Activitatea 4.1.

Cercetari asupra valorificarii energetice a dejectiilor organice prin

peletizare si incinerare
August 2014 au fost prelevate esantioane de tipuri de dejectii de referinta, respectiv namol din
statiile de epurare si deseuri vegetale agricole (paie de grau). Au fost realizate analize privind
compozita si puterea calorifica a acestora si s-au facut teste preliminare de procesare, respectiv
maruntire, amestecare si peletizare;
Septembrie 2014 - Au fost efecuate testele la Institutul National de Masini Agricole INMA. In
colaborare cu specialistii de la INMA s-a revizuit experienta acumulata in proiecte similare si s-au
efectuat teste cu diferite probe de biomasa.
Octombrie 2014 - A fost identificat un producator de masini de peletizat, GAM S.R.L, impreuna
cu care s-au facut analize asupra cerintelor functionale si constructive ale masinilor de peletizat,
dedicate pentru compozitiile pe baza de namol
Noiembrie 2014 - Au fost derulate activitati de cercetare cu privire la prelevarea probelor din
statiile de epurare, uscarea si procesarea acestora si testele de peletizare. Activitatile au fost
derulate impreuna cu Centrul de Cercetari de la Reinbek al societatii Kahl.
Decembrie 2014: au fost efectuate analizele asupra compozitiei esantioanelor de biomasa
selectate in ceea ce priveste continutul de minerale. Au fost evaluate proprietatile de
imflamabilitate si putere calorifica a esantioanelor de biomasa.
Ianuarie 2015: pentru esantioanele de bioamsa s-au efectuat testele cu privire la cantitatea de
cenusa rezultata in urma incinerarii si testele de termogravimetrie pentru evaluarea evolutiei
temperaturii in procesul de ardere, a temperaturii la care are loc arderea fractiilor inflamabile si a
cantitatilor de cenusa care rezulta in urma proceselor de oxidare. Pe baza acestor rezultate s-au
planificat testele de incinerare in conditii reale.
Februarie: au fost pregatite instalatiile de incinerare in conditii reale prin reproiectarea si
ajustarea sistemelor de alimentare cu biomasa, dimensionarea cantitatilor de biomasa in retetele
de amestec si a sistemelor de verificare, testare si masurare care sa permita urmarirea parametrilor
in conditiile reale de ardere.
Martie: testarea in conditii reale a esantioanelor de biomasa, urmarind planul de cercetare
elaborat in baza testelor de laborator. Pentru teste s-a folosit un cazan cu o putere de 20 kW
special modificat pentru testele in conditii reale. Au fost preparate diferite compozitii ale
amestecului de alimentare cu biomasa iar testele s-au derulat in diferite regimuri de functionare a
cazanului.
Aprilie: Luand in consideratie rezultatele testelor de incinerare in conditii reale a esantioanelor
de biomasa, au fost analizate posibilitatile de imbunatatire a retetelor in vederea cresterii puterii
calorifice a acestora si de reducere a continutului de cenusa. Au fost evaluate diferite variante de
amestecare folosind praf de carbune, cocs maruntit si turte de seminte rezultate in urma extragerii
uleiului de floarea soarelui.
Mai: Retetele imbunatatite cu integrarea in compozitia esantioanelor a prafului de carbune,
cocsului maruntit si a turtelor de seminte rezultate in urma extragerii uleiului de floarea soarelui,
au fost verificate din perspectiva posibilitatilor de peletizare cu variatia continutului in trei
alternative de 3, 10 si 15%. Au fost verificate aspectele legate de influenta umiditatii atat in cazul
biomasei de baza cat si a materialului de adaos. S-au verificat alternativele de amestecare, uscare
si peletizare a fiecarui esantion rezultat.
Iunie: Au fost derulate activitati de evaluare a posibilitatilor de procesare a biomasei rezultate din
culturile energetice. In mod specific s-au efectuat analize asupra posibilitatilor de obtinere a

biomasei din culturile de Paulownia fortunei si iarba elefantului (Miscanthus gigantheus). Au

fost prelevate esantioane, s-au efectuat analize privind compozitia biomasei. Au fost evaluate
variantele de retete de biomasa in vederea procesarii acesteia pentru productia de peleti.
Iulie: au fost desfasurate cercetari in vederea inventarierii tipurilor de biomasa care rezulta in
urma toaletarii parcurilor, a pajistilor, a spatiilor verzi de utilitate publica si a altor suprafete cu
culturi ornamentale sau de agrement din zone urbane. In mod specific, s-a folosit ca studiu de caz
Municpiul Medgidia si, impreuna cu SC Apollo Ecoterm SRL au fost estimate cantitatile de
biomasa ce ar putea sa rezulte in urma activitatilor de intretinere a spatiilor verzi. Inventarierea
tipurilor de biomasa, a cantitatilor estimative pe fiecare sezon, a caracteristicilor din punct de
vedere fizic si, respectiv, continutul de umiditate estimat a fost inregistrata in raportul de
cercetare.
August: in urma analizelor efectuate asupra situatiei specifice in Muncipiul Medgidia in privinta
fluxurilor de biomasa rezultate in urma activitatilor de toaletare a parcurilor si a spatiilor verzi, au
fost estimate amestecuri de tipuri de biomasa care ar putea sa fie disponibile, in vederea
peletizarii. Pe baza fluxurilor de tipuri de biomasa estimate au fost definite retete alternative de
amestecuri pentru peletizare. In vederea procesarii biomasei, a fost dimensionata o linie
experimentala de peletizare. Au fost efectuate calculele de bilant masic si calculele de
dimensionare pentru componentele principale ale instalatiei.
Septembrie: s-a revizuit documentatia cumulata pe baza activitatilor CDI derulate in perioada
anterioara, cerintele impuse de diverse norme de functionare a instalatiilor de procesare si a
considerentelor economice privind costurile de investitite si de operare, iar pe baza acestor
informatii s-a definitivat documentatia tehnica de realizare a instalatiei pilot de procesare a
deseurilor in vederea peletizarii.
Octombrie: pe baza documentatiei tehnice au fost initiate lucrarile de executie pentru montarea
si asamblarea componentelor instalatiei pilot de procesare a deseurilor in vederea peletizarii. A
fost selectata locatia, s-a amenajat terenul, s-au efectuat lucrarile de constructii constand in
sapaturi si nivelari si au fost definite lucrarile necesare pentru realizarea componentelor.
Noiembrie: au fost achizitionate materiale si consumabilele necesare pentru realizarea instalatiei
pilot, au fost efectuate lucrarile de montaj si s-a definitivat linia pilot de procesare.
In cadrul liniei pilot au fost efectuate lucrarile de testare si ajustarea parametrilor tehnologici
pentru definitivarea a 5 retete de procesare.

Activitatea 4.2. Cercetari asupra cresterii performantelor cazanelor pentru

producere de apa calda pe baza de peleti
August 2014 au fost analizate caracteristicile principalelor tipuri de cazane, au fost efectuate
analize asupra cadrului legislativ la nivel european si national;
Septembrie 2014 - A fost initiata o analiza sistematica asupra celor mai performante tehnologii
ale sistemelor de incalzire pe baza de peleti, s-au facut prognoze asupra posibilitatilor de
implementare a rezultatelor cercetarii stiintifice pe plan european si s-a intocmit un raport
preliminar
Octombrie 2014 - S-a definit metodologia de analiza multicriteriala a performantelor cazanelor
existente pe piata si s-au selectat companiile de referinta care vor face obiectul analizei. A fost
initiat procesul de colectare de informatii.

Noiembrie 2014 - S-au colectat informatiile pe baza de solicitari scrise, colectarea informatiilor
existente public si discutii telefonice si s-a intocmit un raport preliminar.
Decembrie: s-a efectuat o evaluare a metodologiilor de calcul a arderii in cazanele cu peleti
utilizate in literatura de specialitate si pe baza acestei evaluari s-a definitivat o metodologie de
calcul pentru tipul de cazan care face obiectul prezentului proiect de cercetare. Metodologia a fost
verificata prin comparare cu datele obtinute pe baza calculelor efectuate anterior.
Ianuarie: in baza metodologiei de calcul a arderii in cazanele cu peleti au fost identificati
parametrii care influenteaza procesul de ardere in vederea evaluarii posibilitatilor de masurare a
acestora. Pentru fiecare parametru s-a efectuat o analiza asupra posibilitatilor si conditiilor
efective de masurare in diferitele puncte din instalatiile de testare a cazanelor si s-a definitivat o
metoda de testare a performantelor cazanelor cu peleti.
Februarie: s-a efectuat o analiza detaliata a prevederilor standardelor si normativelor aflate in
vigoare pentru testarea prametrilor cazanelor cu peleti si s-au identificat cerintele impuse pentru
masurarile parametrilor pe cazanele cu peleti. Pe baza acestei analize s-au stabilit listele cu
necesarul de aparatura de masurare si specificatiile tehnice pentru fiecare dintre acestea.
Martie: in baza rezultatelor cercetarilor efectuate anterior s-a stabilit arhitectura standului de
testrare a cazanelor pe peleti, au fost analizate conditiile specifice de realizare a diferitelor
componente, a locatiei de amplsare si s-a definitivat o lista cu specificatii pentru componentele
standului.
Aprilie: Au fost contactate organismele de certificare, respectiv RENAR, DNV GL si TUV. Au
fost analizate cerintele impuse pentru certificarea standurilor, documentatiile necesare, taxele de
expertizare si procedurile care trebuie urmate in vederea asigurarii certificarii standului. S-au
analizat si posibilitatile de a utiliza standurile in scop de cercetare dezvoltare.
Mai: Au fost analizate posibilitatile de imbunatatire a curgerii gazelor arse in vederea cresterii
capacitatii de producere de energie electrica prin integrarea convertizoarelor termoelectrice si prin
cuplarea cazanelor la motoare Stirling. Simularea a fost realizata cu ajutorul unui model de
analiza cu elemente finite.
Iunie: In vederea obtinerii de rezultate care sa fie recunoscute pe plan european, s-a initiat o
colaborare cu Bioenergy2020+, pentru a evalua preocuparile actuale in cadrul colectivelor de
cercetare ale acestui for de larga recunoastere europeana in domeniul sistemelor de combustie a
biomasei si s-au definit proiecte comune de cercetare la care ar putea fi efectuate schimburi de
rezultate.
De asemenea au fost initiate contacte cu BTL Wieselburg, care reprezinta organismul certificat
din Austria pentru testarea cazanelor cu peleti. Au fost analizate conditiile specifice de testare si
modalitatile de colaborare in vederea validarii procedurilor de testare ce urmeaza a fi dezvoltate
pentru standul MEDGreen+. Au fost efectuate investigatii asupra posibilitatilor de masurare a
campului de temperaturi in cazanele cu peleti, in special in zona focarului.
Iulie: s-au efectuat proiectul tehnic si desenele de executie pentru tubulatura de admisie aer si
evacuare gazelor arse la standul de testare a cazanelor pe peleti. Pe baza specificatiilor convenite
cu organismele de certificare, si luand ca referinta normativele aflate in vigoare, s-a realizat
proiectul tehnic pentru canalizatia pe traiectul aer- gaze arse. Astfel, pentru sectiunea de admisie a
aerului a fost conceputa o piesa de asamblare care sa permita masurarea parametrilor aerului in
sectiunile de admisie in focar. Racordul a fost conceput ca un element flexibil, care sa permita
racordarea la toate tipurile de cazane cu flux mai mic de 500 kW. Pentru tubulatura de evacuare
au fost concepute tronsoanele de conducta cu elemente flexibile de racordare si piesele

componente ale tubulaturii de evacuare, incluzand armaturi si elemente suport pentru aparatura de
masura.
August: s-au efectuat proiectul tehnic si desenele de executie pentru sistemul de masurare a
consumului de peleti. A fost adoptat un sistem folosind un cantar electronic de mare precizie.
Astfel, a fost conceputa structura intermediara de transvazare a fluxului de peleti de la buncarul
de alimentare al standului catre racordul de alimentare al cazanului testat. S-a definit conceptul
pentru racordarea sistemului de transvazare la cantarul electronic si s-au intocmit desenele de
executie. A fost conceput sistemul de prelucrare a datelor in vederea interfatarii la sistemul
electronic de achizitie si prelucrare a datelor.
Septembrie: s-a revizuit si completat documentatia necesara in vederea certificarii standului pe
baza indicatiilor furnizate de ICECON SA.
S-a definitivat modelul de ardere al peletilor pe gratare prin integrarea rezultatelor obtinute din
activitatile de cercetare anterioare.
S-a definitivat forma finala a procedurilor de testare a boilerelor cu privire la analiza
combustibililor folositi si determinarea consumului de combustibil.
Au fost definitivate 5 solutii de eficientizare a arderii pe baza rezultatelor obtinute in urma
modelarii si simularii procesului de ardere a peletilor pe gratare.
Octombrie: s-a definitivat modelul de curgere a gazelor arse.
S-a purtat corespondenta cu institutia autorizata pentru certificare si s-au stabilit detaliile cu
privire la procedura de certificare si necesarul de completari la standul de testare.
S-a definitivat forma finala a procedurilor de testare a boilerelor cu privire la analiza gazelor de
ardere si a debitului si caracteristicile aerului aspirat.
S-au definitivat 3 solutii de curgere a gazelor care sa permita cresterea performantelor cazanelor
cu peleti.
Noiembrie: s-a definitivat modelul de transfer de caldura dintre gazele arse si camasa de apa a
cazanului. S-a parcurs procedura de certificare a standului si s-a finalizat certificarea.
S-a definitivat forma finala a procedurilor de testare a boilerelor cu privire la determinarea
performantelor efective ale cazanului si determinarea randamentului.
S-a definitivat o solutie imbunatatita pentru curgerea apei.

Activitatea 4.3. Analiza in vederea identificarii de posibilitati de integrare in cazanul

cu peleti a unor agregate pentru producere de energie electrica
August 2014 - s-au realizat evaluari ale solutiilor generice de conversie a energiei termice in
energie electrica, au fost analizate conditiile specifice existente pe piata din Romania in domeniul
cogenerarii si s-au identificat solutiile de integrare ale cazanelor cu peleti in agregatele pentru
producerea de energie electrica;
Septembrie 2014. Au fost analizate solutiile de cogenerare cu ajutorul motoarelor Stirling. Pe
baza datelor existente in literatura de specialitate, s-au identificat principalii producatori, a fost
definita o metodologie de analiza multicriteriala si s-au stabilit parametrii si datele necesare
pentru analiza.
Octombrie 2014. Au fost analizate solutiile de cogenerare cu ajutorul turbinelor cu abur. Pe baza
datelor existente in literatura de specialitate, s-au identificat principalii producatori, a fost definita

o metodologie de analiza multicriteriala si s-au stabilit parametrii si datele necesare pentru

analiza.
Noiembrie 2014. Au fost analizate solutiile de cogenerare cu ajutorul sistemelor de conversie
termoelectrice. Pe baza datelor existente in literatura de specialitate, s-au identificat principalii
producatori, a fost definita o metodologie de analiza multicriteriala si s-au stabilit parametrii si
datele necesare pentru analiza.
Decembrie: s-a efectuat o analiza comparativa a sistemelor de conversie a energiei termice in
energie electrica care se pot utiliza in cazul cazanelor cu peleti. Metodologia de analiza folosita sa bazat pe metoda Analizei Valorii. In urma acestei analize a rezultat ca prima optiune ar putea sa
fie solutia de conversie termoelectrica care sa permita o functionare autonoma a cazanului cu
peleti.
Ianuarie: a fost efectuata o analiza in detaliu a sistemelor de conversie termoelectrice, a
cerintelor functionale si a diferitelor solutii dezvoltate de diferiti producatori si disponibile
comercial. Pe baza acestei analiza au fost identificate posibilitatile de adaptare a sistemelor de
conversie termoelectrice la cazanele cu peleti. Folosind datele specifice ale cazanului care face
obiectul prezentului proiect s-a definit un concept de sistem de conversie termoelectric.
Februarie: au fost analizate tipurile de elemente de conversie termoelectrice disponibile pe piata
si s-a efectuat o analiza comparativa asupra caracteristicilor acestora. S-a evaluat conditiile
specifice de functionare, parametrii de lucru si solutiile de montaj. S-a efectuat o analiza cu
privire la costurile de investitie si respectiv costurile de intretinere pentru produse alternative. A
fost planificata o misiune de afaceri care sa permita contacte cu producatorii de astfel de
componente din domenii de varf, respectiv domeniul aerospatial. Vizita va fi efectuata in cursul
lunii aprilie la Houston (SUA).
Martie: pe baza rezultatelor cercetarilor asupra componentelor disponibile si a caracteristicilor
specifice ale cazanului care face obiectul prezentului proiect s-a definitivat arhitectura sistemului
de conversie termoelectrice si solutiile specifice de montaj si integrare a componentelor pentru
conversia termoelectrica in arhitectura generala a cazanului cu peleti si in sistemul electric de
alimentare.
Aprilie: Au fost confectionate elementele suport si de racire pentru convertizoarele
termoelectrice. Arhitectura sistemelor de racire a fost proiectata pe baza cerintelor impuse de
paramerii de functionare a elementelor de conversie. Luand in consideratie solicitarile
termomecanice datorate dilatarilor neuniforme din interiorul cazanului au fost dimensionate
sistemele de prindere si fixare a elementelor de conversie termoelectrica.
Mai: Au fost contactate firmele care oferteaza motoare Stirling si s-au analuizat conditiile
specifice de achizitie a acestora. A fost selectat furnizorul de motoare Stirling pentru faza de
testare a conceptului. Au fost obtinute detaliile tehnice in vederea cuplarii motorului Stirling la
instalatia existenta de incinerare a peletilor. S-au dimensionat componentele de racordare si fixare
a aramaturilor.
Iunie: S-a conceput o arhitectura modulara de cuplare a sistemelor de combustie cu peleti la
sistemele cu motoare Stirling in mai multe variante, respectiv variante de cuplare a unui arzator la
doua sau mai multe motoare Stirling si respectiv de cuplare a doua sau mai multe arzatoare la
unul sau mai multe motoare. Au fost concepute schemele de colectare si distributie a gazelor,
astfel incat sa se asigure pierderi termofluidice minime.
Iulie: pe baza testelor efectuate cu ajutorul dispozitivelor experimentale folosind elemente
termoelectrice de conversie au fost studiate posibilitatile de imbunatatire a racirii elementelor
termoelectrice. In acest scop, s-a realizat un model pentru curgerea fluidului de racire folosind

platforma ANSYS CFX. Cu ajutorul modelului de curgere au fost simulate diferite arhitecturi ale
campului de viteze, de presiuni si temperaturi in vederea obtinerii unui transfer maxim de caldura
de la suprafata de contact cu elementele termo-electrice la fluidul de racire si obtinerea unei
distributii cat mai uniforme. Pe baza acestui model s-a definit un concept pentru schimbatorul de
caldura care sa asigure racirea termo-elementelor.
August: pe baza testelor efectuate cu ajutorul dispozitivului experimental si a masurarilor in
curent si tensiune s-a efectuat o analiza detaliata in vederea posibilitatilor de a asigura tensiunea
si curentul necesare pentru acumulatorul electric al cazanului. In acest scop, s-a efectuat o
modelare a elementelor termo-electrice folosind o aplicatie in Matlab. Cu ajutorul modelului, au
fost simulate diferite scheme de conexiune a elementelor termo-electrice cu arhitecturi hibride de
legaturi in serie si in paralel si pe baza rezultatelor obtinute, s-a definit un concept de schema
electrica care sa permita furnizarea tensiunii si a curentului de incarcare a acumulatorului in
conditii reale de functionare.
Septembrie: s-a definitivat modelul experimental de cazan cu peleti cuplat la un generator cu
abur si microturbina cu abur realizat in pachetul program CyclePad. In acest sens au fost definiti
parametrii functionali pentru fiecare componenta a cazanului, respectiv focar, traiect gaze arse,
serpentina generatorului si tubulatura de conexiune la circuitul de abur. Validarea modelului
realizandu-se pe baza masuratorilor efectuate asupra temperaturii aferente pentru fiecare
componenta.
Octombrie: folosind modelul experimental de cazan cu peleti cuplat la un generator cu abur si
microturbina cu abur realizat in pachetul program CyclePad au fost dezvoltate simulari si analize
de senzitivitate pentru modelul de cazan cu peleti cuplat la un generator cu abur si microturbina
cu abur. Au fost efectuate simulari cu variatia parametrilor functionali si dimensionali si s-a
evaluat efectul acestor parametrii asupra performantelor instalatiei.
Noiembrie: pe baza rezultatelor obtinute in activitatea de cercetare prin modelare si simulare a
fost definitivat proiectul tehnic de montare a generatorului de abur cuplat la o microturbina cu
abur.

Activitatea 4.4. Cercetari asupra metodelor de constituire a substratului in statiile

de biogaz destinate neutralizarii dejectiilor zootehnice
August 2014 au fost analizate procesele specifice din instalatiile de producere de biogaz din
statiile de epurare si ferme zootehnice. Au fost selectate doua instalatii de referinta, respectiv
Statia de epurare Constanta Sud si instalatia de biogaz de la ferma zootehnica din Tufeni. Au fost
analizate solutiile recomandate in literatura pentru constituirea substratului in reactoarele de
fermentare anaeroba;
Septembrie 2014. S-au efectuat vizite in teren la cele doua statii de referinta, respectiv Statia de
epurare Constanta Sud si instalatia de biogaz de la ferma zootehnica din Tufeni. Au fost
identificate problemele care au aparut in timpul exploatarii si performantele sistemelor de
fermentare anaeroba in ultimul an. Analizele au fost efectuate din puct de vedere tehnic,
economic si al cadrului juridic. Pe baza acestei analize s-a intocmit un raport preliminar
Octombrie 2014. Analizele s-au concentrat pe statia Constanta Sud, unde impreuna cu
conduceerea RAJA s-a convenit asupra realizarii unui audit preliminar pentru intreaga statie de
epurare, in cadrul unei colaborari cu Institutul pentru Cercetari asupra Mediului Inconjurator,
IVL, din Suedia.

Noiembrie 2014. La solicitarea companiei ARMAN, care administreaza statia de biogaz de la

Tufeni, s-a derulat o analiza detaliata asupra starii echipamentelor si a conditiilor de operare a
statiei de biogaz. Pe baza acestei analize s-a intocmit un raport.
Decembrie: pe baza referintelor existente in literatura de specialitate s-a efectuat o analiza
detaliata a procesului de metanogeneza si a tendintelor existente in prezent in vederea
maximizarii productiei de biogaz rezultate din procesul de fermentare anaeroba. S-au identificat
caracteristicile principale care influenteaza procesul si posibilitatile de control si optimizare a
acestora. S-a efectuat o analiza asupra conditiilor specifice din statia de epurare Constanta Sud la
instalatia de fermentare anaeroba a namolului si respectiv la ferma de crestere a suinelor de la
Tufeni pentru fermentare anaeroba a dejectiilor in amestec cu biomasa din culturi energetice.
Ianuarie: au fost efectuate analize asupra compozitiei culturilor de bacterii care participa la
procesul de fermentare anaeroba. Au fost identificate tipurile de bacterii care participa la proces
in diferite faze pe baza cunostintelor rezultate din analiza literaturii de specialitate. Au fost
stabilite cerintele specifice cu privire la testele microbiologice care ar trebui sa fie efectuate pe
cele doua statii de referinta.
Februarie: au fost efectuate cercetari asupra parametrilor care influenteaza procesul de
fermentare anaeroba la cele doua instalatii de referinta prin prelucrarea statistica a datelor
inregistrate. Au fost selectate perioadele de referinta relevante si s-au analizat relatiile dintre
parametrii si factorii specifici de exploatare. S-au evaluat conditiile de modificare a acestor
parametrii pentru instalatiile de referinta. In cadrul unui consortiu european coordonat de
EARMA din Italia, societatea ETIS din cadrul Asociatie MEDGreen a fost sprjinita sa
pregateasca o propunere de proiect pentru programul european Horizon 2020 in vederea
dezvoltarii unui sistem inovativ de producere de biogaz prin fermentare anaeroba cu posibilitati
de extragere a unor substante cu valoare adaugata ridicata din substratul de biomasa.
Martie: cercetarile s-au concentrat in special asupra posibilitatilor de control a parametrilor de
conditionare a substratului la introducerea in reactoarele de fermentare si respectiv la
posibilitatile de crestere a cantitatii de biogaz prin prelungirea timpului de retentie a substratului
in digestorAu fost analizate conditiile specifice si rezultatele obtinute prin teste efectuate pe
diferite statii de biogaz din Germania si s-au constatat cresteri de pana la 50% a productiei de
biogaz.
Aprilie: Au fost initiate contactele cu mai multe laboratoare de analiza microbiologica si s-a
studiat in detaliu procesul de prelevare a probelor si de inoculare a culturilor de bacterii.
Mai: Au fost initiate contactele si s-a purtat corespondenta cu colectivul de cercetare de la ENEA
din Italia. Au fost evaluate posibilitatile de analiza si experienta colectivului in realizarea de
analize microbiologice. S-a efectuat o misiune de afaceri la laboratorul de microbiologie de la
ENEA si s-a convenit asupra cerintelor impuse pentru prelevarea, conservarea si transportul
probelor in vederea transmiterii pentru analiza si a tipurilor de analize ce pot fi efectuate.
Iunie: In urma contactarii mai multor laboratoare de analiza microbiologice, au fost selectate
laboratorul Directiei de Sanatate Publica Constanta si laboratorul de la INCDM Grigore Antipa.
Au fost analizate procedurile si s-au definit conditiile necesare pentru prelevare de esantioane de
pe lantul de procesare a biomasei si producere de biogaz.
Iulie: in vederea stabilirii unei metodologii pentru formarea amestecurilor de substrat in
reactoarele de fermentare anaeroba s-a realizat o inventariere a bazelor de date disponibile care
permit caracterizarea estimativa a diferitelor tipuri de substrat din punct de vedere al capacitatii
de generare de biogaz. Pe baza evaluarii comparative au fost selectate bazele de date disponibile

pe platforma NREL si respectiv Phyllis. Au fost selectat un numar de 5 tipuri de substraturi care
pot fi disponibile pentru retetele de co-procesare in statiile de epurare si s-au facut analize
comparative pe baza datelor obtinute din sursele mai sus mentionate. Cu ajutorul acestor date au
fost estimate retete de amestecare a namolurilor cu diferite proportii de biomasa disponibile.
August: in vederea dezvoltarii unei metodologii de optimizare a proceselor de fermentare prin
maximizarea fractiei de componente organice convertite in biogaz au fost dezvoltate cercetari cu
privire la efectul enzimelor asupra procesului de fermentare. S-au analizat procesele
fundamentale microbiologice si efectul enzimelor asupra diferitelor tipuri de procese metabolice
in toate cele 4 etape ale procesului de fermentare anaeroba. Pe baza datelor culese din literatura
de specialitate s-a intocmit o fundamentare din punct de vedere stiintific a conceptului de
maximizare a procesului de generare de metan prin tratarea cu enzime.
Septembrie: folosindu-se rezultatele obtinute in activitatile de cercetare anterioare s-a realizat o
sinteza a rezultatelor si pe baza acestora s-a procedat la redactarea raportului privind
caracterizarea microbiologica a substraturilor in statiile de biogaz destinate neutralizarii
dejectiilor zootehnice.
Octombrie: in colaboare cu INCDM Grigore Antipa au fost prelevate esantioane de proba din
diferite componente ale instalatiei de producere de biogaz si au fost finalizate 5 fise de
caracterizare microbiologica si definitivarea raportului privind caracterizarea microbiologica a
substraturilor in statiile de biogaz destinate neutralizarii dejectiilor zootehnice.
Noiembrie: folosindu-se rezultatele obtinute in activitatea de cercetare stiintifica, in colaborare
cu Universitatea Ovidius din Constanta au fost derulate activitati de testare pe instalatia pilot de
producere de biogaz din cadrul Platformei HyRES. Pe baza acestor teste au fost evaluate diferite
solutii de activare care au permis definirea a 3 solutii de activare pentru statiile de biogaz. Pe
baza rezultatelor obtinute s-a procedat la redactarea raportului privind documentarea celor 3
solutii de activare in statile destinate neutralizarii dejectiilor zootehnice.

Activitatea 4.5. Cercetari in vederea identificarii resurselor energetice secundare in

statiile de tratare a apei si instalatii de producere a biogazului
August 2014 a fost definita o metodologie de referinta pentru analiza consumurilor de energie
din statiile de epurare, folosind metoda bilantului masic, bilantul energetic si bilantul exergetic;
Septembrie 2014. A fost initiata o colaborare cu Institutul pentru Cercetari asupra Mediului
Inconjurator din Suedia IVL, pe baza careia s-a facut o analiza comparativa a cadrului tehnic,
economic si juridic pentru operarea statiilor de epurare din Romania si Suedia.
Octombrie 2014. S-au derulat activitati de cercetare in vederea prelevarii de date, analiza de
laborator si corelarea informatiilor pentru a fi compatibile in cadrul metodologiei de analize, atat
din Romania cat si din Suedia.
Noiembrie 2014. Au fost analizate platformele informatice si sistemele integrate de tip SCADA,
din statiile de epurare si s-au analizat cerintele de interoperabilitate a datelor din sitemele
existente in Romania si comparativ cu cele din Suedia.
Decembrie: Au fost analizate n detaliu cerin ele de interoperabilitate dintre platformele
informatice i a sistemelor integrate de tip SCADA din sta iile de referin a, respectiv Sta ia de
Epurare Constana Sud i Staia de Epurare din Satu Mare. S-a analizat formatul fisierelor,
posibilitatile de conversie in alte tipuri de format si a tipurilor de filtre sau aplicatii ce pot fi
suportate de fiecare sistem in parte. S-a avut n vedere posibilit ile de integrare a echipamentelor
din staiile de epurare ca obiecte inteligente de tip IoT.

Ianuarie: Pe baza analizei posibilitilor de integrare a echipamentelor din sta iile de epurarea de
referin si a tendintelor existente in domeniul Internetul Viitorului (Future Internet), s-a evaluat
posibilitatea dezvoltarii unor solutii pentru Sistemul de tip IoS. Pentru aceasta s-a definit o
variant preliminar a arhitecturii Sistemului IoS i modul de comunicare cu echipamentele din
staiile de epurare. Fluxul de date care vine de la sta iile de epurare v-a fi supus unui standard de
conversie i interoperabilitate pentru a putea fi comparate cu datele de la celelalte sta ii de epurare
ce vor fi conectate la Platforma IoS.
Februarie: pe baza arhitecturii Platformei IoS, i a fluxurilor de date ce urmeaza a fi prelucrate,
au fost propuse tipuri de sisteme de tip IoT ce pot fi integrate in procesul de epurare in vederea
monitorizarii pentru anumite perioade de timp a compozitiei apelor uzate la intrare in statia de
epurare, a compozitiei in diferite puncte din fluxul tehnologic, atat pe linia de tratare a apei cat si
pe linia de namol, si ulterior la monitorizarea productiei de biogaz si a sistemelor de conversie a
energiei. S-a definit o arhitectur preliminar a Platformei de IoT i modul de procesare a datelor
i comunicare cu Platforma IoS. Au fost efectuate cercetri pentru alegera solu iei software
optime pentru dezvoltarea Platformei IoT si in baza analizelor a fost selecata platforma
ThingWorx (PTC).
Martie: n urma analizelor efectuate n lunile ianuarie i februarie cu privire la alegerea solu iilor
software s-a decis ca arhitectura sistemelor IoT i IoS s fie dezvoltat pe o Platforma de tip
Cloud pentru a asigura scalabilitatea, disponibilitatea i interoperabilitatea sistemelor IoT i IoS.
Au fost efecuate cercetri pentru gsirea unei platforme de cloud care s permit integrarea unui
sistem IoT care s comunice cu echipamentele inteligente din sta iile de epurare si s-a selectat
platforma Fiware.
Aprilie: Au fost testate componentele platformei Fiware si a posibilitatilor de utilizare a acestor
componente in dezvoltarea aplicatiilor de tip IoS.
Mai: Au fost testate componentele platformei Thingworks si a posibilitatilor de utilizare a acestor
componente in dezvoltarea aplicatiilor de tip IoT.
Iunie: Pe baza cerintelor impuse pentru arhitectura platformei IoS s-au formulat caietul de sarcini
pentru sistemul integrat cu detalierea functiilor de sistem si a specificatiilor din punct de vedere al
aplicatiilor Software ai a componentelor Hardware. S-a intocmit un plan de dezvoltare si au fost
definite testele ce urmeaza a fi folosite pentru validarea fiecarei etape de dezvoltare a platformei.
Iulie: pornind de la arhitectura de referinta au fost efectuate lucrarile de pregatire a platformei
hardware in vederea instalarii sistemului de administrare a resurserlor in cloud OpenStack. S-au
configurat 7 masini virtuale pe sistemul hardware dintre care 6 masini virtuale cu sistem de
operare Ubuntu si 1 masina virtuala cu sistem de operare Open Suse. Au fost efectuate teste de
instalare a pachetului OpenStack si au fost testate diferite tipuri de protocoale.
August: in vederea interfatarii sistemului IoS cu sursele de date provenite din statiile de epurare
s-au analizat posibilitatile de preluare a datelor si utilizarea in mod automat a acestora in diferite
tipuri de aplicatii. Astfel, s-au derulat teste pentru utilizarea datelor pentru realizarea unui bilant
masic pe linia de apa. Datele necesare pentru un astfel de bilant cuprind marimi ce urmeaza a fi
preluate din sistemul SCADA (debitul de intrare in statia de epurare, debitul de iesire a apei de
epurare, fluxurile de apa si de namol circulate intre bazinele principale). Alaturi de aceste date, au
fost necesare si estimari cu privire la cantitatile de substante solide, nisip si grasimi colectate pe
traiectul de tratare a apei uzate.
Septembrie: folosindu-se rezultatele obtinute in activitatile de cercetare anterioare s-a realizat o
sinteza a rezultatelor si pe baza acestora s-a procedat la redactarea raportului privind
caracterizarea microbiologica a substraturilor in statiile de tratare a apei si instalatii de producere
a biogazului.

Luand in consideratii specificatiile definite pentru platforma integrata, a fost inregistrata adresa
de internet www.etergy.eu la care s-a asociat arhitectura web pentru interfata de utilizare si baza
de date asociata.
S-a utilizat o semiremorca auto carosata si destinata unor activitati de tip autolaborator in vederea
amenajarii acesteia cu dotarile necesare si aparatura de interventie pe diferite locatii.
Octombrie: in colaboare cu INCDM Grigore Antipa au fost prelevate esantioane de proba din
diferite componente ale instalatiei de producere de biogaz si au fost finalizate 5 fise de
caracterizare microbiologica si definitivarea raportului privind caracterizarea microbiologica a
substraturilor in statiile de tratare a apei si instalatii de producere a biogazului.
In vederea integrarii diferitelor module in platforma, au fost efectuate lucrarile de testare,
ajustare si validare pe baza carora s-au dezvoltat principalele functii ale platformei.
Au fost realizate dotarile necesare la autolaboratorul de interventie in vederea efectuarii de
masuratori pe baza arhitecturii de tip IoT (Internet of Things).
Noiembrie: folosindu-se rezultatele obtinute in activitatea de cercetare stiintifica, in colaborare
cu Universitatea Ovidius din Constanta au fost derulate activitati de testare pe instalatia pilot de
producere de biogaz din cadrul Platformei HyRES. Pe baza acestor teste au fost evaluate diferite
solutii de activare care au permis definirea a 3 solutii de activare pentru statiile de biogaz. Pe
baza rezultatelor obtinute s-a procedat la redactarea raportului privind documentarea celor 3
solutii de activare in statiile de tratare a apei si instalatii de producere a biogazului.
Definitivarea platformei integrate pentru identificarea resurselor energetice secundare in statiile
de tratare a apei si instalatii de producere a biogazului.
Definitivarea laboratorului mobil pentru interventie on site in vederea implementarii solutiilor
de valorificare a resurselor energetice secundare in statiile de tratare a apei si instalatii de
producere a biogazului.