Sie sind auf Seite 1von 12

Lucru individual:

Rolul mass mediei n formarea opiniei publice

Introducere
Edward L. Bernays definete opinia public n lucrarea Cristalizarea opiniei publice astfel: "opinia
public este termenul care definete un grup difuz, nestatornic i schimbtor de judeci individuale.
Opinia public este rezultanta opiniilor individuale - cnd consensuale, cnd conflictuale - ale
oamenilor care alctuiesc societatea sau orice grup social."
Opinia public se caracterizeaz printr-o anumita dinamica in timp si este un fenomen fluctuant,
putnd s aib anumite orientri ntr-un stadiu iniial si alte orientari n perioade succesive de timp.
De asemenea, ea poate fi modificat n funcie de multitudinea i fluxul de informaii ce sunt
directionate nspre ea, intentionat sau nu, avnd ca rezultat schimbarea atitudinilor, a bazei afective,
care mai apoi influenteaz comportamentele i actiunile indivizilor.
Cnd se vorbeste despre opinie nu se poate lua n considerare tiinta sau cunoaterea, opinia este
doar o "prere", nu un adevr matematic, ci reprezint convingeri schimbtoare ce pot deveni
credine n momentul in care sunt profund nrdcinate.
Opinia public nu se numete publica doar datorit faptului ca este a publicului, ci pentru c se
refer la subiecte de natura publica: problemele colective sau interesul general.
Sistemul mass-media asigur circulaia informaiilor, opiniilor, interpretrilor i abordarilor care
sunt considerate a avea o semnificaie social.
Exist mai multe puncte de vedere n ceea ce priveste influena mass-media asupra opiniei publice.
Dintr-un punct de vedere mass-media nu influeneaz opinia publica, aceasta manifestnd o
"incpnare" in ceea ce priveste presa. Un alt punct de vedere ar putea afirma ca presa nu face
dect sa accepte si sa amplifice opinia public. Exista i un punct de vedere care se pozitioneaza mai

aproape de adevr ce susine ca presa, ca orice alt mediu de educare, contribuie la o schimbare clar
a opiniei publice
Cel din urm punct de vedere, ce susine ca opinia publica este influenat i modelat de ctre presa
consider ca se apropie cel mai mult de adevar. Avnd n vedere faptul ca presa reprezint un factor
ce contribuie la formarea opiniei publice, poate cel mai puternic factor, este evident c opinia
public i va schimba mereu consideraiile i prerile in funcie de ceea ce presa va prezenta. Massmedia se constituie ntr-un punct de plecare pentru opinia public, de cele mai multe ori opinia
publica neavnd de unde s i preia informaiile, singurul mijloc fiind mass-media.

Construirea opiniei publice


O prim clasificare a opiniei publice este:
a)opinia clar exprimat , ce beneficiazde o larg publicitate;
b)opinia oral optit - zvonurile;
c)opinia rezultat n urmareferendumului sau sondajului de opinie, cu participare neobligatorie;
d) opinia exprimat prin referendum sau sondaj de opinie, cu participare obligatorie.
n accepiunea cea mai frecvent, opinia public corespunde primelor dou forme de opinie. Dup
modul de manifestare opinia public se poate clasifica: opinie public static ( tradiii, cutume,
obiceiuri ) i opinie public dinamic , avnd un caracter raional. Corelaia dintre cele dou forme
ale opiniei publice este comparat dintre legea cutumiar i legislaia parlamentar. De-a lungul
timpuluiclasificrile opiniei publice au variat n funcie de curentele filozofice aprute. Chiar dac
unii autori au n vedere i o opinie public latent sau intern, modul de exprimarea opiniei publice
constituie o caracteristic definitorie a ei. Exist i opinii conformcrora conceptul de opinie
public latent exprim o contradicie n termeni, dac seaccept faptul c ea apare n cadrul
disputelor publice i constituie o exprimare verbal a atitudinilor sociale.
Publicul atent este un public dependent de pres i, de asemenea, de informarea in mas. Este acel
public ce cunoate problemele pe care mass-media le abordeaz, chiar si pentru prima data i pentru
care conteaz opinia celor ce transmit informaii despre subiecte cu o notorietate ridicat. Publicul
latent este un public dezinteresat i lipsit n general de motivaia de a cauta informaii despre
anumite subiecte. Acest tip de public este mai degraba interesat de problemele pe care tinde mass2

media s le accentueze i carora le acord prioritate. n aceste cazuri, atunci cand publicul latent
identific un subiect ce se afl n interesul mass-media ncepe s se manifeste ca un public atent n
ceea ce priveste urmarirea informaiilor. Publicul lipsit de inelepciune poate fi considerat un
receptor pasiv al mesajelor din mass-media. Indivizii ce fac parte din acest tip de public sunt cei mai
supusi la schimbarea de opinie pentru c ntotdeauna i concentreaza atenia mai putin pe mesajul
problemei propuse de media i mai mult pe ideea de etichetare a problemei. n cele din urm, exist
i un al patrulea tip de public, i anume, publicul apatic. Acest tip de public este total dezinteresat de
problemele ridicate de mass-media i din aceast cauz este publicul cu cele mai puine anse de a
recepta mesajele.

Funciile mass-mediei:
Funcia este considerat consecina relaiei dintre ceea ce produce i ofer mass-media i nevoile
societtii, n timp ce rolul reprezinta misiunea deja declarat a aciunilor sale. ntr-un sistem liberal,
misiunea este aceea de a facilita accesul la informaii i divertisment, dar si de a fi in serviciul public
prin informarea corect, formarea si promovarea educatiei, a culturii. De asemenea, observa si
critica domeniile societatii, precum cel economic, politic, social etc.. Influentarea in urma actiunii
mijloacelor este considerata efect. In urma contactului cu indivizii, acestea pot determina nivelul de
cunostinte, modul de actiune si de dobandire a comportamentelor.
Modelandu-se dupa nevoilor din ce n ce mai diversificate ale indivizilor, funciile mass-media sunt
multiple. n continuare, voi ncerca o prezentare a celor mai importante dintre acestea:
1.

Funcia de informare.

Indivizii simt n permanen nevoia de a controla mediul nconjurator, pentru a aciona si a lua
decizii in funcie de realitatea imediat. Functia de informare vine in sprijinul nevoii societtii,
grupurilor i a indivizilor de a controla mediul nconjurator. Oamenii evalueaz, pe baza
informaiilor pe care le primesc, importana evenimentului ce ar putea sa-i afecteze n mod direct,
anticipeaz unele tendinte si iau, in cunostinta de cauza, anumite decizii.
Cele mai multe dintre mesajele mediatice receptate zilnic, din cadrul interaciunii continue cu massmedia, sunt informatii generale, care se adreseaz mai putin sensibilitatii ori nevoilor curente. Din

cauza patrunderii mijloacelor de comunicare in relatia dintre individ si mass-media, oamenii isi
mbogatesc bagajul de cunotinte prin aceste informatii mediatice.
Informaiile utilitare sunt cele prioritare pentru public. Fie c este vorba despre programul la
cinematograf sau la teatru, de situaia transportului urban, starea vremii sau cotaiile bursiere,
oamenii isi orietneaza activitatea zilnic n funcie de ele si controleaza mediul imediat.
La fel, informaiile de prevenire sunt si ele importante. Unele dintre ele au intrebuinare utilitar, pe
cnd altele pot anticipa catastrofe naturale, crize, accidente sau evenimente neasteptate. Astfel,
viziunea prospectiv a mass-media poate ajuta populaia la mobilizarea colectiva, la ameliorarea
daunelor sau prevenirea unor evenimente neplcute. Dup cum se poate observa, mass-media ofera
o gama larga de informatii cu privire la preocuparile, cerintele si interesele de tot felul ale
publicului.
Rolul mijloacelor media este de a obine informaii si de a le face sa circule. In plus, ele sunt supuse
unui proces de selectare, ierarhizare i interpretare nainte de a fi transmise publicului. Astfel, massmedia ofera o imagine mediat, o anumit versiune a unui eveniment. Uneori, oamenii iau mesajul
receptionat ca atare , fr a-l supune unei analize sau reflecii, din cauza volumului informaional
foarte mare primit in fiecare zi.
2.

Funcia de "legtur" (de comunicare)

Mass-media raspunde nevoii oamenilor de comunicare, de implicare n comunitate i de identificare


cu o anumita cauza, tema sau subiect. De aceea, aceasta funcie poarta i numele de integrare
sociala. Nivelul la care actioneaz mijloacele media poate fi unul local, national sau global. Ins,
indiferent de diferena dintre receptori (nationalitate, religie sau cultur), acestia au in comun
consumul aceluiasi produs mediatic, bazat pe proximitatea informationala. Sloganul unei campanii
publicitare, o stire de ultima ora sau subiectul controversat al unui talk- show pot face oricand
subiectul unei discutii cu cei apropiati si nu numai. Astfel, mijloacele media ajut la socializarea in
interiorul unei comunitati.
Dac ne referim la un cadru global, informatiile, ideile sau subiectele pot fi comune, nsa acestea se
pot diversifica si adapta in functie de proximitatea spatial, innd cont de realitatea imediata.
In oricare dintre cele doua contexte, unul dintre efectele mass-media este de a ajuta la dezvoltarea
relaiilor interumane i interculturale prin crearea de legturi intre membrii comunitatilor sau intre
4

diferite comunitati. Ele capt o forta unificatoare, creeaz o viziune globala i apropie diferite
culturi, generand un sentiment de solidaritate n randul oamenilor.
3.

Funcia educativ- cultural

Mass-media au preluat din rolul social al familiei si al institutiilor de nvatamant in procesul de


educare a copiilor. Ele transmit valori i modelel culturale ale societatii i au un rol important in
formarea gandirii si comportamentului indivizilor, n special, n randul tinerilor. Mijloacele media
au posibilitatea de a face sa circule diferite modele de comportament general acceptate de societate,
raspunzand nevoii de perpetuare a valorilor comunitii. Ele transmit de la o generaie la alta mituri,
traditii si principii "care i confer individului o identitate etnica sau naionala".Prin transmiterea
valorilor, "mass-media contribuie la realizarea stabilitii sociale i la mentinerea, n timp, a
structurilor culturale". Rolul lor este sa transmit cunotine i s formeze oameni cultivati.
Din pacate, produsele culturale reprezint un procent scazut din grila de programe, exceptand cazul
in care canalul mediatic este specializat n acest domeniu. Nici timpul de emisie nu este unul
prielnic, emisiunile fiind difuzate n afara timpului de maxima audien sau la ore trzii. Mijloacele
de comunicare nu doar promoveaza modelele de comportament, ci i genereaz unele noi, ca de
exemplu cel de consum.
Pe de alta parte, mass-media sunt acuzate ca prezint modele negative (fali eroi, false vedete) care
au o influen negativ puternica. In special, tinerii, inca de la varste fragede, au tendina sa imite
diferite personaje din filme, desene animate sau sa adopte comportamentul anumitor personalitati,
vedete pe care ajung sa ii idolatrizeze. Prezenta constanta a acestor falsi eroi sau false vedete in
lumea mediatica duce la comportamentul de imitare, din dorina de a ajunge ca ei, de a fi faimoi sau
de a ajunge in centrul atentiei. Mass-media vin cu contraargumentul ca aceste modele antisociale
sunt prezentate ca exemple negative i ca ele reflect realitatea inconjuratoare.
ns, aduc din nou in discutie perspectiva studiilor functionaliste care spun ca indivizii sunt liberi sa
aleaga un anume canal sau produs cultural pe care doresc sa l consume. "Nu mai este vorba despre a
ti ce le fac mass-media oamenilor, ci despre ce fac oamenii cu mass-media". Motivarea alegerii este
fcuta n functie de valorile, interesele i nevoile fiecarui individ, asa cum spune si principiul teoriei
folosinelor i recompenselor.

4.

Funcia de interpretare.

Informaiile trec prin mai multe etape inainte de a fi prezentate publicului. Pe de o parte, ele necesita
un proces de selectie, realizat dupa anumite criterii, apoi sunt ierarhizate n functie de importanta sau
urgenta lor. Pe de alta parte, informaiile ajung sa fie analizate i discutate. Dar pentru ca goana dupa
senzaional, dupa instantaneu a castigat teren n fata dezbaterilor, s-au dezvoltat genuri jurnalistice
specializate care permit auditorilor sa aiba acces la mai multe opinii, de multe ori ale unor
specialisti, pentru a-si putea forma o parere de ansamblu. De asemenea, telespectatorii sau
ascultatorii pot participa la discuie prin telefonul in direct.
In orice caz, granita dintre informaie i opinie este greu de stabilit. Unii specialisti considera ca
influenarea are loc nc de la primele etape prin care trec informaiile: selecia i ierarhizarea.
Alegerea prezentrii unei informatii, a unui eveniment n detrimentul altora, precum si punerea lor
ntr-o anume ordine reprezinta un act interpretativ.
5.

Funcia de divertisment.

ntr-o lume a vitezei si a provocarilor continue, mass-media rspunde nevoii oamenilor de a se


deconecta de la viata cotidian. Indiferent daca este vorba de un film, o emisiune de divertisment la
tv sau un talk-show la radio, oamenii privesc mijloacele media ca pe o modalitate de petrecere a
timpului liber, de relaxare, dar si un mod de evadare. Consumatorii de divertisment vor sa scape de
presiunea cotidianului i sa intre ntr-o lume imaginar, lipsita de grijile si problemele zilnice, pentru
a trai imaginar evenimente, experiente sau sentimente pe care n viata reala nu au posibilitatea sa le
incerce, nu indraznesc sau nu ar ajunge sa le traiasca niciodata.
Privit din perspectiva costurilor, divertismentul mediatic este cel mai puin costisitor, iar accesul este
imediat, doar la un buton distana. Mass-media sunt cele mai importante furnizoare de divertisment,
procentul fiind diferit de la un canal la altul al emisiunilor de acest tip. Din motive comerciale,
divertismentul ocup o parte importan a programelor mediatice i au un caracter spectaculos.
Spectaculozitatea mesajelor trezete interesul publicului, l angreneaz n mijlocul actiunii, al
evenimentelor, de aceea acest tip de discurs a patruns i in cel al informarii si al educrii.
Informaiile sunt prezentate sub forma unor tiri inedite, extraordinare, cu titluri explozive, n timp
ce discursul educativ- cultural este ambalat sub forma amuzamentului, pentru ca "educaia este
primit mai usor, daca este ascunsa sub masca distraciei".

Funcia de vorbire i de limbaj ale mass-media.

6.

Supusi in permanenta mesajelor mediatice, tindem sa mprumutam cuvinte sau sintagme din
limbajul mediatic n comunicarea interpersonal. Consumul produselor mediatice influeneaza att
limbajul, ct i vocabularul nostru. Astfel, ele creeaza noi termeni, expresii, arhetipuri si extind
intelesurile unor termeni deja existeni sau substituie noi inelesuri. n timp, ele ajung sa construiasc
un vocabular simbolic.

Influena mass-mediei asupra opiniei publice


Opinia public este influenat constant de mass-media. Presa a fost unul din factorii care au
favorizat apariia opiniei publice. Aceasta influenta se poate manifesta prin mai multe metode.
Efectele mass-media sunt abordate si examinate, conform lui Ioan Dragan (2007, 189), pe trei axe:

axa intensitii: efectele pot fi atotputernice, puternice, limitate, minore;

axa amplitudinii: de la microefecte, la mezoefecte i la macroefecte;

axa temporar: efect pe termen scurt, mediu sau lung.

De-a lungul timpului au fost formulate teorii care msoara consecintle sociale ale actiunii massmedia
Teoriile referitoare la influenta mass-media asupra opiniei publice sunt: modelul "glonului magic",
modelul "fluxul comunicrii n doua trepte", teoria "agenda-setting", teoria "spirala tcerii".
Modelul "glonului magic". Acest model s-a fondat pe convingerea potrivit careia comunicarea in
masa are o putere foarte mare care se exercita instantaneu asupra oamenilor. Termenul de "glont
magic" a fost preluat din practica medicala, astfel ca in secolul al XIX-lea se credea ca injectiile si
pilulele administrate actioneaza ca un glont, producand instantaneu reactii in organismul pacientilor.
Acest concept a fost influenat de puterea pe care parea s o aib propaganda in primul
razboi mondial. Astfel, modelul "glonului magic" preconizeaza efectele puternice ale comunicarii
de masa asupra opiniei publice. Teoriile ulterioare vor ncerca sa inlocuiasc postulatele acestui
7

model in conformitate cu evoluia societii, a sistemului media si a modului de intelegere a


individului si a societatii. Dei modelul "glonului magic" poate parea nvechit sau naiv, el era in
concordan cu mentalitile epocii n care a luat nastere. Astfel, oamenii obisnuiti atribuiau massmedia puteri nelimitate.
Continutul mass-media a fost astfel imaginat ca fiind injectat n venele audientei, care ar
reaciona in mod uniform i previzibil. O asemenea conceptie se sprijina implicit pe doua idei
principale:
1.

Societatea modern este privita ca un agregat de indivizi relativ atomizati, acionand potrivit

intereselor personale si foarte putin constransi de obligatii si legturi sociale.


2.

Mass-media sunt considerate angajate n campanii de modificare a comportamentului, conform

inteniilor unor instituii puternice, publice sau private (agentii de publicitae, institutii
guvernamentale, partide politice, etc.)
Mesajele venite din partea mass-media pot fi considerate, n acceptiune cu modelul "glontului
magic", asemenea unor gloane care lovesc opinia public. Astfel, individul ce face parte din
audien nu este capabil sa filtreze aceste gloante pe care le primeste si reactioneaza ca la
administrarea unei pastile sau a unei injectii.
Modelul "fluxul comunicrii n doua trepte". Teoria "fluxului comunicarii n doua trepte" scoate in
eviden importanta relatiilor sociale n formarea opiniei publice. El opereaza mai ales in cadrul
societatilor tradiionale si al grupurilor primare, cum ar fi familia. Astfel, aceasta noua teorie
marcheaz o schimbare de perspectiva: "indivizii nu mai sunt vzuti ca entiti uniforme, izolate; ei
intra n relatii interpersonale i intergrupale, nu raspund imediat si uniform la mesajele mass-media.
Este, oricare ar fi limitele lui, un model mai realist" (S. Chelcea, 2006, 89).
Teoria "agenda-setting". La inceputul anilor '60, teoriile privind influena mass-media asupra opiniei
publice erau puse sub semnul intrebrii. Putini mai erau cei ce considerau ca mass-media acioneaza
puternic si are efecte imediate asupra publicului.
Aparitia teoriei "agenda-setting" are mai multe semnificaii, fiind vorba, n primul rnd,
despre semnalul pe care l da. Odata cu apariia acestei teorii se cerea abandonat modul n care se
punea problema asupra influenei mass-media asupra opiniei publice. Aceasta influen nu este nici
atat de mare, nici atat de mica pe cat se demonstrase, astfel ca cercetrile care avusesera loc pn
8

atunci nu erau suficiente. n al doilea rand, teoria "agenda-setting" reprezinta, in mare parte, efortul
de a identifica un nou camp al influentelor, acela al efectelor indirecte si de lunga durata, care sunt
mai greu de surprins cu mijloacele de cercetare sociologica ale momentului. Celelalte doua teorii,
modelul "glontului magic" si modelul "fluxul comunicrii in doua trepte", s-au axat pe efectele mari
sau minore ale mass-media si au scapat din vedere efectele obisnuite, curente, comune, care se
exercita in mod silentios si greu observabil, dar care, pe o perioada mai mare de timp, pot cumula un
impact considerabil.
Teoria "spirala tcerii". Modelul "spirala tcerii" a fost elaborat de catre Elisabeth Noelle-Neumann,
fosta directoare a Institutului de Demoscopie din Allensbach (R. F. Germania).
Influenta mass-media asupra opinei publice din perspectiva spiralei tcerii a fost testat de autoare
cu ocazia alegerilor din 1976 din Germania. S-au realizat astfel interviuri si anchete panel care sa
surprinda intenia de vot a alegtorilor, disponibilitatea de a se exprima public n favoarea unui
partid, interesul fata de politica, contactele cu mass-media. Testul a fost realizat pe 1000 persoane
iar rezultatele au condus la concluzia ca televiziunea fusese cea care schimbase climatul opiniilor in
anul electoral 1976. Cci, chiar dac cele doua partide politice erau la fel de puternice n viziunea
opinei publice, mass-media, prin prisma convingerilor lor nu acordau nici o sansa ca alianta
CDU/CSU sa castige in 1976. Astfel, populatia a receptat doua opinii despre realitate, doua impresii
diferite, cea rezultat n urma observrilor lor directe si cea survenita prin intermediul mass-media.
Astfel s-a creat un climat dual al opiniilor si a castigat mass-media (E. Noelle-Neuman, 1980/2004,
204).
Premisele testrii teoriei au fost expuse de ctre autoare astfel:
1.

Societatea i amenin cu izolarea pe indivizii care au un comportament deviant

2.

Indivizii triesc n permanen cu teama de izolare

3.

Teama de izolare i determin pe indivizi s evalueze in permanen climatul opiniei

4.

Rezultatul acestei evaluari afecteaz comportamentul public, n special exprimarea deschisa

sau trecerea sub tacere a opiniilor

Un rol esenial n formarea opiniei publice revine mediilor. De felul n care ele selecteaz,
transmit sau comenteaz un fapt poate s depind prerea pe care i-o formeaz cei ce recepioneaz
mesajul.
De exemplu, dac despre o persoan public se vehiculeaz la un moment dat numai informaii
negative, prerea general va fi c persoana resprectiv etse vinovat i/sau nu este potrivit pentru
funcia deinut.
Tot astfel, prin intermediul mediilor s-ar putea construi o imagine pozitiv a unei persoane sau a
unei instituii, fr ca acestea s aib ntr-adevr numai trsturi pozitive.
Uneori, informaia se transmite n mod voit astfel nct s se formeze o anumit prere general. n
asemenea situaii, n care opinia public a fost influenat de anumite interese, se apreciaz c a avut
loc o aciune de manipulare. Acest tip de influen se exercit astfel nct persoanele manipulate s
aib impresia c acioneaz conform unor idei i interese proprii, nu venite din exterior.
La noi in tara, att libertatea presei ct, i libertatea de a infiina publicaii sunt garantate de
Constituie. Persoanele care lucreaza n domeniul mass-media, producnd informaii pentru publicul
larg, trebuie s-si dovedeasc constant responsabilitatea:
1. o stire trebuie verificata din mai multe surse inainte de a fi publicata;
2. informatia nu trebuie deformatacu intenia de manipulare a opiniei publice
3. informarea trebuie sa fie promta i corecta.

Felul n care un eveniment este prezentat de mass-media difera in functie de reporter, de tipul
mediului si de ceea ce isi propune acesta. De exemplu, greva personalului medical dintr-o localitate
poate fi prezentat din perspectiva grevitilor, din perspectiva bolnavilor sau din perspectiva
autoritilor. Ct este oare fapt pur si unde incepe interpretarea personala? n ce masura este
reflectata realitatea in mass-media? n ce msura intervenia mass-media influeneaza derularea unor
aciuni si fenomene sociale,politice, economice?
Iata cteva intrebari ce doresc sa atrag atenia asupra unor greeli de interpretare care le-am putea
face.
Un ziarist este liber in alegerea, redactarea i comentarea faptelor, dar aciunea sa nu ramane fara
10

consecinte.
Libertii presei i se asociaz ntotdeauna si ideea de responsabilitate in exercitarea ei.
In regimurile totalitare, forma de controlsi de limitare sau desfiintare a libertatii presei este cenzura.
Prin intervenia cenzurii, in presa pot apareadoar stiri sau comentariicare se bucura de aprobarea
puterii. Statele democratice pot apela la cenzura doar n situatii exceptionale: de pilda, in timpul
unui razboi sau, n orice moment, pentru protejarea siguranei naionale si a secretului de stat. ntrun stat democratic libertii presei i este asociat dreptul la replic.

Concluzie
Se poate spune c fiecare opinie are publicul sau reprezentat de un grup de persoane care sunt
afectate de o anumit problema sociala fa de care manifest o pozitie pro sau contra. Astfel,
publicul este un factor important de care trebuie s se in cont atunci cand se studiaz opinia
publica.
O trsatura important a publicului este faptul ca ea deriv din structura sociala, se caracterizeaz
print-o accentuat mobilitate i printr-o durata n timp relativ limitat.
Prin urmare, mijloacele media nu acioneaza doar asupra individului, oferind modele de
comportament care pot fi adoptate prin invaare, ci au efecte i asupra culturii, volumului de
cunotine, valorilor i normelor unei societi, precum i a relaiilor sociale umane.
Libertatea de exprimare a gndurilor i a opiniilor sau credintelor i libertatea creatiilor de orice fel,
prin viu grai sau prin scris, sunt inviolabile. Presa face ca viaa politica a unui stat s devina publica,
dezvluind evenimente sau pozitii individuale sau de grup fa de acestea, apartinnd jurnalistilor
sau altor persoane sau instituii.
Libertatea presei poate fi restrnsa n mod legitim doar in anumite cazuri cum ar fi asigurarea
securitii si ordinii publice n situatii exceptionale,protecia unor categorii sociale, apararea bunelor
moravuri. Mass-media n zilele noastre are i o alt importan contribuind n educarea politica a

11

oamenilor. Presa este un fel de oglind a societii, deoarece ea produce ''marfa '' care se cere i se
cumpr.

Bibliografie
1. Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, Editura Polirom, Bucuresti, 1999
2. Bernays, Edward L. [1923](2003). Cristalizarea opiniei publice. Bucureti: Editura
Comunicare ro
3. Chelcea, Septimiu. (2006). Opinia public. Strategii depersuasiune i manipulare. Bucureti:
Editura Economic.
4. McQuail, Denis; Windahl, Sven, Teorii ale comunicarii de masa, Editura Comunicare.ro,
2004
5. https://ru.scribd.com/doc/38495290/Procesul-Formarii-Opiniei-Publice
6. http://www.scritub.com/jurnalism/Importanta-si-rolul-massmedia-75424.php
7. http://www.referat.ro/lucrare-licenta/rolul_massmedia_in_formarea_si_dezvoltarea_opiniei_publice.html
8. Larson, Charles, Persuasiunea, receptare i responsabilitate, Editura Polirom, Iai 2003

12

Das könnte Ihnen auch gefallen