Sie sind auf Seite 1von 12

Sistemul ganglionar superficial

Ganglionii n sine reprezint staii de filtrare pe traseul vaselor limfatice. n mod


normal au o form rotund sau ovalar, uneori descrise ca boabe de fasole. Au
dimensiuni variabile i sunt grupai superficial i profund. Noi discutm mai mult
de semiologia ganglionilor superficiali, care sunt n strns legtur cu
staiile de drenaj (de unde preia limfa ganglionul respectiv). Nu totdeauna un
ganglion mare, mai ales la nivelul cavitii bucale, reprezint un element
patologic.
Grupele ganglionare care se palpeaz obligatoriu:
1. Ganglionii retrooccipitali
2. Ganglionii retroauriculari
3. Ganglionii preauriculari
4. Ganglionii retro-mandibulari
5. Ganglionii subangulomandibulari
6. Ganglionii submandibulari
7. Ganglionul submentonier
8. Ganglionii laterocervicali
9. Ganglionii supraclaviculari
10.Ganglionii axilari (grupai n 5 grupe ganglionare)
11.Ganglionii supraepitrohleeni
12.Ganglionii inghinali
13.Ganglionii poplitei
Palparea se realizeaz prin presarea ganglionului respectiv pe un plan dur i are
urmtoarele obiective de descriere:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Localizare
Dimensiuni (<1 cm nu are semnificaie; > 1 cm = adenopatie)
Consisten (moi, elastici, duri, fluctueni sau cu pseudofluctuen)
Sensibilitate (dureroi/nu)
Suprafa regulat/neregulat
Mobil/imobil (att fa de planurile superficiale, ct i de cele profunde)
Raporturile cu tegumentele supraiacente

Palparea grupelor ganglionare


1. Grupele ganglionare retrooccipitale:
-

Medicul se aaz n faa pacientului (pacientul de obicei n poziie


eznd)
Se cerceteaz simultan, bilateral ambele regiuni (dreapt i stng)

n ce situaii putem avea grupele ganglionare afectate?


-

Inflamaii i infecii ale pielii capului


Mucturi de insecte la nivelul pielii capului
Celulita orbital (esutul grsos retro-orbital)
Rubeol

Funny DDx boli eruptive:


1

o
o
o
o

Erupie + catar (nazal) = pojar (catar = secreie de cauz


inflamatorie)
Erupie + adenopatie (retro-occipital/latero-cervical) rubeol
trebuie s fie
Erupie + angin (n sensul de gt rou) = scarlatin
Erupie + vezicule varicel-i nenicule

2. Grupele ganglionare retroauriculare


-

Sunt situate n spatele pavilioanelor, deformnd tegumentul din spate n


poriunea inferioar a acestora
Se palpeaz la fel, simultan, de obicei cu 2-3 degete, cutnd
retroauricular
Apar n:
o Afeciuni ale regiunii temporo-parietale i n
o Afectri ale canalului auricular

3. Grupele ganglionare preauriculare


-

Se palpeaz la fel, simetric, simultan, n regiunea preauricular, imediat


sub planul osos
Apar n:
o O serie de viroze sau
o Conjunctivita gonococic sau
o Infecia cu Chlamydia
Dreneaz:
o Conjunctivele
o Pleoape
o 1/3 mijlocie a feei inclusiv regiunea temporal a scalpului

4. Ganglionul retromandibular (parotidian, tonsilar)


-

Se palpeaz simetric, presnd dinspre posterior anterior


n cazul n care se constat prezena ganglionului, mobilitatea se caut
apucnd ganglionul cu dou degete i efectund micri circulare
Apare frecvent n:
o Faringite
o Faringo-amigdalite
o Parotidite

5. Ganglionul subangulomandibular
-

Se caut venind simetric cu degetele crlig, acrond sub unghiul


mandibulei
Dreneaz de la nivelul cavitii bucale
Este cel mai des ntlnit ganglion mrit (orice fel de proces inflamator la
nivelul cav. bucale putnd duce la mrirea lui)

6. Ganglionii submandibulari
-

Se caut simetric prin aceeai tehnic a acrorii, raclnd pe ramul


orizontal al mandibulei dinspre profunzimesuperficial

Dreneaz tot la nivelul cavitii bucale, regiunea limbii, gingia, dinii,


mucoasa bucal.

7. Ganglionul submentonier
-

Mna stng fixeaz extremitatea cefalic


Cu mna dreapt se racleaz cu micri circulare regiunea submentonian

8. Grupele laterocervicale
- Pot fi palpate i din posterior, dar palparea corect este din anterior
Pentru palparea anterioar:
- Cu mna stng se susine capul, ce este laterodeviat spre partea
neexaminat (partea opus examinrii)
- Se coboar pe cele 3 nivele cu degetele, cutnd grupele ganglionare
Aici exist: ???makes no senseee (47:00)
- un grup superficial
o anterior de SCM
o posterior, de-a lungul marginii anterioare a trapezului
- un grup profund (posterior de SCM)
(47:15)
Zona de drenaj este reprezentat de glanda parotid, limb, structurile profunde
ale gtului (laringe, tiroid, trahee) i conductul auditiv extern.
Pentru palparea posterioar, medicul se aaz n spatele pacientului care se afl
n poziie eznd i cerceteaz simetric ambele lanuri ganglionare.

9. Grupul ganglionar supraclavicular


-

Se caut, de obicei, ntre cele dou inserii inferioare ale m. SCM


Pentru c nu avem un plan dur la ndemn, folosim unul dintre degete ca
plan dur
Punem pacientul s ntoarc capul n partea opus
Se introduce un deget ntre cele dou inserii, se introduce dup inseria
clavicular i se caut

n ce situaii avem laterocervicalii i supraclavicularii prini?


o
o
o
o

Mononucleoza infecioas
Infecii virale
Infecii bacteriene
Limfoamele hodgkiniene/non-hodgkiniene

n plus, pentru ganglionii supraclaviculari, ganglionul supraclavicular stng


mai poart numele i de ganglion Wirchof-Troisier i poate aprea, n afara
situaiilor menionate, i n cancerul gastric. Ganglionul supraclavicular
drept poart numele de omolog de Wirchof-Troisier i poate aprea n
cancerul pulmonar.

10.
-

Sunt
o
o
o
o

Ganglionii axilari
dispui pe 5 grupe:
Grupul central, n vrful axilei
Lateral, spre bra
Medial, spre torace
Anterior (subclavicular)
3

o Posterior (subscapular)
Examinarea se face cu mna opus regiunii examinate
Medicul se aaz in faa pacientului i pune pacientul, dac este mai nalt
dect medicul, s pun mna pe umrul medicului, sau, dac este n
poziie eznd sau este mai scund dect medicul, l pune s-i sprijine
membrul superior respectiv pe antebraul minii examinatoare.
Adenopatia axilar:
o Boli infecioase
o Poate s apar dup diferite imunizri i s persiste mult timp, ceea
ce sperie mamele
o Este locul de elecie de adenopatie patologic n cancerul mamar,
fiind prima staie ganglionar
o Se ntlnete n limfoame
o Poate s apar ca reacie la implantul de silicon

11.
-

Grupul supraepitrohlear

Deasupra epitrohleei, cu micri circulare, cutm ganglioni


Este, de obicei, grupul ganglionar care se uit
Se ntlnete n:
o Infecii ale minii i antebraului
o Sifilisul secundar
o Sarcoidoz
o Limfoame
o Leucemia limfatic cronic

12.

Ganglionii inghinali

Exist aici dou grupe n raport cu ligamentul inghinal:


1) Grupul ganglionar orizontal imediat sub ligamentul inghinal, pe
traseul su
2) Grupul ganglionar vertical coboar de-a lungul safenei (de multe ori
folosii ca reper n caz de puncie venoas)
- Se caut, de obicei, cu pacientul ntins, cu membrele inferioare
ntinse
Dreneaz:
o Abdomenul inferior
o Organele genitale externe (mai puin testiculele)
o Regiunea perineal
o Regiunea fesier
o Zona orificiului anal

13.
-

Ganglionii poplitei

Sunt situai profund


Poziia n care se caut este cu pacientul n decubit dorsal i membrul
inferior semiflectat
Minile mbrieaz articulaia genunchiului, astfel nct cele 4 degete s
se uneasc pe linia median a planului posterior, dup care pacientul
ndreapt puin membrul inferior, iar minile execut o micare circular
Sunt specifici afeciunilor de plant i gamb (n principal faa extern)
4

Uneori pot fi adenopatii generalizate. Ele se ntlnesc n afeciuni virale,


bacteriene, parazitare, fungice, autoimune, n tezaurismoze sau n stri maligne,
mai ales ale sngelui (limfoame, leucemii acute i cronice).

Ganglioni normali vs. Patologici


Criterii de normalitate:
1. Nu depete 1 cm (diagonala cea mai lung, dac are form oval)
De obicei, n aceast situaie, ei nu sunt palpabili (excepie:
subangulomandibular, submandibular, uneori submentonier pot fi uneori
palpabili). De asemenea, ganglionii pot fi palpabili (dar de dimensiuni mici)
la copii.
2. Ganglionii normali sunt totdeauna mobili (reciproca nu este valabil!!).
3. Nu sunt dureroi
4. Au o consisten elastic
Dac vei ntlni un ganglion >1cm, eventual cu prinderea a mai multor grupe
ganglionare, care sunt de obicei dureroi i au o consisten crescut, sau sunt
adereni de planul profund/superficial, trebuie s-l considerai ntotdeauna
ganglion patologic.
N.B.: Cu excepia ganglionilor inflamatori, orice ganglion patologic se scoate
pentru a fi trimis spre examinare.
Alt lucru la care trebuie s fim ateni este dac persoana cu grupe ganglionare
cu potenial patologic are si hepato-splenomegalie, ceea ce ntrete suspiciunea
de afeciune patologic. Uneori, ganglionii sunt fluctueni i pot fistuliza. n cazul
unui pacient cu adenopatie va trebui s facem anamneza, iar pacientul va trebui
explorat.
Adenopatiile pot da:
-

Manifestri ale blocrii circulaiei limfatice (de tipul edemului limfatic)


Limfangit subiacent adenopatiei. Uneori apare aa-zisul treneu de
limfangit (o dilataie vermicular mai albicioas varice limfatic), i la
care tegumentul supraiacent devine rou

Se caut manifestrile generale + alte manifestri de fond pentru a ne putea


orienta.
Adenopatiile pot fi:
- Acute/cronice
- Generalizate
- Localizate
o propriu-zise
o regionale
- Supurative/nesupurative
Adenopatia tuberculoas (denumire corect=tuberculoza ganglionar. Explicatie:
si in tubercuoza pulmonara, atat in forma primara cat si in cea secundara, avem
adenopatie)
-

Intlnit frecvent

Apare ca expresie a infeciei cu Mycobacterium bovis, fiind expresia


transmiterii la om a infectiei tuberculoase bovine de la animale
De retinut ca M. bovis se transmite prin laptele animal, i de aceea
tuberculoza ganglionara se ntlnete mai ales a ar, unde se consum
laptele de vac nefiert
Ganglionii afectai sunt cei iniial retromandibulari, subangulomandibulari,
submandibulari, pentru ca apoi s cuprinda toate gupele ganglionare
laterocervicale, uneori i subclaviculare.
Acesti ganglioni, iniial au manifestarile adenopatiei inflamatorie (cu
inroirea tegumentelor supraiacente), ca apoi s devin fluctuenti.
Ulterior, gamglionii sunt adereni de planurile superficiale i se deschid la
piele din ganglioni scurgndu-se cazeum.
Procesul de drenaj al ganglionilor cu tuberculoza ganglionar = scrofuoz
Dupa drenarea cazeumului ganglionar, locul se cicatrizeaz, aprnd o
cicatrice retractil (cu zone care se tracioneaz, cuteaza tegumentul n
zona respectiv), ce poarta numele de scrofuloderm.
Uneori, la nivelul tegumentelor, pot s apar tuberculite, ca leziuni uor
reliefate, roiatice, bine delimitate i cu o mic descuamare central
O alt situaie cu adenopatie generalizat i care prinde n principal
regiunea cervical este boala Hodgkin (limfomul hodgkinian). Are o
afeciune cu inciden crescut, apare mai ales la tineri (dar nu exclusiv),
prinznd mai ales la barbati dect la femei, i se caracterizeaz prin
apariia celulei Sternberg Reed. Exista mai multe forme de clasificare
histologica. Uneori, prinderea ganglionara laterocervicala este importanta,
ceea ce latest foarte mult regiunea cervicala anterioara (cand l vezi din
faa vezi o persoana cu un gat mare =gat proconsular). n funcie de
grupele ganglionare afectate se si stadializeaza boala Hodgkin.
o Stadul I: afectarea unui singur grup ganglionar sau a unei structuri
limfoide (splina, timus)
o Stadiul II: cand cuprinde cel putin doua grupe ganglionare sau o
grupa ganglionara si o structura limfoida de aceeasi parte a
diafragmului
o Stadiul III: cuprinde cel putin doua grupe ganglionare sau o grupa
ganglionara si cel putin o structura limfoida de ambele parti ale
diafragmului
o Stadiul IV: cand afecteaza si structuri extralimfatice

Leziunile elementare
Denumirea leziunii nlocuiete o descriere.
Leziunile se impart in leziuni cutanate elementare primare si secundare.
Leziunile cutanate primare se impart in leziuni primare cu modificari circumscrise
de culoare, regiuni reliefate solide si leziuni cu continut fluid.
Leziunile secundare sunt prin pierdere de substanta, prin productie de substanta
la suprafata pielii sau leziuni cicatriciale.
Modificarile circumscrise de culoare:

1. Macula = modificare circumscrisa de culoare de dimensiuni mici, ce nu


depete 0,5 cm, nereliefata (in planul tegumentului), cu consistenta
identica cu a tegumentului din jur, nedureroasa, ce poate modifica (dar
de cele mai multe ori nu modifica) tegumentele cu care se nvecineaz
Pot fi:
a.
b.
c.
d.

Pigmentare (eferide, lentigo, petele cafe-au-lait)


Depigmentate (frecvent intalnite dupa arsuri superficiale)
Hemoragice (echimoze micute)
Eritematoase singurele care pot determina o modificare a
tesuturilor invecinate, cum se intampla in rozeola sifilitica sau
rozeola tifica (din tifosul exantematic)
2. Pata = o macula de dimensiuni mai mari. Pastreaza toate caracterele
maculei. Ea rezulta, practic, prin confluarea mai multor macule.
Regiuni reliefate solide:
1. Papula = leziune proeminenta, bine delimitata, de culoare variabila,
situata superficial, solida la palpare si de dimensiuni mici ce in general nu
depasesc 0,5 cm
Ex: urticaria
Un tip particular de papula este dermatografismul (dermografismul, scrisul
pe piele) la trecerea pe pielea pacientului cu o unghie boanta, va rezulta
o dunga reliefata, initiall de culoare rosie si apoi palida, evidenta. Permite
vizualizarea a ceea ce ati scris. Se intalneste la persoanele hiperalergice,
hipertiroidiene si cu un tip constitutional vegetativ. Cand se insoteste de o
eruptie eritematoasa, mai ales la nivelul regiunii anterioare a gatului,
uneori poate conflua in placarde.
O forma particulara este dunga meningitica Trousseau, ce apare ca o linie
oblica papuloasa. Se intalneste in afectarile meningeale.
O forma particulara de papule confluate este urticaria
2. Nevii pigmentari = foratiune reliefata de consistenta solida,
asemanatoare sau mai mare decat a tegumentului in zona respectiva, cu
modificare de culoare, bine delimetati, cu consistenta normala, nu sunt
durerosi si nu modifica structurile profunde.
De retinut ca nevii pigmentari au potential de transformare malign.
3. Keratoamele seboreice (senile) apar la persoanele in varsta, de obicei
pe fata dorsala a ainilor, sau la nivelul antebratelor, sunt de forma
neregulata, bine delimitate, la frecare lasa scoame si daca insisti, pot fi
indepartate.
4. Veruci plane (desi au numele de plane, ele sunt usor reliefate) sunt bine
delimitate, au o suprafata aspra neregulata, sunt de consistenta crescuta
fata de tegument, nu sunt dureroase, nu modifica tegumentele invecinate.
Apar indeosebi la niveul mainilor, dar si la nivelul genunchilor si fetei.
5. Sifilidele = papule multiple nepruriginoase, indurate si care sunt
localizate in special la nivelul trunchiului plantelor si palmelor.
In cazul in care papulele conflueaza, termenul folosit este de plac
(pigmentar, eritematoas etc)

6. Tuberculul = proeminente eviente cutanate, de mici dimensiuni (aprox 1


cm), cauzate de prezenta unui infiltrat celular dermic profund. Sunt foarte
bine individualizati. Sunt mai voluminoase, mai reliefate decat papulele,
au evolutie progresiva, pot ulcera si dupa ulceratie lasa cicatrice (de obicei
keloida). Se intalnesc in sarcoidoza, in tuberculoza cutanata sau in lepra.
7. Nodulul = formatiuni evident mai mari decat tuberculii (min 1 cm), cu
consistenta dura si cu evolutie din profunzime spre suprafata (la palpare
sesizezi ca vine de undeva din profunzime). Nodulii, in functie de zona de
origine, pot fi: dermici, dermo-epidermici sau hipodermici.
Clasicul exemplu de nodul eritem nodos, unde nodulii sunt dermoepidermici, de consistenta ferma, pot ajunge pana la 3 cm diametru, sunt
durerosi(!!), au o culoare rosie, apoi rosie-violacee, apoi maronie, au
localizare simetrica si sunt mai evidenti la nivelul gambelor. Eritemul
nodos se intalneste cel mai frecvent in infectia streptococica, dar mai
poate aparea si in TB cutanata sau eritem nodos post-medicamentos (ca
reactie alergica).
De retinut ca ei se resorb spontan si ca nu lasa cicatrici.
Nodulii Osler = noduli foarte mici, pana la 3 mm, eritematosi si foarte
durerosi. Apar la nivelul pulpei degetelor, palmelor si plantelor si tradeaza
prezenta endocarditei bacteriene.
Nodulii Meynet = noduli mici, nedurerosi, ce nu modifica culoarea
tegumentului, dar care apar la nivelul tegumentelor fetelor de extensie
(am vorbit de nodulii meynet la reumatismul articular acut)
Tofii gutosi sunt tot o forma de noduli nodozitati dedimensiuni variate,
de culoare albicioasa-galbuie, cu consistenta dura, nedurerosi si care la
intepare dau la exterior uratul de sodiu, care apare ca pulbere albicioasa
asemanatoare cretei ude.
Xantoamele se mpart n doua categorii: tuberoase si eruptive, fiind
afectate mai ales fetele de extensie a membrelor si tendoanelor. Apar intro afectiune genetica = hiperlipoproteinemia 3 familiala. Sunt si ele relativ
frecvente.
8. Tumorile cutanate depasesc 2 cm diametru, intereseaza toate
straturile tegumentului si pot depasi spre suprafata pielea.
o Nevi pigmentari
o Nevii nepigmentari
o Melanomul
o Angiomul
o Metastazele cutanate
Descrierea unui melanom (poza slide): o formatiune tumorala cutanata,
bine delimitata, de forma neregulata (cel mai adesea rotund-ovalara), are
consistenta crescuta fata de restul tegumentului, vine din profunzime si
este de culoare maro sau maroniu inchis.

Leziuni cu continut fluid:

1. Vezicula = acumulare de serozitate clara, de mici dimensiuni, diametrul


nu depaseste 0,5 cm. Poate fi epidermica (nu lasa cicatrice) sau dermoepidermica (lasa cicatrice). Exemple:
- Herpes simplex eruptia herpetica = un grup de vezicule pe fond
eritematos cu localizare nazo-labiala sau genitala. La suprafata, dupa ce
se sparg (cele de la nivelul fetei) lasa o crusta galbuie (crusta melicera).
Eruptia herpetica se mai numeste popular si bube dulci (are aspectul ca si
cum ar fi acoperita cu miere).
- Herpes zoster produs de virusul varicelo-zosterian, ce are particular o
eruptie veziculara cu dispozitie dermatomerica (de-a lungul traseului unui
nerv, teritoriul inervat de un nerv).
De retinut: herpesul zoster nu poate sa apara decat la persoanele care au
avut varicela in copilarie (virusul ramane cantonat la nivelul ggl spinali, si
in anumite conditii se remultiplica, generand aceasta eruptie
caracteristica).
Conditiile in care apare eruptie varicelo-zosteriana sunt legate de
capacitatea imunologica scazuta, uneori eruptia zosteriana putand
preceda chiar si cu 1-2 ani, manifestarie clinice a aparitiei unui cancer. De
regula, zona dermatomerica pe care se gaseste eruptia iti indica si locul
aparitiei viitorului cancer. De aceea, daca o persoana adulta va face o
eruptie varicelo-zosteriana, cautati atent zona sau teritoriul in care a
aparut eruptia. Mai poate aparea si in anumite boli de sange.
De retinut ca eruptia zosteriana este precedata de durere cu pana la 7
zile. Durerea poate persista si dupa disparitia eruptiei. Cu cat tratamentul
antiviral incepe mai devreme, cu atat durerea va fi mai mica.
Exista si eruptii veziculoase generalizate, de exemplu varicela. De retinut
ca in varicela, eruptiile veziculoase sunt de varste diferite. Fiind leziuni
veziculoase dermo-epidermice, lasa cicatrici, cu atat mai mult cu cat sunt
pruriginoase.
Eczema este o eruptie veziculoasa pruriginoasa, care ce mai adesea se
grupeaza in placade, evolueaza in pusee si poate fi constitutionala
(aratand un teren atopic) sau eczema alergica (de contact).
O forma particulara de vezicula este bula o vezicula de dimensiuni mari,
pana la 2 cm, pentru ca daca depaseste, vorbim de flictena. Cel mai
adesea, flictenele apar post-arsuri, dar si in porfiria cutanata tardiva, dand
hiperpigmentarea cicatriceala a zonelor expuse la soare. In cazul in care
leziunea cutanata cu continut lichidian este tulbure (continut purulent),
poarta numele de pustula. Cel mai adesea, pustula rezulta prin
suprainfectarea leziunilor cutanate cu continut lichidian. Procesul de
transformare = pustulizare.
Apare in impetigo, in acnee sau in furuncul, hidrosadenite, orjelet (pop.
ulcior).
Leziuni elementare secundare
Prin pierdere de substanta
1. Excoriatia = pierdere de substanta superficiala, care se produce prin
abraziune (prin frecarea de o suprafata ce nu este neteda). Nu da
niciodata cicatrici
9

2. Fisura = o pierdere de substanta lineara. Se intalneste acolo unde


tegumentele sunt ingrosate (ex: calcaie crapate fisuri tegumentare
calcanee).
3. Eroziunea se produce prin pierderea de substanta strict la nivelul
straturilor superficiale. Ca si excoriatia, nu sangereaza.
4. Exulceratia = pierderea de substanta afecteaza si straturile profunde,
generand cicatrice.
a. Ulcerul varicos des intalnit in insuficiente venoase cronice (pe
seama dificultatilor de drenaj) apare o leziune elementara
profunda, cu pierdere de substanta, cu margini bine delimitate. Pe
fundul ulceratiei se observa cruste, iar modificarile tegumentare
invecinate sunt date de boala de baza (in insuficienta venoasa vom
intalni dermatita ocra).
Apare, de obicei, retromaleolar.
b. Sancrul sifilitic, ca expresie a infectiei sifilitice. O ulceratie rotunda,
bine delimitata, cu fundul ulceratiei hiperemic, cu baza indurata si
nedureros. Contine treponeme (este contagios).
Leziuni cu productie superficiala de substanta:
1. Crusta = depozite rezultate prin coagularea sau uscarea unor secretii.
Cele mai cunoscute sunt crustele hematice. Pot fi si crustele melicere
(eruptia herpetica)
2. Scuama = fragment din stratul keratinizat epidermic, ce se exfoliaza.
Poate fi o scuama fina (pitiriaziforma) apare in pitiriazisul versicolor,
cand dai cu degetul elibereaza o scuama fina, subtire, mica (scuama
furfuracee). Alteori pot fi scuame lamelare, sau chiar scuame lambou
(soare naparlire). Uneori, leziunile se pot combina, aparand leziuni
ertemato-scuamoase. Le vedem frecvent: eritrasma un placard
eritemato-scuamos nepruriginos ce apare in principal la nivelul pliurilor
axilar sau submamar; uneori au un miros neplacut.
Pitiriazisul versicolor = pete galbui/cafenii. Daca se da cu degetul peste
ele se acopera cu o scuama fina, furfuracee, si isi modifica culoarea
rozate.
3. Psoriazisul = placi eritematoase bine delimitate, usor reliefate,
nepruriginoase, acoperite de scuame ceva mai mari decat cele ce rezulta
din pitiriazis, iar indepartarea scuamei prin leziune de grataj da nastere
unei picaturi initial albicioase (semnul spermanetului), iar daca insisti,
imbraca aspectul de roua sangeranda (semnul Auspitz). Apare in general
pe zone periarticulare (de extensie), dand modificari articulare de tipul
artritei psoriazice.
4. Pot exista productii superficiale cutanate prin hiperproductia de keratina =
keratoze/keratodermii. Cele mai comune keratodermii sunt cele palmoplantare, care pot fi congenitale sau dobandite. O forma exacerbata de
keratodermie = ihtioza, in care scuamele uscate sunt aderente, cu o piele
uscata, fisurata, asa-nuimtul om in armura. Ihtioza poate fi congenitala
sau dobandita, insotind cel mai adesea un limfom.
5. Leziunile cicatriciale cicatrici (lineare, stelate sau keloide). Cicatricea
= tesut conjunctiv dens, fibros, ce rezulta prin refacerea unei solutii de
continuitate dermo-epidermice profunde. Forma este determinata de
cauza care a generat-o. cele liniare dupa taieturi. Cele cu plagi mari
10

suprainfectate, sau cu ulcer cutanat cicatrici stelate neregulate. O forma


particulara este
keloidul o cicatrice cu exces de tesut fibros, ingrosata, ramificata si,
uneori, zona fobroasa are un aspect sidefat. De mentionat ca cicatricea
keloida este extrem de importanta mai ales post interventii chirurgicale,
deoarece procesul cicatriceal keloid merge si in profunzime, mai ales pe
cicatrcile abdominale, dand procese aderentiale ce impiedica buna
functionare a tubului digestiv.
Atrofia cutanata consta din subtierea pielii cu pierderea desenului
papilar dermic, prin reducerea partiala/totala a straturilor tegumentare.
Ex: atrofie cutanata senila (mainile batranilor, pe fata dorsala, o piele
subtire, pergamentata)
Vergeturile atrofii cutanate de forma lineara, ce se produc prin ruperea
fibrelor elastice. Daca dai cu degetul, se percep ca o mica depresiune.
Culoarea vergeturilor arata si varsta lor. Vergeturile active au o culoare
rosie-violacee, in timp ce vergeturile cicatriceale au culoare alba-sidefie.
Se intalnesc in toate situatiile de marire rapida a abdomenului (cele mai
frecvente fiind vergeturile de sarcina, mai ales daca sarcina este de
dimensiuni mai mari). Se mai intalnesc si in sindromul/boala Cushing ca
expresie a catabolismului proteic crescut.
Scleroza cutanata consta din intarirea pielii si tesutului subcutanat,
rezultand placi dure la palpare, ce nu perimt plicaturarea tegumentului in
zona respectiva. Cel mai adesea sunt scleroze cutanate localizate, dupa un
proces inflamator in zona respectiva. Cele generalizate se intalnesc in
sclerodermie, dand faciesul de icoana bizantina. Dau sclerodactilie (pielea
este perfect intinsa pe degete, lucioasa, si daca incerci sa faci o cuta
tegumentara pe fata dorsala a degetului, acest lucru e imposibil). Procesul
de sclerodermie in aceasta afectiune merge si in profunzime, dand
frecvent afectari esofagiene cu esofag complet imobil (treptat dispare
peristaltica esofagiana, pana cand acesta se transforma intr-un tub =
esofag de portelan), precum si afectiuni cardiace in sfera aparatului
valvular, cu pierderea elasticitatii acestuia. Totdeauna apar fenomene de
tip Reinauld (vezi modificari de culoare).

Leziunile hemoragice cutanate


1. Petesia (vanataia) = o macula de culoare rosie-violacee. In general de
mici dimensiuni. Rezulta prin transfuzarea sangelui in tegument, si desi
este leziune hemoragica, nu dispare la vitropresiune. Uneori, un aspect
particular de petesii purpura = eruptii petesiale grupate. Purpura este
de 2 cauze: vasculara si trombocitara.
2. Echimoza = de dimensiuni mai mari, dar variate, culoare violacee, cu
variatie de culoare (rosie rosie-violacee verzuie galbuie). Au o
deosebita importanta in medicina legala pemtru ca in functie de culoare
se poate sugera vechimea agresiunii.
Apar si spontan in fragilitatile capilare sau in defectele de coagulare. O
forma particulara = exhimoza in ochelari (mai ales cea post-traumatica)
sugereaza fractura de baza de craniu, foarte greu de pus in evidenta

11

radiologic daca nu o cauti in mod intentionat, si poate duce a tromboza de


sinus cavernos, care e mortal.
3. Hematomul (cucui) = o acumulare de sange la nivelul tesutului
subcutanat (hipoderm), care si ea sufera variatii de culoare, ca si
echimoza, dar cu o evolutie un pic mai lenta.
4. Angioamele = pete de culoare rosie-violacee = ghemuri de capilare. Pot
fi angioame plane sau tuberoase (reliefate). Niciuna dintre ele nu are
semnificatie patologica deosebita decat cea care o defineste, respectiv
ghemuri vasculare grupate semnificativ.
5. Stelutele vasculare = dilatatii arteriolare ce se caracterizeaza printr-un
punct central, rosu, de la care pleaca ramuri fine, sinuoase. Sunt asociate,
de obicei, cu fenomene de insuficienta hepatica daca sunt mai mult de 6
pe jumatatea superioara a corpului.
Exista simple dilatatii vasculare, care sunt lineare, sinuoase =
teleangiectazii. Semnul Turban = teleangiectazii interscapulovertebrale din
sindromul mediastnal. Mai ales la copii, tradeaza prezenta adenopatiei
mediastinale.

12