UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

INGINERIA SISITEMELOR BIOTEHNICE

Pregtirea cerealelor pentru

mcini

CUPRINS
1.Introducere.pagina 3;
2. Schema (diagrama) tehnologica de pregatire a graului pentru
macinis:....pagina 4;
3. Curatirea de corpuri straine
3.1. Impuritati regasite in masa de cereale.pagina 5;
3.2.Sectiile curatatoriei..pagina 7;
3.3.Separarea granulometricapagina 7;
3.4. Separarea dupa formapagina 10;
3.4.1. Triorul cilindricpagina 11;
3.4.3. Triorul spiralpagina 12;

4.Controlul efectului de curatire asupra cerealelor.pagina 13;

5. Prelucrarea Invelisului.pagina 13;
5.1. Decojirea primara....pagina 14;
5.2. Decojirea secundara:...pagina 14;
5.3. Perierea cerealelor..pagina 15;

6.Conditionareapagina 16;

Page 2 of 19

MADALINA

1.Introducere
Scopul prelucrarii cerealelor in subproduse pentru consum este separarea
endospermului de invelisul su.
Macinarea reprezinta operatia de distrugere a integritatii fiecarul bob de cereale
pentru a se separa apoi particulele de endorsperm de cele de invelis, dupa care , prin
zdrobire sa fie transormate in faina.
Cerealele care se supun macinarii:

Procesul tehnologic de transformare a graului isi propune ca scop principal obtinerea

unor produse de calitate superioara si pentru aceasta este necesara urmarirea materiei prime
de la sosirea in moara pana la transformarea acesteia in produse finite pentru furnizarea unei
imagini corecte asupra calitatii procesului tehnologic si a produsului finit.
Fabricare a fainii este un proces lung si complex care se desfasoara in doua faze
distincte: faza de pregatire a materiei prime si faza de transformare a graului in faina, tarate
si germeni. Atat in faza de pregatire cat si in faza de transformare, fiecare operatie in parte
exercita o anumita influenta asupra fainii, cu toate ca aceasta nu apare ca produs finit la
multe din ele.
Faza tehnologica de pregatire a graului incepe cu
primirea si compartimentarea lui in depozit dupa
criterii de calitate si se termina cu o operatie de
umectare inainte de a intra la macinare.

PREGATIREAPENTRU MACINIS:
- SEPARAREA CORPURILOR STRAINE
- PRELUCRAREA NVELISULUI
- CONDITIONAREAGRULUI

Scopul operatiilor de pregatire a cerealelor pentru

macinis este aducerea acestora intr-o stare optima, favorabila
procesului
de macinis, lucru care se realizeaza pe baza unor procese fizico-mecanice clasificate in trei
mari sectiuni:

separarea (curatirea) corpurilor straine din masa de cereale (prin operatii de precuratire si
curatire) - este o operatie complexa si foarte importanta pentru prelucrarea ulterioara a
graului; necesita utilaje si instalatii speciale, care sunt grupate impreuna cu cele destinate
prelucrarii invelisului si conditionarii in curatatoria morii.

Page 3 of 19

prelucrarea invelisului urmareste eliminarea straturilor periferice ale pericarpului in

scopul facilitarii prelucrarii ulterioare (prin sfaramare) dar si pentru reducerea
continutului de cenusa si obtinerea unor randamente in extractie mai bune; aceasta se
realizeaza prin operatii cum sunt descojirea (in doua trepte) si perierea cerealelor.

conditionarea cerealelor este o operatie tehnologica strans legata de prelucrarea

invelisului si se realizeaza prin aplicarea unui tratament hidrotermic pentru imbunatatirea
insusirilor fizico-mecanice ale cerealelor in scopul usurarii procesului de obtinere a
fainii.

2. Schema (diagrama) tehnologica de pregatire a graului pentru macinis

1,3,17,19- buncar;
2,18 cantar automat;
4 separator aspirator;
5 trior de mare capacitate;
6 trior de repriza;
7 trior spiral;
8,13,14 descojitor;
9 masina de spalat;
10 aparat de udat;
11 celule de odihna;
12 magnet;
15 separator cascada;
16 umidificator pneumatic;
20 filtru de presiune sau de
aspiratie;
21,23 ventilator;
22 filtru de aspiratie;
24 coloana de conditionare;

Page 4 of 19

Tot in aceasta schema sunt prevazute instalatiile de aspiratie cu caracteristicile

ventilatoarelor, filtrelor, cicloanelor, etc. n practica se obisnuieste ca schema de pregatire sa
fie impartita in trei parti distincte: curatitoria neagra, curatitoria alba si conditionarea.

3. Curatirea de corpuri straine

3.1. Impuritati regasite in masa de cereale
Impuritatile de natura organica intalnite frecvent in masa de grau se impart in doua
categorii, dupa modul lor de influenta asupra calitatii fainii si asupra organismului uman.
Din prima categorie fac parte impuritatile vatamatoare ce influenteaza atat calitatea fainii cat
si sanatatea consumatorilor, iar din a doua categorie fac parte impuritatile nevatamatoare
care influenteaza doar calitatea fainii. Atat prima categorie cat si a doua trebuie eliminate
prin operatii de curatire, care au la baza insusirile tehnologice amintite mai sus. (vezi
anexele 7 si 8)
Impuritatile vatamatoare sunt: neghina, zazania, rapita salbatica, malura si fuzarioza.
Neghina (Agrostemagithago) este una dintre impuritatile cele mai
des intalnite in masa de grau, ajungand de multe ori la 2-3%. Eliminarea
acesteia trebuie facuta in asa fel incat sa ajunga la macinat un procent de
maxim 0,1%. Neghina contine alcaloidul denumit agrostemina si o
sapotoxina cu actiune otravitoare numita githagina. Prin incalzire, neghinei
i se reduc proprietatile otravitoare, dar acestea nu dispar complet. Daca
masa de grau introdusa la macinat contine neghina in proportie ridicata,
culoarea fainii va fi inchisa, iar miezul painii fabricate dintr+o astfel de
faina va fi de culoare verde-albastruie, va avea un gust intepator, iar
consumatorilor la va produce tulburari nervoase si intoxicatii.
Zazania (Lolium temulentum) se gaseste in masa de grau, mai ales
in cel provenit din regiuni secetoase. Faina care contine in amestec
zazanie produce fenomene grave de intoxicare. Intoxicatia se datoreste
unui alcaloid, temulina, care se formeaza in bob si este produs de o
ciuperca ce paraziteaza boabele si nodurile tulpinii. Fenomenele de
intoxicatie au efect asupra creierului si asupra maduvei spinarii. Apar
dureri de cap si abdominale, ameteala, tulburarea vederii, vajaituri in
urechi si oboseala. La operatiile de curatire trebuie avut in vedere faptul
ca semintele de zazanie se separa foarte greu si din acest motiv curatirea trebuie
intensificata.
Rapita salbatica (Raphanus raphanistrum) se gaseste frecvent in masa de grau si,
neeliminata, influenteaza atat calitatea fainii cat si sanatatea consumatorilor. Faina care
provine din grau in amestec cu o cantitate mai mare de rapita are gust iute, intepator,
produce intoxicatii si leziuni intestinale. Semintele de rapita se separa usor din masa de
cereale, iar influenta ei daunatoare poate fi mult redusa sau inlaturata total.

Page 5 of 19

Malura. n categoria impuritatilor vatamatoare intra si semintele de

cereale atacate de unele boli sau de unii daunatori care le depreciaza
calitatea sau le fac inutilizabile. Boabele atacate de malura au culoarea
verde-albastruie si sunt pline cu o pulbere neagra formata din spori. Prin
actiunea mecanica a utilajelor de curatire, boabele atacate se sparg si sporii
se imprastie pe suprafata boabelor de grau sanatoase, schimbandu-le
culoarea. Graul malurat are un miros greu, de peste stricat, din cauza
continutului de trimetilamina. Actiunea vatamatoare a malurii asupra
organismului uman nu este suficient studiata, insa este cunoscut faptul ca
sporii pot patrunde in vasele sanguine si provoaca hemoragii. Faina
provenita din grau malurat este de culoare inchisa, neagra-maronie si cu
miros de peste stricat. Pentru diminuarea influentei negative a malurii asupra calitatii fainii,
este necesar ca graul sa fie spalat intens si introdus la macinat numai in amestec cu grau
sanatos. Procentul de boabe malurate din amestec nu trebuie sa depaseasca 5 %.
Fuzarioza. Faina provenita din grau atacat de fuzarioza, folosita la fabricarea painii
provoaca consumatorilor o otravire asemanatoare cu cea provocata de alcool: greturi,
ameteli, pierderea cunostintei.
Impuritatile nevatamatoare existente in masa de grau sunt in general semintele altor
cereale provenite din cultura sau din silozurile de depozitare. Cele mai frecvente sunt
boabele de secara, care pot ajunge pana la un procent de 5-6 %, boabe de orz, ovaz, porumb,
etc precum si fragmente din aceste boabe. Dintre ele numai boabele de porumb si ovaz se
pot elimina in cea mai mare parte sau in totalitate, restul raman in masa de grau datorita
formei, marimii si greutatii lor specifice foarte apropiate de cele ale boabelor de grau,
mergand astfel impreuna la macinat si transformandu-se in faina. Fiecare dintre aceste
categorii de boabe exercita influenta asupra calitatii fainii.
Faina rezultata din boabe de secara va avea o granulatie mai fina si, in procesul de
panificatie, se comporta diferit de faina de grau. Culoarea fainii de secara este de nuanta
verzuie, datorita urmelor de clorofila existente in endosperm si aceasta culoare influenteaza
pe cea a fainii de grau. Faina de secara, neavand gluten, va influenta in sens negativ asupra
acestui indice calitativ si cantitativ.
Faina rezultata din boabele de orz se comporta aproximativ in acelasi mod ca si faina
de secara, desi contine o anumita cantitate de gluten.
Faina rezultata din boabele de ovaz vine cu un procent ridicat de grasime, datorita
existentei ei in endospermul acestora; faina contine o cantitate mare de lipoxidaza care
provoaca fenomenul de rancezire.
Impuritatile de natura minerala, cum sunt bulgarii de pamant, pietricelele, nisipul,
corpuri metalice si mai rar cioburi de sticla influenteaza negativ calitatea fainii, daca ele nu
sunt eliminate prin operatiile tehnologice de curatire.
Bulgarii de pamant, daca ajung la macinare, se transforma in particule fine,
asemanatoare cu cele de faina si nu mai pot fi separate prin cernere; faina va avea o culoare
denaturata si un continut de cenusa mai ridicat.
Pietricelele macinate impreuna cu graul, de obicei, raman sub forma de granule cu
dimensiuni mai mari decat ale particulelor de faina. Influenta exercitata de aceste impuritati

Page 6 of 19

este in primul rand de natura organoleptica; faina va prezenta scrasnet la masticatie, senzatie
neplacuta pentru consumatori.
Nisipul da fainii aceleasi caracteristici ca si pietricelele macinate. Nisipul se elimina
in conditii bune mai ales la morile care au prevazuta in fluxul tehnologic operatia de spalare.
Impuritatile metalice influenteaza mai putin asupra calitatii fainii, dar ele prezinta un
real pericol pentru consumatori, deoarece in mod frecvent se gasesc sub forma de aschii
ascutite care, daca patrund in organism, pot provoca accidente grave prin perforarea tubului
digestiv.
Sticla ajunsa la macinis se poate transforma si ea in aschii foarte ascutite de
dimensiuni mici, care nu pot fi separate. O faina care contine aschii de sticla devine inapta
consumului de orice fel uman sau furajer.

3.2.Sectiile curatatoriei
Sectia de curatatorie a morii este subimpartita in doua parti distincte, in functie de
modul in care se efectueaza operatiile, respectiv: curatatoria neagra si curatatoria alba.
Curatitoria neagra cuprinde operatiile de eliminare a corpurilor straine existente in
masa de boabe, prima etapa de descojire si spalarea (eventual prima etapa de conditionare).
n urma prelucrarii graului rezulta deseuri care nu au valoare furajera (zoana, pleava,
maidanul, deseurile de trior, praful negru).
Curatitoria alba cuprinde operatiile tehnologice de dupa spalare, treapta a doua de
descojire, perierea si conditionarea (etapa a II-a). Praful alb rezultat din curatatoria alba are
valoare furajera. Conditionarea se situeaza in cele mai multe cazuri intre curatitoria neagra
si cea alba. Exista insa si cazuri cand se efectueaza si conditionarea inainte ca graul sa intre
la macinis. Din cele aratate se poate trage concluzia ca partile care compun sectia de
pregatire se intrepatrund intr-o oarecare masura.
Partizile de grau care trec din siloz in sectia de curatire contin diferite corpuri straine
(impuritati) care nu pot fi admise in macinis, deoarece ele influenteaza in mod negativ atat
procesul de fabricatie cat si calitatea produselor finite.
Pentru separarea corpurilor straine se folosesc metode care au la baza deosebirile
fizice existente intre boabele de grau si cele ale corpurilor straine. Principalele deosebiri
care stau la baza separarii impuritatilor din masa de grau sunt urmatoarele:

diferenta de marime (caracteristici granulometrice);

diferenta de insusiri aerodinamice;
diferenta de masa specifica;
diferenta de forma a boabelor de grau fata de a corpurilor straine;
diferenta de insusiri magnetice.

3.3.Separarea granulometrica
Separarea corpurilor straine din masa de grau dupa diferenta de marime
(caracteristici granulometrice) se aplica atat pentru impuritatile existente in masa de grau cat
si pentru sortarea unor boabe putin dezvoltate carora urmeaza sa li se aplice o prelucrare
separata.

Page 7 of 19

Amestecul de boabe, pe baza caracteristicilor granulometrice, se poate separa in

diferite fractiuni componente. Pentru aceasta se folosesc table perforate sau impletituri
metalice care poarta denumirea de ciururi (cand orificiile sunt mai mari de 1 mm.) si
respectiv site (cand orificiile sunt mai mici de 1 mm.). La o suprafata de separare, amestecul
initial se imparte in doua fractiuni: refuz (ceea ce ramane pe suprafata de separare) si cernut
(ceea ce trece prin ochiurile suprafetei de separare). Pentru a separa n fractiuni este nevoie
de n - 1 suprafete de separare.
Ciururile si sitele se confectioneaza in urmatoarele variante:
cu ochiuri rotunde (simbol R), perforate in zigzag (Rz), sau paralel (Rp);
cu ochiuri patrate (simbol P), perforate in zigzag (Pz), paralel (Pp), sau diagonala
(Pd);
cu ochiuri alungite (simbol L), perforate in zigzag (Lz), sau paralel (Lp).
Capacitatea lor de separare consta din suprafata activa, care reprezinta raportul
dintre suprafata totala a orificiilor si suprafata sitei intregi. Suprafata activa a tablelor
perforate ajunge pana la 50 %, iar cea a tesaturilor pana la 70 %.
Pentru aceasta separare, ciururile si sitele trebuie sa fie in miscare.
Procesul de separare este influentat de urmatorii factori:
modul de alimentare; este necesara alimentarea la un debit uniform si un strat
corespunzator productivitatii sitei; la debite prea mari apare pericolul trecerii pe refuz
a particulelor mici aflate in partea superioara a stratului de material;
forma si dimensiunile sitei; acestea trebuie alese dupa forma particulelor ce trebuie
separate; in cazul unor particule sferice, ochiurile vor fi rotunde sau patrate, iar la
dimensiuni neregulate se aleg ochiuri lunguiete, sau dreptunghiulare; asezarea
ochiurilor rotunde pe sita se face decalat, pentru a cuprinde un numar cat mai mare de
orificii pe unitatea de suprafata; in cazul ochiurilor lunguiete gaurile se dispun in
randuri paralele sau inclinate fata de marginea sitei;
lungimea drumului de parcurs de particule pe sita; cu cat acesta este mai mare, cu atat
efectul de separare este mai bun;
granulometria materialului; raportul dintre diametrul mediu (d) si latura ochiului sitei
(l) are o influenta insemnata asupra randamentului separarii; astfel, granulele ce
prezinta un d < 0,7l trec usor prin ochiurile sitei, cele cu d > 1,5l trec repede de-a
lungul suprafetei sitei si nu impiedica ca granulele mici sa treaca prin ochiuri, iar
granulele cu dimensiuni intermediare (0,7l < d < 1,5l) tind sa infunde ochiurile
sitei; intr-o asemenea situatie, sitele trebuie sa aiba ochiuri cu 10-15 % mai mari
decat dimensiunea de fractionare;
viteza si caracterul miscarii materialului;
grosimea stratului de material;
starea materialului (uscat sau umed).
Utilajele reprezentative care functioneaza pe principiul separarii granulometrice sunt:
A. separatorul aspirator, care functioneaza pe baza mai multor principii (diferenta de
lungime, latime, grosime si insusiri aerodinamice);

Page 8 of 19

B.
C.
D.
E.

postcuratitorul;
sita vibratoare;
vibroaspiratorul
sitele plane si masinile de gris;

A. Separatorul aspirator:
Elimina corpurile straine care se deosebesc de cereale prin marime (lungime, latime
si grosime) si prin insusirile aerodinamice. Acesta separa corpurile straine cu dimensiuni
mai mari, egale sau mai mici decat ale cerealei supuse precuratirii, prin combinarea actiunii
ciururilor si a curentilor de aer.
In Romnia se utilizeaz separatorul aspirator (tararul aspirator) tip TA 1216, cu
urmtoarele caracteristici: dimensiunile ciururilor 1200x1600 mm; debitul de aer necesar
180 m3/min, capacitatea de producie de 50 t/h.
Fig.2. Separator aspirator cu o camera de
decantare fara ventilator, unde:
1-gura de alimentare;
2-clapeta pentru reglare debit;
3-caseta pentru site;
4-sitele separatorului;
5-bila de curatire;
6-excentric;
7-camera pentru impuritati usoare;
8-racord de aspiratie;
9-clapeta pentru reglare aer;
10-transportor elicoidal pentru impuritati usoare;
11-gura de evacuare produs;
12-gura de evacuare impuritati mari;
13-gura de evacuare impuritati mici.

B. Postcuratitorul:
Postcuratitorul serveste la curatirea finala a cerealelor. n principiu se aseamana cu
separatorul aspirator, deosebindu-se prin numarul de site si prin faptul ca aspiratia se
realizeaza numai la iesirea din utilaj. Nu dispune de ventilator propriu de antrenare a
particulelor usoare, cu exceptia variantelor ce pot fi utilizate si pentru precuratire.
Caracteristic este dotarea cu doua randuri de site duble, montate la aceeasi inclinatie sau cu
diferenta mica una sub alta. Productivitatea sa este de 8 t grau / ora.

C. Sita vibratoare:

Page 9 of 19

Sita vibratoare se compune din doua ciururi vibratoare suprapuse , cu ochiurile mai
mari decat produsul de curatat, pentru eliminarea impuritatilor grosiere, precum si cu
ochiurile mai mici, pentru indepartarea prafului, nisipului si a altor corpuri straine mici. Are
constructie ermetica (nu degaja praf), consum redus de energie si efect bun de curatire
datorita fortelor puternice de inertie generate de vibratii. Are o capacitate de curatire de 6 t
grau / ora.
Fig.3. Sita vibratoare, unde:
1-gura de alimentare;
2-sita;
3-bila de cauciuc pentru curatire;
4-batiu;
5-gura de evacuare impuritati mari;
6-gura de evacuare impuritati mici;
7-gura de evacuare produs;
8-actionare;
9-magnet;
10-capac;
11-motor.

D. Vibroaspiratorul:
Vibroaspiratorul este tot un precuratitor (ca si
tararul), care poate fi folosit pentru cereale sau
oleaginoase. Functioneaza pe principiul combinat al
separatorului prin miscare vibratorie, cat si al
proprietatilor aerodinamice. Se construieste cu 3 site
suprapuse, sau cu ciururi duble. Din cauza vibratiilor
puternice nu apare pericolul infundarii sitelor, nefiind
necesare dispozitive pentru curatirea acestora, ca de
exemplu bilele de cauciuc de la separatorul aspirator.
1-gura de alimentare; 2-ventilator; 3-distribuitor; 4ciururi suprapuse; 5-gura de evacuare

Fig.4. Vibroaspiratorul

3.4. Separarea dupa forma

Se realizeaza cu ajutorul trioarelor. Urmaresc eliminarea neghinei si a mazarichei,
care sunt mai mici, a boabelor sparte, a tocaturii de paie si spice si, in acelasi timp, se separa
si orzul si ovazul din grau.
Din punct de vedere constructiv sunt trioare: cilindrice, cu discuri, cu palete si
spirale. n functie de capacitatea lor, trioarele se impart in doua categorii: trioare normale si
trioare de mare capacitate.
Efectul tehnologic al trioarelor cilindrice depinde in mare masura de urmatoarele
elemente:
- forma alveolelor;

Page 10 of 19

- desimea alveolelor pe suprafata mantelei, discului sau paletei

- cantitatea de produs care trece peste alveole.
Cand aceste caracteristici sunt bine alese pentru fiecare soi de grau in parte se poate
realiza o curatare a graului in proportie de 65 75 %.

3.4.1. Triorul cilindric

Reprezinta un tambur usor inclinat, prevazut cu alveole de forma apropiata de
semisfera, cu diametrul putin mai mare decat cel al particulelor. Separarea se face pe baza
diferentei momentului de cadere din alveole. n timpul rotirii tamburului, se separa mai intai
particulele lunguiete de dimensiuni mai mari, evacuandu-se cu un transportor, in timp ce
particulele mai scurte raman mai mult timp in alveole, cazand mai tarziu. Gradul de separare
a amestecului de boabe pe fractiuni depinde de nivelul la care se fixeaza marginea
superioara a jgheabului colector.
Sub aspectul scopului de separare urmarit, trioarele cilindrice se clasifica in: trioare
de boabe lungi si trioare de boabe scurte. La trioarele de boabe lungi, alveolele separa masa
principala de produs, care poate reprezenta 9598 % din amestec. n situatia trioarelor de
boabe scurte, alveolele separa o cantitate de 13 % din amestec, productivitatea fiind mult
mai mare.

Fig.5.Triorul cilindric; a. Sectiune longitudinala; b. Sectiune transversala

1-cilindru; 2-alveola; 3-jgheab; 4-transportor elicoidal; 5-actionare; 6-alimentare; 7produs de sortat; 8-gura de evacuare; 9-gura de evacuare impuritati.

3.4.2. Triorul cu discuri

Se deosebeste de triorul cu cilindric prin modul cum este construita suprafata activa.
Aceasta este compusa din 12-27 de discuri (cu un diametru total de circa 600 cm) din fonta
foarte dura, fixate alaturi pe un ax, care se roteste cu 40-50 rot/min. Discurile au pe ambele
parti alveole in forma unor buzunare , ale caror dimensiuni variaza in functie de scopurile
triorarii. Discurile se rotesc in masa de cereale si antreneaza in alveolele lor boabele de grau
mici si corpurile straine, care apoi sunt supuse separarii dupa acelasi principiu ca si la
trioarele cilindrice. ntre discuri se afla, pe partea superioara, jgheaburile de colectare ale
corpurilor straine. Boabele sortate cad in gura de evacuare de pe intreaga lungime sau pe un
alt jgheab longitudinal, in care se gaseste un transportor elicoidal, care le duce la resortare la
capatul opus alimentarii, unde se gasesc 4-5 discuri cu alveole mai mici. Avantajul principal

Page 11 of 19

al trioarelor cu discuri consta in productivitatea mare pe care o au (4-5 t/h), datorita faptului
ca intr-un spatiu redus realizeaza o suprafata de alveole mare.
Fig.6. Triorul cu discuri
1-discuri;
2-jgheaburi;
3-gura de evacuare;
4-jgheab cu melc;
5-clapete;
6-gura de alimentare.

3.4.3. Triorul spiral

Este un utilaj auxiliar de separare a corpurilor straine dupa forma. Este intrebuintat in
special pentru recuratarea deseurilor provenite de la trioarele cilindrice sau cu discuri,
pentru a extrage boabele normale si sparturile de grau ramase in deseuri.
Realizeaza sortarea particulelor sub actiunea fortei gravitationale de-a lungul unei
suprafete elicoidale inclinate. Astfel, boabele se deplaseaza cu viteze crescande, franate de
fortele de frecare. Primind o miscare de rotatie, ele iau traiectorii diferite, in functie de
marimea si masa specifica a boabelor.
Este alcatuit dintr-o suprafata elicoidala prinsa de un ax vertical, latindu-se treptat, cu
inclinare crescanda in sus. Pentru o buna sortare, este necesar ca inaltimea triorului sa fie cel
putin de 3 ori mai mare decat diametrul spiralei cele mai mari. Capacitatea de productie a
acestui gen de trior este foarte mica (100-150 kg/h), tinand seama de scopul pentru care sunt
folosite.
Fig.7. Triorul spiral
1 - palnie de alimentare;
2 - spira;
3,4,5,6 palnii de evacuare a produselor
sortate.

Page 12 of 19

4.Controlul efectului de curatire asupra cerealelor

Se face dupa fiecare utilaj in parte. n afara de acesta se mai face si controlul final.
Atat primul cat si al doilea contro au caracter permanent.
Efectul de curatire a intregului proces se stabileste calculand diferenta dintre
continutul initial de impuritati si cel de la sfarsitul procesului. n mod asemanator se
procedeaza si cu efectul de descojire. Se determina continutul de cenusa al graului inainte de
prima treapta de descojire si la ultima operatie de periere. Rezultatele obtinute in urma
analizelor se compara cu normele tehnologice de pregatire a graului pentru macinis.
Scopul urmarit in curatitorie este ca indicii de calitate ai graului sa fie cel putin la
acelasi nivel cu cei prevazuti in norme. n felul acesta se asigura calitatea necesara pentru
desfasurarea unui proces de macinis normal si pentru obtinerea unei faini fara defecte de
calitate provocate in primul rand de eventualele impuritati daunatoare consumatorilor.
Controlul curatirii se face in doua etape si anume:
dupa fiecare operatie tehnologica;
dupa efectuarea intregului proces de curatire.
Controlul dupa fiecare operatie ajuta la stabilirea corecta a regimului de functionare
al diferitelor utilaje.
Controlul dupa efectuarea intregului proces de curatire ajuta la cunoasterea efectului
tehnologic integral, de ansamblu, al curatitoriei.
Efectul de curatire se controleaza atat pentru cunoasterea impuritatilor remanente sub
forma libera, cat si al celor aderente pe suprafata boabelor. Pentru cele libere se calculeaza
diferenta dintre cantitatea de impuritati initiale din acelasi tip si cantitatea ramasa dupa
aplicarea operatiei tehnologice. Determinarea acestei diferente se face prin analize de
laborator.
Efectul de curatare al intregului proces se poate stabili calculand diferenta dintre
continutul initial de impuritati si cel de la sfarsitul procesului.

5. Prelucrarea Invelisului
Pe suprafata boabelor de grau si, mai ales, in santulet si barbita sunt localizate
particule fine de natura organica si minerala, care nu pot fi inlaturate decat printr-o actiune
directa asupra suprafetei boabelor. Prin descojirea mecanica se indeparteaza particulele de
praf aderente, microorganismele localizate in santulet si barbita, precum si straturile
exterioare de invelis. Prin aceasta se elimina componentele necomestibile si se usureaza
procesul de separare la macinis.
Prelucrarea uscata a invelisului bobului de grau se efectueaza in trei trepte. n prima
are loc eliminarea asa-zisului praf negru, de natura minerala, cu un continut de cenusa de
circa 20%. n celelalte rezulta praful alb sau tarata de curatatorie, constituit in special din
invelis si embrion, continutul de cenusa scazand la 6 8 %. n schimb cresc sparturile dupa
fiecare treapta de descojire cu 0,2 - 0,5 %. ntre cele trei faze de prelucrare uscata a
invelisului este intercalata si prelucrarea umeda, astfel:

Page 13 of 19

Descojirea primara realizata cu decojitorul Eureka, cu manta de sarma impletita,

are ca scop indepartarea prafului care se afla in santuletul bobului de grau si a unei parti din
barbita acestuia;
Descojirea secundara realizata cu descojitoarele cu manta de smirghel, care produc
un efect intens de descojire, indepartand in totalitate barbita bobului, o parte a embrionului
si primul strat celulozic al invelisului;
Perierea cerealelor realizata cu peria de grau, in scopul de a indeparta partile de
invelis desprinse de bob, care sunt inca aderente acestuia.
n practica, prelucrarea invelisului este cunoscuta si sub numele de prelucrare pe cale
uscata, iar operatia de spalare sub actiunea apei este numita si prelucrare pe cale umeda.
Prelucrarea invelisului completeaza procesul de eliminare a corpurilor straine cu masina de
spalat.

5.1. Decojirea primara

Descojitoarele functioneaza pe principiul frecarii boabelor intre ele, cat si frecarii
boabelor cu mantaua utilajului. Aceasta frecare se realizeaza cu ajutorul unor palete care
arunca boabele pe mantaua cilindrica a descojitorului, provocand astfel dezlipirea prafului
de pe bob.
Descojirea primara se realizeaza cu ajutorul descojitorului Eureka, ce are ca element
distinctiv mantaua de sarma impletita sau din tabla perforata. Descojitorul se monteaza
inaintea masinii de spalat. Efectul de descojire este influentat de montarea paletelor si de
viteza periferica a lor. La acest moment al descojirii se urmareste ruperea si detasarea
invelisului pericarpic, fara a sparge boabele si cu evitarea ruperii celorlalte straturi de
invelis.
In figura urmatoare (fig.47.) este prezentat decojitorul Eureka:
a. Schema tehnologica functionala;
b. paletele;
c. reprezentarea in diagrama.
1- cadru de sustinere, din lemn 2-racord de
alimentare; 3-carcasa; 4-racord de
aspiratie; 5-tremii de evacuare; 6-racord
de evacuare; 7-ax orizontal; 8-capac de
vizitare; 9-tub de aspiratie; 10-manta; 11rotor; 12-palete;

5.2. Decojirea secundara:

Are rolul de a indeparta straturile celulozice de la suprafata bobului fara a ajunge insa
la endosperm. Descojirea este buna atunci cand se face numai o desprindere a invelisului de
pe stratul aleuronic si care ulterior se indeparteaza prin periere.
Se realizeaza cu descojitorul cu manta abraziva de smirghel, care este o constructie
metalica superioara din punct de vedere al posibilitatilor de exploatare.

Page 14 of 19

Descojitorul cu manta abraziva de smirghel

Se prezinta sub forma unui cilindru vertical sau orizontal, avand in centru un rotor cu
palete. Suprafata abraziva este constituita dintr-un amestec de 69-75 % smirghel cu
granulatia nr. 20-24, 11-16 % magnezita si 13-15 % clorura de magneziu.
O alta deosebire fata de descojitorul Eureka este faptul ca aspiratia nu se mai executa
pe toata suprafata cilindrului ci doar pe o patrime din ea.Descojitorul are dezavantajul ca
smirghelul are un pret ridicat si ca apare pericolul de incendii, in cazul in care patrund in
interior corpuri feroase, care prin frecare cu smirghelul produc scantei.
Fig.48. Masina de descojit cu
manta de smirghel
1-cadru de lemn; 2-rotor cu palete; 3manta cu suprafata abraziva; 4-gura
de alimentare; 5-ventilator; 6-rotor;
7-gura de refulare; 8-camera de
decantare; 9-clapete mobile; 10-gura
de racord pentru refularea aerului;
11-gura de evacuare grau; 12-canal
de aer; 13-canal.

5.3. Perierea cerealelor

Are ca scop desprinderea unor impuritati aderente pe suprafata boabelor supuse
anterior operatiei de conditionare. Uneori perierea urmareste sa inlocuiasca spalarea pentru a
elimina pamantul, praful si alte impuritati de pe suprafata materiilor prime, in conditii de
reducere considerabila a consumului de energie, de renuntare la folosirea apei si, implicit, la
implicatiile pricinuite de poluarea acesteia.
Prin perierea graului se produce si o lustruire a suprafetei acestuia si, in acelasi timp,
se reduce continutul de cenusa al boabelor cu minimum 0,01 %. n urma acestei operatii are
loc intarirea usoara a invelisului, rezultand prin macinare, tarate de dimensiuni mai mari,
usor separabile prin cernere.
Perierea se efectueaza cu utilaje special destinate acestui scop, prevazute cu perii
rotative, montate pe palete sau pe mantale.
Din punct de vedere constructiv, periile de cereale se impart in:
perii orizontale cele mai folosite in industria moraritului;
perii verticale;
perii conice sau cilindrice.

Page 15 of 19

Masina de periat cu manta orizontala rotativa

Se utilizeaza in special pentru eliminarea impuritatilor ramase aderente dupa
descojirea graului. Are o productivitate de 750 900 kg / ora.
Un utilaj ce functioneaza pe principii asemanatoare in morile vechi este peria de
tarate. Aceasta urmareste eliminarea resturilor de endosperm desprinse de pe particulele de
tarate prin frecarea provocata de diferenta de turatie dintre perie si mantaua perforata.
Marirea efectului tehnologic se datoreaza si faptului ca cilindrul se roteste in sens contrar
axului cu palete.
Fig.50. Masina de periat cu
manta orizontala rotativa
1-rotor; 2,4-periile rotorului; 3manta rotativa; 5-gura de
alimentare; 6-tub de golire; 7canal de aspiratie; 8-camera de
decantare; 9-racord pentru
aspiratie; 10-palnie pentru
evacuarea prafului.

Se pot folosi si masini de periat graul cu manta orizontala fixa, care, pentru marirea
productivitatii se construiesc de tip etajat.Masinile de periat verticale, conice sau cilindrice,
sunt cu manta fixa si au efect tehnologic de periere redus.

6.Conditionarea
Prin conditionare se intelege tratarea graului cu apa sau combinat cu apa si caldura in
vederea usurarii procesului de macinis si de obtinere a fainii.
Dintre toate operatiile tehnologice de pregatire a graului pentru macinis,
conditionarea este operatia care influenteaza cel mai mult asupra bobului intreg deoarece
influenteaza in masura cea mai mare insusirile tehnologice ale graului procesul tehnologic
de macinis, gradul de extractie si continutul de substante minerale ale fainii, separarea
germenilor si insusirile de panificatie ale fainii.
Scopurile conditionarii sunt:
modificarea insusirilor mecano-structurale ale bobului pentru a se obtine cea mai buna
eficienta de macinis. Aceasta depinde de cantitatea si modul de distribuire a umiditatii in
bobul de grau;
modificarea insusirilor de panificatie ale graului in sensul imbunatatirii glutenului.
Principalul obiectiv al conditionarii este ca sa asigure o umiditate optima care sa permita:
separare cat mai intensa intre invelis si endosperm, realizata prin umezirea optima a
particulelor de invelis care devin mai elastice si mai rezistente in timpul macinisului,
astfel ca acestea sa nu se sfarame prea mult si sa se separe usor prin cernere;

Page 16 of 19

 ca endospermul sa fie mai friabil si sa se macine mai usor;

obtinerea unei cantitati mai mari de grisuri si mai putina faina in procesul de srotare;
obtinerea unei faini mai albe si cu un continut de cenusa redus, datorita disparitiei
particulelor de invelis intens maruntite;
reducerea consumului de energie cu 8-15 %, prin uniformizarea duritatii boabelor.
Conditionarea cu apa se realizeaza in una sau doua trepte:
prima umectare se face dupa prima treapta de descojire (timpul de odihna este
de 6-12 ore);
a doua se face inainte de intrarea graului la macinis (timpul de odihna este de
30-40 minute).

6.1. Conditionarea la rece se practica la circa 90 % din morile care fabrica faina de
grau si consta in doua trepte: umectarea si odihna.
n prima faza se procedeaza la udarea de lunga durata a bobului, urmata de odihna timp
de 5-6 ore pentru uniformizarea umiditatii. n etapa a doua, se stropeste bobul cu apa
pulverizata pentru a crea o diferenta de umiditate de 2-2,5 % intre invelis si endosperm,
urmand o odihna scurta de circa 30 de minute.
Cantitatea de apa ce se da graului prin umectare este stabilita in raport cu continutul de
umiditate al graului, structura endospermului si gradul de extractie al fainii. Continutul de
umiditate al graului inainte de a fi introdus la umectare-spalare trebuie sa nu fie mai mare de
14%.
Structura endospermului este in general in stransa legatura cu soiul graului. Graul al
carui endosperm are o structura fainoasa sau semi-sticloasa face parte din soiurile de grau
moale sau semitare, destinat producerii fainii de panificatie. Viteza de penetratie a apei in
endosperm este mai mare la graul cu structura fainoasa.
Timpul de odihna al graului dupa umectare sau spalare se stabileste in functie de
structura endospermului. La granele moi, timpul de odihna pentru penetratia apei in bob este
aproape cu 100 % mai scurt decat la granele tari. Timpul minim de odihna al graului moale
este de 8 ore, iar la cel tare este cuprins intre 16 si 32 de ore. Umiditatea optima a graului la
primul srot este urmatoarea:
cand se fabrica faina neagra de extractie directa: 15-15,5 %;
cand se fabrica faina alba de extractie directa: 15,5-16 %.
Pentru realizarea unei bune separari a taratei din faina continutul de umiditate al
endospermului trebuie sa fie mai mic decat al invelisului cu circa 0,5-0,6 %.

Aparatul automat de umectat cerealele

Este un utilaj simplu ce functioneaza in conditii automate, fara consum de energie, pe
baza presiunii ce o exercita masa de boabe ce cade in aparat.
Aparatele construite la noi in tara au productivitati cuprinse intre 8 si 15 tone gr/ora,

Page 17 of 19

Fig.51.Aparatul automat de udat

1-racord de alimentare;
2-carcasa;
3,8-turbina;
4-bazin de apa;
5-alveolele turbinei (canite);
6-flotor;
7- racord de alimentare cu apa;
9-palnie;
10-gura pentru golirea bazinului.

Masina de umectat prin pulverizare cu apa

Prin conditionarea finala a boabelor se mareste umiditatea acestora cu 0,3-0,5%, intreaga
cantitate de apa localizandu-se in invelis. Durata de patrundere a apei este de 20-30 de
minute la graul moale, crescand pana la 60 de minute la graul tare.
n urma conditionarii la rece cu apa se reduce consumul de energie necesar pentru
macinis, bobul sfaramandu-se mai usor: in acelasi timp, creste rezistenta cu circa 5%, fapt
care usureaza separarea particulelor de invelis in timpul cernerii. n vederea conditionarii
finale a boabelor de grau, se procedeaza la pulverizarea de apa pe suprafata acestora. n
acest scop se folosesc agregate cu discuri sau cu aer comprimat.
Fig.52. Aparatul de umezit cu apa
pulverizata.
1-gura de alimentare;
2-clapeta;
3-contragreutate;
4- duza pentru pulverizarea apei;
5-paleta;
6-grup de comanda;
7-gura de evacuare;
8-compresor de aer;
9-rezervor de aer;
10-rezervor de apa;
11-supapa electromagnetica;
12-motor;
13-reductor de presiune;
14-ventil de siguranta;
15-microintrerupator.

Page 18 of 19

BIBLIOGRAFIE
1. Danciu, I., 1997, Tehnologia si utilajul industriei moraritului, vol I, Editura Lucian Blaga,
Sibiu.
2. Banu C. si colab., 1999 Manualul inginerului de industrie alimentara, vol I, II Editura
Tehnica, Bucuresti.

Page 19 of 19