VASIL E BARBU

NECROPOLE DE EPOCA ROMANA iN ORA$ELE

PONTU LUI STING; CARACTERISTICI TlPOLOG /CE.
CUnO'Q?tem mor,mlinte de e pace 1J10mOlna din necropo,leie ce'lor trei
ora~e vest -Ipont-ice. NumOlruI mormintelor desooperite este diferit de 10 necropolii 10 necropolii, dupii cum, tot diferit este ~i modul in care s- au efec-

tuot cercetarile.
La Hjs ~ri'a teate deseoperinj,le s-:a u focut numai proin sapatuI'lj si'sbematice, dupo un plan ino'j'nte oonceput -?i b1i'ne intocmit 1. Da r, de,?; 'l'uorcHlj,].e
s-o-u huculnot pef1manent de bune condi~ili, cercetanil'e de pi'na acum au
fest intrep'l"Iinse au rezultote remarcahile, in speoia!. in neoropo'la tumularii, unde ,c ele mai multe dintre movi,lele ceroelate au fost din ep'ooi,le
greace ~i eleni,stiocii 2. Cit 'Prive~te nec"opolla planii de pe platoul de 10
vest de cetate, descoperirile din sectoa rele X, Z2 ~i "sectorul necropo/ii"
sint import-ante dar Inu conobudente pent'fu dePi'nirea , oa~ra,cteris{lidliOlr ,u nei
necl1opole 3. De fapt, descoper-i1ri,le di,n laceste sectoare n -ra.u fost facute in
Petre Alexond ~ escu, Necropola tumulara, sapo/uri 1955- 1961, in Histria, II, Bucu1966, p. 137-140; Moteriole, 4, 1957, p. 55-56. Pentru intindereo neoropolei turnulOire ~i delimitoril e din interiorul ei, mai Irecent Petre Alexand~escu, Cerceto ri aerolofogralice 10 Histrio .. I. Observo/;; asupro organizorii spo/iale in necropo/o Histriei, PeU'ce ,
2, 1971, p. 27- 35. Tonte observaFil e sint focute numoi 'a,supro necmpolei tumulo're.
2 Pet~e :Alexandrescu, Histri a, II, p. 135-136, do Hsta tumulil'o r in O(din-e orooologica . D.in cei 40 de tumuli sapa~i, nu publico in Histria II decit 34 de movile reparti zate ostfel: serio I, 14 tumuli (e90ca g recco), serio II , 9 tumuli (epoca ele.'1istic6),
serio III, 11 tumuB (epoco romano).
3 I'n perio'odo 1950-1963 s-'au descaperit multe mar.minte in aceste sectoare. Unel e
au fas t om'intite in orapoarteJe de sapatu ri, : Moteriale, 4, 1957, p. 27-32, 12 morminte
din Sectorul X: p . 32-36, 13 mO'rminte, dintre care 11 de epoc6 mmana, d in SectolUl
necropolei romane-sudul platou/oi; p. 48-55, 21 morm i nte din sec. II- IV din Sectorul 22 :
Moteri'o i'e, 6, 1959, p. 281, 'lin mormint din SectoruJ X; p. 288, 9 morminte cli'n Sectorul Z2; Moteriole, 9, 1970, p. 209, 9 morm i nte de .copii ~ i 4 de adulti in Sectorul Z2'
Nu.merul mormintelor descoperite (ma 'refer numoi Ie ocele din sec. I-IV) est-e mu1t mai
more. Numoi in Sectorul X, dupe plonul general oj sapatur,ilor din 1950-1957, numarul
1

re~ti,

morminte'lof descopeJite ~i omplosate pe plan este mult mai mare decit 01 ce'lor amintite in rapoorteie preJi minore (v. Moteriale, 6, 1959, p. 281. fig. 6) . Ele nu sin t reluate
nici in Histrio, II, 1966, p. 20- 131, 'unde sint publicate sapatuniie din ocest sector.

v. BARBU

204

urma unOf sa.paturi spedia le tpent1nu necropolo, ci intr-un fel intimplatO'r,

deoQ1rece. in eeeste sectoore, S8 cercetou iocuti'nte din epoda lO'rhai ca greaco sou di1n ep'Ooo romona 4. In a'c est fel, chia., dace tocte mo rmint ele cunoscute estolii din necropola p'lana au fest seo'o se 10 lumina in Uirmo 50patu'rilo,r arheo'I'o gice sistemptice, pentru cerceta-r.ea necropolei prone n-o
fost ,i ntoom;i t un rplan de ansamblu. a\~'a oUlm 5 -10 p ro ceda t au neoropolo
tu m u Ion) a cetati1i Hi stnia.
La C'a llatis, unde sapabu'ile au inceput de mai bine de a ju'matate
de secol, mult e din datele alenite de cercel a.rile din p,;rmele trei decenii
sint de cele mali multe oni 'insufiO'iente pentru 0 incadro1re tipo.Jogica ~i
cronologica a mormintelor descoperite 5, La ocestea s-au mai ada ug at ~ i
des:cope f1irile intimplatoQ,re, con'di~ionate de ,Iucra,ri ed illht,a.re so u a g ricole,
care ou distrus, in diverse pef1io'o'de, 'un numar mlc re de mormi,nte 6 . Totu~i,
i n u'rma cercetairilor intreprrinse iln 'ulb~mili douazeci de ani s-'au dete rminat
daua nec rapdle pnincipale, una la vest de Mongoli a, in zon a ~aselei ce
duce spre Alb e~ti, liar a lt,e tum u lara , cu 0 desfa~uro re mult ma i mare, ce se
i ntinde in portea de vest ~i de na,d " ar"~'Ulluri 7.
Cit despre Tomis, neoropalele sale 'OU avut 0 situalie precara datarita dezvoltcJlrijii rupide a ora~uliui Constanta in ult imele decenilj .a'l e secoluIUii trecut ~i in pl1imii ,<rn,j ali seco-lu1luj nostlw, dnd a fast i nglobata sub
oro,~ul modern intreaga zona rezervota (celor morti. Datorita acestor con d itii au f.ast distJiu;se fonrte multe morminte 8, ,jar din ,c ele salvote num ai
pentru pu\ir.e avem date cit de cit suliciente in manuscrisele lui Gr. G. Tocilescu Isa,u in ,c ele die 'ing;inerullu,; PamHI P'o:lanilC 9. Inregistrariil'e de mOJ1m inre
~i sapotu,rHe de SQIViore .i ntreprinse .iln lu,l~im' ele doua decen!ii, dupa Ireo l'9'o niro-rea Muzeulu'i de 'O'rhecilogie d in Consba'nia, cind l'Uora.rile edi,Htare, cu
r.itmu l lor accerntuat, =au cup rins mo ni supraf.ete din z;ono nocropo lel'o r,
1

4 S6p6tu ra ini~'iata in 1955 pentr.u delimitarea margin ei de sud a 'o~e z ori i oivile 0
avut insa drept 'rezultat principal desooper.ilrea de morminte de epoco mmana (Matedale, 4, 1957, p. 32).
5 Th . Souciuc ~ So v eanu a 'i ntrep'rins sapaturi '10 Callatis timp de peste un sfert de
veac, atit i n orra ~ cit ~i in necropo le. Descoperrrile din necropole sint publicote, destul
de sumar, in Dada: 2, 1925, p. 114 ~i 'urm; 3-4, 1927-1932, 'P. 411 ~i urm.; 5--6,
1935-1936, 'P. 247-287: 7-8, 1937-1940, p. 223-229: 9-10, 1941-1944, p. 243-256. In
oceeo~i v,reme, dOT sporodic, a fO'c ut sapaturi ~i O. T'o~roli ; v. Les tumuli de Collotls,
Arto ~i o-rheologi'a, 2, 1928, p. 33-34 ,(unul ', din tumuli este din sec. II e.n.).
6 Gr. G. T,ooi:lesou, Biblioteco Aoademiei IR.S.R., ms. rom. 5131, f. 239 ~i 254-258.
O. Tafroli, La cite pontique de Cal/atis, Arto ~i arheo'log'i o, 1, 1927, p. 19-21.
7 C. P,rec:i'o, Callatis, ed . II, Bucu re~ti, 1968. p. 29-31: C. P".edo, Em. Popescu,
P. Diaconu, Mater:iole, 8, 1962, 'po 451-452; C. Preda, Decouvertes recen fes dans la
mkropofe tumulaire du debut de I'epoque romaine
Col/otis, Daoia, N.S .. 9, 1965,
p. 233-251 ; P. D.iaconu, Un cimitir cre$tin din seco/ul IV descoperit Ie Mongolia, tn
Glasull Biserjc,ii, 23, 1964, (nr. 7-8, p. 712- 723; P,en~r<u desco'p eriri le mai ~ecente vezi :
C. Iconomu, Ponti-ceo 2, 1969, p. 81-109 ~i ,,'Cronica sapaturilor orheologic'e " do;'n SClV:
17, 1966, 4, p. 718: 18, 1967, 3, 'P. 530 : 19, 1968, 4, p. 688 : 20, 1969, 3, 'P. 488.
8 II. Ghibanescu, ACMI, 1915, p. 117-118; Gr. G . Tocilescu, ms. rom. 5159. f. 84;
Idem, ms. rom., 5131 .I. 148- 171 , Lmde da I-ista cu rpiesele descoperite cu ocozia lucrani.
lor pentru Portu'l Constanta: intre piesele enumerate, multe p-rovin din mormi:nte deronjate'
9 Gr. G. T'odlescu, ms. rom. 5132, f. 42- 55 (descope~iri facute de S. F,eT1nkhel);
Idem, ms. rom., 5131, 5132, passim; P. Polonic, Biblioteca Aoademiei R.S.R., MonU'soris.e,
Arhive persona/a, I, ms. 8, caiet 9.

NECROPOLE DE EPOCA ROMANA IN ORA$ELE PO NTUWI STiNG

205

au ovut ceva mai bun'e reZ'u'hate, kl,r dot ele o f.el"lit e pot ,~ ulrn i 'ro e:lemente
p e ntru vi itoa rele si nteze 10, Numeric, eu to ate vit reg i ile co nd itiilor de cerceto're, di n T-o mis Isj,nt foun osoute oele mali 1ffi-UIlt e mo nm i,nte d e epace ram'a no ,
infii \ i~ote t otodatii intr- o mare gamii t i pol og icii ~ i e~a lo nate pe tot cu prin sul e podi romane ~i ro mano - bizan t i ne 11,

In cel e ce urmeazii nu mii voi referi ded t 10 mormintele di n secalele I - IV

e .n., desoorpsfiite i n nec ropo'le'le celor trei oro-?e V9ist -pontti:oe, folos;ind pen tru necropol ele de 10 Histria ~i Ca l lati s nu ma i datel e pu b l icate iar pentru
c ele de 110 Tomis morm'jntele pubN,oate precum ~i ob servavi>ille person a Ie
pentru descoperi'ril'e din 1959- 1964, d nd om raspl"'s de aoest sector.
fn pr.ivinta 'rit urj,lor f une:ra re, in teate oel e tr e'j ona, ~e S -!O 'U procti'oaIJ: In
prime,le doua secole al e e.ln. deopot,niva ilnd'nerovi,a ~i ,i,n h'Ulmla~j'a . Rapo:rtu l dint re i noinenatioe ~i in hum'aFe este totu ~ i deo seb.it in fiecare d intre cele
trei o ra ~'e. D oca 1'0 To m'is se cuno'sc d iln 'secollU l 1 01 em . mali mu'lte mor mint.e de inoin'ero\iie decit de i nhum'ovi,e 12, shtUlOti'a n u 'sit e ,aceea~ i 10
C allati s, u nde p onde rea 0 au mo rffi';nte le d e in hu ma\ie; feno menu l este
normal , ~ i co 0 cO'nseciint a ~hreo:sca 10 prodioi'j fune r,a re d in epo.c:ille a nter,ioo're (g rea ca :,;i 'elenist>ica), dnd pre'dO'mino li nhumavi!o ,13, spre deosehilre
de H i stnilO ~ i To mis unde pent ru 'Ocest'e 'epoci , putem sO'c oti co genel'lo;1
r,it.UlI li ndnerbrili 14. D j,n <?01'Cu le ~ i di'n ,oon duZii1j OSiU'pno ,pitului fu n eJlO'r om 'T'"
exol-us m ormi-nrte le d e cop.i.i , dOll'1e o u iper,m o nent un t,natamenf\: d eo sebif\: 15.
Evo l utia 'I'libua l a ~ i trecerea de 10 jnoineraVie 110 'i n humovie se paate u rm alfli
destu.l de do'r n'Uma,i in orasel:e TIQm.iiS si Ca,Hami,s. La Hisrtrio, iln sch~mb,
oce st luc:ru este muH mali g r~"U pe-ntl1u
in stadi,u l de osta zi 01 in vesti gavi-i lo;r, Isa cunosc - inca prea put,j1ne mO!1m'ilnt'e de epoca romana din
secolele II ~i III em.

c6,

10 A. Rodulesc u ~i M . Davides'cu, Mcter~ale, 5, 1959, 'p. 753-756 ; V. Bmbu, St. CI.,

3, 1961, p. 203-207; M . Bucovalo, Pontice, 1, 1968, p. 269- 304 ; N. Che!uta-: Georgescu,
Pontica, 7, 1974, p. 363-375. Cele ma-i multe, oehiar ~ i din 'OceastO peri oada , sint i ned"ite.
11 V. Balibu, Din necropo/ele Tomisului. I. Tipuri de morminte din epoca rom ano,
sqv, 22,-1971, 1, p. 47- 62,
.
12 V. Barbu, L'incineration et !'inhumation
f'epoque romaine
romis, in Studien
zur Geschichte und Phi/osophie des Altertums, Budapesto, 1968. p. 372-376; Idem ,
Rituri funerare in epoca romana /0 romis, in Sesiuneo de comunicari $tiintifice a muzeeJor de isto rie, dec. 1964, vol. l. Bucure~t i, 1971, p. 454- 464.
13 C. P,reda , Callatis, ed. 11, p. 25, pentru epoca 'eleni stico, sec. IV-II Le.n., dnd

pred omina in.huma~ia. Situati,o se pCistreo za la ,f el ~i in sec. 1--'11 e.n. Descoperirile d.i n
ultimele doua dec-enn ou 'seos. cu p'recadere, morlT'inte elenisti:ce ~ i ma.i ales romon e
din secaJele IV-VI e.n . (v. nota 7).
14 In sopotu,ri le de 10 Hist ~ i'a, efectu-ate i n ne'c~o'Pola t umulura, nu au aporut decit
doi t umuli (I ~ i XVIII) , din 40 de movile 's apate, ou morminte de i nhumatie din sec. V- IV
i.e.n. (P. Alexa n d~escu, Hist ria, 11, p. 171-1 73, 176 ~i 257). l 'a Tomis, de asemenea, si-nt
foarte tOOre mormi ntele de inhuma tie ~ i numoi in sec. 11--1 i.e.-n.
15 Cop'ii se .inhumau. de regula, la multe popome, chiar dalCo mat urii se inc.inerau . La dad: K. Horedt, Materia le, 2, 1957, p. 10-13 ~ i f ig. 3-4 ; D. p.rotase, Rit uriie
funerare 10 dad ~i daco-romani, Bu c ure ~ti, 1971, 'p. 76, 118--1 19 ; Id em, Un cimitir dacic
din epoca romano 10 Soporu de Cimpie, Buoure~ti , 1976, p . 75-76 (cele 21 de mo-rminte
de inhumatie 'a partin i n exclusivitate copi.ilor sub ~apte ani) ; Mi,r.cea Babe!l, Necropo/a
daco-romano de 10 Enisala. SClV, 22, 1971, 1, p . 32- 33, ,u ncle en ume rci necr.opole dacice
~ i carp.ice ,in care cop'ii sint inhuma~'i. to 'romani: Aliniu, Hist. Nat., VII, 16, socote~te
i nhumarea co p"iil'o r oa un mos gentium; Fr. Oumo'Ot, Lux pe rpetua, Paris, 1949, p. 388.

206

v. BARBU

D hn date1Je pe care IIe 'ClV'em asta~i Ise pant,e 'OonskJta co trecerea de 10

produce moi de .tlimpurilu in cele trei ora~e
pontice, chiar lola de alte a~ezari din Dobrogea 16. Aceasta se datore~te
inaine ra~ile ,Ira inhumlatie S8

tllo'nsf.ol1ma,r1i1or surer ite in componenta populatiei, pr,i n ,penetrat-i'a u nora

veniti din Orient. Dobroge!o este inca de Iha inceputlu ! stap7nilrLi rom aine,
pr,i n intel~me,cHul negustO'rHor, m:i'!ilcolr i:lor ~i vete lloni"o r sta biiliti alio; inf.lu entata Id e ouiltele eg1ip ltene 17, s'ilriene ~i miaro!os,j1oti.ce 18 ; tot in acest tim p
patrunde ~i CU,Itl:Uil ze'Ulllulj iranian Mi.t,hinas, Irals'pind<it inca de 1'0 inoeput
ntit in ce~(j.Ville Po'ntullu,j Sting 19 ~l j'n a~ezarile di,n intertio r 2G, cit ~i i n
unele looalij;bit,j de pe limesul dunalr,ean 21 . Sub acest clirmart:, 'e ste de pre supus co OIra~ele pontice a'u 's uf,enj't ,jnfluenta noill'o r relig ili, paa te mo,j de
timpuri:u decit ahe ,centre U'rb!ane di1n Dobrogeo, dator,i ta ' componentei
popul:ati-ei, in ,rindu,1 cOlrora enau mult,j loculitoj'1j ven'i~i di'n A sia Mli'CC:l . Acest
lucnu ,esDe dovedit pni,n oult-e'le 're.liig.ioo ls:e ca'r:e se in't,i lne'sc document ate
de multe olri mOlj hine dec,it ,i n oele,lro!l'ti8 o.rO!iie de pe teriboriul DODr-agei,
fie prion asoci.oti,i de cred irndo~i 9'rup'ati in jUlrul1 unei diivAn-itati, fie numai
pri'n ex-votu ri, dovedind penet>ra~ia ,I'a r, jln tilnutul :d intre Dun6;re ~i More
prin numai atestarile din cele trei ora~e pontiice. Isis ~i Sorapis, Cybe /e ?i

Attis, Men, Jupiter Dolichenus, Mithras, exponen\i ai re ligi ilor "de mintu ire" sint p rezenti ala t uri de divinitatiile locale sou closice in secolele 1-111 e.n . 22 . Or, Iegat de sens'u'l acestor <ei:igii, oare propovii'du;'au
nemu ri,re-o dinoolo d e m.o r mint, es,t e IleSlne de j'nte1es mOlreie rol pe ca re
I-Iou j uoat acest'e credi:nte ,i n fo'nm'oll'ie:a ooncepvjlj,lo;r despre vi'o1a ~i moolrte
alte popUlI'o ti'e i d i n ooeste ora , ~e, :r,e fileotote ~i prirn rtJreoereo in (]Ioest tim'p,
de I,a l'itu,1 i,noineJ1oti'eri ,110 ce!1 01 inhumoViei. i n I'eligoili,i.e venHe din Orient
trebuie ca1utat, in deosebi , iiact>oll1ul pr;irndp.o,1 0'1 Ira,s piln:dirtili ~i gener1Olllizar,j,j j'nhum1atiei. Rel,igiei ore~Nlne nru-li purem aiJ!1ibui lun 1'01 h'ot6dtor iln seco16 MCi refer [;0 o~ezari[:e 'TlU'ro[e. 'i n oore elementu[ a'u tohton se pas:treaza put-ernie
in pli-na ,epoea 'romlQ'na. Condudento . in oc-est sens, este neeropd1o do'eo-'fomona de 10
EniSiolo , datat6 in see . I-I[ e.II'l., li n 'oore din 48 doe morminte cercetate. 37 sint de i nci neratie, 9 de inhumalie (di,n cme 8 de copii), ia.r [,a douo nu s-o putut predz.a ritul
funel1o,r '(IMi'rceo Babe~ . op . cit ., p. 21 ~i urm.) .
17 D . M. P.ippidi. Cu
privire fo raspindireo cuffe/or egipfene in Scitia Mica, in
Studii de istorie 0 re/igii/or ontice, Bucu~e~ti, 1969, p, 60--82, cu tooto otblioq rafio .
18 Th . Souciuc-Soveanu. Dodo, 1. 1924, p. 124; 2, 1925, p. 119. Gobrie[la Bordenache, Dacia, N .S., 4, 1960. p. 501-502. [orgu Stoion, Tomito no, 1962, p. 80-82. A R6 dulescu, SO V, 14, 1963, p. 90. V. P8,roan, Histrio, [V. p. 682. Em. Popesc,u, Daei-o , N .S., 4.
1960, p, 274 si urm. D . M. P,ippidi , SCIV, 19, 1968, 3, p . 433-434; Gab riella Bordenoche,
ScuJture greche e rom one, I, Bucure~ti, 1969, p. 35-36, p. 80- 61 (nr. 54 ~i 159) .
19 v. P8rvan, Dacia , 2. 1925, ,po 216. Gabriella Bo'rdenache, Docia, N.S" 5, 1961 .
p. 207. lorgu Sto.ian, op. cit ., p. 127- 128, nr. 28. Gr. Florescu, Dacia, 3-4, 1935-1936,
p. 430.
Toote sint 'relua1:e de M . J. Ve~m{]seren, C./.M.R.:M.,
Haga,
1956-1960,

nr. 2296, 2298-2302.

20 c.1.L., III, 12468 =
M . J. Vermaseren, op. cit., nr. 2312 (Tropaeum Troiani). V. Porvan, ARMS I, 35, 1913, p. 509-518 (Acbunar). D. M. Pippidi, St.CI., 13, 1971, p. 143-148.
21 ,M. J. Vermos'e ren , op. cit.,
m . 2288-2294
(Troesmis), 2275-2277
(Capidova),
2276 (AX1iopol is). D . M . Pippidi, Sfiriitu/ paginismuJui in Sci/ia Mica, in Studii de istorie a
reJigiilor antice, p. 293.
22 R~jn 'r aspindi'reo (:u'l telor orientale nu rtrebuie so ne inchipu.im co cole oficiale,
clasioe, nu se mOii proctioou. Ar fi 0 oberatie. pent~u 'CCl 'stopinitorii puleriii Rome,j e i OU
totodato sustinoto rii acestoro. Tn acest se ns, D. M . Pippidi, op. cit ., p. 287.

NECROPOlE DE EPOCA ROMANA IN ORA~ElE PONTULUI STING

207

lui 01 II-Ie'a, pen t ru co dove~ile despre rospindirea cre~binismului in aceasta

epoca sint destu1 de vagi. Chi",., daca au existat grupuri izolate de ore~
tini in sinul popul'a!iei locale din secolul 01 II-lea ~i din p,i.m'a i'IJmatate
a secol1uhui 01 11l-'Iea, 'Qcestea n'u put'ea'u hota,r.i renun ~al rea jn mesa 10
vechea pf'Cl'c tica a incinero'liili, T'recerea de 10 incineratie 10 inhum'o tie 5-0
produs pnintr-un proce"s. de llungo dul1ota sub influent,a Iprimordial6 a religiilor orientale, patrunse cu mult in'o inte de Iraspindi rea olie~ti.n.is;mului.
Totu~i, nu putem exclude cu totUlI ,inH uen~a relig'iei cre~'ine in peri<l'ada
finalo de treo",e 10 inhuma\ie, foro insoa-i <lcorda rolul preponderent. pe
care 1-0 ovut, i n schimb, in -alte provincii ole Imperiului rom,an, dar cu
'Un secol SOIU doua rnai tirziu 23,
Tratolmentull ~i evolu~i'O inoin:erat1iei in a~ezalni-le din DobJ"loge'O, dar in
special 'i n ora~'elle p-onNoe, or pute'o fi mai bine elucidate daco $-'C]r
cunoo~te rHurile practicate in primele secole ale ep'o d'i romone in o~eza
rile 'rura.le {lIe Mossiei I.nle,ior. unde elementele de substrtat sint ma i bine
conservate, putindu-se 'o,s tfel dis'Oerne ce este local -?i ce este ad us intr-,o
a~elare cu un mozoic etnic otit de bogat; or, pine acum, nu a fost cercetata
in intregime necropola nici unei a;;ezari rurale din epoce romano. Sepaturi le efectuate in necropola de 10 Enisala, dovedesc, spre exemplu. perpetuarea incin eratiei intr-o necropola ba;;t'ina;;a in plin praces de romanizare 24_
Po,ro:le1 eu incinerotia, inca din seool!e~'e ,1-011 e.n. sint inrtHnlite mlO;r- !
minte de inhum<Q~ie; uneJe dintre ele sint clor do,oote in penio.a da d e
tran,i\ie de 10 inoinera\ie 10 inhuma~ie. Cel., ma,i cia're exemple I., ofe<ro
neoropola de 10 Hisvnia. unde intr-un tu.muo!. spre exemplu. mo'mintul
pni-ncipal. datat in secolul 01 Ii-,Ie'a em. esle deinoinera~ie, i!Or din ~{lpte
mormlinte secundO're de inhU'maVie, ~ ase sint -d>i'n seoole'le H-W e.n.25
Importolnt este fopt.ul co 10 aceste morm4onte secunda,re se observo "tel: dinte de 9Irupo,re in jurul m0l1min1ulu1j pnincipo,1 01 moviJe'i, fOira a-I
dar-o'n ja" 26. A'ce st c'al este in1111ucitvlO si1mill:o r cu cal intilnit j,n al,t,e ne1oropol e
unde in oo,Yo'Uri sau in mouso,l ee de fomil ~e uni~ se inhume!o zo in sa reo toge, liar altili se incinlreoza ;;i cenu~a este depusa in urne in loculi 27.
Astf.el co, dupo aoeasto remar<:a sumanj asuplio ,napo.rtului indnera \ie-inhuma!ie ~i trecerii de 10 un nit funerar 10 altul. in cele ce urmeOlo,.

...

23 eel mai tirziu mormint de incinero~ie de 10 Tomis este dotot 10 mijlocu! secolu !ui '01 Ill-leo e.l1. Dupo dotele pe core Ie cunosc din celelalte douo oro~e pontic e,
nioi in ocesteo nu sint morminte de linoin ero1ie ulterioore ocestei epoci. De aceeo nu cree
co se poate socoti gen:eralizoreo inhumo~iei sub infJuento feligiei ore~tine. AH~ma1io
prof. D. M. Pippidi (op. cit., p. 294) co "porosireo - incepind din secolul 01 II-leo - 01
ritului inoinerorii ~ i trecerea 10 inhumareo codavrelor, i nceputa sub ',influen1a relig ii lor
orientate ~i generulizoto dupo ~Zrbindo cre~tinismului", nu se poate oplica ofo~elor pontice ~i, in general, nki mojO'rito~ii necropolelor d in Oobrogeo.
2( Mi,rcea Bobe$, op. cit., p. 19-38.
2S P. Alexandresou, Histria. 11, p. 210-213 (tumulul XXVII). mormintul pri;ncipal de'
incineraVe (tipul J Aa V), cu inventor bogot. dotot in sec. 11 e.n.; p. 222-225 pentru
mormintele secundore.
26 P. Alexondrescu, op. cit., p. 225.
27 A. Audin, Inhumation et incineration, lotomus, 19, 1960, p. 529 (intr-un mormint
din Ostio pentru capul fom'i liei ~i rudele sole sorcofoge luxoa se , ior pentru sclovi ni~e
cu urne). For. C'Um'ont. op. cit., p. 389 (in neoropolo de sub bi,serico Sf. Petru s-ou gasit'
sorcofoge ~ i urne de ~ncinera1ie. toote din sec. 11-111 e.n.).

208

V. BARBU

rna vo i oplii numai 10 citeva NpU'fii de mO'nminte de inoineravie, :unele co mu-ne

celor trei necro'Pole liar altele speoi,fi oe numo,j unei:a sou 10 doue dintre ele.
Spre exemplu. tipul de mormint .. in trepte" s-a descoperit in necropolele ,c elor trei ol1a~e. De~i 'nu es't e 'un tip f,recvent in nlic'i una din1:lre
necropole. el se 'intilne~te in to'at e 26. La Ciaollafi.s. I'a un mormint de acest
fel. gro'apa in care S8 past.ra1u toote Irest uol'1i1e crema~iun ii ~i ,i nvenrolJlUI
funerar era acoperita cu un capac de 10 un sarcofag de marmura in ponto
dubla ~i cu acrotere simple I'a col\u,ni 29. ua Hi's,nioa <Joest t ip, pe baza
,i nventarului ~uneraif. a foS't dartJat in a douo jumattate a sec. I em., iar 10
Tomis a fost datat I" sfjr~i;ul sec. I ~i in ,t ot sec. II e.n. Atit la H isbrioa ~ i la
Oallatis cit ~i in o lte neoropo'le din Dobrog ea 30 ~ i din estul Traciei 31 un de
a fast otestat, peste acest ,t i p de mo:rmint se oH'a u tumuli ; ch'im daca 1'0
Tomis nu Q<U f.ast surp:nin ;;i ,t u,muIH, dato'nito n'ive:lb ritlor 5uf'erjt,e de ona~ul
Constanta. neg re~it co ~i aici mormintele au fost tumul a re . in pri vinta o d ginii, socotesc cO' mormi ntul "in trepte" este 0 varian to evoluate a t ipului
el enistk de mormint cu ~an\ de tjICaj, intiln,it f<1a,rte des in unele neonopale .
De oltlel. 0 evolu\ie locala din grop ile ovole s-or parea ca ii o trib uie ~ i
mormintului de,soopenirt '-a Hi,stri!O 32. C h ier dace acest t ip de mOf1mint este
atestat in epoca roman a pe 0 arie mu lt mOli maTe, deoareee i~i gose~te
simihirud'ini i n mo.,mlilnte ma i vechi din a,eeea!1i zona, a-ici cred ca t r.ebuie
cout-ata, ,i n p:f1iimullrind, oni'9'ine:a IUli.
Un alt tip, destul de rar i ncil nit ~i cu 0 o r,ie toante mica de raspindire,
e ste mo.nmintu11 'o u d o ua .;;'O n}uni disp.us'8 in cruce. A aparut de doua ori
in necropoi;o tum u,laira de la Hi,s'"nia. unde au fost datace, unui in ;0 doua
jumatate a -sec . I 'em., iar altu'l in ,s ecolui 01 II-lea em. 33,iar I'a Tom'is a
fost descop"nit 'un si,ngur mormint de acest fel, d'iln secc>iul I e.n . 34 . Doatorita fapt ului 'c o nu aire anal ogii ~ i in cite neoropole, cred co poate f i
socotit, mo;i de gnabo, 0 va liionta a eelor eu g roapa ovalo sou rotunda
~ i eu un slingu r ~ont de ti1
rej longlitudiinol ; ehilo,r ;;i 110 Histnira el s-Ior putee
i n-co dno ollatuni de bip ul cu un sing,ulr ~' aLnt 35.
28 P. Alexandrescu, op. cit., p . 201-204 ~ i 255, tumul ul XXXVI, mOflmintul nr. 2,
tip lA-a VI, datot in a do ua jumotate a sec. I 'e.n. C. P,~eda, Dacia, N.S., 9, 1965,
p . 233-235. V. Bmbu, SCI V, 22, 1971, " p. 50-51. tipul III.
29 C. Preda, loc. cit. ~ j fig. 1.
30 Expectatus Bujo r ~i G. Simion, Materiale, 7, 1960, p. 393; Expectatus Bujor,
Dada, N.S. , 4, 1960, p. 225-533 ~i fig. 4/2-6.
31 C. Preda, Op. cit., p. 235, nota nr. 8. P. Alexandrescu, op. cit., p. 267 ~i notele
nr.111-113.
32 P. A-Iexand-resou, op. cit., p. 260 : "Tipul 1 Aa VI ,re p reZ'inta poate 0 evolutie tirzie din tipul J Aa V. Comun intre cele doua tipu ri este s istemul de ardere pe un rug
inscris in limitele gropii de ordere, losorea in situ a resturilor incinerate. Difero intre
ele fo~ma gropii de ardere, care 10 t.ipu l 1 Aa VI este in trepte (lJ1ugu1 a~ezindu -se pe
breapto superioaro) ",
33 P. Alexondres'c u, op. cit., p. 197-200. tu mulul XXX (tipul J Aa IV). datat in a
doua jumotote '0 sec. I e.n. : p. 206-209, tumu lu l XXIV, dotat in sec. II e.n.
34 V. Barbu, op. cit., 'P. 49, I-am socotit 0 vorionta a mormintelor cu groopa ovola
.~ j cu $ont de tiraj lon gitu dinal.
35 La Histriao'T p'Uteo fi socotit 0 varianta 'a lui J Aa V sou 1 Aa 111 (P. Alexan dresou, op. cit., p. 252-255) .

NECROPOLE DE EPOCA ROMANA iN ORA~ELE PONTULUI STING

209

Pine a'cum am exempJH.i!Cat jinoine'J1a~i'O n:umni p ri1n mo:rrnrinte ou ard8re

pe loc, d e?i , ma'i a'l'es aa 0 reHeoVare ,a "nfiuen\Eli ba, ~bi'nol?i l:or o ,s upra
populatiei urbane, se intilnesc complexe de incineratie cu ardere in afora
mormint;u1lu'i, d-jln core, in prj1mul rind. trebuie Iilmo'rcate mormjnrel'e in
U'rna . La Hi'stlrlilQ, intr- un sj,ngur tumul, s -a inti'lnit un mar-mint de in-dne r'avie cu oasele do"donate depu,s e 'i ntr-o omrora Il1OrnlOlna I(hn ,sec. ,I- II e.n. 36 .
Este sing-uru,1 mer-mint in u1rna, din epo:c a romana, ounosQut, pine 'Q'cum ,
in cele bre'i ora?e de pe litonollul dohrogElcn, cu toote co prezenla popula~iei ba~tina~e

este mnrcata in epodle greace ~i ei'enisttka pr.j'n diverse

forme de monm!inte ~i ,d e fitu,o,1 <u,nerm ; de fopt, eco,",1 a<:es,jo.r ,inHluenle este

pregnant iii in epaca romano printr- o serie de vase tipk ba~tina~e intilnite in 'inventrare.le funerare, mlali ales in mo'rm'i nt,e le de I'a Tomi;s 37.
in ofnr:a mormi'nrt ululi de inai,neratie in Ulmo, tOCite NipurHe de marm'i.nne de lindnero~ie desoopenite s,i nt au a,rdere pe loc, 'indiferent de
fo'rmo pe iQOlre 0 ,Cine g'roap!a in COllie se produce oremati'une:a 38, Oit priive~te modul in oo're se pun of,nandel'e ulteri'd,a re 'incilnerolni,i, sint unele
dHeren\ein'bre cele tfe;; necro'P'ole. f,n necropolo t um'Ubra de J'a Hist nia,
de ,oel,e mo,j mUllte oni, o~~onda inhumolrii, oa,re se depune dUipa ,conSUimO retl' inoinercJ,niii, ,n u este pl.Q;sata in inrt'eni onul s'U p'nafetei de a,rdel1e oi undeVia
in apropiere, pe p'lat~onma tUim:uluJuli 39. Dlin ceroetonile de pine aoum , la
Tom-is ~j di,n cit cunoo~tem ~i 1'0 Call1OrtJis, to'tJde'oUlna aoeste obiecte sint
p'IOsate tot in gro'a po i n care a l ost rugu!. Atit in t r-Iu,n oo'z oit ?i in ioltul,
loaul untie sint Qlnanjate ofrandel'8 de dupo inoi nel10ife constHUli'e mo'fmintul :prlOpr.iLu-lZii,s. Pes't'e aceste ,ob,jecte ,s -o iln'tlNnit, de mUilte ori, ,i n talate
cele tre'i neoropole, a oaseta de protec~ie lorma,t ii din jig'le, carami.i
sou olane.
RO'mine, in oele ce unme'a za, sa ne opr.im asupro citOlva t ipu>l'li de
mormintede inhuma~ie . .In primele secole ale erei Inoosibr;e innumQll1ea
Cup,J1j' nd'e 0 ma're va1nietate de fo'nme de mormlinte, in dare Q'ama de expresie este ,I oarte bogata, incepind de 10 groap'a slim pia .i 10',0 sicri'u pina
~'a ,constructiill_e m'olr,i funerfaire ou una s'au dOUG jnca1peri. Aceasta v.a,rietate ti'polog'ica este volabila pen1lru C'ali'aNs ?i mai alles penlbru Tomis. De.volt;area pe care o .,inreg,is:ltreoza Metropo/a Pontu/ui in epodo ,romano este
oglind-ita, deopotrniva, ?i pnin formele de mo nm1inte. In \JIo,ni'etoteo tipunHor
de mo'rminte se refiedtii, de asemenea, componen~a pe;stni\a a popu,laliei
~i, bineinteles, pno,s perj,tlatre a eoonomi'c a 10 ,oalre se oJunge. Oi-nd spun
ooeosto, ma gindesc, iln pl1im1ull rind, 10 numairu'! ma'fie 01 sor.eofiagelor de
1

36 P. Alex,and-reseu, op. eit., p. 213, tumulul VI (tipu l J83). Aure1"ian p.etre, R~SEE,
11, 1973, 2, p. 220, considera eo oeesta este un mormint bo~tina~, datori to ritualulu'i
procticat.
37 V. Barbu, St. Cr., 3, 1961, p. 212 ~i 21 9 (fig. 10). C. Scorp'an, SOV, 21, 1970. 1,
p. 65-95; Idem, Pontice, 2, 1969, p. 257-258; Idem. Pontica, 3, 1970, p. 143~145.
38 LI(]
Histri'a a mai fost gasit un mormint de e'poco romano (tumu'lu'l XXXV,
tipul J81), in eare "in centrul .suprafetei f-une~ore se 'Oflo 0 oglome~a.re de orsura ~i de
oase coldnote. Aid se gaseau citevo semin1e de pin co,r.bonirote, provenite din rugul
funera r" (Po A;lex'o ndresou, op. cit., p. 257). Similitudinea ooestui mormint de epoeo
romano eu o'ltul (tumu,lu'] XXIII), dotot 10 sfi'qiitu1 'sec. V i. e.n. , nu poate f.i decit occidentale.
39 P. Alexandreseu , cpo cit., p. 269- 270.

V. BARBU

210

mlQrmunj de .mport rn'j'crQlas:j'a tic, intilnH:e 10 ToOmis m'ai mult decit in O'J'1ieme alit orlO~ de epoco ,romano d'in Dobrogea 40, ~i i'a ,"Iulma1rul mime 0 ,1
mo-rminte1lor ou j;nvento'r bog'o t ce
S-!(]IU descoperlit
in ultilmul secel
10 Constanjla.
Co.mune cel,or i'rei o:ra~e ~int nuntolj mO!l1milnite'Je simple, cele in g,roorpa
rectang'Uha~~a. eu 5'O'U fara sliorJu, ~i cel'e au '0' protecyie totial6 s'ou parriilo'le
diin ~j'gJe S'CliU cCl!rolmlizi, fercurta 'Peste mont SO'U peste si-oniu. Sint tli.pur-i de
mormiinte eu 0' mare olnie g'e og"roHca iii au 0' dU'nata de mai muilt,e secel'e.
Chi'Clrr ,i n orai'el'e Irjve-ro(ne Po ntu!Jruri SNng aceste forme se 90595C inca d in
epoca elenlilsHca iii continua pine t'i1rziu lin ceo rO'mano-ibizantina .
Un grup ap'arte il fQlf1meazQ monmlinir ele in tj,nida, au taote variante.le
sa-Ie 41, i(XlreS-la;u li ntHnit in nuomcrr destu:1 de mOire hJ To:mi'S, i,o r mai 'ror
au fost 'atesbate ~i 10 Call'a;l is 42. Frecventa IU'i deslul de mare ion onecro po,l ele TlOmilSiul'Uli, precum ~i pe<rsi'Sitenta pe aprolape t/isi secole, denota,
ne9're~it, 0 IOllie mai mOire de ra:spindill1e. De-scopenitr1i i,e de to CalJilarbis, cit
'
iii 0 varianta mai veche de 10 Histrio, vin sa sustina aceasta of irma tie 43.
Di'n tre oeileldite tipur.i de 'mO'rmilnte de li nhumot'ie. nu rna voi apri deoit
osupro sloroo~agelor monolirte ~i a dtorv-a tipulri de mOll1mi.nte con st.J1uite.
Cit prive~te sarcofagele monolite din marmura sou d in calcar. mormintele
din lesp'2!i de (jail'c ar ~i cevcYUlrtile Ziidite nu S-tOU desoopenit pj'na aaum
dedt 10 Tomis ~i 10 Callatis. Unele dintre ele, dupa cum vom vedea, sint
inti/nite in epoce 'IiOm'Oina 'n!umali 1:0 Tomi's.
Este ,important de ur,malr1it f,iecare ,t ip de mOlrimint. de Vo-Zlut evo /u t,io
~i vorianteile co,re Ie inreg,istre'Oza. fr,ecven~a ,i n f.iecQlre 'necropo!6 ~i 5'eoo 40

in cotologul sOTcofogelor din Dobrogea, intocmit de Morio Alexon'dr esc u-Vianu

(Les sarcophoges romains de Dobroudjo, R!:SEE, 8, 1970, 2, p. 269-302), intre cele enumerate 00 provenind din TlOmi,s, 6 sint de marmura. Num6rul este mare, com parotiv
cu ce!e de ma'rmura din ce!e!oH:e -ono!?e ole Sci1iei ,Mi.no're, .chior doca d-~ n'tre ete eliminam p!:oc-a de marmura de 1'0 nr. 15. p. 289-290, care nu cred co f.oce porte dintr-un
sorcofag. R'e cti'fi'c, cu ,a ceosta ,ocazie, ~i 'nr. 13, 'P. 288, fig, 38, oore nu provine din
Tomis ci de +a DU'lgheru ; 'de 'oltlel, acest tip de capoc ,nu este ounosout 10 Tomis.
41 Am socotit urmatome'l.e voniante: 1. fj'rida mka, mortul faro sicntu; 2. firida
micei , mortul au si'c riu; 3. fir.ida more pentru mai mu'l ti mot1i: 4. mormintul GU mai
mu'lte .in'caperi-finide dispuse ,i n cruce; 5. morminte in firida ~i au amfore oilind rice in
pu!u'l de occes.
42 Pentru Tomis: V. Borbu, St. el.. 3, 1961. 'P. 208 ji fig. 4; Idem, SCtV, 22, 1971,
1, p. 53-55 (tipul VIti) !?i fig, 2. Pentru Collatis : C~ Predo, Colfatis. ed. II, p. 31 ; SCIV ,
1, 1950, 1, p. 84 .(descrlierea este destul de sumaro) ; Th. Sauciuc -Saveanu, Docia, 5-6,
1935-1936, p. 284; Idem, Dacia, 9-10,1941-1944, p. ,2 57; N. Cheluta-Georgescu, Pon t ico, 7,
1974, p. 363 ~i urm., publ ica doua "comptexe funerare din secolul VI e.n.", care dupa
planul de Lsit-ua~ie din p!an~'O 11 prezinta ,neolaritcitL Comp'l exul
"A", format d in cinci
inca peri ,di.s:pu,se i'n oJ'uce, CT fi ovut 'Oano[u'l de ac-ces (dromos) pe !aturo de est a incoperii nr. 3, unde nu este schitot; in schimb, pe Ilaturo 'd e nord a incaperi-i nr, 1 este
s'chitate 0 +ntllCl're, probob-iI s-pre 0 lolto i nca-pere, de care n-u se rpomene!?te in text. legatu-ra de comunic<JTe di,ntre cele doua compJexe fac,e co to'a te ri ncaperile so a'icat uiosca
un singur mo~mint cu totul ;a' l~ ospect, .in ori Ice Caz nu ,i n forma de cwce. Cred, mai
de grabe, ce sint doua mOflminte difer.ite, f,iecare cu mai Imulte incoper,i, -in care un
"comp lex funerar" a deronjot 0 porte din celalalt; numo'i a$a s-or expJico plaso mentu l
neox;iol 01 intrarii de pe ,I aturo de nord a ,incape~i'i 'nr. 1 din "complexul funero-r B".
43 P. Alexandrescu, op, cit., p. 2-21 (M. XXX2), dotot in a douo jumatote a sec. I
e.n. ; nj~a era sapota pe lotura lunge a gropii.

N f CROPOLE DE fPO CA ROMANA IN ORA$fLf PONTULUI STING

211

lele in cure este d.atot. In ce:le ce UfimeaZa, mo v()Ii rezuma sa prezint

nU'mori dteva t,i'pu rj m:o,j reprezentative pen~r,u a'ceste neoropole.
Sa rcolagu l monolit, din calcar sou di n ma rmura, a lcatuit din cutie
(orca) ~i capac (operculum), se incadreaza tipo log ic intr-o sing ura categorie, a cebr cu tabula ansata pe faia p,i'ndipa la a cuNei, iar capacul
in ponto duhla ~i cu aarotere la caliuni. Singu-r.;le vania~ilun'i i n cadru l
acestuj Np consta in felu:! oUlm sint ornamenta,t e acnoterele ~i f.rontoane-Ie
~i in I el," I cum sin! iuorate marginile la>uni'lor cutiei ~i modul oum este
impodobita faia prinoipala, oeo ou tabula ansata. Din acest tip se cunosc
un numar destul de mare, intregi ~i Iragmentare, numai 10 Tom'is ~i 10
Callatis, toate datate in 5ec. II -I II e.n. 44.
Un ah tip de mormint, de~i s'i'mplu ~i orhi'o unoscu.t, ,este cel din l espe~i
de COIOOf, cu cele patnu VIO,niante ale so'le 45. Inti,ln-it, deopotniva, 10 Gall'otis
-?i 1'0 To,mis in epOQO romano, el in'U po.ate ~j socotit specHIic n:umoJi pen~r-u
aceasta epoca, deoarece 10 Caf./'o t,is se gaSejte laerte bine reprezenrot
numeric inca din epoce elenisui:c6 46 , Chier dacD uneOll1i, in epoca elenistica, lespez.ile sint ma'i ingnii'it ciopf,ite pe fe\ele 'in,t enioa,re, chiar daca
i'n epoco ,~omona opa1r vOlfjant~le eu o.coperrj'$ Ijn ponta dubllo $j -ou IIfereasira", tipul eleniistic nu Irebuie tatu~i sepmat de cel roman. Falptu,1 co ~i
,ritr-a epoca ~i in alta el se intilne~te in necropole t umulare, pledeaza
pentJ'1u 0-" socoti ou 0 dUl'lob'il1irtrate f01(],rte m'a 're, ad-iea din epaoa e!enistica pine in ceo rom<J'no-hit.antrina. La Tami,s. ac-est t.ip S8 intiln'e~te incepind din sec.:>I,",1 0.1 II-lea em., cele rna'i multe fiind din secol,ul uemat or,
pent r,u co in secolull 01 IV-'Iea el so fie lolosit mai ror. Persi'stenia lui 10
Call,ati s pina in seco lele IV-V ~i Irecvenia mare in aceasta periaa'da este
favorizata de carie're le de piat ra de pe malul nordic al I'a culu'i Mang.a l ia.
De altfel, in pe rioada rom an o -bizontin a acest ti p de mormint se intilnejte
cel ma'i mult in neoropal'a din jurul joselei dinspre s<l bul Albe~ti, allata
in aprop:iere:a racestor 'carier:e de 'collecT 47. Spre deoseb iore de morminre,le
de acest tip desoaperite 10 Oa.flatis, i nt re cel e de 10 Tomis unele o'u interiorul tenauoit 'ia'r apoi aplicata pictura in Iresca. Unul dintre acestea, descopertit in 1964, IOveo picture pastrata in int reg jme. fornr aota d in ramu.rrj de
lour ~i ~e '!:1i inoolaai\i 48.
Gelelnlte Nipuni pe care Ie voi meniiana sint cunoscu te, pina aeum,
in princ:ipat nUm'oi pri,n descopellipile din neorop'o,le~e tomi ta ne. Dintre
aoestea men~ionez cavour,ille au 0 s'ingura incapere Z'idite din b:locu.ri mar,j
44 MOJ1io A'lexandrescu-Vianu, op. cit., p. 280-292 . sint enumerate 15 de 10 Tomis
(cu amendamentele di"n nota 40) ~i 7 de 10 Collo tis .
-4S V. Barbu. op. cit., p. 55-58 ~i fig . 4-7 (ti pul X), OU vOlri'ontel e : 1. cu 'ocoperi$
plan ~i cu "fereos~ro" ; 2. cu ocoperi~ plan ~i fora "fereo.stro" ; 3. ..u (Jc~ e!i~ J.n ponto
dubIo ~i cu "fereastra" ; 4. cu acoperi~ in ponto dubla ~i fora "fereo stra".
~ C. Preda. op.~ cit.. p. 26; Idem. CUeva morminte din epoca e!enisticci de fa
CalloUs, SCI V, 17. 1966. 1. p. 142. R. Vulpe. Dacia , 5-6, 1935-1936, p. 329. N. Ch e lut6~
G eorgescu. Pontlica, 7. 1974, p. 178-179 (M. 5). sec, II I i.e,n,
47 C. P,r eda, Co/Jatis, ed. II, p. 29, P. Diaconu. op. cit.. p. 712-718. C. Preda, Em.
Popescu. P. Diaconu, Moter,jote,
p, 451-452. C. Iconomu, Pontice, 2, 1969, p. 85-98,
46 sint citevo -cunoscute din sapaturi mai vechi, distruse curind dupa des'c operire;
de 10 doua dintre ocestea ,n'e-'au fomas dese'ne ~a P. Polonic. eel des'coperit in 1964 se
postreozQ in Muzeul de orheologie din Constonto.

a.

V. BARBU

212

de piatra fasantlola. leg'ao\e cu mortalr. i ar inteniorul t~n"u'it. P,artea superrioora a ac'e sto'r mo,rminte era boltita, astfel co Ilezista 10 presiunea tumu~
luI",i. De, ~i j ef'Ulite ~i distnuse pail'\litl'l. elemen~el" f.um'izate ne duc 1'0 ,econstitulirrea pO'rii:1or componenre 49, Aceste came:re momuare Qveau ap-liioota
pktura in ~resca pe tencuiala inte'nio:oro ; nlu am puvut reconsti;tulj moHve.le
pi.ct,uri'j, dar, dupe urmele de cuba1re este de pTiesupus co movivele erou
destul de vamiate. In doua din eele patru .CtlVOUlni de acest tip descopenite
10 Tomis. in inteniorul lor s-Iau gasH f.rogmente ,de sOircofage de calcar.
lucrate ingnijil d,in blocuni monol'i'e. P,e bozo o'biectelor din inventorele
funeral~e ce s -a'u go,s:it in ele, 5-0 preoizat
erou folosite in secolul 01
III - lea em.; dOola construinii lor m putea fi pla.ata in ou rsu I 'seoo'lului
01 II-lea e.n. De 110 Oadlatis s,int oun-oscute 0 serie de cavoull1i de epe-co
romana ,ou 0 s:i1ngura inca.pere dar,e or putea fii inO'odirote in ccest tip de
mOl1mint, Ide?i ,dimen,siunle lo.r sint mult moi m'ici Idedt ,Ie ,o ele rt:omi'bene- 50.
Acest tip de mormint con linua in Dobrogea I radivi1a greace; ~i Ellen'istica
a mormintului "de tip macedonean", cunoscut 10 Callatis in sec. IV i.e.n.51.
Llo Tom'is s-ou descoperoit cavouni mai mani, cu 0 incapere ~j vestibul
sau ou doua inca peri ~i veslibul. constpu'ite dupa aceera~i tehnka sou din
pj:atra ne~ason'a.ta legat,a cu mortar ~i lintel1iO'rtul rtencuit. Aceste mormint,e
bogote prin insu~i sistemul construotiv sint gra1itoalre pen'tru prospenitatea
al,insa de lomis in secolele II-IV e .n. 52.

co

Inoj'nte de a inche;ia enume,rorea, trebuie sa remarc lipsa aprO'ape

totala a mOl1mintelor zjdite din calramlida (din Tom is este ounoscut unul
singur). Acest aspect este carocteni'st ic m'a i ales pentw aceste ona~e, pentru
co in necrepolele d'in inter,or-u l Dobrogei sau in cele de pe limes. ele
apar. de~i nu jn numar pretJ malre.
Din aceasta succinfc prezentare se desprind : a. 0 varietate tipo!o g,i:cCl a morrmintelo,r de epo:c a rom:anc din seoolel'e I-IV e.n., in spedial a
celor tom;itane ~i callatiene ; b. asemanarile tipolog'ice pentru sarcofage ~i
construqili funelore sint OOll1Qote:ni,stke n'ulmalf pentru Tomis ~i 00 11atlis,
deoorece 10 Hi,st ria. pina in prezent. 'n-au fost descoperi,te asemenea
49 v. Barbu, op. cit., p. 60 (tipul XV).
50 C. Pireda, Callaris, ed. II, p. 29, camel'(] ,era mult mai mica (1,60 X 2,85). lor
mormintele emu i n cripte. Th. Sauciuc-Saveonu. Dacia. 5--6. 1935-1936, p. 250. simpla
men\iune, foro desc~iere omanuntita ~i faro dotore. In 1904 "nivelindu-se 0 movila in
porteo de vest <l oro~u ,l ui, ,s o des'c operit un covou zidit din blocuri mori de pi'Otra ecoriSiota ; are forma patrota $i contine doua morminte olaturate" (Gr. Tooi!escu, ms. rom.,
5131, f. 254-255). Dupa felul desorierii ~j dupa desen. or putea fi e!en:istj,c, Moi recent
s-o descoperit ,un covou zidit din pi,atra semifasonata, ou partea supellioora boltita (dimensiu ni intel1ioare: 2,30 X 3,80 m), datat in sec. IV e.n., printr-o catoroma de bronz
(c. Iconumu, dp. cit., p. 101-106).51 C. P.redo, Una nuovo tomba a volta scoperto pre5SO Mongolia Ca f/atis. Docia,
N. S., 6, 1962, p. 157-172 ; Idem. CallaUs. ed. II, p. 52.
52 Unul cu dauo inca peri ~ i vestibul 0 fast ceroetat in 1961 de outorul acestor rinduri, ior altul oproope ~dentic este cun'o scut din monus-orisele lui Gr. Tocilescu (V. Ba rbu ,
op. dl . p. 6:>-64. tiplfl XVII).
S3 Descoperirile din 'sec. V-VI au scos 10 ive'a la in neoropolele celor trei ora~e moi
al es mor.minte in gropi simple sau protejate prin casete din tigJe ; prin oriento-re vest-est
~i prin olte forme de ritual au fost cons iderate co au apartinut cre~t i nilor . Numai 10
Callatis au fast descaperite, pentru aceosta epoca, morminte in cuHi din lespezi de piatra.

NECROPOLE DE EPOCA ROMANA IN ORA$ELE PONTULUI STiNG

213

tipuri de morminte; c. diferen\ele dintre tipurile de morminte din cele

t rei ora~e, preoum ~i vdri'e tatea t.j'pologoica, denote ca, de,~i lin pllin proce.s

de romoln'iza-re, ex,j,sta

popul'o1,ie eterogena in oro?eie pontioe in pniimele

secole ale stapinirii romane; d. uniformizareo tipolog ica in cadrul necropol'e lor f,i'ecainuli ora~, cit ~i in c{]drul tutufOr eela r trei ora~e din Pontuol
Sti'ng se va infapTulj num'oli dupe raspindirea genero1lo a dre?tinismului.
Dotele prezenta,t e aoum sint wsceplib'ile de imb'una~avi'ni pe b'aze descopeni'nilor vHto'o re. Cerceternile de 11'0 Oo'ilatis, intreprinse in mod slj:stemalic in ultimii an,i, vor completa cuno~tinlele asupra necropolelor callati ene. maj iCfles co lone mo,ni Idin 1Oi1mi,tire'ie IOn~ice nu Q;U fost o feotate de
constructili mo-d erne, 'a~'O ,oUm 5-0 ,jnt,i mpla,t 1lC1 Torni,s 54, C'it de:sipre Hi'striio,
descopenilnile v,jlj,t o'o re Of p.uteo aduoe I-ucruni n'o i numo,j daca se vor sapo
zone maij intinse di'n neoropO'l1a p~llQna de epoca ,romano de ha vest de
zidul de indnto de epoca I'larmlo'na timpul1ie, In o:ri ce caz, des'caperinile de
pina acuom, atit eele datorate sapamu1r.;,!or Q,rheologioe cit ~i cele proven'ite
in urmo unor sapaturi intimplatoore dar din care avem unele dote despre situati'a mormlintelo" demnjote, ne furnizeaza pu~ine elemente la1a
de ceea ce or contine 0 neoropo'la in alns;ambl'ul 6l-i. De oceea 0 senie de
cons,ide:ra\iiii IQ:S'UPI1O corelatiei dint-re num<J,rrul de monmi-nte ~j popu~a,vja
ora, ~'UI!U'i respectiv, dintre tipurrile antropologke a dlolva schE!.Iete ,studii'ate
~i componenttJ ffitn'i"ca a popul'ati1
e!i ,nlU p'o t avea decit un oara:cter deipoteza care, d in 'Polcate, nu vo tputea fi n:j'dilo data condudenta. Aceste coreleri se vor putea infaptui numai in cadrul unor necropale peste care nu
s-a u supra pus a~eza ri maderne ~i numai dupe ce vor fi cercetate exhaust iv s'a u, in ori'c e caz, moi mult de jUlmot ate. Cind drintr-:o ,neoliopOll6 nu se
cu:nosc nlj~ ci 10/ 0 diln numatrul mOl1mliln"te:lo:r une'i epooi, oum este daliUiI eu
necropola de epoca romona de In H ist,ria ss, esle greu sa operarm cu datele
fUll1n:jzate chi'alr ~i in pJiobl'e me mari generalle, re~eJijtQiOlre 1'0 1:Jjpologi'O mormintel'o r sou l1ibuoQilul fune:rar.

ROMAN NECROPOLES IN THE TOWNS OF THE LEFT PONT; TYPOLOGICAL FEATURES

ABSTRACT
TheTe are p.resented the 'c emeteries ,in the towns of Histd,a, l'Omis, and Callati,s
begining with the first ,century untfll the fourth one. They 'o re showed net 'Only -by their
cemmon el'ements, but also by those ,typic-ol for every cemetery,
54 Publj'o areo mormintelor sopote de C. P'r eda in ultimii ani v.a aduce, neglie~it,
dote importante despre neoropolele Collatisului, in spec.i"ol pentru epoca romonobizo,n
tina (n-um-o,j in onii 1959-1967 'aU fest descoperite peste 150 de morminte; v. C. P,redo,

Callatis. ed. II, p. 29).

ss Daco oooeptom co cetatea de pe molul locului Sinoe a ovut ceo. 10000 de
locuitor; in sec. 1I-1I1 e.n. (AI. Suceveanu, Viafa economica in Dobrogea romano, sec.
1111 e.n. Bucure~ti, 1977, p. 41, estimeaz6 popula!ia 10 10- 15 mii locuitorti ) ~i apJ'iccim
mortolitotii un coeficient de 20%0 pe a n, inseamna co in cele doua secole au mu riit 10
Histrio ceo. 40000 de oamen;' Din oceste 40000 de morm-inte nu au fast descoperite
decit cca. 100 de morminte, deci apraape 0,25%.

214

V. BARBU

Discussing the two rites of burHal prac1lised in the 1....111 conturies, there is noticed
the ,important 'Po'rtt both of the or.ientol cults and aN the ~ eHg'ions of "solvation" ~n the
action of passing from cremobion to inhumation. This transition was produced

in the

Pontico'l town::seo'r.Uer thon in the other reg ions of the Romon Emp~fre. W.i.th 'regard to
the rituo'l of or-em'otion ond the types of g'fOves there ore undel1lined the .unito-ry form of
cremation by huming on the very place (with the exception of one grove li n funeral
urn from Histrio) 'Ond at the some time, the type's of oremation groves common for two
or even ,f or 'Cl~1 the thl1ee towns.
As to the linhumation g'naves, one could 'see a great VCll1iety of fOl1ms begining with
the simp'le pH without co{f,in and ending with the greot ~U'nerol constr.uctions with one
or two rooms. The simple graves are purely common for these three towns, namely those
wi th r eotonglilalr pit with cofnn or without j t, and those with total 01 p'a rtioI p.rotection
mode by tiles or bricks placed over t he dead !Or the coWn. Mon'o lithic sarcophagi made
of marble or chalky stones, graves made by calcareous stones, burial vaults with one
room were di'scovered only r n TIOm-i,s and GaUa't is. for Hjst~i 'a, ,j'n the Roman period (century I-IV), we have on'ly few pieces of info~mation. 'b ecause the reseanclles till our
days were taken care especially of the tumular necropole. The graves from the plane
necropole were discovered accidentally clue to the research of the dwellings which had
been either anteriiar or posterJor to the burials.
In Ton'iis the qnhumation gra ves present the most typ ological variety in spite of the
fact that ,the investigations were very difficult because of the new constructions of Constantza over the who le zone destined to the deads.