Sie sind auf Seite 1von 31

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE LIMBI ȘI LITERATURI STRĂINE ȘCOALA DOCTORALĂ „LIMBI ȘI IDENTITĂȚI CULTURALE”

EUPHEMISMEN IN DER WERBESPRACHE. EIN DEUTSCH-RUMÄNISCHER VERGLEICH

EUFEMISME ÎN LIMBAJUL PUBLICITAR. O COMPARAŢIE ÎNTRE LIMBILE GERMANĂ ŞI ROMÂNĂ

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Coordonator științific: Prof. univ. dr. Ioan Lăzărescu

Doctorandă: Asist. univ. Cornelia Spânu (Pătru)

București

Septembrie 2013

INHALTSVERZEICHNIS

Kapitel 1:

EINLEITUNG

11

1.1 Begründung der Themenauswahl

 

11

1.2 Arbeitsaufbauf und methode

12

Kapitel 2:

THEORETISCHE

ÜBERLEGUNGEN

ZUM

EUPHEMISMUS-

BEGRIFF. DEFINITIONEN UND TYPOLOGIEN

 

15

2.1 Begriffsbestimmung

 

15

2.1.1 „Euphemismus“ in Wörterbüchern der Allgemeinsprache

 

15

2.1.2 „Euphemismus“ in sprachwissenschaftlichen Lexika

16

2.2 Euphemismus und Tabu. Begriffsbestimmung des Tabus

18

2.2.1

Tabu und Euphemismus in der sprachwissenschaftlichen Forschung

20

2.2.1.1 Tabu. Kurze Geschichte des Wortes

 

21

2.2.1.2 Was wird tabuisiert: Das Wort oder die Sache?

 

23

2.2.2 Tabu und Verbot

 

25

2.2.3 Worttabu und Tabuwort bzw. Konvention

 

26

2.2.4 Das moderne Tabu und die sozialen Konventionen

 

27

2.2.5 Tabuwort und Euphemismus

 

28

2.2.6 Tabu und Sprachtabu

29

2.2.7 (Sprach)Tabu und Euphemismus

30

2.2.8 Typologie und Funktionen des Tabus

32

2.2.9 Typologien und Funktionen des Euphemismus

34

 

2.2.9.1 Verhüllend vs. verschleiernd

34

2.2.9.2 Usuelle vs. okkasionelle Euphemismen

39

2.2.9.3 Konventionelle vs. pragmatische Euphemismen

 

40

2.2.9.4 Individuelle vs. supraindividuelle Euphemismen

41

2.2.9.5 Schlussfolgernde Bemerkungen

 

43

Kapitel 3:

EUPHEMISMEN IN WERBETEXTEN

45

3.1 Zur Etymologie der Begriffe „Werbung“ und „Reklame“

 

45

3.2 Werbesprache

 

46

3.3 Euphemismen in Werbetexten in der Forschungsliteratur

 

46

3.4 Euphemismus und seine Funktionen in der Werbesprache

48

3.5 Wie wirkt Werbung? Zur Abgrenzung des Euphemismus von anderen Werbemitteln

2

49

3.6

Schlussfolgernde Bemerkungen

50

Kapitel 4:

KORPUSANALYSE

51

4.1 Tabuisierte Bereiche in der Werbung. Thematische Gruppierung der Korpora

51

4.1.1 Zur Korpuserstellung. Auswahlkriterien

51

4.1.2 Thematische Schwerpunkte

56

4.1.2.1

Alter(ung) und Altersschwächen

56

4.1.2.1.1

Körperpflege

56

4.1.2.1.2

Gesundheit

61

4.1.2.1.3

Mund- und Haarpflege

63

4.1.2.1.4

Versicherungen

65

4.1.2.1.5

Schlanke Linie

66

4.1.2.2

Körperteile und Körperhygiene

67

4.1.2.2.1

Körperpflege

67

4.1.2.2.2

Körperteile und -absonderungen

70

4.1.2.2.3

Sexualität und Kontrazeption, Schwangerschaft und Geburt

72

4.1.2.2.4

Damenwäsche und –hygiene

75

4.1.2.2.5

Hygiene allgemein und Haushaltswaren

78

4.1.2.3

Medizin

81

4.1.2.4

Babypflege und nahrung

87

4.1.2.5

Nahrungsmittel

91

4.1.2.6

Preise, Qualität und Konkurrenz

96

4.1.2.6.1

„Hauptwerte” in Übersicht: billig, teuer, luxuriös

96

4.1.2.6.2

Verschleierung der Qualität und Konkurrenz

100

4.1.2.7

Schlussfolgernde Bemerkungen

101

4.2 Lexikalische Besonderheiten

102

4.2.1

Das deutsche Korpus

102

4.2.1.1

Wortbildung des Substantivs

102

4.2.1.1.1

Substantivische Komposita

102

4.2.1.1.2

Substantivische Derivate

106

4.2.1.1.3

Kurzwörter

107

4.2.1.1.4

Kombinatorische Derivation

108

4.2.1.2

Worbildung des Adjektivs

108

4.2.1.2.1

Adjektivische Komposita

108

3

4.2.1.2.2

Adjektivische Derivate

109

4.2.1.3

Pronomina

110

4.2.1.4

Zahlen

110

4.2.1.5

Antonyme

112

4.2.1.6

Fremdwörter

112

4.2.1.7

Neuschöpfungen

116

4.2.1.8

Feste Wortverbindungen

117

4.2.1.9

Bedeutungswandel

117

4.2.1.9.1

Bedeutungsübertragung

118

4.2.1.9.1.1 Nahrungsmittelbezeichnungen für kosmetische Produkte . 118

4.2.1.9.1.2 Medizinische Begriffe für kosmetische Produkte

119

4.2.1.9.1.3 Redewendungen

119

4.2.1.9.1.4 Abstrakta für Konkreta

120

4.2.1.9.1.5 Denotativ vs. konnotativ

120

4.2.1.9.2

Euphemismus vs. Metapher

121

4.2.1.9.3

Bedeutungsverschiebung

123

4.2.1.9.4

Bedeutungserweiterung

125

4.2.1.9.5

Bedeutungsverschiebungen aus Fachbereichen

127

4.2.1.10

Stilistische Besonderheiten

128

4.2.1.11

Semantische Besonderheiten

130

4.2.1.12

Diastratische Besonderheiten

131

4.2.1.13

Euphemismus und (Pseudo)Fachsprache

134

4.2.1.13.1

Kurzer Blick in die Begriffsbestimmungen

135

4.2.1.13.1.1 Fachsprache

135

4.2.1.13.1.2 Pseudofachsprache

136

4.2.1.13.2 Werbesprache sprachliche Sonderform zwischen Alltagssprache

 

und Fachsprache

137

4.2.1.13.3 Fachwörter

138

4.2.1.13.3.1 Fachwörter im engen Sinn

139

4.2.1.13.3.2 Fachwörter im weiten Sinn (Pseudofachwörter)

139

4.2.1.14

Besonderheiten im Pragmatikbereich

141

4.2.1.14.1 Theoretische Aspekte und Hauptbegriffe

142

4.2.1.14.2 Die Beziehung des Euphemismus zur Pragmatik

143

4

4.2.1.14.3

Sprechakte

146

4.2.1.14.3.1

Typologien der Sprechakte

146

4.2.1.14.3.1.1

Sprechakte bei Searle

146

4.2.1.14.3.1.2

Sprechakte bei Engel

147

4.2.1.14.3.1.3

Sprechakte in der IdS-Grammatik

147

4.2.1.14.3.2 Indirekte Sprechakte

148

4.2.1.14.3.3 Euphemistische Äußerungen und indirekte Sprechakte

149

4.2.1.14.3.3.1

Euphemismus und (indirekte) Aufforderung auf

Satzebene

150

4.2.1.14.3.3.2

Euphemismus und Begründung

153

4.2.1.14.3.3.3

(Indirekte) Aufforderung auf Textebene im

Deutschen

153

4.2.1.14.3.3.4

Fragen

154

4.2.1.14.3.3.5

Andere Sprechakte

155

4.2.1.14.4

Euphemismus und pragmatische Prinzipien

158

4.2.1.14.4.1 Das Kooperationsprinzip

158

4.2.1.14.4.2 Das Höflichkeitsprinzip

160

4.2.1.14.5 Textfunktionen

160

4.2.1.14.6 Schlussfolgernde Bemerkungen

161

4.2.2

Das rumänische Korpus

162

4.2.2.1

Worbildung des Substantivs

162

4.2.2.1.1

Wortgruppen

162

4.2.2.1.2

Substantivische Derivate

165

4.2.2.1.3

Substantivische Konversion des Adjektivs

167

4.2.2.1.4

Komposita

167

4.2.2.2

Wortbildung des Adjektivs

168

4.2.2.2.1

Adjektivische Derivate

168

4.2.2.2.2

Adjektivische Konversion des Substantivs

170

4.2.2.3

Zahlen

171

4.2.2.4

Antonyme

171

4.2.2.5

Fremdwörter

172

4.2.2.6

Bedeutungswandel

173

4.2.2.6.1

Bedeutungsübertragung

173

5

4.2.2.6.2

Denotativ und konnotativ

175

4.2.2.6.3

Bedeutungsverschiebung

175

4.2.2.6.4

Bedeutungsverschiebung aus Fachbereichen

176

4.2.2.6.5

Bedeutungserweiterung

178

4.2.2.7

Stilistische Besonderheiten

179

4.2.2.8

Semantische Besonderheiten

181

4.2.2.9

Diastratische Besonderheiten

183

4.2.2.10

Euphemismus und (Pseudo)Fachsprache

183

4.2.2.11

Besonderheiten im Pragmatikbereich

186

4.2.2.11.1 Indirekte Aufforderung auf Satzebene im Rumänischen

186

4.2.2.11.2 (Indirekte) Aufforderung auf Textebene im Rumänischen

187

4.2.3

Kapitel 5:

Schlussfolgernde Bemerkungen zur lexikalischen Analyse

188

FAZIT

189

AUSWAHLBIBLIOGRAFIE

193

Nachschlagewerke

193

Fachliteratur

194

Webografie

199

Korpuserstellung

201

Printmedien

201

Internetquellen

202

Anlage 1: Das deutsche Korpus

204

Anlage 2: Das rumänische Korpus

216

6

CUPRINS

Capitolul 1:

INTRODUCERE

11

1.1 Argumentarea alegerii temei

 

11

1.2 Structura lucrării şi metoda de lucru

12

Capitolul 2:

CONSIDERAŢII

TEORETICE

ASUPRA

TERMENULUI

„EUFEMISM”. DEFINIŢII ŞI TIPOLOGII

 

15

2.1 Definiţii

 

15

2.1.1 „Eufemism“ în dicţionare de limbaj general

 

15

2.1.2 „Eufemism“ în dicţionare lingvistice

16

2.2 Eufemism şi tabu. Definiţii ale tabu-ului

18

2.2.1

Eufemism şi tabu în literatura de specialitate

 

20

2.2.1.1 Tabu. Scurtă istorie a cuvântului

 

21

2.2.1.2 Ce se tabuizează: cuvântul sau lucrul?

 

23

2.2.2 Tabu şi interdicţie

 

25

2.2.3 Tabu şi cuvânt tabu respectiv convenţie

 

26

2.2.4 Tabu-ul modern şi convenţiile sociale

27

2.2.5 Cuvânt tabu şi eufemism

28

2.2.6 Tabu şi tabu lingvistic

29

2.2.7 Tabu (lingvistic) şi eufemism

30

2.2.8 Tipologii şi funcţii ale tabu-ului

32

2.2.9 Tipologii şi funcţii ale eufemismului

34

 

2.2.9.1 Eufemisme de atenuare vs. eufemisme de voalare

 

34

2.2.9.2 Eufemisme uzuale vs. eufemisme ocazionale

39

2.2.9.3 Eufemisme convenţionale vs. eufemsime pragmatice

40

2.2.9.4 Eufemisme individuale vs. eufemisme supraindividuale

41

2.2.9.5 Concluzii

43

Capitolul 3:

EUFEMISME ÎN TEXTE PUBLICITARE

 

45

3.1 Despre etimologia termenilor „publicitate“ şi „reclamă“

 

45

3.2 Limbajul publicitar

 

46

3.3 Eufemisme în texte publicitare în literatura de specialiate

 

46

3.4 Eufemismul şi funcţiile sale în limbajul publicitar

48

3.5 Cum acţionează publicitatea? Despre delimitarea eufemismului de celelalte mijloace

publicitare

7

49

3.6

Concluzii

50

Capitolul 4:

ANALIZA CORPUSULUI

51

4.1 Domenii tabuizate în publicitate. Grupare tematică a corpusurilor

51

4.1.1 Despre întocmirea corpusului. Criterii de selecţie

51

4.1.2 Teme principale

56

4.1.2.1

Vârsta şi slăbiciunile sale

56

4.1.2.1.1

Igiena corporală

56

4.1.2.1.2

Sănătatea

61

4.1.2.1.3

Îngrijirea danturii şi a părului

63

4.1.2.1.4

Asigurări

65

4.1.2.1.5

Silueta

66

4.1.2.2

Părţile corpului şi igiena corporală

67

4.1.2.2.1

Igiena corporală

67

4.1.2.2.2

Părţile corpului şi secreţii corporale

70

4.1.2.2.3

Sexualitatea şi contracepţia, sarcina şi naşterea

72

4.1.2.2.4

Lenjeria de damă şi igiena intimă

75

4.1.2.2.5

Igiena şi articolele de menaj

78

4.1.2.3

Medicină şi medicamente

81

4.1.2.4

Îngrijirea şi nutriţia copilului

87

4.1.2.5

Alimente

91

4.1.2.6

Preţuri, calitate şi concurenţă

96

4.1.2.6.1

„Valori” principale: ieftin, scump, luxos

96

4.1.2.6.2

Obscurizarea calităţii şi a concurenţei

100

4.1.2.7

Concluzii

101

4.2 Caracteristici lexicale

102

4.2.1

Corpusul în limba germană

102

4.2.1.1

Formarea substantivului

102

4.2.1.1.1

Compuse substantivale

102

4.2.1.1.2

Derivate substantivale

106

4.2.1.1.3

Prescurtări

107

4.2.1.1.4

Derivarea parasintetică

108

4.2.1.2

Formarea adjectivului

108

4.2.1.2.1

Compuse adjectivale

108

8

4.2.1.2.2

Derivate adjectivale

109

4.2.1.3

Pronume

110

4.2.1.4

Numerale

110

4.2.1.5

Antonime

112

4.2.1.6

Neologisme

112

4.2.1.7

Creații noi

116

4.2.1.8

Expresii idiomatice

117

4.2.1.9

Dinamica vocabularului

117

4.2.1.9.1

Transfer metaforic

118

4.2.1.9.1.1 Alimente pentru produse cosmetice

118

4.2.1.9.1.2 Termeni medicali pentru produse cosmetice

119

4.2.1.9.1.3 Expresii idiomatice

119

4.2.1.9.1.4 Abstract pentru concret

120

4.2.1.9.1.5 Denotativ vs. conotativ

120

4.2.1.9.2

Eufemism vs. metaforă

121

4.2.1.9.3

Transfer metonimic

123

4.2.1.9.4

Extindere de sens

125

4.2.1.9.5

Transfer metonimic din limbaje profesionale

127

4.2.1.10

Caracteristici stilistice

128

4.2.1.11

Caracteristici semantice

130

4.2.1.12

Caracteristici diastratice

131

4.2.1.13

Eufemism şi limbaje (pseudo)profesionale

134

4.2.1.13.1

Definiţii pe scurt

135

4.2.1.13.1.1 Limbaj profesional

135

4.2.1.13.1.2 (Pseudo)limbaj profesional

136

4.2.1.13.2 Limbajul publicitar – între limbajul general şi cel profesional

137

4.2.1.13.3 Termeni de specialitate

138

4.2.1.13.3.1 În sens restrâns

139

4.2.1.13.3.2 În sens extins ((Pseudo)limbaj profesional)

139

4.2.1.14

Caracteristici pragmatice

141

4.2.1.14.1 Aspecte teoretice şi noţiuni fundamentale

142

4.2.1.14.2 Relaţia dintre eufemism şi pragmatică

143

4.2.1.14.3 Acte de limbaj

146

9

4.2.1.14.3.1

Tipologii ale actelor de limbaj

146

4.2.1.14.3.1.1

Actele de limbaj la Searle

146

4.2.1.14.3.1.2

Actele de limbaj la Engel

147

4.2.1.14.3.1.3

Actele de limbaj în Gramatica IdS

147

4.2.1.14.3.2 Acte de limbaj indirecte

148

4.2.1.14.3.3 Enunţuri eufemistice şi actele de limbaj indirecte

149

4.2.1.14.3.3.1

Eufemismul şi îndemnul (indirect) la nivelul

propoziţiei

150

4.2.1.14.3.3.2

Eufemism şi motivare

153

4.2.1.14.3.3.3

Îndemnul (indirect) la nivelul textului

153

4.2.1.14.3.3.4

Întrebări

154

4.2.1.14.3.3.5

Alte acte de limbaj

155

4.2.1.14.4

Eufemismul şi principiile pragmatice

158

4.2.1.14.4.1 Principiul cooperativ

158

4.2.1.14.4.2 Principiul politeţii

160

4.2.1.14.5 Funcţiile textului

 

160

4.2.1.14.6 Concluzii

161

4.2.2

Corpusul în limba română

162

4.2.2.1

Formarea substantivului

162

4.2.2.1.1

Grupuri de cuvinte

162

4.2.2.1.2

Derivate substantivale

165

4.2.2.1.3

Conversiunea substantivală a adjectivului

167

4.2.2.1.4

Compuse substantivale

167

4.2.2.2

Formarea adjectivului

 

168

4.2.2.2.1 Derivate adjectivale

168

4.2.2.2.2 Conversiunea adjectivală a substantivului

170

4.2.2.3

Numerale

171

4.2.2.4

Antonime

171

4.2.2.5

Neologisme

172

4.2.2.6

Dinamica vocabularului

 

173

4.2.2.6.1

Transfer metaforic

173

4.2.2.6.2

Denotativ vs. conotativ

175

4.2.2.6.3

Transfer metonimic

175

10

4.2.2.6.4

Transfer metonimic din limbaje profesionale

176

4.2.2.6.5

Extinderea de sens

178

4.2.2.7

Caracteristici stilistice

179

4.2.2.8

Caracteristici semantice

181

4.2.2.9

Caracteristici diastratice

183

4.2.2.10

Eufemismul şi limbajele (pseudo)profesionale

183

4.2.2.11

Caracteristici pragmatice

186

4.2.2.11.1 Îndemnul (indirect) la nivelul propoziţiei

186

4.2.2.11.2 Îndemnul (indirect) la nivelul textului

187

4.2.3

Concluzii privind analiza lexicală

188

Capitolul 5: CONCLUZII FINALE

189

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

193

Lucrări lexicografice

193

Lucrări teoretice

194

Webografie

199

Corpus

201

Presă scrisă

201

Presă electronică

202

Anexa 1 CORPUS ÎN LIMBA GERMANĂ

204

Anexa 2 CORPUS ÎN LIMBA ROMÂNĂ

216

11

Capitolul 1: INTRODUCERE Lucrarea de față are ca obiect de studiu un fenomen deloc nou in spaţiul lingvistic german. În decursul timpului eufemismului i-au fost dedicate studii vaste 1 , care au deschis calea cercetării acestuia în diferite domenii. Literatura de specialitate din România este încă slab reprezentată, astfel încât cele două lucrări 2 ample existente pot fi considerate deschizătoare de drumuri in studiul eufemismului de la noi din ţară. Consultarea literaturii de specialitate la care am avut acces nu a dus la identificarea unor lucrări contrastive pe tema cercetată, care să pună în oglindă limbile germană şi română 3 , astfel încât importanţa cercetării mele reiese atât din caracterul contrastiv, cât şi din cel interdisciplinar, cercetarea având ca scop eufemismele în limbajul publicitar, domeniu în care nu au făcut încă obiectul vreunui studiu. Cercetarea de faţă reprezintă perspectiva celei care cu mult timp în urmă a început să înveţe limba germană ca limbă străină şi, în calitate de actual cadrul didactic, a reuşit să depăşească lipsa simţului înnăscut al limbii materne. Nu de puţine ori, în timpul unei lecturi sau al pregătirii orelor mi-am pus întrebarea, ce înseamnă de fapt un anumit cuvânt sau o anumită expresie. Ce se ascunde, de fapt, în spatele acelui termen sau al acelei expresii. Care este adevărul, denotatul din spatele acelui cuvânt, al cărui sens adesea nelexicalizat nu putea fi descoperit în vreun dicţionar. Preocuparea timpurie pentru tema „tabu” mi-a deschis, cu mult timp înainte de începerea acestei cercetări, calea către perspectivele teoretice necesare în descifrarea contextelor legate de tabu şi eufemism.

Mi-am propus în studiul de faţă să prezint, pornind de la un corpus reprezentativ, caracteristici importante din punct de vedere lexical ale exprimării eufemistice în contexte tabuizate din anunţuri publicitare în limbile germană şi română. O abordare exclusivă a formării cuvintelor ar fi fost însă insuficientă pentru înţelegerea complexităţii fenomenului studiat, astfel încât am considerat necesară şi tratarea aspectelor stilistice şi semantice. Mai mult decât atât, actualizarea sensurilor în funcţie de contextul în care apar termenii folosiţi eufemistic implică şi necesitatea abordării pragmatice a fenomenului.

1 Mă refer mai ales la studiile accesibile pe tema cercetării eufemismului şi a tabu-ului: Luchtenberg (1985), Zöllner (1997), Rada (2001), Schröder (1993), (1995), (1997), (2008) şi Bąk (2012).

2 Popescu (2009), Seiciuc (f.a.).

3 Seiciuc tratează eufemismul în limbile romanice.

12

Capitolul 2: CONSIDERAŢII TEORETICE ASUPRA TERMENULUI „EUFEMISM” Capitolul 2 oferă o privire de ansamblu asupra fundamentelor teoretice privind termenul eufemism, prezentând definiţii din dicţionarele de limbaj general şi din cele lingvistice. Acestea sunt clarificate respectiv completate de definiţiile relevante ale termenilor „eufemism” şi „tabu” din literatura de specialitate, între care există o strânsă legătură. Astfel, în continuarea abordării teoretice, am prezentat în detaliu atât termenul „tabu” (Cap. 2.2.1.1 şi 2.2.1.2), cât şi alţi termeni aflaţi în strânsă legătură cu acesta, care deseori pot fi confundaţi (Cap. 2.2.2 2.2.7). O atenţie deosebită am acordat tipologiilor şi funcţiilor celor doi termeni (Cap. 2.2.8 şi 2.2.9) şi am constatat faptul că denumirile celor două funcţii principale ale eufemismului, în limba germană verhüllend, rom. de atenuare, şi verschleiernd, rom. de manipulare sau de voalare 4 , pot creea confuzii terminologice din cauza sinonimiei. Însă ideea pe care se bazează această încadrare – relaţia emiţător-receptor – este unanim acceptată de cercetători. Din consultarea literaturii de specialitate a reieşit faptul că utilizarea eufemismului este strâns legată pe de o parte de relaţia dintre vorbitor şi ascultător, iar pe de altă parte că trebuie avute în vedere intenţia vorbitorului şi efectul eufemismului asupra ascultătorului. Dacă în cazul eufemismelor de atenuare (verhüllende Euphemismen) emităţorul şi receptorul pornesc de la premise comune, perspectivele lor sunt diferite în cazul eufemismelor de manipulare (verschleiernde Euphemismen). Definiţiile eufemismului existente în dicţionarele şi în literatura de specialitate şi analizate în acest capitol pun în discuţie o caracteristica de bază a acestuia, respectiv legătura sa directă cu tabu-ul şi cuvântul tabu. De asemenea, se face referire la relativitatea socio- economică a eufemismului (Luchtenberg, 1985, 13) şi la diversitatea concepţiilor şi reprezentărilor valorice de-a lungul timpului, astfel încât în orice societate şi în orice epocă apar tabu-uri noi, condiţionate de epoca respectivă, care se adaugă tabu-urilor iniţiale – superstiţii, religie, moarte – şi care au la bază tabu-uri motivate şi bazate pe convenţii sociale:

părţi şi funcţii ale corpului, sexualitate sau boli. După cum am amintit, definiţiile eufemismului existente în dicţionarele de limbaj general şi în cele etimologice nu prezintă diferenţe de conţinut semnificative. Viziunea retorică tradiţionalistă este completată de definiţiile din dicţionarele lingvistice, care subordonează eufemismul perifrazei, de care se diferenţiază prin referirea la aspecte

4 Termeni în limba română preluaţi de la Muscan (2004, 134ş.u).

13

neplăcute. În afară de aceasta, se face trimitere la dimensiunea semantică a termenului şi astfel asupra eufemismului ca fiind una din cauzele principale ale evoluţiei semantice. În ceea ce priveşte cuvântul „Tabu”, există în literatura de specialitate termeni înrudiţi, care, cel puţin în limba germană pot creea confuzii. Preiau aici părerea exprimată de Rada (2001, 63), care defineşte tabu-ul lingvistic drept o reacţie verbală la procesele de tabuizare şi detabuizare din cadrul societăţii, vorbind despre o „funcţie comunicativă specifică eufemismului” aflată în raport direct cu intenţiile vorbitorului, care pot motiva eufemizarea şi pot avea efecte asupra ascultătorului. În acest context trebuie amintită şi funcţia pragmatică a eufemismului semnalată de Hannapel şi Melenk (1990, 264), care vorbesc despre o situaţie în care doar vorbitorul deţine termenul adevărat, pe care vrea să îl ţină ascuns. În funcţie de scopul mascării ei numesc acest tip de eufemisme „eufemisme ascunse (versteckte Euphemismen)” şi subliniază funcţia lor manipulativă. Emiţătorul urmăreşte anumite intenţii, care să aibă efecte exacte şi bine definite asupra receptorilor. În limbajul publicitar aceste intenţii urmăresc mai rar protejarea sentimentelor receptorului, ci mai des orientarea părerii într-o anumită direcţie.

Capitolul 3: EUFEMISMUL ÎN TEXTELE PUBLICITARE Această parte este destinată termenului „Werbung”/„publicitate”, urmărit mai întîi etimologic (cap. 3.1) şi definit apoi din perspectivă lingvistică (3.2). O sinteză privind analiza eufemismul în texte publicitare în literatura de specialitate este prezentată în capitolele 3.3 şi 3.4. În vederea încadrării eufemismului în textele publicitare acesta este prezentat prin raportare la alte mijloace publicitare (3.5). În literatura de specialitate despre publicitate, textul, sunetul şi culorile reprezintă elementele cele mai reprezentative, fiecare dintre ele având rolul său în cadrul mesajului publicitar. Imaginile se caracterizează printr-un „potenţial mai ridicat de activare decât textele” (Meffert/Burmann/Kirchgeorg, 2008, 709), culorile atrag atenţia şi facilitează o reprezentare realistă (ibid., 710). În studiul de faţă atenţia este îndreptată cu precădere spre text, mijloacele publicitare acustice şi audiovizuale fiind intenţionat ignorate, deoarece abordarea lor ar fi depăşit cu mult cadrul lucrării şi ar fi pus-o în umbră pe cea interdisciplinară şi contrastivă. Pe parcursul cercetării am putut constata faptul că, în literatura consultată, eufemismului în limbajul publicitar îi este acordată prea puţină atenţie, fiind prezentat doar în câteva capitole. Luchtenberg (1985, 58ş.u.) tratează în lucrarea sa de referinţă eufemismele în

14

domeniul economic şi se referă la publicitate în subcapitolul „Produktion, Verkauf, Beschäftigung“ (60ş.u), deşi publicitatea este considerată un domeniu bine definit în cadrul economiei. Eufemismul de manipulare (verschleiernd) este pus şi la Rada (2001, 76) în legătură cu interesele publicitare. Un exemplu elocvent este oferit de expresiile care eufemizează preţul. Deoarece cuvântul billig, rom. ieftin este asociat în mod spontan cu produse de calitate inferioară, acesta este evitat şi înlocuit, spre exemplu, cu Jubelpreis, rom. preţ jubiliar sau günstig, rom. convenabil. Posibilităţile de înlocuire variază de la cuvinte simple până la comparaţii pline de fantezie: prețuri mici cât oja pe un french (24-FUN 427/2011, 91), prețuri mici cât un bob de mazăre (ebd., 100). Alte domenii tabuiza(n)te în publicitate sunt vârsta şi neplăcerile ei, bolile, sarcina şi naşterea, denumiri de alimente sau produse de igienă, pentru a enumera doar câteva. În cercetarea întreprinsă am pornit de la perspectiva reprezentată de Luchtenberg, care defineşte cele două funcţii fundamentale ale eufemismului prezentate în capitolul 2.2.9. Sunt mascate aşa-numitele tabu-uri tradiţionale sau vechi, a căror intensitate s-a diminuat în mod evident în societatea actuală, fapt explicabil prin faptul că a devenit mai permisivă. Pe de altă parte apar noi tabu-uri sau aspecte tabuiza(n)te care trebuie verbalizate. Caracteristici ale obiectelor sau situaţiilor cauzatoare de neplăceri omului modern, pe care le poate preveni sau evita cumpărând produsul promovat la un preţ „fără egal” sunt prezentate consumatorului într-un mod opac, neclar (verschleiernd), cu intenţie vădit manipulatoare. Deoarece în limba germană termenii verhüllend şi verschleiernd pot fi uşor confundaţi, propun pentru categoria eufemismului folosit în interesul emiţătorului (verschleiernd) termenul Obskureuphemismus (rom. eufemism obscur). Consider acest termen justificat, deoarece intenţia publicitară precum şi aspecte negative sau defecte ale produsului promovat rămân neclare, opacizate, ascunse de termenul bine ales. În acest fel lipsuri sau neconformităţi sunt intenţionat opacizate, pentru a nu-l abate pe potenţialul cumpărător de la achiziţionarea produsului. Prin raportare la acest tip, consider eufemismul de atenuare (verhüllend) ca fiind evident, transparent, uşor recunoscut şi înţeles de ambii parteneri de dialog.

15

Capitolul 4: ANALIZA CORPUSULUI Acest capitol are ca obiect analiza corpusului şi cuprinde două părţi. Prima parte are în vedere încadrarea tematică şi propune o posibilă grupare a termenilor eufemistici analizaţi (4.1), în centrul căreia se află domeniile tabuizate identificate în textele publicitare sursă, dar şi procesele corespunzătoare în care constă eufemizarea. Corpusul cules provine în primul rând din anunţuri publicitare, dar în egală măsură mijloace publicitare precum prospecte din supermarket, cataloage, ambalaje au servit ca sursă a culegerii acestuia. Am renunţat cu bună ştiinţă la corpusurile şi bazele de date deja existente deoarece acest lucru ar fi dus la crearea unui dezechilibru între corpusurile celor două limbi şi astfel ar fi fost afectat caracterul empiric al cercetării. Având în vedere faptul că obiectul cercetării mele este un fenomen lingvistic, am considerat mai puţin relevantă folosirea exclusivă a anumitor mijloace publicitare la întocmirea corpusului. Materialul cules în vederea cercetării se bazează exclusiv pe texte publicitare scrise (anunţuri publicitare în reviste, prospecte din supermarket şi foi volante primite pe stradă sau în cutia de scrisori, respectiv căutate expres sau descoperite întâmplător pe Internet). Pentru a ajunge la un corpus reprezentativ, am ales pentru ambele limbi surse primare din ultimii zece ani (2002-2013). Am ales o perioadă atât de lungă, deoarece multe anunţuri publicitare apar simultan în mai multe reviste în acelaşi interval de timp (cel puţin câteva luni). Am ignorat intenţionat sursele radio si TV, deoarece o astfel de abordare ar fi depăşit atât cadrul cât şi timpul avut la dispoziţie în vederea realizării cercetării. Folosirea expresiilor eufemisitice în limbajul publicitar reprezintă una dintre modalităţile de influenţare a părerii cumpărătorului într-o anumită direcţie. În acelaşi timp, producătorul de publicitate are în vedere nu doar să-i îndrepte acestuia atenţia într-o anumită direcţie, dar trebuie în acelaşi timp să nu-l ofenseze. Aceste două aspecte reies din anunţurile şi textele publicitare care fac obiectul corpusului şi în care sunt promovate produse din domenii tabuiza(n)te, în care aspecte neplăcute sau incomode (înaintarea în vârstă, boli, sexualitate, igienă intimă) sunt atenuate, şi altele, legate mai degrabă de prestigiul social (alimente şi băuturi, produse cosmetice şi de îngrijire), la care se face referire într-un mod voalat.

Nu fac obiectul cercetării mele teme tabuizate precum superstiţiile şi religia, cărora publicitatea actuală nu le acordă o atenţie deosebită, şi sfera tematică a morţii, la care se face referire aproape în toate lucrările în care este tratat eufemismul sub un aspect sau altul.

16

Având în vedere că aria tematică a exemplelor din corpus este aceeaşi, am exemplificat fiecare grupă tematică paralel în ambele limbi, iar pentru evidenţierea caracterului contrastiv la nivel lexical am analizat fiecare corpus în capitole diferite. La întocmirea corpusului am avut în vedere câteva criterii. Astfel, am considerat eufemistic în domeniul publicitar acel cuvânt, acea expresie sau acel enunţ care

- presupune existenţa unui tabu, cu care are în comun o congruenţă cel puţin parţială,

- există simultan cu tabu-ul corespunzător,

- este vag, imprecis sau mai frumos şi maschează astfel caracteristici negative sau defecte. Corpusul întocmit de mine nu poate şi nici nu doreşte a fi considerat o colecţie închisă de expresii eufemistice din limbajul publicitar. Am pornit de la teme tabuizate în general. Pe parcursul cercetării am constatat că nu se poate trasa o linie de delimitare între domeniile tabuiza(n)te din publicitate, ele putându-se suprapune in diferite moduri. În reclamele la medicamente de exemplu, nu se poate face o delimitare clară între aspectele negative privind vârsta şi sănătatea sau între cele privind sănătatea şi părţile corpului, respecitv sănătate şi siluetă. Aceste suprapuneri sunt ilustrate în figura 1 (Abb. 1). Am constatat în timpul cercetării că subordonarea subgrupelor exclusiv unui domeniu anume este aproape imposibilă, deoarece produsele promovate au caracteristici comune cel puţin în două domenii (Tabelul 2). Astfel am dorit sa atrag atenţia asupra dificultăţii unei delimitări exacte a domeniilor eufemizate în publicitate. Mai mult decât atât, structura propusă în tabelul 2 poate ajuta la actualizarea în context a sensurilor unui termen eufemizat (de ex. Feuchtigkeit, rom. umezeală, poate face referire la incontinenţa condiţionată de vârstă, la menstruaţie, la alimente sau la laptele matern). Totodată am identificat existenţa unor noi domenii tabuizate în limbajul publicitar. Acestea sunt, după părerea mea, tabu-uri ale societăţii moderne respectiv ale sistemului economic, deoarece au apărut ca rezultat al economiei orientată spre câştigul financiar: preţul şi calitatea reprezintă valori, cu care piaţa se joacă şi pe care le exploatează în interesul său. Legat de acestea este îndemnul voalat de a cumpăra produsul. Tratarea acestor teme tipice publicităţii reprezintă o altă noutate a studiului de faţă. În acelaşi timp am intenţionat să demonstrez de ce exemplelor indicate – fie cuvinte simple, expresii, propoziţii sau chiar texte – li se poate atribui o funcţie eufemistică respectiv în ce constă aspectul negativ atenuat sau voalat, și prin ce mijloace se întâmplă acest lucru.

17

S-a confirmat astfel şi ipoteză iniţială conform căreia doar aspectul lexical nu ar fi suficient pentru a pătrunde fenomenul analizat în cele mai profunde aspecte.

Analiza corpusului a confirmat existenţa celor două categorii de eufemisme: pe de o parte cele transparente, uşor de recunoscut şi de înţeles (Anti-Age, Intimbereich, Strandfigur, dantură mobilă, zile delicate, firele albe), pe de altă parte cele latente, opace şi greu de descifrat (Formfleisch, Folgemilch, lapte de continuare, lapte pentru copii). Prin faptul că

eufemismele de acest tip dispun de un grad ridicat de dificultate a înţelegerii, dar sună frumos

şi atractiv, sunt foarte îndrăgite în limbajul publicitar. Din acest motiv le consider eufemisme

obscure. Dar tocmai în această trăsătura constă caracterul lor manipulativ-persuasiv. Am mai constatat pe baza analizei corpusului faptul că aceeaşi formulare poate avea

o dublă funcţie eufemistică: cea de atenuare face referire la imprejurări tabuizate, iar cea de voalare reprezintă un apel indirect la achiziţionarea produsului.

În continuarea acestei părţi fundamentale sunt prezentate şi exemplificate cele mai

reprezentative mijloace de formare a cuvintelor în capitolele 4.2.1.1, 4.2.1.2 pentru corpusul în limba germană şi 4.2.2.1, 4.2.2.2 pentru cel în limba română. Principalelor aspecte stilistice

şi semantice le sunt dedicate capitolele 4.2.1.10, 4.2.2.7 şi 4.2.1.11, 4.2.2.8. Faptul că sensul

eufemismelor este deseori influenţat de contextul în care este folosit face inevitabilă abordarea pragmatică a analizei efectuate (4.2.1.14, 4.2.2.11). În ceea ce priveşte corpusul în limba germană am constatat fără surprindere faptul că cele mai productive forme de realizare sunt cuvintele compuse. Clasificarea prezentată are la bază cu precădere modelul propus de Lohde (2006). În ceea ce priveşte compusele substantivale, am constatat exclusiv existenţa celor de tip Determinativkompositum. De exemplu, la substantivele compuse denumiri de preţuri am identificat fără dificultate categoria compuselor augmentative, funcţia augmentativă revenind cu precădere substantivelor determinative Top- şi Bomben- : Toppreis, Bombenpreis. Pentru compusele substantivale am constatat preferinţa pentru anumite cuvinte, cum ar fi Pflege, folosit drept cuvânt de bază în compuse respectiv în compuse cu mai multe elemente: Körperpflege, Mundpflege, Bodenpflege, Möbelpflege, Haushaltspflege, Komplettpflege, Intimwaschpflege. Uneori cele două elemente ale cuvîntului compus sunt legate prin cratimă: Intensiv- Pflege. Exemplul are ca alternativă forma atribut + substantiv: intensive Pflege.

18

Pflege este bine reprezentat şi în calitate de cuvânt determinativ: Pflegemilch, Pflegefall, Pflegevorsorge, Pflegedienst, Pflegeshampoo. De asemenea, Pflege poate apărea în grupuri de cuvinte: Anti-Age-Pflege, Anti-Age- Pflegesystem, Antifalten- und Lifting-Pflege. Interesant, dar nu surprinzător în limbajul publicitar este alăturarea numeral + prepoziţie + numeral + Pflege: 6in1 Pflege. Dacă în limbajul publicitar german, din punct de vedere tipologic, este recunoscută dominaţia compuselor, în corpusul românesc am identificat cu precădere grupuri de cuvinte formate din substantiv + adjectiv, acestuia revenindu-i un rol deosebit de important în cadrul grupului de cuvinte: zona sensibilă, perioade delicate, proteză dentară, dantură mobilă, licori veseloase, legume netunate, îmbătrânire cutanată, surprize neplăcute, zile delicate, zile dificile, zone delicate Aceste forme analitice reprezintă în corpusul românesc analizat corespondentul compuselor din corpusul german. Faptul poate fi explicat prin aceea că sensul grupurilor de cuvinte din limba română este dat de legătura de sens din cadrul grupului, la care se adaugă şi rolul contextului. Într-un context general, orice persoană (copil, femeie sau bărbat) poate avea zile dificile, dt. schwierige Tage. În contextul analizat însă, acestă formulare le vizează doar pe femeile între anumite limite de vârstă. În ceea ce priveşte derivarea, cea cu prefixe este deosebit de productivă în ambele limbi, preferate fiind prefixele super- și anti-: Antitranspirant, Anti-Fältchen, anti-vergeturi. Deoarece existenţa eufemismului este legată de un anumit ciclu de viaţă 5 , mi-am propus să analizez exemple relevante care să ilustreze evoluţia sensurilor termenilor folosiţi eufemistic (cap. 4.2.1.9, 4.2.2.6). În acest scop am utilizat dicţionarele indicate în lista bibliografică. Ambele corpusuri se caracterizează prin folosirea eufemistică a termenilor de specialitate din diverse domenii, care nu sunt preluaţi neapărat din domeniul corespunzător domeniului tabuizat. Astfel termenii utilizaţi suferă o extindere de sens, care în cele mai multe cazuri are caracter ocazional. Lexicalizarea unora dintre ele este însă previzibilă pe măsura trecerii timpului. Restrângeri de sens sunt atât de rar întâlnite, încât nu pot fi considerate reprezentative. Aşa cum am menţionat, extinderea de sens a termenilor folosiţi eufemistic reprezintă o trăsătură comună a corpusurilor analizate. Contextului îi revine aici un rol decisiv. În acest sens, am arătat că nu doar cuvintele, ci şi propoziţiile sau chiar textele pot avea un sens

5

A

se

vedea

Schröder:

Semiotisch-rhetorische

Aspekte

der

(24.08.2010).

19

Sprachtabus.

URL:

eufemistic determinat de context. Exemple elocvente pot fi găsite în îndemnurile formulate imperativ. De aceea contextul se dovedeşte decisiv în realizarea actului verbal. Din punct de vedere pragmatic am identificat ca trăsătură comună ambelor corpusuri analizate realizarea apelului indirect la achiziţionarea produsului prin mijloace asemănătoare (propoziţii imperative, formulări de tipul întrebare-răspuns). O posibilă explicaţie se află în traducerea sloganurilor şi a textelor publicitare. O altă trăsătură comună ambelor corpusuri constă în faptul că toate actele verbale sunt realizate indirect, ceea ce nu este neapărat surprinzător, deoarece eufemismul prin definiţie acţionează indirect. Invitaţia indirectă de a achiziţiona produsul este întărită adesea de argumentare, care, după părerea mea, poate fi considerată uneori un element nerostit al acestui îndemn.

Din punct de vedere stilistic am putut constata preferinţa pentru construcţiile antitetice în corpusul german, în timp ce în cel românesc am identificat o reprezentare mai mare a mijloacelor stilistice. În ambele corpusuri este utilizată metafora în scop eufemistic, ceea ce a impus delimitarea între metafora cu caracter eufemistic şi metafora fără rol eufemistic. Cercetarea a dovedit şi faptul că varietăţile lingvistice pot avea un rol important în realizarea eufemismului, aspectele diastratice şi funcţionale fiind prezentate în capitolele 4.2.1.12, 4.2.2.9 respectiv 4.2.1.13, 4.2.2.10. Diferenţe cu adevărat spectaculoase am constatat la nivel diastratic, deoarece în corpusul german sunt folosite eufemistic elemente din aproape toate straturile limbii, în timp ce în corpusul românesc nu am identificat nicio denumire brutală, iar denumirile regional- dialectale apar într-un singur exemplu. Însă nici pentru corpusul german nici pentru cel românesc nu se poate vorbi de preferinţa pentru expresii proprii unui anumit grup sau unui anumit strat. Cercetarea întreprinsă poate fi relevantă şi utilă atât pentru lingvişti interesaţi de cercetarea eufemismului şi a lexicologiei, dar şi pentru studenţi filologi şi economişti deopotrivă, care se ocupă de studiul publicităţii. În plus, poate constitui un punct de plecare pentru studii în domeniul predării limbii germane ca limbă străină având ca temă centrală publicitatea şi focus pe vocabular.

20

Auswahlbibliografie

Nachschlagewerke

Ammon, Ulrich/Bickel, Hans u.a. (2004): Variantenwörterbuch des Deutschen. Die Standardsprache in Österreich, der Schweiz und Deutschland sowie Liechtenstein, Luxemburg, Ostbelgien und Südtirol. Berlin, New York: de Gruyter. Bd. A-O. Oxford: Calderon Press. Bornemann, Ernst (1991): Sex im Volksmund. Der obszöne Sprachschatz der Deutschen. Reinbeck bei Hamburg: Rowohlt. Brockhaus (1996): Brockhaus. Die Enzyklopädie in vierundzwanzig Bänden. 20., überarb. u. aktualis. Aufl. Leipzig, Mannheim: Brockhaus. Bußmann, Hadumond (Hrsg.) (2002): Lexikon der Sprachwissenschaft. 3., aktualis. u. erw. Aufl. Stuttgart: Kröner. Constantinescu-Dobridor, Gheorghe (1998): Dicţionar de termeni lingvisitici. Bucureşti:

Teora. DEX = Dicționarul explicativ al limbii române. București: Univers Enciclopedic 1998. DHW = Duden. Das Herkunftswörterbuch. Etymologie der deutschen Sprache. 4., neu bearb. Aufl., hrsg. v. der Dudenredaktion. (= DUDEN Bd. 7) Mannheim/Wien/Zürich:

Dudenverlag 2007. DR = Duden. Die deutsche Rechschreibung. 25., völlig neu bearb. u. erw. Aufl., hrsg. v. der Dudenredaktion. (= DUDEN Bd. 1) Mannheim/Zürich: Dudenverlag 2012. DRW = Duden. Redewendungen. Wörterbuch der deutschen Idiomatik. 2., neu bearb. u. aktualis. Aufl., hrsg. v. der Dudenredaktion. (= DUDEN Bd. 11) Mannheim/Leipzig/Wien/Zürich: Dudenverlag 2002. DStW = Duden. Das Stilwörterbuch. 8., völlig neu bearb. Aufl., hrsg. v. der Dudenredaktion. (= DUDEN Bd. 2) Mannheim/Leipzig/Wien/Zürich: Dudenverlag 2001. DŞL = Bidu-Vrănceanu, A./ Călăraşu, C./Ionescu-Ruxăndoiu, L./Mancaş, M./Pană Dindelegan, G. (2005): Dicționar de științe ale limbii. 2. Aufl. București: Nemira. Dubois, Jean (1994): Dictionnaire de linguistique et des sciences du language. Paris:

Larousse. Duden Groß: Das große Wörterbuch der deutschen Sprache in zehn Bänden, hrsg. v. Wiss. Rat u. d. Mitarb. d. Dudenredaktion. Mannheim/Leipzig/Wien/Zürich: Dudenverlag 1999. E-DFW = Duden. Fremdwörterbuch. Elektronische Version basiert auf der 10., aktualis. Aufl. der Buchausgabe 2010. Mannheim: Bibliographisches Institut 2010. E-DSW = Duden. Synonymwörterbuch. Elektronische Version basiert auf der 5., vollst. überarb. Aufl. der Buchausgabe 2010. Mannheim: Bibliographisches Institut 2010. E-DUW = Duden. Deutsches Universalwörterbuch. Elektronische Version basiert auf der 6., überarb. u. erw. Aufl. der Buchausgabe 2006. Mannheim: Bibliographisches Institut & F. A. Brockhaus AG 2006. EWD = Pfeifer, Wolfgang (Hrsg.) (1993): Etymologisches Wörterbuch der deutschen Sprache. Berlin: Akademie Verlag. KLUGE = Kluge, Friederich (1995): Etymologisches Wörterbuch der deutschen Sprache. 23. erw. Aulf. bearb. v. Elmar Seebold. Berlin/New York: de Gruyter. Lăzărescu, Ioan (1997): Dicționar der argou și limbaj colocvial german-român. București:

Niculescu. Lewandowski, Theodor (1994): Linguistisches Wörterbuch. Heidelberg/ Wiesbaden: Quelle § Mayer.

21

MDA I= Mic dicționar academic MDA. Bd. I, A-Me. București: Univers Enciclopedic Gold

2010.

MDA II = Mic dicționar academic MDA. Bd. II, Mi-Z. București: Univers Enciclopedic Gold

2010.

MDN = Marcu, Florin (2000): Marele dicționar de neologisme. București: Saeculum. MLS = Metzler Lexikon Sprache. Hrsg. v. Helmut Glück. Stuttgart/Weimar: Metzler 2005. Mounin, Georges (1974): Dictionnaire de la linguistique. Paris: Presses Universitaires de France. Nöth, Winfried (2000): Handbuch der Semiotik. 2., vollst. neu bearb. und erw. Aufl. mit 89 Abbildungen. Stuttgart, Weimar: Metzler. Oxford English Dictionary (1971): The compact edition of the Oxford English Dictionary, 1. Sanders, Willy (2007): Das neue Stilwörterbuch. Stilistische Grundbegriffe für die Praxis. Darmstadt: Wissenschaftliche Buchgesellschaft. Tiktin, Hariton (1986): Rumänisch-Deutsches Wörterbuch. 2., überarb. u. erg. Aufl. v. Paul Miron. Bd. I A-C. Wiesbaden: Otto Harrassowitz.

Tiktin, Hariton (1988): Rumänisch-Deutsches Wörterbuch. 2., überarb. u. erg. Aufl. v. Paul Miron. Bd. II D-O. Wiesbaden: Otto Harrassowitz. Tiktin, Hariton (1989): Rumänisch-Deutsches Wörterbuch. 2., überarb. u. erg. Aufl. v. Paul Miron. Bd. III P-Z. Wiesbaden: Otto Harrassowitz. WAHRIG = Wahrig. Wahrig Deutsches Wörterbuch. Mit einem Lexikon der deutschen Sprachlehre. (Hrsg. v. Renate Wahrig-Burfeind) 8., vollst. neu bearb. u. aktualis. Aufl. Gütersloh/München: Bertelsmann-Lexikon 2010.

Fachliteratur

Allan, Keith/Burridge, Kate (2006): Forbidden Words. Taboo and the censoring of language. Cambridge: University Press. Allan, Keith (2007): The pragmatics of connotation. In ScienceDirect. Journal of Pragmatics 39/2007, S. 1047-1057. Allan, Keith (2009): The connotations of English colour terms: Colour-based X-phemisms. In ScienceDirect. Journal of Pragmatisc 41/2009, S. 626-637. Bachmann-Stein, Andrea (2011): Kontinuität und Diskontinuität in der Werbung am Beispiel von Werbeanzeigen für Zahnpflegeprodukte. In ZfAL (2011): Zeitschrift für angewandte Linguistik. Berlin/New York: de Gruyter. Heft 54, S. 57-78. Bąk, Pawel (2012): Euphemismen des Wirtschaftsdeutschen aus Sicht der anthropozentrischen Linguistik. Frankfurt a. M.: Lang. Balle, Christel (1990): Tabus in der Sprache. Frankfurt a. M./Bern/New York/Paris: Lang. Bălănescu, Olga (2009): Reclama românească (studiu de caz asupra publcității românești contemporane). București: Ariadna `98. Bidu-Vrănceanu, Angela / Forăscu, Narcisa (2005): Limba română contemporană. Lexicul. București: Humanitas. Bloomfield, Leonard (2001): Die Sprache. Wien: Edition Praesens. Boldojar, Eleonora (2009): Adjektivierung in der Jugendsprache. Eine kontrastive Untersuchung Deutsch-Rumänisch. Im Erscheinen. Braun, Michael (Hrsg.) (2007): Tabu und Tabubruch in Literatur und Film. Würzburg:

Königshausen & Neumann, S. 137-150, 151-160. Brinker, Klaus (1997): Linguistische Textanalyse. Eine Einführung in Grundbegriffe und Methoden. Berlin: Erich Schmidt. Bruhn, Manfred (2010): Marketing. Grundlagen für Studium und Praxis.10., überarb. Aufl. Wiesbaden: Gabler.

22

Casas Gómez, Miguel (2009): Towards a new approach to the linguistic definition of euphemism. In: Language Sciences 21, S. 725-739. Călărașu, Cristina (2003): Globalizare lingvistică şi anglicizare. In: Pană-Dindelegan (2003), S. 323-336. Constantinescu, Lora-Dagmar (2011): Werbung und Alltagsmärchen. In: Puchianu, Carmen Elisabeth (Hrsg.) (2011), S. 267-292. Constantinescu, Lora-Dagmar (2006): Die Wirtschaftswerbung. Die linguistisch- rhetorische Analyse deutscher und rumänischer Werbeanzeigen. Reclama în domeniul economic. Analiza lingvistico-retorică a anunțurilor publicitare în limbile germană și română. București: Oscar Print. Croitor, Blanca (2009): Dinamica flexiunii substantivale, reflectată în DOOM. In: Pană- Dindelegan, Gabriela (2009), S. 33-58. Daninger, Elisabeth (1982): Tabubereiche und Euphemismen. In Welte, Werner (Hrsg.), S.

237-251.

Dediu, Cristina (2009): Adjectivul invariabil în limba română actuală. În: Pană-Dindelegan, Gabriela (2009), S. 59-74. Donalies, Elke (2002): Die Wortbildung des Deutschen. Ein Überblick. Tübingen: Narr. Dragomirescu, Adina (2010): Ergativitatea: tipologie, sintaxă, semantică. București: Editura Unversității. Drăgan, Elena (2006): Publicitatea în perioada 1951 – 1989. În Rogojinaru, Adela (coord.), S. 75-92. Eco, Umberto (2010): Wie man eine wissenschaftliche Abschlußarbeit schreibt. Doktor-, Diplom- und Magisterarbeit in den Geistes- und Sozialwissenschaften. 13., unveränderte Aufl. der dt. Ausgabe. Wien: facultas.wuv Universitätsverlag. Engel, Ulrich (1988): Deutsche Grammatik. 3. korrig. Aufl. Heidelberg: Gross. Engel, Ulrich/Isbășescu, Mihai/Stănescu, Speranța/ Nicolae, Octavian (1993): Kontrastive Grammatik deutsch-rumänisch. Bd. 2. Heidelberg: Julius Groos. Engel, Ulrich (2004): Deutsche Grammatik. Neubearbeitung. München: Iudicium. Ernst, Peter (2004): Germanistische Sprachwissenschaft. Wien: Facultas. Fierbințeanu, Hermine (2008): Mündliche Abschlussprüfungen. Analyse aus gesprächsanalytischer Perspektive. București: Editura Universității. Fleischer, Wolfgang/Barz, Irmhild (1995): Wortbildung der deutschen Gegenwartssprache (unter Mitarb. v. Marianne Schröder). 2., durchgesehene u. erg. Aufl. Tübingen: Niemeyer. Fleischer, Wolfgang / Helbig, Gerhard/Lerchner, Gotthard (Hrsg.) (2001): Kleine Entzyklopädie Deutsche Sprache. Frankfurt a.M.: Lang. Fleischer, Wolfgang/Michel, Georg/Starke, Günter (1993): Stilistik der deutschen Gegenwartssprache. Frankfurt a. M: Lang. Freud, Sigmund (1956): Totem und Tabu. Frankfurt a. M./Hamburg: Fischer. GLR I = Guțu-Romalo, Valeria (Hrsg.) (2005): Gramatica limbii române. Cuvântul. 1. Bd. Bucureşti: Editura Academiei. GLR II = Guțu-Romalo, Valeria (Hrsg.) (2005): Gramatica limbii române. Enunţul. 2. Bd. Bucureşti: Editura Academiei,. Godard, Angela (2002): Limbajul publicității. Iași: Polirom. Graefen, Gabriele/Liedke, Martina (2008): Germanistische Sprachwissenschaft. Deutsch als Erst-, Zweit- oder Fremdsprache. Tübingen: Narr Franke Attempto. Hannapel, Hans/Melenk, Hartmut. (1984): Alltagssprache. Semantische Grundbegriffe und Analysebeispiele. München: Fink. Heringer, Hans Jürgen/Kurz, Gerhard/Stötzel, Georg (Hrsg.) (1987): Sprache und Literatur in Wissenschaf und Unterricht. 60/1987, S. 2-9, 10-18, 19-35.

23

Illgner, Gerhard (2001): Die deutsche Sprachverwirrung. Lächerlich und ärgerlich: Das neue Kauderwelsch. Paderborn: IFB. Ionescu, Raluca (2009): Valori superlative ale prefixoidelor în limba română actuală. Utilizări cu baze substantivale. În: Pană-Dindelegan, Gabriela (2009), S. 151-161. Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana (2003): Limbaj și comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică. București: ALL EDUCATIONAL. Janich, Nina (1998): Fachliche Information und inszenierte Wissenschaft. Fachlichkeitskonzepte in der Wirtschaftswerbung. Tübingen: Narr. Janich, Nina (2003): Werbesprache. Ein Arbeitsbuch. Tübingen: Narr. Keller, Rudi (1987): Worttabu und Tabuwörter. In: Heringer, Hans Jürgen/Kurz, Gerhard/Stötzel, Georg (Hrsg.), S. 2-9. Kloss, Ingomar(2003): Werbung. Lehr-, Studien- und Nachschlagewerk. 3., völlig neu überarb. u. stark erw. Aufl. München, Wien: Oldenbourg. KLUGE, Norbert (Hrsg.) (1996): Jugendliche Sexualsprache eine gesellschaftliche Provokation. Landau: Knecht, S. 137-167, 175-199. Knapp-Potthoff, Annelie/Liedke, Martina (Hrsg.) (1997): Aspekte interkultureller Kommunikationsfähigkeit. München: Iudicium, S. 93-106. Krieg, Ulrike (2005): Wortbildungsstrategien in der Werbung. Zur Funktion und Struktur von Wortneubildungen in Printanzeigen. Hamburg: Helmut Buske. Kuhn, Fritz (1987): Tabus. In: Heringer, Hans Jürgen/Kurz, Gerhard/Stötzel, Georg (Hrsg.), S. 19-35. Kyora, Sabine (2007): Gibt es noch Tabus? Gewalt und Sexualität im postmodernen Film. In: Braun, Michael (Hrsg.), S. 151-160. Lawrenz, Birgit (2006): Moderne deutsche Wortbildung. Phrasale Wortbildung im Deutschen: Linguistische Untersuchung und sprachdidaktische Behandlung. Hamburg: Dr. Kovač. Lăzărescu, Ioan (1999): Die Paronymie als lexikalisches Phänomen und die Paronomasie als Stilfigur im Deutschen. București: Anima. Lăzărescu, Ioan/Wiesinger, Peter (Hrsg.) (2006): Vom Wert des Wortes. Festschrift für Doina Sandu zum 65. Geburtstag. Bukarest/Wien: Meteor Press, Praesens. S. 234-247. Lăzărescu, Ioan (2008): Etablierte Okkasionalismen in der Werbesprache. Ein deutsch- rumänischer Vergleich. In: Rodica Miclea/Sunhild Galter/Doris Sava (Hrsg.), S. 134-151. Lăzărescu, Mariana (2009): Stilistik eine Disziplin zwischen den Stühlen? Wissenschaftliche Ansätze zu Stilbegriff, Stiltheorien und Stilanalysen. București: Editura Universității din București. Lohde, Michael (2006): Wortbildung des modernen Deutschen. Ein Lehr- und Übungsbuch. Tübingen: Narr. Luchtenberg, Sigrid (1975): Untersuchung zu Euphemismen in der deutschen Gegenwartssprache. Inaugural-Dissertation zur Erlangung der Doktorwürde der Philosophischen Fakultät der Rheinischen Friedrich-Wilhelms-Universität zu Bonn. Bonn. Luchtenberg, Sigrid (1985): Euphemismen im heutigen Deutsch. Mit einem Beitrag zu Deutsch als Fremdsprache. Frankfurt am Main u.a: Lang. Luchtenberg, Sigrid (1997): Tabus in interkultureller Kommunikation. Bedeutung für Deutsch als Fremdsprache. In: Deutsch lernen 22/1997. S. 211-223. Meffert, Heribert/Burmann, Christoph/Kirchgeorg Manfred (2008): Marketing. Grundlagen marktorientierter Unternehmensführung. Konzepte – Instrumente Praxisbeispiele. 10., vollst. überarb. u. erw. Aufl. Wiesbaden: Gabler. Meibauer, Jörg/Demske, Ulrike/Geilfuß-Wolfgang, Jochen/Pafel, Jürgen/Ramers, Karl Heinz/Rothweiler, Monika/Steinbach, Markus (2002): Einführung in die germanistische Linguistik. Stuttgart/Weimar: Metzler.

24

Miclea, Rodica/Galter, Sunhild/Sava, Doris (Hrsg.): "Rumänisch-deutsche Kulturbegegnungen". Sibiu/Hermannstadt: Editura Universităţii Lucian Blaga. S. 134-151. Müller, Wolfgang (1996): Sexualität in der Sprache. Wort- und zeitgeschichtliche Betrachtungen. In: KLUGE, Norbert (Hrsg.), S. 137-167. Muscan, Maria (2006): Der politische Euphemismus.In: Lăzărescu, Ioan/ Wiesinger, Peter (Hrsg.) S. 234-247. Musolff, Andreas (1987): Sind Tabus tabu? Zur Verwendung des Wortes “Tabu” im öffentlichen Sprachgebrauch. In: Heringer, Hans Jürgen/Kurz, Gerhard/Stötzel, Georg (Hrsg), S. 10-18. Nedelcu, Isabela/Nicolae, Alexandru/Toma, Alice/ Zafiu, Rodica (Hrsg.) (2011): Studii de lingvistică. Omagiu doamnei profesoare ANGELA BIDU-VRĂNCEANU. Bucureşti:

Editura Universităţii din Bucureşti, S. 307-319. Neuhaus, Stefan (2007): Tabu und Tabubruch im erotischen Film. In: Braun, Michael (Hrsg.), S. 137-150. Osthoff, Ralf (1996): “Jugendsprache” – Sprache der Jugend? Semantische und pragmatische Aspekte von Sprechhandlungen. In: KLUGE, Norbert (Hrsg.), S. 175-199. Pană-Dindelegan, Gabriela (2002): Aspecte ale dinamicii limbii române actuale. 1. Bd. București: Editura Universității, S. 117-126, 207-224. Pană-Dindelegan, Gabriela (2003): Aspecte ale dinamicii limbii române actuale. 2. Bd. București: Editura Universității, S. 323-336. Pană-Dindelegan, Gabriela (Hrsg.) (2009): Dinamica limbii române actuale. Aspecte gramaticale și discursive. București: Editura Academiei Române, S. 33-58, 59-74, 151-

161.

Pătru, Cornelia (2005): Tabuwörter in der Diachronie. Bemerkungen zum Bedeutungswande. Im Tagungsband: Creaţie şi creativitate. UTCB, 2005, elektronische Ausgabe SINUC 2006, ISSN 1842-6352. Pătru, Cornelia (2008): Sprachtabus und ihre Realisierungsmöglichkeiten im Deutschen. Lexikologische Aspekte. Im Tagungsband: Limbă, cultură şi civilizaţie la începutul mileniului al treilea. Bucureşti: Politehnica Press, S. 602-607. Pătru, Cornelia (2012a): Euphemistische Berufsaufwertungen in der Gegenwartssprache. Eine kontrastive Studie Deutsch-Rumänisch. In: Puchianu, Carmen Elisabeth (Hrsg.) (2012), S. 157-174. Pătru, Cornelia (2012b): Zur Rolle des fachsprachlichen bzw. pseudofachsprachlichen Wortschatzes in der Werbesprache. Kontrastive Aspekte Deutsch-Rumänisch. Im Erscheinen Pătru, Cornelia (2013a): Umschreibende Ausdrücke von Preisen in der deutschen und rumänischen Werbesprache. Lexikologische Aspekte. In: Puchianu, Carmen Elisabeth (Hrsg.) (2013), S. 247-262. Pătru, Cornelia (2013b): Euphemistische Äußerungen in der Werbesprache. Überlegungen zur Pragmatik im Deutschen und Rumänischen. Im Erscheinen. Pătru, Cornelia (2013c): Euphemistische Bezeichnungen in der Werbesprache. Thematische Gruppierung und sprachliche Realisierungsformen im Deutschen und Rumänischen. Im Erscheinen. Pătru, Cornelia (2013d): Intimer Kauf ohne Worte. Zur euphemistischen Darstellungen des Körpers und seiner Pflege in deutschen und rumänischen Werbebotschaften. Eine kontrastive exemplarische Korpusanalyse. Im Erscheinen. Pârvulescu, Ioana (2012): Reclama în belle époque. In: Dilemateca 71/aprilie 2012. Bucureşti, S. 12-24.

25

Petuhov, Nicoleta (2003): Terminologia publicitară de limbă engleză şi adaptarea ei la sistemul morfologic al limbii române. In: Ovidius University Annals of Philology, Bd. XIV, S. 235-243. Polenz, Peter von (1994): Deutsche Sprachgeschichte vom Spätmittelalter bis zur Gegenwart. 17. und 18. Jahrhundert. Bd. II. Berlin/New York: de Gruyter. Polenz, Peter von (1999): Deutsche Sprachgeschichte vom Spätmittelalter bis zur Gegenwart. 19. und 20. Jahrhundert. Bd. III. Berlin/New York: de Gruyter. Polenz, Peter von (2000): Deutsche Sprachgeschichte vom Spätmittelalter bis zur Gegenwart. 14. bis 16. Jahrhundert. Bd. I. 2., überarb. u. erg. Aufl. Berlin/New York: de Gruyter. Popescu, Cătălina (2009): Eufemisme și disfemisme în discursul public (Dissertation). Universitatea din București. Puchianu, Carmen Elisabeth (Hrsg.) (2011): „Es schlägt 13!” Aberglaube, Mythos und Geschichte(n) in der deutschn Sprache un Literatur des mittel- und osteuropäischen Kulturraumes. Kronstädter Beiträge zur Germanisitschen Forschung, Bd. XIII/XIV. Kronstadt: Aldus, S. 267 292. Puchianu, Carmen Elisabeth (Hrsg.) (2012): Vernetzte Welt(en). Germanistik zwischen – täten und –ismen. Kronstädter Beiträge zur Germanistik. Neue Folge. Heft 1. Passau:

Stutz, S. 157-174. Puchianu, Carmen Elisabeth (Hrsg.) (2013): Norm und Abnorm in der deutschen Sprache und Literatur. Kronstädter Beiträge zur Germanistik. Neue Folge. Heft 2. Passau: Stutz, S.

247-262.

Rada, Roberta (2001): Tabus und Euphemismen in der deutschen Gegenwartssprache. Mit besonderer Berücksichtigung der Eigenschaften von Euphemismen. Budapest: Akadémiai Kiadό. Rogojinaru, Adela (coord.) (2006): Relaţii publice şi publicitate. Tendinţe şi provocări. Bucureşti: Tritonic, S. 75-92. Sala, Marius (coord). (2006): Studii de gramatică și de formare a cuvintelor, București:

Editura Academiei Române, S. 442-455. Schippan, Thea (1992): Lexikologie der deutschen Gegenwartssprache. Tübingen:

Niemeyer. Schmitz, Ulrich (2011): Blickfang und Mitteilung. Zur Arbeitsteilung von Design und Grammatik in der Werbekommunikation. In: ZfAL (2011): Zeitschrift für angewandte Linguistik. Berlin/New York: de Gruyter. Heft 54, S. 79-110. Schröder, Hartmut (Hrsg.) (1993): Fachtextpragmatik. Tübingen: Narr, S. 189-213. Schröder, Hartmut (1993): Semiotische Aspekte multimedialer Texte. In: Fachtextpragmatik. Tübingen: Narr, S. 189-213. Schröder, Hartmut (1997): Tabus, interkulturelle Kommunikation und Fremdsprachenunterricht. Überlegungen zur Relevanz der Tabuforschung für die Fremdsprachendidaktik. In Knapp-Potthoff, Annelie/Liedke, Martina (Hrsg.) (1997):

Aspekte interkultureller Kommunikationsfähigkeit. München: Iudicium, S. 93-106. Schröder, Hartmut (1998): Interkulturelle Tabuforschung und Deutsch als Fremdsprache. In: Deutsch als Fremdsprache. Bd. 35. Nr. 4/1998, S. 195-198. Schröder, Hartmut (1995): Tabuforschung als Aufgabe interkultureller Germanistik. Ein Plädoyer. In: Jahrbuch Deutsch als Fremdsprache. Band 21, S. 15-35. URL:

ationen/artikel_zur_tabuforschung/tabu_artikel_1995.pdf (20.07.2010) Searle, John, R. (1972): Les actes de language. essai de philosophie du language. Paris:

Hermann.

26

Seiciuc, Lavinia (o.J.): Eufemismul în română și alte limbi romanice. (Dissertation – Manuskript), Iaşi: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Sowinski, Bernhard (1999): Stilistik. Stiltheorien und Stilanalysen. 2. überarb. u. aktualis. Aufl. Stuttgart/Weimar: Metzler. Stein, Stephan (2011): Strategien der Vertextung in Werbetext. In: ZfAL (2011): Zeitschrift für angewandte Linguistik. Berlin/New York: de Gruyter. Heft 54, S. 33-56. Stickel-Wolf, Christine, Wolf, Joachim (2009): Wisseschaftliches Arbeiten und Lerntechniken. Erfolgreich studieren gewusst wie!. 5. aktualis. u. überarb. Aufl. Wiesbaden: Gabler. Stoichiţoiu-Ichim, Adriana (2006a): Creativitate lexicală în româna actuală. Bucureşti:

Editura Universităţii din Bucureşti. Stoichiţoiu-Ichim, Adriana (2006b): Aspecte ale influenţei engleze în româna actuală. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti. Stoichiţoiu-Ichim, Adriana (2011): Morfemele libere BIO și ECO din perspectiva terminologiei “externe“. In: Nedelcu, Isabela / Nicolae, Alexandru / Toma, Alice/ Zafiu, Rodica (Hrsg.): Studii de lingvistică. Omagiu doamnei profesoare ANGELA BIDU- VRĂNCEANU. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, S. 307-319. Stöckl, Harmut (2011): Multimodale Werbekommunikation Theorie und Praxis. In: ZfAL (2011): Zeitschrift für angewandte Linguistik. Berlin/New York: de Gruyter. Heft 54, S. 5-

32.

Ullmann, Stephen (1962): Semantics. An Introduction to the Science of Meaning. Oxford:

Blackwell. Vintilă-Rădulescu, Ioana (2006): Cuvinte străine în enunțuri românești. In: Sala, Marius (coord.), S. 442-455. Wanzeck, Christiane (2010): Lexikologie. Beschreibung von Wort und Wortschatz im Deutschen. Göttingen: Vandenhoeck & Ruprecht, S. 82-86. Wehner, Christa (1996): Überzeugungsstrategien in der Werbung. Eine Längsschnittanalyse von Zeitschriftenanzeigen des 20. Jahrhunderts. Opladen: Westdeutscher Verlag. Welte, Werner (Hrsg.) (1982): Sprachtheorie und angewandte Linguistik. Festschrift für Alfred Wollmann zum 60. Geburtstag. Tübingen: Narr, S. 237-251. Zafiu, Rodica (2001): Diversitate stilistică în româna actuală. București: Editura Universității din București. Zafiu, Rodica (2007): Limbaj şi politică. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti. ZfAL (2011): Zeitschrift für angewandte Linguistik. Berlin / New York: de Gruyter. Heft 54, S. 5-110. Zifonun, Gisela/Hoffmann, Ludger/Strecker, Bruno (1997): Gramatik der Deutschen Sprache. Bd.1. Berlin: de Gruyter. Zöllner, Nicole (1997): Der Euphemismus im alltäglichen und politischen Sprachgebrauch des Englischen. Frankfurt a.M: Lang. Zugun, Petru (2000): Lexicologia limbii române. Iași: Tehnopress.

Webografie

Dobrotă, Iulia-Corina (o.J.): Dimensiunea metaforică a textelor publicitare. URL:

www.uab.ro/reviste_recunoscute/philologica/philologica_2004_tom2/70.doc (23.01.2013). Eckert, Christina (2011): Eine linguistische Untersuchung der Kommunikation im Forum des Unternehmens Lush. Magisterarbeit zur Erlangung des akademischen Grades Magistra Artium. Darmstadt. URL: http://www.linglit.tu-

27

darmstadt.de/fileadmin/linglit/sprache/download/dox/Eckert_Magisterarbeit.pdf

(20.03.2013).

Golonka, Joanna (2009): Werbung und Werte. Mittel ihrer Versprachlichung im Deutschen

und

URL:

im

Polnischen.

Wiesbaden:

Verlag

für

Sozialwissenschaften.

Muscan, Maria (2004): Eufemismul politic.In: Ovidius University Annals of Philology XV.

S.

129-141.

URL:

(13.09.2010).

Schröder, Hartmut (2008): Phänomenologie und interkulturelle Aspekte des Tabus. Ein Essay. URL: www.kakanien.ac.at/beitr/verb_worte/HSchroeder1.pdf . (20.07.2010)

Schröder, Hartmut: Semiotisch-rhetorische Aspekte von Sprachtabus. URL: www.kuwi.euv-

Schröder,

Hartmut:

(17.06.2010).

. (24.08.2010).

Tabu.

URL:

Sowinski, Bernhard (o.J.): Deutsche Stilistik. Beobachtungen zur Sprachverwendung und

URL:

http://www.helpforlinguist.narod.ru/Deutsche_Stilistik.pdf. (10.05.2011). Zafiu, Rodica (2008): Păcatele limbii: Varietăți lingvistice. In: România Literară Nr. 51- 52/2008. URL: http://www.romlit.ro/varieti_lingvistice (10.09.2011).

Zafiu,

Sprachgestaltung

im

Deutschen.

Fischer.

Rodica

(2012):

Gusturi

netunate.

In:

Dilema

Veche.

URL:

http://www.atilf.fr/.

(23.06.2010).

(07.05.2012).

PUBLICITA32489.php (12.02.2013).

(12.03.2013).

28

Korpuserstellung

Printmedien

Avantaje 181/09.2010. baby 1/01-02.2007. baby 1/02.-03.2007 Brigitte 3/8.01.2006. Brigitte 18/16.08.2006. Brigitte 4/26.01.2011. Brigitte, 6/23.02.2011. Brigitte 9/03.2011 Brigitte 19/24.08.2011. Brigitte 20/07.09.2011. Brigitte 23/19.10.2011. Brigitte 6/22.02.2012. Brigitte 9/3.04.2012. Brigitte 1/12.12.2012. Brigitte 11/02.05.2012. Brigitte 14/16.06.2012. Brigitte 18/8.08.2012. Brigitte 20/5.09.2012 Brigitte 21/19.09.2012. Brigitte 23/17.10.2012. Brigitte 24/31.10.2012. Brigitte 3/16.01.2013. Brigitte 7/13.03.2013. Click! pentru femei 12 (177)/23.03.2012. Cosmopolitan 5/05.2002 (RO). Cosmopolitan 6/06.2002 (RO). Cosmopolitan 8/08.2002 (RO). Cosmopolitan 11/11.2002 (RO). Cosmopolitan 4/04.2003 (RO). Cosmopolitan 3/03.2004 (DE). Cosmopolitan 9(127)/09.2010 (RO). Cosmopolitan 12(130)/12.2010 (RO). Cosmopolitan 4(134)/04.2011 (RO). Cosmopolitan 7(137)/07.2011 (RO). FEMEIA 3(64)/03.2012. Frau im Spiegel 34/17.08.2006. Dolce Vita 117-118/07-08.09.2011. Flyer Allways/03.2011. Flyer Allways/04.2011. Flyer Frufru/04.2011 freundin 3/16.01.2002. freundin 19/25.08.2010. 24-FUN 427/01.07-07.07.2011. 24-FUN 499/16.-22.11.2012. Ioana Copilul meu 1/ 01.2005. JW, 2010 = Schalk, Willi / Thoma, Helmut / Strahlendorf, Peter (Hrsg.) (2010): 2010 Jahrbuch der Werbung. Bd. 47 Berlin: Econ. JW, 2011 = Schalk, Willi / Thoma, Helmut / Strahlendorf, Peter (Hrsg.) (2011): 2011 Jahrbuch der Werbung. Bd. 48 Berlin: Econ. Lisa 2/30.12.2002.

29

Lisa 44/21.10.2002. Lisa 51/06.12.2003. Lisa 36/25.08.2003. Lisa 51/06.12.2003. Lisa 4/14.01.2004. Lisa 16/06.04.2004. Lisa 18/25.04.2004. Lisa 32/28.07.2004. Lisa 33/04.08.2004 Lisa 16/13.04.2005. Mami 2/02.2006. Mămica de azi 8(32)/08.2010. OK! 6/05.06.2010 (RO). OK! 34/08.2010 (DE). OK! 14 (36)/28.07.2011 (RO). plafar 34/12.2010. Prospekt Baumax, 06.05.-05.06.2011. Prospekt Carrefour, 15.09.-21.09.2011. Prospekt Catena (o.J). Prospekt Cora /06.-09.09.2011. Prospekt Deichmann /14.04-28.04.2011. Prospekt Dentalliance Prospekt Dona info 37/05-06.2011. Prospekt Dona info 39/septembrie-octombrie 2011 Prospekt Hornbach, 03. 2012. Prospekt Kaufland, 25.02.2013-03.03.2013. Prospekt KIKA/23.04-06.05.2012 Prospekt Obi, 24.11.-31.12.2011. Prospekt Oferte speciale Sensiblu /02.-29.06.2011. Prospekt Real, 02.02.-21.02. 2012. Prospekt REWE, 27/2010, gültig ab 05.07.2010. sana 3/06.2004. Spiegel 41/04.10.2004. Spiegel 45/03.11.2008. Spiegel 17/26.04.2010. Spiegel 25/21.06.2010. super bebe/03.2006. super bebe/06. 2006 super bebe/03.2009. TONICA 110/07-08.2010. TV SPIELFILM 22/23.10-5.11.2010. TV SPIELFILM 25/4.12-17.12.2010. TV SPIELFILM 24/17.11-30.11.2012. TV SPIELFILM 3/26.01-08.02.2013. unica 9(166)/09.2011. unica 7(176)/07.2012. unica 8(177)/08.2012. Wirtschaftswoche 45/08.11.2010.

Internetquellen

30

10.03.2012

05.02.2013.

05.02.2013.

probiotice-1-an, 03.07.2013.

31