CANCERUL DE COL

UTERIN
Def: Cancerul de col uterin este cea mai frecventa tumor malign a tractului genital feminin care se dezvolt din
epiteliul exo- sau endocervical. Carcinomul scuamos (epidermoid) este cel mai frecvent tip histologic (90%)
Tumora apare in decadele de viata 4-5 , dar in prezent se raporteaza o crestere a incidentei cancerului de col uterin la
femei din ce in ce mai tinere ( sub 35 de ani)
Prin introducerea screening-ului citologic (Babes- Papanicolaou) incidenta, morbiditatea si mortalitatea au inceput sa
scada, iar leziunile premaligne sunt din ce mai bine documentate.
n Romnia, conform datelor furnizate de OMS, cancerul de col uterin se afl pe primul loc ca prevalen i este a doua
cauz de moartalitate prin cancer la femei.
Clinic: leziunile premaligne sunt frecvent asiptomatice; hemoragie+leucoree+dispareunie.
Principalii factori de risc pentru cancerul de col uterin sunt:

Infecia cu HPV (human papilloma virus) 16, 18 (75% din totalul cazurilor), 31 si 45 (10% din cazuri) i HSV 2
Fumatul
Contacte sexuale cu parteneri multipli (> 6) i via sexual nceput la vrst mic (~16 ani)
Igien local deficitar
Multiparitate

Infectia cu HPV poate fi 0biectivata si in M.O. in coloratii clasice (H.E.) sau imunohistochimice. Virusul determina efect citopatic cu formarea unor
celule cu halou perinuclear, citoplasma acidofila si atipii nucleare = Koilocite
MACROSCOPIC
Carcinomul epidermoid invaziv are aspect /exofitic
(vegetant)- cel mai comun pattern de prezentare,
ulcerat (endofitic) sau infiltrativ, cu hemoragii i
necroze, n apropierea orificiului extern al colului
uterin.
Tumora se proiecteaza peste mucoasa din jur, are
aspect nodular, frecvent exulcerat, cu marginile
indurate, neregulate. In formele ulcerate, baza tumorii
este acoperita de un detritus necrotico-hemoragic. In
forma infiltrativa, tumora creste predominant in
stroma cervicala, care devine indurata, in timp ce
modificarile la suprafata colului sunt minime
Cele mai des neoplazia porneste din zona de
trasformare scuamo-clindrica
Dimensiunile tumorii variaza de la cativa mm la cativa
cm, culoarea este alb-cenusie si sangereaza cu
usurinta la atingere.
In stadiile avansate colul este distrus in intregime si se
observa invazia organelor de vecinatate (uter,
peritoneu, vagin, rect) sau metastazarea la
distanta(ggl locoregionali, ficat, plaman, maduva
osoasa). Cresterea tumorala si metastazarea (de obicei

MICROSCOPIC

Carcinom epidermoid (scuamos) e constituit dintr-o proliferare

de celule tumorale mari, poligonale, cu margini tumorale
distincte, citoplasma eozinofila nuclei cu pleomorfim variabil si
figuri mitotice tipice si atipice.
Celulele sunt dispuse in plaje solide, inconjurate de o stroma
dezmoplazica conjunctivo-vasculara bine reprezentata, cu
moderat infiltrat inflamator limfoplasmocitar. Uneori celulele
sunt izolate in stroma dezmoplazica.
Carcinoamele pot fi keratinizante (cu formare de perle para sau
ortokeratotice) mai bine diferentiate sau nekeratinizant (fara
globi cornosi, dar se pot intalni diskeratocite) mai slab
diferentiat
Se descrie (conform FIGO) si carcinomul scuamos microinvaziv
(adancimea invaziei este de pana in 3 mm , iar latimea plajei de
invazie pana in 7 mm)

limfatica) sunt in general lente.

CHISTADENOMUL PAPILIFER SEROS

OVARIAN
Def: Tumora epiteliala benigna cu originea in celulele epiteliului de suprafata al ovarului (a carui
morfologie aminteste de cea a epiteliului tubar) ce prolifereaza sub forma unei tumori chistice.
Este una dintre cele mai frecvente tumori ovariene.- 60% din tumorile ovariene seroase.
Apare la femeile intre 20-60 de ani si este frecvent bilateral (15% din cazuri)
Cauze: necunoscute
Clinic: asimptomatic, tumorile mari pot fi palpabile, sau pot comprima organele din jur.

MACROSCOPIC
Chistadenomul papilifer seros ovarian este o
formatiune tumorala chistica frecvent
uniloculara si mai rar multiloculara, de
dimensiuni variabile, uneori bilaterala.
Suprafata externa este neteda sau usor
boselata, de culoare alb-cenusie sau cu tenta
brun-roscata, cu sau fara desen vascular
evident, mai mult sau mai putin transparenta (in
functie de grosimea peretelui chistic). Peretele
este in general subtire.
Suprafata interna poate fi neteda sau poate
prezenta vegetatii papilare sesile sau
pediculate.
Continutul este clar, sero-citrin sau mai rar
sero-hemoragic.
De obicei tumora nu contine arii solide.

MICROSCOPIC
Microscopic, epiteliul care delimiteaza cavitatea
chistului este format din celule inalte, cubice sau
columnare, cu nuclei alungiti asezati bazal; in
unele cazuri apar celule ciliate asemanatoare cu
cele ale epiteliului tubar.
Nu se constata atipii celulare, mitoze sau zone
de necroza.
Stroma poate fi laxa, edematoasa sau densa, de
tip fibros.
Formatiunile papilare prezinta un ax conjunctiv
fibro-vascular tapetat de un singur strat de
celule epiteliale cubo-cilindrice.
Uneori in stroma adiacenta invelisului epitelial
sunt prezente mici concretiuni laminare proteocalcare numite corpi psammoma (mai frecvente
in tumorile maligne de tip chistadenocarcinom
seros ovarian s.a.)

MASTOPATIA
FIBROCHISTICA
Def: Este o form de hiperplazie ce implic elemente epiteliale i stromale, ca urmare a rspunsului
anormal al snului la hormoni (in special PR, E. si prolactina).
Este o afectiune foarte frecventa (mai ales la femeile fertile intre 25-45 ani) ce poate simula clinic, radiologic
si histologic un carcinom mamar. Afectiunea este in general bilaterala si afecteaza mai ales cadranul
supero-extern.
Sinonime: mastopatia Reclus, boala Reclus-Schimmelbusch, boala Bloodgood, boala Cooper, boala TillauxPhocas, mastopatie fibrochistica, mastopatia chistica difuza (ICD-10), etc.
Clinic: asimptomatic sau modificari minore (disconfort, mastodinie premenstruala +/- secretie mamelonara).
Semnele si simptomele regreseaza dupa menopauza

MACROSCOPIC
Zonele afectate au o consistenta crescuta,
discreta nodularitate sau noduli bine conturati,
mobili pe planurile subiacente.
Pe sectiune se identifica noduli, chisturi multiple
unele de culoare albastruie (blue-domed cysts) cu
diametru variabil (1-5 cm) cu continut lichidian
clar sau hemoragic, uneori de culoare inchisa si
septuri fibro-glandulare grosolane. Stroma din jur
este densa, de consistenta ferma si margini
neregulate.

MICROSCOPIC
Modificarile fibro-chistice intereseaza TDCL (unitatea
ducto-lobulara terminala) si stroma din jur.
Se descriu 2 forme histologice :
forma simpl, non-proliferativ cu fibroza + dilataii
chistice ductale (delimitate de epiteliu simplu cubic,
cilindric sau atrofic) +/- metaplazie apocrin (celule
mari, poligonale, cu citoplasma acidofila, nuclei mici,
rotunzi, hipercromatici si polul apical ,, inmugurit~
sunt asemanatoare celulelor glandelor sudoripare
apocrine; celulele pot forma structuri papilare). Nu
reprezinta factor de risc pentru carcinomul mamar.
forma proliferativ, include hiperplazia epiteliala (de
la usoara, florida cu sau fara atipii pana la CIS: DCIS
sau LCIS) si adenoza sclerozanta (proliferarea
ductelor mici, a celulelor mioepiteliale-adenoza si zone
de scleroza) Modificarile se pot confunda cu un
carcinom invaziv.
Alte aspecte microscopice asociate: stroma fibroasa,

inflamatie cronica stromala ( limfocite, plasmocite,

macrofage ,,spumoase )