Sie sind auf Seite 1von 5

SINCOPA SI LIPOTIMIA

Alterarile starii de constienta se prezinta sub diverse forme variind de la cele mai usoare forme
precum ameteala ( nesiguranta in deplasare), vertij (senzatie de deplasare giratorie) pana la
lipotimie, sincopa si coma.
La mijlocul acestui spectru larg se afla sincopa ce poate avea prognostic foarte bun sau
dimpotriva unul rezervat.
Sincopa este o pierdere de scurta durata a starii de constienta, cauzata de scaderea brusca,
reversibila si pentru scurt a perfuziei cerebrale.
Scaderea la 30% a presiunii de perfuzie cerebrala, fata de nivelul normal, determina pierderea
constientei.
Pacientul nu are amnezie retrograda, adica pastreaza episodul sincopei in memorie.
Daca
scaderea
nu
este
atat
de
brusca
si
severa,
apare
lipotimia.
Diferenta intre sincopa si lipotimie este cantitativa. In sincopa se pierde constienta, in timp ce in
lipotimie este pastrata
SINCOPA reprezinta alterarea importanta a starii de constienta ce se manifesta prin scaderea
tonusului postural (cadere) si absenta semnelor vitale, urmata de revenirea spontanta in afara
oricarui tratament. O sincopa prelungita peste 5-6 minute se transforma in moarte clinica.
Bolnavul este palid, cu extremitati reci, nu respira, nu se pot percepe bataile cardiace.Pierderea
cunostintei poate fi precedata de ameteli, tulburari de vedere si insotita de convulsii.
Caracteristici :
Este trecatoare
Debutul este de obicei brusc sau este precedata de simptome de alarma (ameteli, tulburari
de vedere, oboseala)
Revenirea este rapida, completa si spontana
Bolnavul pastreaza controlul sfincterian (nu are pierderi de urina sau scaun)
Episodul de sincopa este pastrat in memoria pacientului
LIPOTIMIA (lesinul) este o forma atenuata de sincopa, in care pierderea de cunostinta nu este
totala, iar functiile vitale nu sunt complet suprimate. Poate avea o durata mai lunga, fiind
intotdeauna reversibila.
Sincopa reprezinta intotdeauna o stare de maxima urgenta avand in vedere riscul mortii subite.
De aceea aplicarea imediata a masurilor de resuscitare cardiorespiratorie trebuie precedata de
orice tentativa de stabilire a diagnosticului etiologic.
Gravitatea situatiei, dupa revenirea din criza, trebuie apreciata in functie de durata sincopelor, de
frecventa cu care survin si mai ales de substratul acestora (organic sau functional).
Lipotimiile nu reprezinta, in general, o stare grava prin sine, dar pot fi revelatoare pentru o
anumita boala care necesita terapie de urgenta (hemoragie, perforatie digestiva, infarct
miocardic, traumatisme cerebrale, dezechilibru hidroelectrolitic, etc).
Diagnosticul diferential al lipotimiilor se face cu: epilepsia, vertijul, coma, starea de soc, isteria,
spasmofilia, etc.
Pierderea cunostintei poate fi determinata de urmatoarele grupuri de afectiuni:

- boli cardiovasculare
- boli ale SNC (sistem nervos central)
- factori patologici cu actiune reflexa asupra SNC sau a inimii
- intoxicatii si tulburari metabolice
In general pierderea cunostintei este favorizata de :
- labilitate neuro-vegetativa, psihica, surmenaj
- dereglari hormonale, anemii, HTA, ateroscleroza, ortostatism,
caldura, aglomeratie, mese abundente.
Examenul obiectiv:
- tegumente-plagi, hematoame(traumatisme), paloare(hemoragii) culoare roz (intox. cu CO2),etc
- aparat respirator-tulburari respiratorii sub aspectul frecventei, amplitudinii(boli cardiace,
leziuni nervoase, embolie pulmonara)
- semne de condensatie pulmonara sau colectie pleurala(pneumopatii acute, embolie
pulmonara)pneumotorax.
- aparat cardiovascular-tahicardie, bradicardie(bloc a.v.), fibrilatie atriala, sufluri(stenoza
aortica, stenoza mitrala), hta, HTA, colectie pericardica(pericardita acuta), etc.
- abdomen- se pot releva semne ale hemoragiei interne, perforatie, ileus mecanic, pancreatita
acuta
- aparat neurologic-tulburari ale reflexelor, semne de tumora cerebrala, AVC, traumatism,
encefalopatii.
CONDUITA

DE

URGENTA

IN

LIPSA

UNUI

DIAGNOSTIC

ETIOLOGIC

Daca pierderea de cunostinta a survenit intr-o imprejurare bine stabilita, fara ca bolnavul sa
prezinte
semne
de
afectiune
organica,
internarea
nu
este
necesara.
Internarea este intotdeauna necesara daca este vorba de prima sincopa cu tulburari grave, chiar
daca dupa criza nu se constata modificari patologice.
Internarea mai poate fi impusa de boala presupusa (infarct miocardic, embolie pulmonara, diabet
zaharat, intoxicatii, tulburari paroxistice de ritm).
Primul ajutor va insemna, in caz de oprire a inimii si respiratiei, resuscitare cardiorespiratorie
(respiratie gura la gura, masaj cardiac, adrenalina i.v. sau intracardiac).
Daca inima si respiratia nu sunt oprite, bolnavul va fi pus in pozitie culcata, cu capul mai jos ca
trunchiul, in hiperextensie, se verifica TA.
Pacientul va fi transportat la spital, dac este cazul. Medicul va insoti pacientul in timpul
transportului.
EXAMINARI DE URGENTA
- EKG (infarct miocardic, cord pulmonar acut)
- glicemia(hipoglicemie, diabet zaharat)
- Ht, Hb (hemoragii)

fund de ochi(AVC, tumori cerebrale, traumatisme, hta, HTA)


radioscopie toracica (pneumopatii acute, embolie pulmonara)
ionograma, rezerva alcalina(varsaturi, diaree)
dozarea substantelor toxice din sange sau urina (intoxicatii).

Acidoza este, de regula, prezenta in cazul sincopelor prelungite.


CLASIFICAREA SINCOPEI IN FUNCTIE DE CAUZE :
1. Sincopa vasovagala (lesinul obisnuit)
- e cel mai frecvent tip de sincopa
- apare caracteristic in situatii de stress sau emotii puternice (prelevare analize, vederea unui
accident, asistarea la o operatie)
- se produce o reactie vegetativa nepotrivita ce duce la bradicardie (incetinire a batailor inimii)
- scade tensiunea si automat scade si perfuzia cerebrala.
2. Sincopa ortostatica
- mecanismul sau consta in scaderea tensiunii arteriale (hipotensiune arteriala) in ortostatism
(mentinerea corpului in pozitie verticala)
- diferite cauze: scaderea volemiei prin pierdere de sange sau prin pierdere de lichid, scaderea
reflexului ortostatic simpatic la varsnici sau personae imobilizate multa vreme, la persoane
cu varice importante ale membrelor inferioare, la indivizi astenici (dezvoltare redusa a
musculaturii )
- alte cauze : boli care afecteaza sistemul nervos vegetativ : diabet zaharat, neuropatia
alcoolica, sleroza multipla, boala Parkinson, administrarea de medicamente antihipertensive,
nitrati, antidepresive.
3. Sincopa prin aritmii cardiac
- atat bradicardiile cat si tahicardiile (accelerarea batailor inimii) pot determina o scadere a
debitului cardiac cu hipotensiune arteriala, hipoperfuzie cerebrala si sincopa
- sincopa apare la schimbarea ritmului de bataie al inimii, in momentul inlocuirii ritmului
normal cu cel pathologic
- cauzele cele mai frecvente sunt : bloc sinoatrial, blocuri atrioventriculare, tahicardie
supraventriculara, tahicardie ventriculara, fibrilatie ventriculara, disfunctie de
pacemaker/defibrilator implantabil
4. Sincopa prin hipersensibilitatea sinusului carotidian
- compresia sinusului carotidian in regiunea cervicala anterioara la persoane cu sensibilitate
crescuta poate duce la sincopa
- poate fi declansata la compresii minore de exemplu la barbierit sau prin guler strans
5. Sincopa prin boli cardiace sau cardiopulmonare

- cauze : stenoza aortica, infarct miocardic acut ( poate avea debut sincopal), trombembolia
pulmonara masiva, mixomul atrial
Sincopa cardiaca se datoreaza ischemiei cerebrale, consecutiva scaderii debitului cardiac.
Infarctul miocardic, sincopa poate fi datorata tulburarilor de ritm sau reflexelor vagale.Exista
forme sincopale, rare, in angina pectorala.
Stenoza aortica stransa se poate manifesta prin sincope de efort, deosebit de important pentru
prognostic si indicatia operatorie.
Cardiomiopatia obstructiva poate da sincope de efort.
Embolia pulmonara, disectia aortei, pericardita acuta, hipertensiunea arteriala pulmonara
primitiva, pot evolua cu sincope.
Cardiopatiile congenitale cianogene (tetralogia Fallot) pot fi insotite de sincope in paroxisme
anoxice, legate sau nu de efort.
Tromboza atriala si tumorile atriale pot provoca sincope(uneori legate de pozitia bolnavului),
prin obstruarea intermitenta a orificiului atrioventricular, de catre formatia tumorala.
PROGNOSTICUL:
Prezenta bolii cardiace ofera un prognostic rezervat, indiferent de cauza sincopei
Prognostic excellent poate exista in urmatoarele situatii:
- tanar sanatos cu ECG normal
- sincopa mediata nervos
- hipotensiune ortostatica
- sincopa neexplicata
DIAGNOSTICUL SINCOPEI URMARESTE:
-

anamneza
examen clinic general , examen neurologic
masurarea tensiunii arteriale
ECG de repaus

Evaluarea cardiaca va consta in :


-

ecografie cardiaca ( in caz de stenoza aortica, mixom atrial)


monitorizare ECG (Holter) ( cand exista suspiciune de aritmie)
test de effort
studiu electro- fiziologic ( cand suspectam o aritmie)
coronarografie ( cand sincopa se datoreaza ischemiei miocardice)

Alte tipuri de pierderi ale starii de constienta:


LIPOTIMIA pierdere de constienta de foarte scurta durata cu mentinerea functiilor vitale si
memorie partiala a evenimentelor. Se considera o sincopa incompleta.

COMA suferinta cerebrala de cauza neurologica sau metabolica


CRIZA COMITIALA (de epilepsie) pierderea constientei cu convulsii
CRIZA DE ISTERIE lesinul demonstrativ in circumstante conflictuale, intotdeauna cu martori
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL:
Deci in concluzie, orice sincopa trebuie deosebita de alte afectiuni care pot avea manifestari
similare:
-

Criza
Atacul

ischemic
Vertijul
Lipotimia
Crizele

epileptica
cerebral

majora
tranzitor
Meniere
isterica
hipoglicemice

TRATAMENTUL IN CRIZA
Se vor aplica metodele de resuscitare cardiorespiratorie.
Prima masura terapeutica imediata este pozitionarea pacientului in pozitia Trendelenburg (cu
capul mai jos fata de restul corpului).
Bolnavii trebuie sfatuiti:
Sa se hidrateze corect pentru a preveni deshidratarea
Sa nu stea mult in ortostatism
Sa consume mai multa sare daca nu prezinta contraindicatii
Cand isi recunosc semnele premonitorii sa-si schimbe pozitia, sau sa tuseasca pentru a-si mentine
perfuzia cerebral
Tratamentul sincopei se face in functie de cauza, obiectivele majore fiind preventia recurentelor
si scaderea riscului de moarte subita.
Tratamentul etiologic-adresat bolii de baza, este uneori necesar in criza(tulburari de ritm
cardiac), alteori se indica pentru prevenirea crizelor (interventie chirurgicala pentru stenoza
aortica sau cardiopatia congenitala, implantarea de pacemaker etc.).