interiorul sferei S).

Rezolvare: Ecuatia sferei S 0 ) se mai scrie sub forma (x
2)2 +(y
6)2 +
z2
4 = 0, deci are centrul C 0 (2; 6; 0) si raza R0 = 2. Raza sferei c

aup
!0
0
tate este R = R + CC = 2 + 4 + 1 + 4 = 5. Obtinem ecuatia S)
(x
4)2 + (y
5)2 + (z + 2)2
25 = 0.
21. Se cere ecuatia sferei S) ce trece prin cercul C) x2 + y 2

si este tangent
a planului P ) x + y + z
11 = 0, z = 0
5 = 0.
Rezolvare: Deoarece sfera S) trece prin cercul C), centrul sferei va

C (0; 0; ). Punem conditia R2 = d2 + r2 , unde R este raza sferei S),
p
r = 11 este raza cercului C); iar d = dist(C; C 0 ) = j j, C 0 (0; 0; 0)
ind centrul cercului C). Sfera este tangent

a planului P ), deci R =
157
dist (C; P ) = j
solutiile:
1 =
2
y 2 + (z + 4)
p
5j = 3. Avem
4,
p 2
5j = 3 . Se obtin
+ 11 = j
1: Deci, sferele corespunz

atoare sunt x2 +
27 = 0, respectiv x2 + y 2 + (z + 1)2
12 = 0.
22. S
a se determine ecuatiile cercului C) care are centrul C (1; 6; 0) si se
4)2 + (y
aa la intersectia sferei S) (x
7)2 + (z + 1)2
36 = 0 cu
un plan convenabil ales. Care este raza acestui cerc?

Rezolvare: ntruct distanta de la C la centrul sferei C 0 (4; 7; 1) este
p
d = 11, mai mic
a dect raza sferei R = 6, punctul C este interior
sferei. Cercul C); andu-se la intersectia sferei S) cu planul prin C
!
perpendicular pe CC 0 = 3i + j k; are ecuatiile
(
(x
4)2 + (y
3x + y
Raza cercului este r =
z
p
7)2 + (z + 1)2
36 = 0
9=0
R2
d2 = 5.
23. S
a se determine ecuatia sferei S) ce trece prin origine si prin cercul C)
2x + 2y
z + 4 = 0, x2 + y 2 + z 2 + 2x
4y
4z
40 = 0.
Rezolvare: Distanta de la centrul sferei la plan ind mai mic

a dect
raza sferei, familia de sfere ce trece prin cercul C) este dat
a de S )
(x2 + y 2 + z 2 + 2x
4y
4z
40) + 2x + 2y
conditia ca originea s
a apartin
a sferei, obtinem
2
c
autat
a are ecuatia x + y + z + 22x + 16y
z + 4 = 0;
2 R: Din
= 1=10: Astfel, sfera

6z = 0.
24. Determinati ecuatia sferei S) tangent

a dreptelor d1 ) x = y = z si d2 )
x + y = 5, z = 0 n punctele A (1; 1; 1), respectiv B (3; 2; 0).
Rezolvare: Centrul sferei se aa pe dreapta de intersectie a planelor
P) x + y + z
y
3 = 0 (plan prin A perpendicular pe d1 )) si Q) x
1 = 0 (plan prin B perpendicular pe d2 )). Dac

a consider
am un
punct curent de pe aceast

a dreapt
aC ( ;
1; 4
2 ), din conditia
158
CAPITOLUL 9. SFERA
dist (C ; A) = dist (C ; B) obtinem
(x
2)2 + (y
1)2 + z 2
= 2 si apoi sfera c
autat
a S)
2 = 0.
25. Ar
atati c
a planul tangent sferei S) x2 + y 2 + z 2
R2 = 0 ntr-un punct
arbitrar al acesteia determin

a pe axele de coordonate segmente avnd
suma inverselor p
atratelor lungimilor constant
a.
Rezolvare: Fie M ( ; ; ) un punct de pe sfera S); deci
2
= R2 : Planul tangent sferei S) n punctul M este P )
x+ y+
R = 0. Intersectnd acest plan cu axele de coordonate, obtinem
punctele A (R2 = ; 0; 0), B (0; R2 = ; 0) si C (0; 0; R2 = ). Prin urmare,

1=OA2 + 1=OB 2 + 1=OC 2 =
=R4 = 1=R2 :
26. Fiind date punctele A (1; 0; 0), B (0; 2; 0), C (0; 0; 2) si D (0; 0; 0) ; s
a
se determine:
a) ecuatiile parametrice ale sferei ce trece prin cele patru puncte;
b) ecuatiile, centrul si raza cercului ce trece prin punctele A, B si C.
Rezolvare: a) x = 1=2 + 3=2 sin cos ', y = 1 + 3=2 sin sin ', z =
1 + 3=2 cos , ' 2 [0; 2 ),
2 [0; ].
b) C) x2 +y 2 +z 2 x 2y+2z = 0, 2x+y z 2 = 0, C 0 (1=6; 5=6; 5=6)

p
si r = 5=2 3.
27. S
a se determine centrul si raza cercului de intersectie dintre sferele S1 )
x2 +y 2 +z 2 6x+2y 2z +7 = 0 si S2 ) x2 +y 2 +z 2 2x 4y +2z 3 = 0.
Rezolvare: Centrul cercului c
autat C (39=17; 1=17; 5=17) se aa la
intersectia planului radical P ) 4x
6y + 4z
10 = 0 cu dreapta d)
y) =3 = (z + 1) =2 ce trece prin centrul sferei S2 ) si

p
este perpendicular
a pe planul P ); r = 32=17.
(x
1) =2 = (2
28. S
a se arate c
a sferele familiei
2
S )x + y + z
2 x
2 y
q
2 4
2z
+ 3 = 0;
159
cu ;
2 R si
4, sunt tangente la dou

a sfere xe S1 ) si S2 ).
Rezolvare: Sferele de mai sus au razele egale cu unitatea si centrele

p
2
2 . Cum locul geometric al centrelor lor este
C
; ;
4
sfera S) x2 +y 2 +z 2 4 = 0; rezult
a c
a sferele familiei date sunt tangente
sferelor S1 ) x2 + y 2 + z 2
1 = 0 si S2 ) x2 + y 2 + z 2
9 = 0.
29. Ar
atati c
a familia de plane
P ) x+ y+z
cu ;
q
16
+ 1 = 0;
2 R este tangent
a unei sfere xe S).
Rezolvare: Distanta de la punctul C (a; b; c) la planele familiei va

constant
a pentru orice
si
numai dac
a a = 1, b = 2, c = 3. Prin
urmare, planele familiei respective sunt tangente sferei S) (x

(y
2)2 + (z
3)2
1)2 +
16 = 0.
30. Determinati suprafata generat

a de o dreapt
a n miscare ce trece prin
punctul A (1; 4; 3) si r
amne tangent
a suprafetei S) (x
(z
3)2
1)2 +(y
2)2 +
4 = 0. Justicati geometric rezultatul.
Rezolvare: O dreapt
a arbitrar
a ce trece prin punctul A, adic
a
(x
1) = = (y
4) = = z
3;
va tangent
a sferei S) dac
a sistemul format cu ecuatiile lor admite
solutie dubl
a. Cum acest lucru se ntmpl
a numai dac
a
= 0 rezult
a
c
a suprafata c
autat
a este planul y = 4. Acest lucru se justic
a prin
faptul c
a punctul A 2 S), iar planul de mai sus este tocmai planul
tangent sferei n acest punct.
31. S
a se determine ecuatia familiei de plane ce trec prin punctul A(0; 4; 3)
si sunt tangente sferei S) x2 + y 2 + z 2 = 1.
Rezolvare: Din familia de plane x cos +(y
4) cos +(z
3) cos
160
CAPITOLUL 9. SFERA
0 le alegem pe acelea ce se aa la distanta d = 1 de origine. ntruct
cos2
+ cos2
+ cos2
= 1 rezult
a 4 cos + 3 cos = 1 si deci ecuatia
p
planelor respective este x cos +y cos
z 1 cos2
cos2
1 = 0.
Bibliograe
[1] Gh. Atanasiu, Gh. Munteanu, M. Postolache, Culegere de probleme de
algebra liniara, geometrie analitica, diferentiala si ecuatii diferentiale,
Editura ALL, Bucuresti, 1994.
[2] V. T. Borcea, C. I. Davideanu, C. For
ascu, Probleme de algebra liniara,
Editura "Gh. Asachi" Iasi, 2000.
[3] A. C
ar
ausu, Linear Algebra, Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 1999.
[4] S. Chirita, Probleme de matematici superioare, Editura Didactic
a si
Pedagogic
a, Bucuresti, 1989.
[5] Gh. Ciobanu, Gh. Slabu, Algebra liniara, geometrie analitica si diferentiala, Culegere de probleme, vol. I si II, Rotaprint IPI, 1983.
[6] A. Corduneanu, Culegere de probleme, Iasi, 1984.
[7] I. Cr
aciun, Gh. Procopiuc, Al. Neagu, C. Fetec
au, Algebra liniara,
geometrie analitica si diferentiala si programare, vol. I si II, Rotaprint
IPI, 1984.
[8] V. Cruceanu, Elemente de algebra liniara si geometrie, Centrul de
multiplicare Univ. Iasi, 1971.
[9] C. Fetec
au, Algebra liniara si geometrie analitica, Editura TehnicaInfo, Chisin
au, 2006.
[10] C. Fetec
au, E. Srbu, Probleme de geometrie analitica si diferentiala,
Rotaprint IPI, 1993.
[11] C. Mihu, Sisteme de ecuatii liniare si forme patratice, Editura
161
162
BIBLIOGRAFIE
Tehnic
a, Bucuresti, 1985.
[12] V. Murgescu, Georgeta Teodoru, Algebra liniara si geometrie
analitica, Rotaprint IPI, 1980.
[13] Al. Neagu, Veronica Borcea, Probleme de algebra si ecuatii diferentiale, Rotaprint , 1993.
[14] N. Papaghiuc, C. C
alin, Algebra liniara si geometrie, Editura PERFORMANTICA, Iasi, 2003.
[15] I. Pop, Culegere de probleme de algebra liniara, Rotaprint Univ. "Al.
I. Cuza" Iasi, 1982.
[16] Gh. Procopiuc, Matematica, teorie si aplicatii, Editura Gh. Asachi
Iasi, 2001.
[17] Gh. Procopiuc, N. Ionescu, Probleme de algebra liniara si geometrie,
Editura Tehnica-Info, Chisin
au, 2002.
[18] C. Udriste, C. Radu, C. Dicu, O. M
al
ancioiu, Probleme de algebra,
geometrie si ecuatii diferentiale, Editura Didactic
a si Pedagogic
a, Bucuresti, 1982.
[19] E. Vamanu, N. Negoescu, Culegere de probleme de algebra liniara si
geometrie analitica si diferentiala, Rotaprint IPI, 1982.
[20] A. I. Vieru, C. Fetec
au, Probleme de algebr
a liniar
a si geometrie
analitic
a, Editura Tehnica - Info, Chisin
au, 2006.

Alina Ilinca Lazu-Culegere de Probleme Algebra Si Geometrie

Hochgeladen von

Dokumentinformationen

Originaltitel

Copyright

Verfügbare Formate

Dieses Dokument teilen

Dokument teilen oder einbetten

Freigabeoptionen

Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

Sind diese Inhalte unangemessen?

Copyright:

Verfügbare Formate

Alina Ilinca Lazu-Culegere de Probleme Algebra Si Geometrie

Hochgeladen von

Copyright:

Verfügbare Formate

Algebra si geometrie

3.1 Exemple de spatii vectoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

5.1 Denitie. Matricea unei transform

6.1 Forme biliniare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

CAPITOLUL 1. MATRICE SI DETERMINANTI

Rezolvare: Scriem matricea A sub forma

An = (E + B)n = E + Cn1 B + Cn2 B 2 + Cn3 B + Cn4 B 2 + :::

n si I matricea unitate de acelasi tip. S

Prin urmare, egalitatea AB

BA este zero, n timp ce urma matricei unitate este n:

CAPITOLUL 1. MATRICE SI DETERMINANTI

; D2 = 0 (se scade linia nti din linia a doua).

)6 (se scade prima coloan

Rezolvare: Folosind propriet

::: ::: ::: ::: ::: :::

::: ::: ::: ::: ::: ::: :

Dezvoltnd al doilea determinant dup

D1 = 4. Prin inductie se demon-

::: ::: ::: ::: :::

CAPITOLUL 1. MATRICE SI DETERMINANTI

::: ::: ::: ::: :::

Rezolvare: Se scade prima linie din celelalte si se obtine D =

Rezolvare: Din ecare linie ncepnd cu ultima sc

V (a2 ; a 3 ; :::; an ) este determinantul Vandermonde de ordinul n

prin acelasi procedeu obtinem succesiv

CAPITOLUL 1. MATRICE SI DETERMINANTI

::: ::: :::

Rezolvare: a) Dezvoltnd dup

Rezolvare: Se foloseste identitatea

Atunci An = ( I + B)n = n I + Cn1 n 1 B + Cn2 n 2 B 2 + ::: + B n : Dar

CAPITOLUL 1. MATRICE SI DETERMINANTI

Rezolvare: det A = 13 6= 0, deci A este inversabil

m) < 0, de unde m 2 (2; 1).

real m astfel nct matricea

Cu aceste notatii sistemul se scrie

CAPITOLUL 1. MATRICE SI DETERMINANTI

19. Fie A o matrice p

6= 0; unde cu A am notat adjuncta

= 0 obtinem det A = an 6= 0 (deoarece A este

trei matrice de tip m

21. Fie A; B si C matrice de tip n

este un polinom oarecare, s

Rezolvare: Din egalitatea B = C

Ak C; pentru orice k 2 N: Fie

ceea ce trebuia demonstrat.

CAPITOLUL 1. MATRICE SI DETERMINANTI

b) Avem minorul de ordin doi

3 + 15, deci dac

6= 5 atunci rangB = 3. Dac

rangB, det A = m + 3. Dac

25. Folosind transform

CAPITOLUL 1. MATRICE SI DETERMINANTI

4l2 +l3 !l3

n acelasi mod obtinem: rangB = 2, rangC = 5, rangD = 2.

CAPITOLUL 2. SISTEME DE ECUATII

unde a; b; c 2 R, diferite dou

Solutia este x = abc, y =

Rezolvare: a) Matricea sistemului si matricea extins

Rezolvare: Determinantul sistemului este

6= 0 si sistemul are solutie unic

regula lui Cramer

Deci, solutia este

CAPITOLUL 2. SISTEME DE ECUATII