Glomerulonefrita acuta difuza poststrepto

Este un tip de glomerulonefrita proliferativa, care apare ca

urmare a expunerii la infectia cu streptococi -hemolitici
nefropatogeni ( tulpinile 1, 4, 12) si se caracterizeaza prin
leziuni inflamatorii glomerulare si clinic prin sindrom nefritic.
Boala afecteaza in special copiii si apare ca urmare a unei reactii
imunologice incrucisate
Infectia streptococica se afla la nivelul pielii (impetigo) sau in
oro-faringe. Afectarea renala apare dupa o lantenta de 1-4
saptamani, timp necesar corpului sa produca anticorpi si complexe
imune, indreptate ulterior catre structurile endogene renale.Atacul
imunologic incrucisat se produce datorita mimetismului dintre
proteinele peretelui bacterian si unele proteine din structura
mezangiului si membranelor bazale

MACRO:Ambii rinichi sunt mariti de volum, iar la sectionare se

observa parenchimul palid iar la nivelul corticalei numeroase petesii
hemoragice mici.
La M.O :
Glomeruli mariti, hipercelulari, datorita proliferarii celulelor
mezangiale si endoteliale, precum si pe baza infiltratului inflamator
PMN-monocitic.
Proliferarea si inflamatia afecteaza difuz toti glomerulii si fiecare
glomerul in parte
Edem si distrofie granulo-vacuoalara a celulelor endoteliale
(+proliferearea difuza+infiltratul inflamator= obliterarea completa a
lumenului capilar)
Tubii renali prezinta leziuni distrofice de grade diferite, pot
prezenta hematii, leucocite sau material eozinofil proteinaceu in
lumen. Edem inflamator si inflamatie interstitiala
La M. cu imunofluorescenta:
Depozite difuze de IgG, IgM si C3 in mezangiu si de-alungul M.B.
La M. electronic:
Depozite amorfe (Ag-Ac) electronodense pe versantul endotelial
al M.B. cu aspect de ,,cocoasa (humps). De asemenea se pot

Amiloidoza
Defineste un grup de afectiuni, caracterizate prin depozitarea
extracelulara de material proteic patologic (paraproteine) In diferite
organe si tesuturi, fara a fi insotita de o reactie inflamatorie.
Amiloidul - 90% proteine fibroase
10% hidrai de carbon (condroitin sulfat i acid
neuraminic)
Rosu de Congo - n rou (ortocromatic) n lumina polarizat-birefringent
verde (green-apple birefringence).
Violetul de metil - in rosu (metacromatic).
van Gieson galben cafeniu.
Localizare la nivelul substanei fundamentale de-a lungul fibrelor de
reticulin i colagen, de-a lungul MB epiteliale, n media vaselor mici
MACRO:
Rinichii usor crescui sau de talie normal, au suprafaa neted sau uor
neregulat, datorit depunerilor de amiloid subcapsulare , sunt fermi, palizi,
cerosi; pe suprafaa de seciune cortical este uor ratatinat, palid,
cenuiu-glbuie
MICRO
Glomerulii cu depozite de amiloid sunt mrii n volum au depozite de amiloid
de culoare rou-oranj n glomeruli(MB capilare + mezangiu), pereii vaselor i
membran bazal a tubilor(lumen)

observa depozite mezangiale, subendoteliale si

intramembranare

Pielonefrita acuta
Este una din cele mai comune boli renale, in care afectarea intereseaza
in principal tubii uriniferi, pelvisul renal si spatiul interstitial.
Este o inflamatie acuta supurativa cauzata e infectia bacteriana
(G- : E. coli, Proteus sp., Klebsiella sp., Enterobacter sp)si uneori virala
(ex: virusul Polyoma) in context septicemic (diseminare hematogena) sau
diseminare din sfera genito-urinara inferioara (des incriminat fiind
refluxul vezico-ureteral, litiaza renala, ureterala sau vezica, malformatii
la nivelul cailor urinare inferioare)
In unele cazuri rinichiul poate fi afectat iremediabil in contextul unei
infectii masive ce distruge mare parte din corticala si medulara,
inlocuid structurile native cu unele chistice pline cu un exudat
purulent = pionefroza.
MACRO: Afectarea poate fi uni sau bilaterala, rinichii sunt mariti de
volum, cu prezenta de abcese galbui de diferite dimensiuni (in
general mici) ce bombeaza pe suprafata externa si au margini
hiperemice. Abcesele sunt corticale sau medulare, izolate sau cu
tendinta de confluare.
Prezenta puroiului in tubi urinari duce la aparitia de benzi liniare,
galbui cu distributie radiara ce converg catre pelvisul renal.
Mucoasa pielo-caliceala este congestiva si acoperita focal de
depozite fibrino-purulente.

MICRO Initial infiltratul inflamator cu PMN intereseaza intestitiul, apoi

tubii urinari, o parte din ei fiind distrusi. Infectia se extinde de-alungul
tubilor, astfel incat unii au lumenul obliterat de PMN,piocite, celule
descuamate (cilindrii leucocitari). Necroza supurativa este frecventa
cu formarea de abcese in parenchimul renal
Glomerulii sunt hiperemici si in general ne-afectati. Afectarea

Pielonefrita cronica
Inflamatie renala tubulo-interstitiala cronica ce implica frecvent
calicele si pelvisul renal. Este stadiul final al multor boli renale.
Etiopatogenic:Pielonefrita cronica obstructiva. Afectarea poate fi
uni sau bilaterala, in functie de localizarea obstacolului (ex: calcul
ureteral, calcul caliceal coraliform, hiperplazie benigna de prostata,
compresiune ureterala de cauza infectioasa sau tumorala, etc.).
Obstructia determina staza urinara cronica si favorizeaza
infectiile repetate, distrugand in timp parenchimul renal.
Pielonefrita cronica nonobstructiva: Nefropatia de reflux.
Afectarea renala apare precoce in copilarie datorita unor
malformatii ale sistemului sfincterian vezico-ureteral cu aparitia
refluxului peste care se suprapun infectii urinare frecvente
MACRO:Rinichiul afectat este micsorat, cu retractii cicatriciale pe
suprafata neregulata. Daca afectarea este bilaterala atunci rinichii
sunt asimetric lezati. Deformarea si dilatarea sistemului pielocaliceala este comuna (hidronefroza). Corticala renala este
diminuata in stadiile initiale ajungand tardiv sa semene cu o benda
sclerotica (atrofia renala). Hipetrofia tesutului conjunctivo-adipos din
hilul renal este posibila.
MICRO:
Afectarea este mai ales tubulo-interstiala. Tubii uriniferi sunt fie
atrofici, focal hipertrofici, fie dilatati, cu epiteliul aplatizat si cu cilindrii
hialini in lumen au aspectul asemanator cu foliculii tiroidieni
(pseudotiroidizare renala). Infiltratul inflamator interstitial este
cronic si de grade variabile. Fibroza tubulo-interstitiala este
frecventa. Hialinizarea vaselor si glomerulilor restanti (cu aspect
normal sau atrofic) este comuna => glomerulocleroza renala.
Hialinizarea este mai mult periglomerulara

glomerulara se intalneste frecvent in caz de infectie fungica cu

Candida sp. (pielonetrita fungica)
In evolutie infiltratul inflamator se reduce, devine mononuclear (cu
macrofage, limfocite si plasmocite), iar focarele inflamatorii sunt
inlocuite de cicatrici fibroase, caracterizate microscopic prin
atrofie tubulara, fibroza interstitiala si infiltrat inflamator redus
limfocitar.
Complicatiile cele mai grave ale pielonefritei acute sunt:
1. necroza papilara renala (la diabetici, la bolnavii cu drepanocitoza, la
cei care abuzeaza de analgezice si la cei cu obstructii urinare inalte)
2. pionefroza

3.abcese perinefritice
Tunerculoza renala
Afectarea renala apare secundar afectarii TBC pulmonare. TBC renala
determina aparitia unei forme de pielonefrita cronica, cu evolutie
insidioasa si cu distructii parenchimatoase extensive si ireversibile.
Infectia este bilaterala ( se poate ,,unilateraliza ulterior in sensul
afectarii mai grave a unuia dintre rinichi) si apare ca urmare a diseminarii
hematogene a B.K.
In evolutie se descriu 2 faze:
Faza parenchimatoasa (inchisa) in care leziunile nu comunica cu
sistemul pielo-caliceal.
Faza de tuberculoza renala deschisa, in care leziunile comunica cu
calicele ( din acest moment B.K. poate fi identificat in urina)
Granuloamele tuberculoase afecteaza tubii, interstitiul, dar nu
glomerulii! Leziunea microscopica elementara este foliculul/
granulomul Koch/Koster/tuberculos. Datorita efractiei cazeumului la
nivelul tubilor colectori Bellini, aici apar leiziuni ulcerative ce se extind
spre celelalte elemente ale tranctului urinar ,,in pata de ulei.

MACRO:Rinichiul afectat are dimensiuni variabile, cu leziuni

de dimensiuni diferite (de la granulatii miliare, noduli TBC pana
la tuberculoame) si varste diferite. Unele leziuni pot fi
calcificate. Se pot identifica caverne deschise de obicei in
sistemul pielo-caliceal. Fibroza si scleroza pot determina
amputatia caliceala cu ratatinarea consecutiva abazinetului. In
stadiul final al bolii rinichiul are aspect mastic.

Pielonefrita cronica
xantomatoasa
Forma mai rara de pielonefrita cronica asociata frecvent infectiei cu
Proteus sp.
Macroscopic: noduli unici sau multipli, de diferite dimensiuni,
galbeni, neomogeni uneori cu zone de necroza si hemoragie ce pot
preta la confuzii cu carcinomul renal.
Granuloame cu un numar mare de celule spumoase cu continut lipic,
plasmocite, limfocite neutrofile si celule gigante si uneori cristale de
Scleroza renala
colesterol

Reprezinta afectarea renala progresiva caracterizata de scleroza

glomerulara, vasculara cu sau fara scleroza tubulo-interstitiala. Boala
poate fi primitiva (nefroangioscleroza din HTA benigna sau maligna)
sau secundara multor nefropatii cronice (glomerulonefrite, pielonefrite,
sdr. Nefrotice.)
Etiopatogenie: In urma unor injurii glomerulare este intiat un cerc
vicios continuu ce implica hipetrofia compensatorie a glomerulilor
restanti+ tulburari hemodinamice (inschemie) ce determina leziuni ale
endoteliului capilar si cresterea permeabilitatii glomerulare pt proteine
si acumularea lor la nivelul mezangiului. Incepe proliferarea celulelor
mezangiale si infiltrarea lor cu macrofage care secreta printre altele
si TNF, factor sclerogen. Urmeaza remanierea continua si
progresiva a glomerulilor si interstitiului prin depuneri de hialin
extracelular, scleroza, fibroza si ateroscleroza a vaselor mici
(arterioloscleroza).
MACRO:Rinichii pot fi de marime normala sau mai mici cu suprafaa
renal fin granular, neregulata datorit infarctelor anemice
cauzate de obstrucia arterelor de calibru mic prin depuneri de
hialin. Afectarea este bilaterala. La sectionare corticala este redusa iar
la nivelul hilului tesutul adipos poate fi hipetrofic.
MICRO:In nefroscleroza benigna unii glomerulii pot fi transformati
complet in globi hialini (mase nodulare, eozinofile, omogene) iar altii
aflandu-se in stadii diferite de afectare glomeruloscleroza focala si

MICRO:Leziunea proliferativ(granulomatoas) specific este segmentara (leziunile pot include: ingrosarea peretilor capilari, prin
Foliculul Koster matur care prezint dinspre centru spre
depunerea de hialin extracelular, sau afectarea catorva anse din ghemul
periferie:
capilar glomerular, diminuarea spatiului subcapsular, fuziunea capsulei
Cazeum necroz acidofil, anhist, fin granular cu tentin de
cu ghemul vascular initial in cateva puncte, apoi pe intreaga suprafata)
confluare i persistena filamente lor de reticulin i de elastin.
Tubii renali si interstitiul prezinta atrofie sau fibroza. Arterele
Element patognomonic / neobligatoriu
intrarenale au pereti ingrosati, lumene inguste datorita fibrozei si
Celulele gigante multinucleate Langhans cu = 40-150 i
hialinozei +/- aterosclerozei intramurale => arterioloscleroza.
pn la 50 nuclei dispui la periferia (n ,,potcoav ) citoplasma
In nefroscleroza maligna (aparuta in cadrul HTA maligne : Tad>
amofil spre acidofil, uneori granular, n centrul celulei.
130mm Hg, edem papilar, leziuni retiniene, renale, cerebrale)
Elemente patognomonice / neobligatatorii
macroscopic rinichii sunt micsorati sau mariti de volum, cu petesii
Celulele epitelioide - patognomonice i obligatorii; aezate n
hemoragice pe suprafata, suprafata de sectiune este galbuicoroan n jurul cazeumului i / sau celulelor Langhans. Au
rosiatica. Microscopic, pe langa leziunile descrise in cadrul
citoplasm abundent, palid, au limite neclare; n centru =
nefrosclerozei benigne apar si zone de distrofie si necroza
nucleul ovoid cu marginaie cromatinian. Seaman cu celulele
fibrinoida in peretii vaselor si la nivelul glomerulilor, inflamatie
Carcinomul renal cu acuta
celuleglomerulara
clare
din stratul malpighian al epidermului.
+/- zone de infarct renal
Limfocite la periferie .Elemente patognomonice i obligatorii.
Este un adenocarcinom cu punct de plecare in celulele
MACROSCOPIC:
epiteliului tubilor contorti proximali. Este cea mai
Tumora este de obicei solitara de forma nodulara sau boselata sub
frecventa tumora renala maligna a adultului - 80% din
cazuri (la copil predomina nefroblastomul-Tumora Willms) . Sex forma unei mase solide, sau focal chistic/mixoid cu sau fara calcificari,
galben ofranie/ portocalie cu zone de necroza si hemoragie si cu
ration M/F= 3/1.
localizare corticala.
Clinic: se manifest clinic prin triada : hematurie +dureri
Tumora comprima parenchimul invecinat, acesta condensadu-se in jurul
lombare + mas lombar palpabil, doar in 10% din cazuri, in
ei sub forma unei pseudocapsule.
rest este asimptomatic sau se nsoete de sindroame
paraneoplazice cum ar fi:
Localizarea cea mai frecventa este la unul din polii renali, in special cel
Policitemie prin hipersecreie de eritropoietin
Hipertensiune arteriala prin secreie de renin

superior.

Hipercalcemie prin secretie de PTH-like

MICROSCOPIC:

Tumora poate fi sporadica sau cu agregare familiala, in

cadrul sdr. von Hippel-Lindau (boala genetica AD ce mai include
angioame retiniene, hemangioblastoame cerebrale,
feocromocitoame si tumori neuroendocrine) sau foarte rar in
cadrul sdr. Hornstein-KnickenbergBirtHoggDub (boala
genetica AD ce asociaza si tumori ale anexelor pielii)

Arhitectura tumorala variabila: celule maligne se pot dispune solid, in

insule sau pot forma structuri papilare, alveolare sau rar tubulare
(uneori dilatate sub forma unor microchisturi) delimitate de septe
conjunctive-vasculare fine.

Factori de risc: mutatii genetice: t(3,8); t(3,11), d 3p, genele

VHL si MET, fumat, obezitate, expunere la cadmiu, exces de
fenacetina, boli chistice renale congenitale sau dobandite, etc

Tumora este formata din celule cu citoplasma clara, sau un amestec de

celule clare, eozinofile si/sau fuziforme. Aspectul clar al celulelor apare
dupa fixare, ele fiind initial pline cu un amestec de lipide si glicogen, care
se dizolva total sau partial in timpul prelucrarii histologice.
Celulele au forma ovalara sau poligonala, membrana celulara bine
individualizata, cu nucleu central sau excentric cu nucleol uneori
vizibil ( caracteristica utilizata pentru grading-ul tumoral) cu aspect variat.
De obicei mitozele tipice sau atipice si pleomorfismul celular /nuclear
sunt reduse. Celulele eozinofile se gasesc in diferite proportii si au
citoplasma fin granulara.
Angiogeneza tumorala este marcata.
Tumora are tendinta de a invada vena renal. Diseminarea local se
face prin capsula renal n esutul adipos perinefric, diseminarea
limfatic se face n ganglionii paraaortici, iar diseminarea sangvin
se face n oase, plmn, creier i ficat. Au fost raportate cazuri de
regresie spontana a tumorii