MODELE ALE DEMOCRAIEI Forme de guvernare i funcionare n treizeci

i ase de ri, Arend Lijphart

n cartea publicat n 1999, MODELE ALE DEMOCRAIEI Forme de

guvernare i funcionare n treizeci i ase de ri, Arend Lijphart continu studiul
democraiei n societile pluraliste nceput n cartea sa Democraii aprut n 1986.
Obiectivul prioritar al lui Arend Lijphart este de a surprinde ct mai exact
realitatea fenomenelor politice, care deseori sunt greu de cuantificat.

Punctul de

plecare al acestuia este constatarea empiric a existenei unor diferene ntre diversele
sisteme democratice, n privina modului n care este generat decizia public. n unele
ri, acest mod se apropie mai mult de concepia tradiional a democraiei, ca sistem n
care voina majoritii are ctig de cauz asupra voinei minoritii, iar procesul
decizional este unul mai curnd conflictual, marcat de confruntarea continu i tranant
ntre minoriti i majoriti (aceast confruntare este specific modelului majoritarist).
Elementul tipic

oricarui

sistem

majoritar

democratic : pluralitatea sau

majoritate . Consensual sistemele democratice folosesc reprezentarea proportionala

( PR) .The winer take it all , metoda prin care candidatul sustinut de cel mai mare
numar de voturi , devine castigator, in timp ce ceilalti candidati raman nereprezentati.
In plus partidul ce castiga alegerile narionale tine sa fie supra- reprezentat in
Parlament.Fiecare stat pare sa fie strans legat de propriul sistem electoral .
In acest capitol se face o descriere / clasificare a 36 de democratii , luand in
considerare

difersi

factorisi

elemente (

formula

electorala , magnitudinea

circumscriptiei, pragul electoral) .

Sistemele electorale sau sistemele de vot ntlnite n ntreaga lume sunt strns
legate sistemele de partide din ara luat in considerare. Sistemele de vot reprezint
mecanismul prin care se selecteaz reprezentanii unei grupri crora li se
deleag autoritatea de a-i reprezenta alegtorii i de a lua decizii n numele i pentru
acetia din urm.
n cadrul democratic de analiz a procesului electoral se ntlnesc dou mari tipuri de
sisteme de vot: sistemul electoral majoritar i sistemul electoral cu reprezentare

proporional. n genere, sistemul electoral majoritar este ntlnit n acele ri care

prezint democraii majoritariste (de exemplu Marea Britanie, SUA), iar sistemul
electoral cu reprezentare proporional este caracteristic rilor care i-au organizat
regimul politic conform unei democraii consensualiste (de exemplu Germania, Italia,
Belgia).
Diferenele dintre cele dou tipuri de sisteme electorale pot fi corelate aadar cu
dou interpretri majore ale procesului democratic. Una dintre ele, bazat pe logica
deciziei eficiente, privilegiaz ideea potrivit creia, ntr-un sistem politic democratic,
guvernarea se fundamenteaz pe exprimarea voinei majoritii. Cealalt, pornete de la o
cu totul alt viziune n privina reprezentrii politice. Conform principiului
proporionalitii, nu este suficient ca rezultatul alegerilor s reflecte prezena unei
majoritii, ci este necesar o inventariere ct mai fidel a opiunilor electorale, astfel
nct minoritile semnificative s nu fie dezavantajate.
De asemenea atentia este focusata si pe proportionalitatea/ disproportionalitate
in transcrierea voturilor in

mandate si efectul pe care acestea le au asupra

partidelor, care la randul lor joaca un rol esential in sistem.

Sistemul PR tinde sa fie considerat mai putin disproportional decat sistemul
majoritar sau pluralist, exceptie facnd sistemul prezidential .
Formule electorale
Dihotomia dintre PR vs. Sistem Uninominal, Pluralist sau Majoritar este linia
de demarcatie cea mai bine definita intre sisteme.
In doua tururi : intre primi doi candidati in caqzul in care nici unul dintre ei
nu a avut numarul majoritar de voturi in primul tur : Franta , Austria , Portugalia ,
Columbia (1994).
O masura asemanatoare se foloseste in Franta pentru alegerile legislative
( Adunarea Nationala este aleasa prin majoritate pluralitate de voturi uninominal
intr-un singur tur , in cazul in care candidatul nu indeplineste o majoritate se va
trece in turul doi ).
Australia, votantii sunt

pusi sa si voteze candidatii in ordine , cel ce va

intrunii o majoritate fiind cel ales,in caz contrat candidatul cu cel mai slab punctaj
va fi exclus , iar voturile vor fi redistribuite .

MMB- Mixed-member formula : New Zeeland.O jumatate din legislatorii din

Germania , Noua Zeelanda si Venezuela sunt alesi prin doua voturi : unul pentru
pentru candidat iar celalat pentru lista de partide.
Votul limitat si netransferabil din 1946 a fost folosit ulterior in toate alegerile pana
in 1996 .
Sisteme RP pe liste de partid: sunt caracteristice Europei de Vest i Europei Centrale i
de Est.
Sistemele RP form mixt membru proporional :Germania
Sisteme RP cu Vot unic transferabil este un sistem ntlnit n Irlanda i Malta
Magnitudinea circumscriptiei
Magnitudinea circumscriptiei , denunta numarul de

candidati posibili alesi

din

teritoriu /dstrict / colegiu .

Pragul Electoral Magnitudinea si pragul electoral se pot considera fetele aceleasi
monezi , bariera impotriva partidelor mici .
Gradele disproportionalitatii sunt influentate de multe dintre elemetele sistemelor
electorale ., in mare parte tradusa prin disproportionalitatea dintre voturi si mandate.