ATEROSCLEROZA

Def:Afeciune caracterizat prin formarea la nivelul tunicii interne i medii a

arterelor mijlocii i mari de plci/depozite ateromatoase, ce conin colesterol,
material lipidic i lipofage.
Factori de risc : -Dislipidemia (factor major), injurie
vasculara/endoteliala, obezitate, sedentarism, hipercolesterolemia,
fumatul, diabetul zaharat,hiperlipoproteinemia, HTA, factori genetici,
Patogenie:
1.Injurie si disfunctie endoteliala
2.Acumulare de LDL in peretele vascular
3.Oxidarea LDL de catre radicalii liberi eliberati de endoteliul lezat
4.Adeziunea monocitelor=> macrofage care fagociteaza LDL=> foamy cells
5.Inflamatia cronica promoveaza distrugerea macrofagelor, migrarea si
proliferarea celulelor musculare netede din intima in medie,
neovascularizatie.
6.Amplificarea procesului

MACROSCOPIC

MICROSCOPIC

I.INFARCTUL MIOCARDIC
II.PERICARDITA FIBRINOASA
I.Def: Necroza ischiemic/de coagulare a muschiului cardiac.
MACROSCOPIC
MICROSCOPIC
1.dup 48 apare:
- o zon palid de diverse dimensiuni,
-flasc ,
-moale,
-uor reliefat(IMA!!!) n raport cu suprafaa
cordului,
-cu margini neregulate(,,in hart
georgrafic),
-nconjurat de un lizereu galben, la rndul
sau inconjurat de un chenar rou-violaceu.
2.Infarctul sechelar apare:
- ca o zona cicatriceal,
- deprimat,
-alb-sidefie
-ferm,
- bine delimitat de esutul din jur.

Cardiomiocitele din zona de necroz

sunt :
-lipsite de structur i nuclei,
-sunt acidofile, omogene .
n jurul lor se observ infiltrat
inflamator acut (PMN), iar la
periferie hiperemie reactiv.
Ulterior zona infacrtizat se
organizeaz fibros.

II. Inflamaie acuta exudativ a seroasei pericardice obiectivat prin apariia depozitelor de
fibrin pe i acumularea unei cantiti minime de lichid n cavitatea pericardica.

Placile
fibrolipidice/ateromatoase
-Sunt reliefate
-dimensiuni variabile
-alb-galbui,
-proemina in lumenul vasului,
-consistenta crescuta.
Pe sectiune au centrul
necrotic/hialinizat/uneori calcificat.
Leziunile sunt excentrice si cresc
pe masura ce boala evolueaza
pana la obliterarea (in)completa a
vasului sau pana la
fisurarea/ulcerarea placii de
aterom=> placa de aterom
complicata=>tromboza in situ.

La nivelul peretelui arterial (mai ales

subintimal) se identifica un numar
variabil de:
- celule spumoase/foamy
cells/celule xantomatoase,
-depozite lipidice extracelulare,
-cristale de colesterol ( aspect clasic de
,,cruce de Malta)
-celule musculare netede,
-fibrocite,
- fibre elastice si colagenice distrofice.

Pericardul

Prezenta depozitelor lipidice poate fi

obiectivata cu ajutorul coloratiilor
speciale pentru lipide (- SudanIII,
Sudan black, Scharlach-Roth, acid
osmic sau oil red O )

Ca urmare a evolutiei cronice

pericardul se poate ingrosa, iar
intre cele doua foite ale seroasei
pericardice se pot forma
bride/adeziuni=> pericardita
constrictiva=> concretio cordis

Calcificarile si celulele inflamatorii sunt

relativ frecvent intalnite, mai ales in
cazul placilor ateromatoase vechi si
complicate.

are :
-luciul disprut,
-uscat,
- cu depozite de culoare alb-gri,
rugoase la palpare, uneori aceste
depozite pot imbrca un aspect
vilos, datorit cantitii mari de
fibrin ( aspect de ,,limba de
pisica/ ,,tartina cu unt dezlipita)

La nivelul suprafetei externe a pericardului

visceral se observa depozite de fibrina
( sustanta amorfa, acidofila ce formeaza o
reea densa in ochiurile careia se gasesc rare
PMN, hematii i celule endoteliale.
Submezotelial, se identific esut de
granulaie, ce va organiza fibrina i o va
nlocui prin esut conjunctiv.
Mai trziu depozitele de fibrin sunt resorbite
de ctre histiocite =>tesut cicatriceal i
adeziuni ntre suprafeele pericardice.
Epicardul subiacent prezinta vase
congestionate si elemente celulare
inflamatorii.
Miocardul nu prezinta modificari.

CARDITA REUMATISMALA
Def: Inflamaie specific granulomatoas, produs prin mecanism imun,
agentul etiologic declanator fiind streptococul beta hemolitic grup A.
Apare n cadrul unui reumatism articular acut secundar unei infecii
amigdaliene cu streptococ beta hemolitic de grup A i este o
pancardit ce cuprinde toate structurile morfologice ale inimii (boala
linge articulaiile i muc inima)

ENDOCARDITA

Este o pancardit:
Endocardita faza acut: valvulit verucoas, faza cronica petele Mac
Callum i stenoze valvulare(> 50% mitral- aspect de ,,gura de pete
Miocardita - prezena nodulilor Aschoff, localizai interstiial i perivascular
(reacie de hipersensibilitate de tip IV granulomatoas)
Pericardita fibrinoas( aspect de ,,limb de pisic)

MIOCARDITA

PERICARDITA

Endocardita reumatismala acuta (verucoas)

este forma cea mai caracteristica a carditei
reumatismale. Tipic leziunile intereseaz valva
mitrala i valvulele ei, sigmoidele valvei aortice,
mai rar valva tricuspid.
Macroscopic: valvulele afectate sunt
edemaiate i prezint la nivelul liniilor de
nchidere vegetaii verucoase mici (1-3 mm), de
culoare brun-cenuie, aderente la endocardul
valvular, Sunt leziuni nodulare , ne-friabile, neembolice cu aspect moniliform (,,irag de
margele/mtnii)
Microscopic: vegetaiile sunt alctuite din
fibrin, limfocite, macrofage i plachete ce
acoper zonele de endoteliu ulcerat, care prezint
leziuni proliferative mezenchimale similare cu
cele din granulomul Aschoff
n evolutie vegetaiile verucoase sunt
remaniate conjunctiv determinnd sudura
comisurilor valvulare, fibroza cu retracia i
micorarea cordajelor tendinoase, care dau n
ansamblu un aspect palnie, iar valva mitral
are aspect de gura de peste. De asemenea
apar depozite de fibrin pe peretele posterior al
atriului (de obicei stng) (petele Mac Callum)

MIOCARDITA FIEDLER

Leziunea patognomonic :
Nodulul / granulomul
Aschoff/reumatismal.

Este o pericardit fibrinoas, caracterizat prin

depunerea unei reele de fibrin albicioase pe
pericardul visceral i parietal, care i d aspectul
de tartin cu unt dezlipit sau limba de pisica.

Leziunea este la limita vizibilitii i se afla

de obicei interstiial, perivascular i
subendocardic.
Elemente componente:
Zona de necroza fibrinoid a fibrelor de
colagen nconjurat de:
- monocite, histiocite, limfocite, fibroblati
i celule patognomonice
Celula Aschoff- cea mai mare dintre
celulele care particip la alctuirea nodulului
reumatismal,
-are form oval,
-citoplasma bazofil i
- prezint 1 - 2 nuclei lobai; rar
multinucleat
Celula Anitschkow :mai mica,
-are citoplasma bazofil,
- nucleul prezint cromatina dispus sub
forma de bar zimta/ ,,n omid

AORTITA LUETICA

Definitie: Miocardita Fiedler ( Fiedler-Abramov, Miocardita

idiopatica cu celule gigante) este o inflamatie a miocardului
de origine necunoscuta ce se intalneste frecvent la tineri
(14-17) ce produce insuficienta cardiaca ce nu raspunde la
tratament sau moarte subita.
Este descoperita incidental la examenul histopatologic
postnecropsie sau foarte rar in urma unei biopsii cardiace.
Singurul tratament eficace ramane transplantul.

MACROSCOPIC
necaracteristic

Leziunea intereseaza sigmoidele aortice si portiunea ascendenta a

aortei toracice, de obicei pe primii 4-5 cm ai aortei ( luetica aortica are o
evolutie centripeta - important criteriu de diagnostic diferential cu
ateroscleroza, in care leziunile evolueaza centrifug.
Morfologia leziunilor microscopice:
Leziunile tisulare se caracterizeaza prin urmatoarea triada
patognomonica:
1. Infiltratul inflamator limfoplasmocitar luetic (plasmomul Unna)
reactie granulomatoasa proliferativ infiltrativa, perivasculara +/- celule
gigant ( cu citoplasma bazofila si nc dispusi neregulat)
2. Vasculita sifilitica: * endarterita obliteranta tumefiere si proliferare
entoteliala cu aspect de ,,bulb de ceapa ce ingusteaza lumenul vaselor
* perivascularita cu infiltrat limfoplasmocitar in manson
3.Goma sifilitica- leziune alterativa localizata in oricare tesut, specifica
sifilisului tertiar. Materialul necrotic e dispus central + detritusuri celulare+
resturi fibrilare de reticulina si elastina. La periferia necrozeului apar
macrofage bombate dispuse in palisada, fibroblasti, multe limfoplasmocite
si capilare de neoformatieJui vascular si se pot forma un anevrisme

MICROSCOPIC

MACROSCOPIC

MICROSCOPIC

La nivelul miocardului se observa

un infiltrat inflamator difuz
sau localizat, format din
limfocite, plasmocite, eozinofile si
histiocite. Se pot identifica rar
celule gigante multinucleate.

-retractii cicatriceale ale valvulelor

sigmoide si leziuni cicatriceale
ale intimei, uneori cu aspect stelat.
Frecuent este afectata portiunea
ascendenta a aortei, care prezinta
peretele ingrosat: la sectioare se
constata ca intima prezinta cicatrici
longitudinale retractile
asemanatoare cu ,,scoarta de
copac
Suprapunerea leziunilor de
ateroscleroza face dificila
recunoasterea macroscopica a
leziunilor luetice.

-la niverul adventicei in jurul vasa

vasorum se observa infiltrate
inflamatorii insulare limfoplasmocitare
-Lumenul vascular ingustat datorita
endotelitei proliferative.
-la nivelul mediei inf inflamator
+microgome luetice =
mezoaortita luerica.-la nivelul intimei
se constata fibroza.
Treptat, darorira distrugerii
fibrelor elastice si musculare , se
produce dilatarea progresiva a
lumenu

Miocardocitele pot prezenta

grade variabile de distrofie
granulo-vacuolara.

ENDOCARDITA
Definitie + Clasificare

ENDOCARDITA VALVULARA

Definitie: Este o inflamatie cu etiologie infectioasa sau

noninfectioasa a endocardului valvular ( cel mai adesea) dar si
parietal cu formarea de vegetatii friabile. Se insoteste frecvent
de disfunctii ale tesutului cardiac.
1.Endocardita infectioasa: ( poate fi acuta sau subacuta)
Endocardita pe valve native( normale sau cel mai frecvent
-60-80% pe valve cu leziuni preexistente)
Endocardita la pacientii cu proteze valvulare
Endocardita toxicomanilor (mai frecvent pe valva tricuspida)
2. Endocardita non-infectioasa:
Endocardita trombotica non-bacteriana (marasmica, intalnita
la bolnavii debilitati)
Endocardita abacteriana verucoasa ( Boala Libman-Sacks, in
LES)
Endocardita reumatismala
Criterii clinice

MACROSCOPIC

MICROSCOPIC

La nivelul valvelor ( frecvent

mitrala si aortica) se identifica
vegetatii unice sau multiple, de
dimnesiuni variabile, friabile. Infectia
se poate extinde local la nivelul
miocardului perivalvular=> abcese
inelare. Aspectul vegetatiilor variaza
in functie de agentul etiologic. Cu
timpul fibroza si calcificarea duc la
retractarea si ingrosarea cupselor,
fuzionarea comisurilor si scurtarea si
fuzionarea cordajelor tendinoase=>
aspect de bot de peste

Endocardul apare ulcerat si

numeroase depozite de fibrina, PMN si
colonii bacteriene.Miocardul subiacent
poate prezenta microabcese.
Vegetatiile din endocardita
subacuta au la baza tesut de
granulatie sugerand cronicitatea
procesului inflamator. In timp se
produce fibroza, calcificarea iar
infiltratul inflamator va fi cronic.
Vegetatiile din endocaditele
noninfectioase sunt aseptice si nu
prezinta infiltrat inflamator, iar
distructiile tisulare sunt minime.

ENDOCARDITA INFETIOASA

CRITERII MAJORE
1. hemoculturi pozitive
a. microrganisme tipice pentru EI in
cel putin 2 hemoculturi separate

Criterii minore:
1.factor predispozant (leziune
cardiaca preexistenta sau utilizare de
droguri)

b. microorganisme tipice pentru EI

izolate din hemoculturi persistent
pozitive: cel putin 2 hemoculturi
recoltate la mai mult de 12 ore sau
3 hemoculturi pozitive din 3 sau
majoritatea din 4 hemoculturi
separate (recoltate intr-o ora), sau o
hemocultura pozitiva pentru
Coxiella burneti ori titru de AC 1gG
antifaza> 1:800.

2.febra peste 38C

Survine ca urmare a colonizarii unor leziuni valvulare sau a

vegetatiilor sterile preexistente ( formate din plachete si fibrina)
Colonizarea se produce ca urmare a unei bacteriemii cu poarta de
plecare din orofaringe, tegumente, tract digestiv sau urinar.

3.fenomene vasculare: embolii

arteriale majore sau infarcte
pulmonare septice sau anevrisme
micotice sau hemoragie intracraniana
sau hemoragii conjuctivale sau leziuni
Janeway

Evolutia poate fi acuta ( decesul survine sub 6 sapt. Fara tratament) si de

obicei e incriminat Staphiloccosus aureus. In cazul acesta se formeaza
vegetatii mari, septice si frecvent sigmoidele valvulare sunt perforate.
Distructiile tisulare sunt extensive.

4.fenomene imunologice:
glomerulonefrita, noduli Osler, pete
Roth, factor reumatoid

Endocardita subacuta are un debut insidios si e determinata frecvent de

bacterii comensale ( Streptococus viridans, S. epidermidis)

2. dovada implicarii
endocardului:
a.ecocardiografie pozitiva pentru EI
sau abces sau dehiscenta partiala
noua de proteza valvulara sau
b.regurgitare valvulara noua

5.dovada microbiologica:
hemoculturi pozitive ce nu
indeplinesc criteriul major sau dovada
serologica de infectie activa cu
microorganism compatibil cu EI.
DIAGNOSTIC POZITIV : 2 criterii

Alte microorgamisme implicate: fungi ( Candida, Aspergillus), bacterii

din grupul HACEK ( Haemophilus, Actinobacillus, Cardiobacterium,
Eikinella, Kingella), mycobacterii, Listeria, Ricketsia, Chlamidya,
spirochete, etc.

majore sau 1 major+3 minore sau

5 minore