SNV

Organizarea sistemului nervos central

Sistemul nervos central

Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos vegetativ

Simpatic

Neuroni postggl
Norepinefrina

Ach

Sistemul nervos somatic

Parasimpatic

MSR

Ach-rec M, N

Dopamina 80% Epinefrina 20% Norepinefrina

Ach-rec N

Neuromodulatori

SNV
Simpatic
Origine toracolombara
T1-T12 si L1-L3

Raspuns
1. in conditii de stres
generalizat
2. in conditii bazale
specific
antagonizarea
parasimpaticului

Distributie larga

Creste catabolismul

Parasimpatic
Origine cranio
sacrata Nv
3,7,9,10 si S1-S2

Distributie
localizata (pentru
fiecare sistem
separat)

Raspuns specific
Digestie, somn,
mictiune
Efect anabolic
Conservarea
energiei

Relatia dintre simpatic si parasimpatic

Reciproca sau antagonista

- Simpaticul stimuleaza si parasimpaticul inhiba

- Ex frecventa cardiaca

- Parasimpaticul stimuleaza si simpaticul inhiba

- Ex motilitatea gastro-intestinala

Complemetara

defecatie, mictiune,

- Simpaticul pentru umplere

- Parasimpaticul pentru golire

- Erectie (PS)- Ejaculare (S)

Structura componentei simpatice a

SNV

SNV Simpatic

Sistemul simpatic este

componenta vegetativa a
sistemului nervos periferic prin
care se realizeaza controlul
visceral pentru a pregati
organismul in a raspunde rapid
si corespunzator la o activitate
musculara intensa sau la o
situatie de stres, raspuns adesea
numit reactie de lupta sau fuga.

Lupta sau fugi

Midriaza
Vasoconstrictie mucoasei
si decongestia (scade
secretia nazala)
Sudoratie
Creste frecventa cardiaca
Vasoconstrictie
Creste presiunea arteriala
Scade motilitatea tractului
GI
Contractia sfincterelor
Creste tonusul muscular

Eferentele vegetative simpatice

-neuronii vegetativi din MS din coarnele laterale

Fibre slab mielinizate radacina anterioara a
nervilor spinali ramura comunicanta alba
lant simpatic paravertebral:
Ggl simpatici paravertebrali:
3 cervicali superior: neuroni postggl asigura
inervatia simpatica a capului,
- mijlociu si inferior: inervatia inimii,
11 sau 12 toracali: inervatia simpatica a inimii,
plamanilor si bronhilor,
4 sau 5 lombar,
4 sau 5 sacrali
1 coccigian.

Organizarea lantului simpatic

paravertebral

Copyright 2009, John Wiley & Sons, Inc.

Lantul paravertebral simpatic

Fibrele preganglionare simpatice in lantul paravertebral:

- fac sinapsa cu neuronii din ggl paravertebral
- urca sau coboara prin lantul paravertebral si fac sinapsa in ggl
- traversarea lantului ggl spre ggl simpatic prevertebral si
formeaza :
- Nervi splahnici (marele si micul splahnic-toracal si nervi splahnici
lombari)
- Se termina in MSR

Dupa realizarea sinapsei fibrelor preggl cu neuronii postggl din

lantul simpatic paravertebral:
- fibre amielinice ramura comunicanta cenusie nervii spinali
piele si vase de sange
- fibre amielinice ramuri periarteriale in regiunea cefalica
- fibre amielinice nervi simpatici

O parte din fibrele preggl

fac sinapsa cu neuronii
postggl din lantul
simpatic paravertebral
Axonii sunt nemielinizati si
formeaza:
-fibre postganglionare
ramura comunicanta
cenusie nervi spinali
piele si vase de sange
- fibre postganglionare
ramuri periarteriale in
regiunea cefalica
- fibre postganglionare
nervi simpatici
inerveaza inima si
plamanii

Neuroni
postganglionari

Ramurile periarteriale cefalice

Din lantul paravertebral simpatic cervical pornesc

fibre lungi amielinice perivascular asigurand
inervatia:
dilatator pupilar midriaza
pielea fetei sudoratie
m muller (ridicator al pleoapei) marirea fantei
palpebrale
vasodilatatie roseata

Inima efecte beta 1

Afectarea ggl cervical superior sau a ramurilor
acestuia = sd Hornermioza, anhidroza si ptoza
palpebrala de partea afectata

Sd Horner

Ptoza palpebrala

Enoftalie

Mioza

Nervii splahnici
O parte din fibrele preganglionare traverseaza lantul simpatic si formeaza
nervii splahnici sau se termina in MSR. Acesti nervi ajung in ganglionii
prevertebrali.
Fibrele fac sinapsa cu neuroni postganglionari
Fibrele postganglionare formeaza plexul celiac, mezenteric superior si
inferior si hipogastric
Inerveaza organele interne din abdomen si pelvis
T5-T9 si T10- marele nerv splahnic (stomac, splina, ficat, rinichi, si
intestinul subtire)
T10-T11- marele nerv splahnic (vasele de sange ale intestinului subtire si
colon portiune proximala)
L1-L4- nervi splahnici lombari. Ajung in ganglionul mezenteric inferior si
hipogastric colon portiunea transversa pana la rect, organe genitale si
vezica
Copyright 2009, John Wiley & Sons, Inc.

SNV - Simpatic

T1

L2

Ganglionul Ganglioni lantului simpatic

cervical
superior
Ganglionul
cervical
mijlociu
Ganglionul
cervical
inferior
Plexurile pulmonare si cardiace
Marele nerv splahnic
Micul nerv splahnic
Ganglionul celiac
Ganglion
mesenteric
superior

Ramurile
comunicante
albe
Nervi
splahnici
lombari

Plexul
hipogastric
Human Anatomy and Physiology, 7e
by Elaine Marieb & Katja Hoehn

ochi Glanda lacrimala

Mucoasa nazala

Vase de sange si piele(mm erectori

ai firului de par, glandele sudoripare)
Glandele salivare
Inima
Plaman- bronhii si bronhiole
Ficat si vezica biliara
Stomac
Splina

Aortic
plexus
on aorta
Inferior
mesenteric
ganglion

MSR
Rinichi
Intestinul subtire
Intestinul gros

Rect

Organele genitale si vezica

Copyright 2007 Pearson Education, Inc.,
publishing as Benjamin Cummings.

SNV Simpatic

Fibrele preganglionare
Numeroase terminatii
(fibrele preggl.
conectate cu peste 20
de neuroni postggl.)
Elibereaza in fanta
sinaptica Ach
Sunt fibre scurte

Fibre postganglionare
Sunt nemielinizate
Sunt lungi
Se termina in organul
tinta unde fac sinapsa
cu efectori
Elibereaza NE

SNV Simpatic
n HO

HO

CH

OH

HO
HO

CH2

NH2

Noradrenalina
Norepinefrina
CH

OH

Adrenalian
Epinefrina

CH2

NH

CH3

O singura terminatie
simpatica preganglionara
face sinapsa cu 20 sau mai
multi neuroni
postganglionari
DIVERGENTA SEMNALULUI
O fibra post ganglionara
inerveaza mai multi
efectori ai aceluiasi organ
astfel ca efectul stimularii
simpatice este
GENERALIZAT

Sinapsa fibrelor periferice cu efectori

Na+

Potential de actiune

Neuron postganglionar

Gq PLC-IP3-Ca
Gi-AC/AMPc
Gs-AC-AMPc-PKA

NE
Receptor adrenergic

Receptori adrenergici

-receptorii adrenergici 1:
Mechanism de actiune : PLC-IP3-Ca si PLC-DAG-PKC
Efecte
Contractia musculaturii netede

Vasoconstrictia

Contractia musculaturii viscerale

Mm erectori ai firului de par

Gluconeogeneza
Glicoliza

Piele (vase)
Rinichi (vase)
Tract gastrointestinal
Creier (vase)
Coronare
Bronhii (vase)

Sfincterele tractului gastrointestinal

Dilatator pupilar
Ureter
Duct deferent
Sfincterul uretrei
Contractia capsulei splinei

Metabolismul glucozei (la nivel hepatic)

- Actiunea NA>A (NE>E)

Receptori adrenergici

receptorii adrenergici 2
Mecanism de aciune: 2 receptorii sunt cuplai cu
proteina Gi -AC-AMPc intracelular efecte opuse
receptorilor (AMPc intracelular)
- Efecte:
Postsinaptic:
contracia musculaturii netede: vase, intestin
sudoratia (glandele sudoripare)
agregarea plachetara

Presinaptic (SNC)

Inh eliberarea de NE astfel ca rec alfa 2 este un receptor

important in controlul feedback al eliberarii de NE
Metabolismul glucozei
eliberarea de glucagon si elib de insulina
Gluconeogeneza si Glicoliza
AFINITATE NA > A (NE>E)

Receptorii adrenergici
Sunt cei mai mari receptori postsinaptici adrenergici
Mecanism de actiune: GPCR AC AMPc PKA

receptorii beta 1:

CORD: frecv (C+), cond (D+), FC (I+)

eliberarea de renina din ap juxta-glom

creste reabsortia apei in ductele secretorii ale

glandelor salivare cu formarea unei salive
vascoase
Creste secretia sudoripare si sebacee (efectul
direct beta 1 este negativ pe glandele
sudoripare)
Agregare plachetara

afinitatea E>NE

Receptorii adrenergici

receptori beta 2

- relaxarea musculaturi netede

a bronhilor si bronsiolelor
a arterelor si arteriolelor coronare
a detresorului vezical
a vaselor din musculatura striata
a musculaturii gastrointestinala (exc. sfincter)
a uterului

-Metabolismul glucozei

stimuleaza gluconeogeneza si
Stimuleaza glicoliza

afintate E>NE

Receptorii adrenergici

- receptori beta 3

stimuleaza lipoliza
efect termogenic
efect anti-obezitate
efect antidiabetic

afinitate E>NE

Receptor

Mesager
secund

Tesut tinta

Alfa2

Gi-ACAMPc

SNC, plachete, celulele beta-insulare

pancreatice

Beta 1

Gs-ACAMPc-PKA

Miocard, celulele juxtaglomerulare, adipocite,

plachete

Gs-ACAMPc-PKA

Adipocite

Alfa 1

Beta 2
Beta 3
DA 1
DA 2

Gq-PLCIP3-Ca

Gs-ACAMPc-PKA
Gs-ACAMPc-PKA
Gi-ACAMPc

Muschiul neted vascular, muschiul neted

visceral (sfinctere), dilatatorul irisului, muschii
erectori ai firului de par, ficat

Muschiul neted visceral, muschiul neted

vascular, muschiul scheletic, ficat
Muschiul neted vascular (patul vascular
mezenteric si renal), SNC
SNC, unele terminatii presinaptice

Exceptii SNV S

Glandele sudoripare
Neuronii postganglionari implicati in reactii de stres elibereaza NEstimuleaza glandele sudoripare transpiratia palmei si a plantei
piciorului
Neuronii postganglionari simpatici implicati in termoreglare
stimuleaza glandele sudoripare si mai putin sebacee prin eliberea
ACH. Prin stimulare se produce o transpiratie abundenta. Controlul
neuronilor preganglionar simpatici implicati in transpiratia cu rol in
termoreglare este realizat de hipotalamus. Secretia glandelor
sudoripare este controlata de centrii parasimpatici si realizata de fibre
pre si postganglionare simpatice.
Glandele sebacee axilare au o secretie groasa, mirositoare, cu rol de
lubrifiere care permite alunecarea usoara a bratului pe langa corp.
Acesta transpiratie odorifera este controlata de centrii simpatici.
Rinichii
simpaticul controleaza musculatura neteda a vaselor renale prin
stimularea receptorilor alfa si beta adrenergici si de asemenea, prin
stimularea receptorilor dopaminergici:
Actiunea este dependenta de concentratie:
Cantitate mica de dopamina vasodilatie (rec DA-1)
Cantitate medie de dopamina vasodilatatie (rec beta 2)
Cantitate foarte mare vasoconstrictie (rec alfa 1)
Glanda suprarenala
- Neuronii preganglionari nu fac sinapsa cu neuronii din lantul
paravertebral simpatic
- neuronii preganglionari fac sinapsa direct cu celulele din glanda
suprarenala unde elibereaza Ach si activeaza receptori nicotinici din
membrana postsinaptica a celulelor cromatofile:
-Elibereaza 80% adrenalina si 20% noradrenalina

Sistemul nervos parasimpatic

Actiunea este orientata, specifica pentru

fiecare organ
Raspunsul este focalizat si controlul este
individualizat
Este implicat in functiile anabolice
Controlul se face intr-o maniera reflexa
Reflexe vegetative

SNV parasimpatic

Reflexe vegetative (cale aferenta-neuroni intercalari cale parasimpatica

organ tinta)

Reflex pupilar
Reflex salivar
Reflex baroreceptor
Reflex chemoreceptor
Reflex brohoconstrictor
Reflexe vago-vagale in tractul gastrointestinal

Reflex de defecatie
Erectia
Reflex de mictiune
etc

Reflex secretor digestiv

Motilitatea gastrica
Contractia colonului la distensia gastrica
etc

Nucleii parasimpatici preganglionari

Nucleul dorsal al vagului
Nucleul tractul solitar

Organizare viscerotopica

Respirator
Cardio-vascular
Gustator
Gastrointestinal

nc dorsal al vagului, nc salivator sup si inf, nc ambiguu (X),

nc motor frenic si alti nuclei respiratori,
neuronii simpatici preganglionari
Hipotalamus, aria postrema, formatiuni reticulate, rafeul medular, alti nuclei

Primeste aferente de la viscere prin nv X, XI, VII,V dar si de alte

structuri centrale: cortex, hipotalamus, aria postrema, formatiuni
reticulate, rafeul medular, alti nuclei
Integreaza informatia viscerala si o transmite spre diferiti nuclei:

Sinapsa in ganglioni terminali

Acetilcolinesteraza

Potentialul de actiune

ACH

aba

Na+

Na+
Neuron preganglionar

Receptor
Nicotinic

Neuron postganglionar

Sinapsa terminatie parasimpatica organ tinta

Acetilcolinesteraza

Organ efector

Na+
G
Potential de actiune

ACH

K+

Receptor

muscarinic

Postganglionic neuron

SNV Parasimpatic

Fibrele preganglionare

lungi, fac sinapsa cu ganglionii PS in vecinatatea

organului tinta
Descarca Ach
Stimuleaza receptorii nicotinici din neuronii
postganglionari

Fibrele postganglionare

Scurte
Descarca Ach
Stimuleaza receptorii muscarinici din organele tinta

Receptorii muscarinici
M1, M3, M5

GPCR (Gq) PLC-IP3 + DAG

M2, M4

-GPCR (Gi) - AC- AMPc

N2

Canal ionic PPSE (potential

postsinaptic excitator)

Efectele stimularii vagale

Cord cronotrop -, dromotrop -, vasodilatatie

coronariana
Respirator- brohoconstrictie, dilatatie vase
bronsice
Gastrointestinal: creste peristaltismul, relaxare
sfinctere,
Creste secretia digestiva
Ficat: Creste siteza de glicogen
Contractia vezicii biliare

Curentul M
Este larg raspandit in diferite
organe, CNS, ganglioni
nervosi
Curent de K (eflux) care
determina hiperpolarizarea
celulei.
Este in mod obisnuit inhibat
prin stimularea receptorilor
muscarinici.
Stimularea receptorilor
muscarinici modifica
potentialul membranar
(creste sau scade
excitabilitatea)
Stimularea receptorilor
nicotinici determina
potentialul de actiune.